Teza de an - Criminalitatea din perspectiva sociologica - ID:00270 - Volum 11 pagini
Planul:
I. Definirea noţiunii de criminalitate
II. Sfera şi volumul actelor criminale
III. Aspectele socio-psihologice ale criminalităţii
IV. Corelaţia dintre criminalitate şi alte forme de devianţă socială
a) Corelaţia dintre criminalitate şi beţie-alcoolism
b) Corelaţia dintre criminalitate şi narcomanie
c) Corelaţia dintre criminalitate şi prostituţie
d) Corelaţia dintre criminalitate şi homosexualitate
e) Corelaţia dintre criminalitate şi sinucidere
V. Personalitatea criminalului şi modelele de formare a ei
a) Alienarea
b) Inadaptarea
c) Frustrarea
d) Învăţarea
VI. Criteriul profesionismului sau neprofesionismului infractorului
VII. Mecanismul actului infracţional
VIII. Reacţia socială faţă de criminalitate şi modelele ei
a) Modelul represiv
b) Modelul preventiv
c) Modelul mixt
d) Modelul curativ
IX. Abordarea sociologică a fenomenului de criminalitate
Bibliografie:
1. V. Dragomirescu „Psihologia comportamentului deviant” ed. Bucureşti ’76
2. V. Bujor „Elemente de criminologie” ed. Chişinău 97
3. S. Radulescu şi D. Banciu „Sociologia crimei şi criminalităţii” ed. Bucureşti ’96
4. S. M. Rădulescu „Devianţă. Criminalitate şi patologia socială” ed. Bucureşti ’99
5. I. Oancea „Probleme de criminologie” ed. Bucureşti ’99
6. V. Bujor „Esenţa fenomenului crimă. Lege şi viaţa” ed. Bucureşti ’94
I. Definirea noţiunii de criminalitate
II. Sfera şi volumul actelor criminale
III. Aspectele socio-psihologice ale criminalităţii
IV. Corelaţia dintre criminalitate şi alte forme de devianţă socială
a) Corelaţia dintre criminalitate şi beţie-alcoolism
b) Corelaţia dintre criminalitate şi narcomanie
c) Corelaţia dintre criminalitate şi prostituţie
d) Corelaţia dintre criminalitate şi homosexualitate
e) Corelaţia dintre criminalitate şi sinucidere
V. Personalitatea criminalului şi modelele de formare a ei
a) Alienarea
b) Inadaptarea
c) Frustrarea
d) Învăţarea
VI. Criteriul profesionismului sau neprofesionismului infractorului
VII. Mecanismul actului infracţional
VIII. Reacţia socială faţă de criminalitate şi modelele ei
a) Modelul represiv
b) Modelul preventiv
c) Modelul mixt
d) Modelul curativ
IX. Abordarea sociologică a fenomenului de criminalitate
Bibliografie:
1. V. Dragomirescu „Psihologia comportamentului deviant” ed. Bucureşti ’76
2. V. Bujor „Elemente de criminologie” ed. Chişinău 97
3. S. Radulescu şi D. Banciu „Sociologia crimei şi criminalităţii” ed. Bucureşti ’96
4. S. M. Rădulescu „Devianţă. Criminalitate şi patologia socială” ed. Bucureşti ’99
5. I. Oancea „Probleme de criminologie” ed. Bucureşti ’99
6. V. Bujor „Esenţa fenomenului crimă. Lege şi viaţa” ed. Bucureşti ’94
Teza de licenta - Criminalitatea violenta, corupţia, crima organizata - ID:00269 - Volum 73 pagini
INTRODUCERE:
Criminalitatea violentă, corupţia, crima organizată.
Recrudescenţa violenţei în societatea contemporană.
Evoluţia societăţilor contemporane evidenţiază faptul că deşi s-au intensificat măsurile şi intervenţiile instituţiilor specializate de control social împotriva faptelor de delicvenţă şi criminalitate, în multe ţări se constată o recrudescenţă şi o multiplicare a delictelor comise cu violenţă şi agresivitate precum şi a celor din domeniul economic şi financiar-bancar, fraudă, şantaj, mită şi corupţie.
Cuprins:
Capitolul I. ASPECTE GENERALE PRIVITOARE LA ÎNŢELESUL DE ORGANIZAŢII CRIMINALE
1.1 Definirea conceptului de organizaţie criminală
1.1.1”Crimă organizată” sau „organizarea crimei”?
Capitolul II. ORGANIZAŢII CRIMINALE MAFIOTE
2.1 Mafia Italiană
CONCLUZII FINALE:
Mafia, mută şi neiertătoare, trăgând din umbră firele politici si ale mari finanţe, este un mit lovit de moarte sau o caracatiţă încă vie?
Aceasta este intrebarea care se pune in secolul nostru, dacă aceste organizaţii criminale sunt realităţi crude ale societăţii noastre sau au rămas simple “povestiri”.Un singur lucru este cert, faptul că aceste organizaţii criminale fac parte din peisajul vieţii noastre si vor dăinui atăt timp căt condiţile sociale , economice si politice ale omenirii nu se vor imbunatăţi substanţial.
Criminalitatea violentă, corupţia, crima organizată.
Recrudescenţa violenţei în societatea contemporană.
Evoluţia societăţilor contemporane evidenţiază faptul că deşi s-au intensificat măsurile şi intervenţiile instituţiilor specializate de control social împotriva faptelor de delicvenţă şi criminalitate, în multe ţări se constată o recrudescenţă şi o multiplicare a delictelor comise cu violenţă şi agresivitate precum şi a celor din domeniul economic şi financiar-bancar, fraudă, şantaj, mită şi corupţie.
Cuprins:
Capitolul I. ASPECTE GENERALE PRIVITOARE LA ÎNŢELESUL DE ORGANIZAŢII CRIMINALE
1.1 Definirea conceptului de organizaţie criminală
1.1.1”Crimă organizată” sau „organizarea crimei”?
Capitolul II. ORGANIZAŢII CRIMINALE MAFIOTE
2.1 Mafia Italiană
CONCLUZII FINALE:
Mafia, mută şi neiertătoare, trăgând din umbră firele politici si ale mari finanţe, este un mit lovit de moarte sau o caracatiţă încă vie?
Aceasta este intrebarea care se pune in secolul nostru, dacă aceste organizaţii criminale sunt realităţi crude ale societăţii noastre sau au rămas simple “povestiri”.Un singur lucru este cert, faptul că aceste organizaţii criminale fac parte din peisajul vieţii noastre si vor dăinui atăt timp căt condiţile sociale , economice si politice ale omenirii nu se vor imbunatăţi substanţial.
Teza de an - Criminalistica - ID:00268 - Volum 21 pagini
Introducere:
Creaţie a experienţei generalizate a organelor de urmărire penală, justificată de raţiuni de ordin practic, prezentarea pentru recunoaştere reprezintă acea activitate prin mijlocirea căreia persoane, animale, cadavre, obiecte, fotografii ale acestora, aflate într-un anumit raport cu infracţiunea comisă, sunt înfăţişate unor persoane – victimă, martor, învinuit, sau inculpat - în scopul de a stabili dacă acestea sunt cele percepute în condiţiile săvîrşirii infracţiunii, sau în orice alte împrejurări.
PLAN:
1. Cadrul procesual. Importanţa şi sarcinilie ascultării victimelor şi a martorilor infracţiunilor de jaf şi tîlharie.
2. Procesul psihologic de formare a declaraţiilor victimei şi martorilor infracţiunii.
3. Valorificarea rezultatelor prezentării spre recunoaştere în procesul cercetării jafurilor şi tîlhăriilor.
Încheiere:
Un rol deosebit de important la modelarea făptuitorului infracţiunilor de jaf şi tîlhărie le au declaraţiile victimei şi a martorilor. În baza descrierilor după cum am menţionat în teză se efectuiază portretul vorbit, în baza criteriilor unice de apreciere a elementelor şi deteliilor ce constituie aspectul exterior al unei persoane.
B I B L I O G R A F I E :
1. Doraş S., Criminalistica, Chişinău, 1996.
2. Doraş S., Criminalistica, Chişinău, 1999.
3. Basarab M., Criminalistica, Cluj, 1996.
4. Ciopraga A., Criminalistica, Iaşi, 1996.
5. Ciopraga A., Evaluarea probei testimoniale în procesul penal, Iaşi, 1979.
6. Mircea I., Criminalistica, Iaşi, 1994.
7. Mircea I., Tactica audierii victimei, Cluj, 1974.
8. Mitrofan N., Zdrenghea V., Butoi T., Pshologia judiciară, Bucureşti, 1972.
9. Stancu E., Criminalistica, Bucureşti, 1995.
10. Ãàíóïîâè÷ Í., Îïîçíàíèå â ñóäîïðîèçâîäñòâå, Ìèíñê, 1975.
11. Äóëîâ À., Ñóäåáíàÿ ïñèõîëîãèÿ, Ìèíñê, 1975.
Creaţie a experienţei generalizate a organelor de urmărire penală, justificată de raţiuni de ordin practic, prezentarea pentru recunoaştere reprezintă acea activitate prin mijlocirea căreia persoane, animale, cadavre, obiecte, fotografii ale acestora, aflate într-un anumit raport cu infracţiunea comisă, sunt înfăţişate unor persoane – victimă, martor, învinuit, sau inculpat - în scopul de a stabili dacă acestea sunt cele percepute în condiţiile săvîrşirii infracţiunii, sau în orice alte împrejurări.
PLAN:
1. Cadrul procesual. Importanţa şi sarcinilie ascultării victimelor şi a martorilor infracţiunilor de jaf şi tîlharie.
2. Procesul psihologic de formare a declaraţiilor victimei şi martorilor infracţiunii.
3. Valorificarea rezultatelor prezentării spre recunoaştere în procesul cercetării jafurilor şi tîlhăriilor.
Încheiere:
Un rol deosebit de important la modelarea făptuitorului infracţiunilor de jaf şi tîlhărie le au declaraţiile victimei şi a martorilor. În baza descrierilor după cum am menţionat în teză se efectuiază portretul vorbit, în baza criteriilor unice de apreciere a elementelor şi deteliilor ce constituie aspectul exterior al unei persoane.
B I B L I O G R A F I E :
1. Doraş S., Criminalistica, Chişinău, 1996.
2. Doraş S., Criminalistica, Chişinău, 1999.
3. Basarab M., Criminalistica, Cluj, 1996.
4. Ciopraga A., Criminalistica, Iaşi, 1996.
5. Ciopraga A., Evaluarea probei testimoniale în procesul penal, Iaşi, 1979.
6. Mircea I., Criminalistica, Iaşi, 1994.
7. Mircea I., Tactica audierii victimei, Cluj, 1974.
8. Mitrofan N., Zdrenghea V., Butoi T., Pshologia judiciară, Bucureşti, 1972.
9. Stancu E., Criminalistica, Bucureşti, 1995.
10. Ãàíóïîâè÷ Í., Îïîçíàíèå â ñóäîïðîèçâîäñòâå, Ìèíñê, 1975.
11. Äóëîâ À., Ñóäåáíàÿ ïñèõîëîãèÿ, Ìèíñê, 1975.
Teza de licenta - Crima organizata sau Hotii in Lege - ID:00267 - Volum 64 pagini
Introducere:
În Republica Moldova, care s-a proclamat stat suveran şi independent, democratic şi de drept, protecţia prioritară a personalităţii, a vieţii şi sănătăţii omului sunt garantate de Constituţie ( art. 1,16), iar demnitatea, drepturile şi libertăţile lui sunt considerate valori supreme inalienabile. În acest sens, statul este chemat să apere bunurile vitale ale cetăţenilor cu întreg arsenalul său de drept, cu toate măsurile şi mijloacele cu care dispune, inclusiv cele penale, contra atentatelor ilegale asupra vieţii societăţii în aspect social.
PLANUL TEZEI:
Capitolul I. Consideraţiuni generale privind crima organizată
1.1. Noţiuni generale privind crima organizată
1.2.Criminalitatea organizată – aspect internaţional
Capitolul II.Criminalitatea organizată în Republica Moldova
2.1.Apariţia crimei organizate în Republica Moldova
2.2.”Hoţii în lege din Republica Moldova
Capitolul III. Combaterea crimei organizate
3.1. Combaterea crimei organizate internaţionale
3.2. Combaterea crimei organizate în Republica Moldova
Încheiere:
Urmărind situaţia criminogenă pe plan mondial în general, tendinţele şi formele ei de dezvoltare, concludem, că suntem la etapa unei noi împărţiri a lumii, a sferelor de influenţă, în care sunt cointeresaţi şi implicaţi mari magnaţi mondiali cu fonduri enorme de bani, care dictează dezvoltarea economică şi cea politică după dorinţa lor. Se resimte o criminalizare globală pretutindeni.
Bibliografie:
1. „Constituţia Republicii Moldova” – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994.nr.1.
2. Codul penal al Republicii Moldova adoptat la 24 martie 1961, cu modificări şi completări până la 01.01.1999.
3. Legea Republicii Moldova nr.46-XIII din 12.04.1994 „Cu privire la Activitatea Operativă de Investigaţii.
4. Ordinul MAI RM din 29.12.1994 „Cu privire la aprobarea instrucţiunilor despre aplicarea mijloacelor tehnice în A.O.I.”
5. E. Stancu,” Criminalistica” , vol. II, Ed Actami, Bucureşti, 1995.
6. Culegerea de standarde şi norme ale O.N.U. „În domeniul prevenirii criminalităţii şi justiţiei penale”. O.N.U. New-York 1992.
7. Constantin Creangă „ Criminalitatea internaţională şi drepturile omului” Chişinău 2002.
8. Valeriu Cuşnir „ Corupţia” Chişinău, 1999.
9. Valeriu Bujor, Victor Guţuleac „ Grupările Criminale”. Chişinău 1998.
10. Veaceslav Untilă „Contra sens” Ed. Litera, Chişinău 1999.
11. Conferinţa ştiinţifico-practică republicană „Strategia combaterii criminalităţii organizate D .Postovan „Criminalitatea a invadat Republica”,revista „Legea şi în Republica Moldova” (23-24 mai 1996), Ed. „Arc”, Chişinău 1997.
12. Conferinţa ştiinţifico-practică republicană „Criminalitatea organizată şi economia tenebroasă în Republica Moldova”. ( 26 februarie 1999). Ed.„Arc”, Chişinău 1999.
13. V.Untilă. „Criminalitatea Organizată: noţiune, esenţă, tipuri şi tendinţe de dezvoltare. Geneva,1998.
14. Suceavă I., Coman F. „Criminalitatea şi organizaţiile internaţionale”, Bucureşti 1997.
15. Nota informativă a M.A.I R.M „Privind combaterea criminalităţii şi menţinerea ordinii publice”.
16. Dumitraşcu R. „Mafia –filier al tăcerii”, Iaşi 1995.
17. Rădulescu S., Banciu D. „Sociologia crimei şi criminalităţii”. Iaşi 1995.
18. Dolgova A .J. „Criminologie” , Moscova 1997.
19. D .Postovan „Criminalitatea a invadat Republica”,revista „Legea şi viaţa”,nr.2,1996.
20. I.Ciobanu „Delimitarea criminalităţii organizate de alte tipuri de infracţiuni”, revista „Legea ţi viaţa”,nr.5,1998.
21. I.Ciobanu „Unele metode de prevenire a crimei organizate”,revista „Legea şi viaţa”,nr.7,1998.
22. V.Ţurcan „Grupuri criminale în sfera economiei din Republica Moldova”,nr.8,1998.
23. O.Bălan „Crima organizată şi spălarea banilor”,materialele conferinţei ştiinţifice din cadrul catedrei „Disciplini socio-umane”, Chişinău 1999.
24. O.Bălan „Criminalitatea internaţională şi cooperarea în combaterea acestuia”, materialele conferinţei ştiinţifico-practice republicane cu genericul „Criminalitatea organizată şi economia tenebră în Republica Moldova”, Ed. „Arc”,Chişinău 1999.
25. Gh.Gladchi, „Conceptul de criminalitate –subiect al controverselor teoretice” ,Revista naţională de drept,nr.5, 2001.
26. I.Ciobanu , „Organizaţii criminale mafiote”, Revista naţională de drept ,nr.8,2001.
27.Raportul Şefului Departamentului de Combatere a Crimei Organizate şi Corupţiei d-lui N.Alexei,prezentat în Plenul Parlamentului la 15 aprilie 1999.
În Republica Moldova, care s-a proclamat stat suveran şi independent, democratic şi de drept, protecţia prioritară a personalităţii, a vieţii şi sănătăţii omului sunt garantate de Constituţie ( art. 1,16), iar demnitatea, drepturile şi libertăţile lui sunt considerate valori supreme inalienabile. În acest sens, statul este chemat să apere bunurile vitale ale cetăţenilor cu întreg arsenalul său de drept, cu toate măsurile şi mijloacele cu care dispune, inclusiv cele penale, contra atentatelor ilegale asupra vieţii societăţii în aspect social.
PLANUL TEZEI:
Capitolul I. Consideraţiuni generale privind crima organizată
1.1. Noţiuni generale privind crima organizată
1.2.Criminalitatea organizată – aspect internaţional
Capitolul II.Criminalitatea organizată în Republica Moldova
2.1.Apariţia crimei organizate în Republica Moldova
2.2.”Hoţii în lege din Republica Moldova
Capitolul III. Combaterea crimei organizate
3.1. Combaterea crimei organizate internaţionale
3.2. Combaterea crimei organizate în Republica Moldova
Încheiere:
Urmărind situaţia criminogenă pe plan mondial în general, tendinţele şi formele ei de dezvoltare, concludem, că suntem la etapa unei noi împărţiri a lumii, a sferelor de influenţă, în care sunt cointeresaţi şi implicaţi mari magnaţi mondiali cu fonduri enorme de bani, care dictează dezvoltarea economică şi cea politică după dorinţa lor. Se resimte o criminalizare globală pretutindeni.
Bibliografie:
1. „Constituţia Republicii Moldova” – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994.nr.1.
2. Codul penal al Republicii Moldova adoptat la 24 martie 1961, cu modificări şi completări până la 01.01.1999.
3. Legea Republicii Moldova nr.46-XIII din 12.04.1994 „Cu privire la Activitatea Operativă de Investigaţii.
4. Ordinul MAI RM din 29.12.1994 „Cu privire la aprobarea instrucţiunilor despre aplicarea mijloacelor tehnice în A.O.I.”
5. E. Stancu,” Criminalistica” , vol. II, Ed Actami, Bucureşti, 1995.
6. Culegerea de standarde şi norme ale O.N.U. „În domeniul prevenirii criminalităţii şi justiţiei penale”. O.N.U. New-York 1992.
7. Constantin Creangă „ Criminalitatea internaţională şi drepturile omului” Chişinău 2002.
8. Valeriu Cuşnir „ Corupţia” Chişinău, 1999.
9. Valeriu Bujor, Victor Guţuleac „ Grupările Criminale”. Chişinău 1998.
10. Veaceslav Untilă „Contra sens” Ed. Litera, Chişinău 1999.
11. Conferinţa ştiinţifico-practică republicană „Strategia combaterii criminalităţii organizate D .Postovan „Criminalitatea a invadat Republica”,revista „Legea şi în Republica Moldova” (23-24 mai 1996), Ed. „Arc”, Chişinău 1997.
12. Conferinţa ştiinţifico-practică republicană „Criminalitatea organizată şi economia tenebroasă în Republica Moldova”. ( 26 februarie 1999). Ed.„Arc”, Chişinău 1999.
13. V.Untilă. „Criminalitatea Organizată: noţiune, esenţă, tipuri şi tendinţe de dezvoltare. Geneva,1998.
14. Suceavă I., Coman F. „Criminalitatea şi organizaţiile internaţionale”, Bucureşti 1997.
15. Nota informativă a M.A.I R.M „Privind combaterea criminalităţii şi menţinerea ordinii publice”.
16. Dumitraşcu R. „Mafia –filier al tăcerii”, Iaşi 1995.
17. Rădulescu S., Banciu D. „Sociologia crimei şi criminalităţii”. Iaşi 1995.
18. Dolgova A .J. „Criminologie” , Moscova 1997.
19. D .Postovan „Criminalitatea a invadat Republica”,revista „Legea şi viaţa”,nr.2,1996.
20. I.Ciobanu „Delimitarea criminalităţii organizate de alte tipuri de infracţiuni”, revista „Legea ţi viaţa”,nr.5,1998.
21. I.Ciobanu „Unele metode de prevenire a crimei organizate”,revista „Legea şi viaţa”,nr.7,1998.
22. V.Ţurcan „Grupuri criminale în sfera economiei din Republica Moldova”,nr.8,1998.
23. O.Bălan „Crima organizată şi spălarea banilor”,materialele conferinţei ştiinţifice din cadrul catedrei „Disciplini socio-umane”, Chişinău 1999.
24. O.Bălan „Criminalitatea internaţională şi cooperarea în combaterea acestuia”, materialele conferinţei ştiinţifico-practice republicane cu genericul „Criminalitatea organizată şi economia tenebră în Republica Moldova”, Ed. „Arc”,Chişinău 1999.
25. Gh.Gladchi, „Conceptul de criminalitate –subiect al controverselor teoretice” ,Revista naţională de drept,nr.5, 2001.
26. I.Ciobanu , „Organizaţii criminale mafiote”, Revista naţională de drept ,nr.8,2001.
27.Raportul Şefului Departamentului de Combatere a Crimei Organizate şi Corupţiei d-lui N.Alexei,prezentat în Plenul Parlamentului la 15 aprilie 1999.
Teza de licenta - Coruptia,Infractiunile savirsite de persoane cu functie de raspundere,trafic de influenta - ID:00266 - Volum 75 pagini
Întroducere:
Corupţia constituie o ameninţare pentru democraţie, pentru supremaţia dreptului echităţii sociale şi ajustiţiei, erodiază principiile unei administraţii eficiente, subminează economia de piaţă şi pune în pericol stabilitatea instituţiilor statale.
Experienţa Republicii Moldova din ultimul deceniu, ca şi altor ţări, demonstrează că majoritatea acţiunilor anticorupţie s-a concretizat, în principiu, în măsuri de combatere, punitive, al căror efect n-a fost nici pe departe,cel scontat.
Civilizaţia mileniului trei este pusă, şi în acest domeniu, în dilemă: să continue politica resprctivă a controlului social, sau să amplifice practicele consensuale şi multisectoriale de prevenire a corupţiei.
CUPRINS:
I. Consideraţiuni generale cu privire la infracţiunile săvîrşite de
persoane cu funcţie de răspundere.
§1. Noţiunea şi caracteristica infracţiunilor săvîrşite de persoane cu funcţie
de răspundere.
§2. Noţiune de persoană cu funcţe de răspundere.
II. Analiza juridico penală a infracţiunilor de trafic de influenţă.
§1. Noţiunea traficului de influenţă.
§2. Obiectul traficului de influenţă.
§3. Latura obiectivă a traficului de influenţă.
§4. Latura subiectivă a traficului de influenţă.
§5. Subiectul traficului de influenţă.
§6. Circumstanţele agravante şi atenuante ale infracţiunei de trafic de
influenţă.
Sancţiunea traficului de influenţă.
§7. Aspectele delimitării infracţiunei de trafic de influenţă de alte infracţiuni
III. Prevenirea şi combaterea traficului de influenţă.
§1. Aspecte criminologice ale traficului de influenţă.
§2. Factorii criminologici ale traficului de influenţă.
§3. Prevenirea traficului de influenţă.
§4. Combaterea traficului de influenţă.
Încheiere:
Ajunşi la capitolul acestei lucrări, consacrată examinării infracţiunii de trafic de influenţă socotit utilă formularea unor concluzii care să reia într-o exprimare sintetică constatările noastre anterioare.
Astfel, în primul capitol am încercat să definim şi caracterizăm infracţiunile sănîrşite de persoane cu funcţie de răspundere, accentuînd noţiunea persoanei cu funcţie de răspundere:
Bibliografie:
1. Codul Penal. – Chişinău: Cuant, 1997-339 p.
2. Codul Penal al R.M. Chişinău: s.a. “T.L.” 2000,- 109 p.
3. Codul Penal al R.M. Chişinău: “CARTIER”2002,- 528 p.
4. Codul Penal al R.M. Chişinău: “Lexicon univesal”, 2003, -216p.
5. Codul Penal al României- Bucureşti:, “Atlas lex” 1996,- 199 p.
6. Legea privind combaterea corupţiei protecţionismului nr. 900- XII din 27 iunie 1996.//M.O. al R.M. – 1996-nr56, (22 aug.), pag. 4-6.
7. Antoniu Gheorghe, Bulai Constantin, Chivulescu Gheorghe. “Dicţionar juridic penal” Bucureşti: - Editura ştiinţifică şi enciclopedică, 1976,- 287 p.
8. Caraşciuc Lilia, Corupţia şi calitatea guvernări cazul Moldovei. Chişinău 2002,- 109 p.
9. Codul Penal al R.M. Comentariu / sub redacţia lui A. Barbăneagră, Chişinău 2003,- 836 p.
10. Codul Penal al Republicii Socialiste România, comentat şi adnotat. Partea specială V.-2 /coord: T. Vasiliu, Bucureşti: 1977,- 696 p.
11. Corupţia . Studii privind diferite aspecte ale corupţiei îm R.M. semnalată prin concursul organizat de programul de drept al Fondaţiei Soro-Moldova/ aut. V. Gurin, V. Pascarul, S. Iulie, M. Jalenco, L. Carasciuc, A. Rusu, I. Gumenăi, V. Paslaciuc, L. Negură, Chişinău 2000, pag. 382.
12. Corupţia Politică: Context şi semnificaţii . V. Popa, I. Munteanu, N. Uzdebski, I. Cuhal, Chişinău-2001, - 144 p.
13. Cotelnic T., Eşcu I., Lungu L., “Dicţionar juridic rus – român” Chişihău 2001 – 549 p.
14. Cuşnir V. “Corupţia: reglementări de drept; activităţi de prevenire şi combatere P.1. Cişinău Academia de poliţie “Ştefan cel Mare” 1999,-103 p.
15. Cuşnir V. “Prevenirea şi descoperirea infracţiunilor de corupţie: rezumantul tezei de doctorat. Bucureşti, Academia de Poliţie “A.I. Cuza” 1998, -56 p.
16. Dicţionar explicativ şi practic de drept penal şi procesual penal aut. I. Pitulescu E. derşidan, P. Abraham, I. Ranete. Bucureşti 1997,- 621 p.
17. Dobrinoiu V. “Corupţia în dreptul penal român”. Bucureşti 1995, -335 p.
18. Dobrinoiu V., Coneia N. “Drept penal. Partea specială” V.-2. Teori şi practică judiciară i nfracţiuni prevăzute de legile speciale. Bucureşti 2000, 831 p.
19. Dobrinoiu V. “Traficarea funcţiei si a influenţei în deptul penal” Bucureşti 1983,- 238 p.
20. Explicaţii teoretice ale Codului penal român. Partea specială, V. 4 /aut. V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, I. Fodor, ş.a., Bucureşti 1972,- 1035 p.
21. Fletcher G., P. Dolea, I. Blănaru, “Concepte de bază ale justiţiei penale” Chişinău 2001,- 411 p.
22. Gheorghiu – Brădeţ Ion, “Drept penal român” partea specială V.- 1, Bucureşti 1994,- 303 p.
23. Grigorovici A. “Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciu” Bucureşti 1976,- 134 p.
24. Juriprudenţa privind infracţiunile de corupţie, aspecte teoretice şi practice. Chişinău 2003,- 260 p.
25. Lapteacru V.D. “Combaterea corupţiei ăn R.M.” aspecte sociale, penale şi criminologice: Teză pentru obţinerea gradului ştiinţific de doctor în drept. Chişinău 1998,- 134 p.
26. Loghin Oc., Filipaş A. “Drept penal român” partea specială, Bucureşti 1992,- 367 p.
27. Macari I. “Dreptul penal în R.M.” partea specială , Chişinău:C.E.U.S.M. 2003,- 134 p.
28. Note de curs pentru pregătirea examenului de licenţă la dreptul penal, // T. Hentea, I. Dobrin, Bucureşti 1995, - 215 p.
29. Păunel E. “Actualitatea corupţiei pe plan intern şi internaţional”. Teză de doctor şi ştiinţe juridice. Chişinău “2001,- 156 p.
30. Petru P. “Infracţiuni care aduc atingerea unor activităţi reglementate de lege. Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciu”. Timişoara 1997, 74 p.
31. Pop S. Oc. “Cauzele care atenuează şi agraviază pedeapsa”. Teză de doctor în ştiinţe juridice, Chişinău 2001,- 151 p.
32. Rădulescu S., M. Banciu, “Socoilogia crimei şi criminalităţii” Bucureşti 1996,- 237 p.
33. Vasile Ioana “Drept penal român”. Partea specială, Cluj- Napoca 1996,- 375 p.
34. Ataman N. “Infracţiuni săvîrşite de persoane cu funcţie de răspundere stipulatr in legislaţia unor ţări europene”.// Revista Naţională de drept 2001, nr.10, pag.47-49.
35. Ataman N. “Reglementarea infracţiunilor săvîrşite de persoane cu funcţie de răspundere în legislaţia unor ţări din Comunitatea Statelor Independente //analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova: Seria, Ştiinţe socio-nmanistice V.- 1, Chişinău 2001, pag.207-216.
36. Bogdan S. “Cîteva consideraţii privind infracţiunile de luare de mită şi trafic de influenţă” //Studia Univereitatis Babeş- Boleau. Jurisprudenţia 1996, nr. 2 pag. 141-155.
37. Borodac A. “Noţiunea corupţiei penal condamnabilă” // Legea şi viaţa 1995, nr. 4, pag. 39-40.
38. Ceban V. “Fenomenul corupţiei şi ăncriminarea ei în legislaţia R.M.” Analeleştiinţifice studenţeşti ale Academiei de Poliţie “Ştefan cel Mare” 2000, nr.1 pag.37-41.
39. Ciuncan Dorin “Corupţia în România” //pro lege 1996, nr. 2 pag. 190- 194.
40. Cuşnir V. “Autoritatea publică, corupţia şi crima organizată //Strategia combaterei criminalităţii, organizate în R.M. Chişinău 1997, pag. 87-95.
41. Diacolescu H. “Modificări aduse structurii şi conţinutului constitutiv ale infracţiunilor de luare şi dare de mită, primire de foloase necuvenite şi trafic de influenţe prin legea nr.78- 2000, pentru prevenirea descoperirea si sancţionarea faptelor de corupţie //Dreptul 2001, nr. 4, pag.44-52.
42. Ivan Virgil Constantin “Fenomenul corupţiei” // Pro-Lege, 1996. Nr.2 pag.184-189.
43. Ivan Stelian “Mecanisme de drept adminietrativ privind combaterea corupţiei” // Analele Academiei de Poliţie “A.I. Cuza” 1995 anul 3 pag. 37-49.
44. Laşcu I., Laşcu L., Codruţa. “O nouă reglementare în legătură cu corupţie //Dreptul 2000 nr.10 pag.3-12.
45. Lupaşcu R. “Unele probleme privind aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la infracţiunile de luare de mită, primire de foloase necuvenite şi trafic de influenţă // Dreptul 1994 nr.5-6, pag. 144-146.
46. Medianul Tiberiu Constantin. Confiscarea foloaselor necuvenite în cazul traficului de influenţă //Dreptul 2001 nr.4 pag. 117-121.
47. Mrejeru Teodor, Mrejeru B. “Combaterea corupţiei- un imperativ social// Ghid juridic pentru societăţile comerciale 2002, nr. 4, pag. 24-37.
48. Popescu D. “Rolul circumstanţelor agravante în prevenirea criminalităţii // Criminalitatea în R.M., starea actuală tendinţele măsurile de prevenire şi combatere . Materiale conferinţei ştiinţifico- practice internaţionale 18-19 aprilie 2003. Chişinău Academia “Ştefan cel Mare” a M.A.I.al R.M. 2003 pag.166-168.
49. Rusu I. “Rolul dreptului în combaterea corupţiei în noile democraţii ale Europei Centralre şi de Est, şi ale fostei U.R.S.S. // Avocatul poporupui 2002 nr.1-3, pag. 32 –35.
50. Solop V. “Combaterea infracţiunilor legate de corupţie” // Legea şi viaţa 2000, nr. 3, pag. 33-34.
51. Toma A. “Răspunderea penală a altor salariaţi pentru infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciu” //Revista română de drept 1974, nr.1, pag.71.
52. Âëàäèìèðîâ Â.À. Êèðè÷åêî Â.Ô. «Äîëæíîñòíûå ïðåñòóïëåíèÿ» – Ìîñêâà: íàó÷íî èññëåäîâàòåëüñêèé è ðåäàêöèîííî-èçäàòåëüñêèé îòäåë 1965 ñòð.41.
53. Çäðàâîìûñëîâ Á.Â. « Äîëæíîñòíûå ïðåñòóïëåíèÿ». Ïîíÿòèå è êâàëèôèêàöèÿ . Ìîñêâà 1975. Ñòð.168.
54. Êèðè÷åíêî Â.Ô. «Îòâåòñòâåííîñòü çà äîëæíîñòíûå ïðåñòóïëåíèÿ ïî ñîâåòñêîìó óãîëîâíîìó ïðàâó» Ìîñêâà 1956, ñòð. 132.
55. Êîììåíòàðèé ê óãîëîâíîìó êîäåêñó Ðîññèéñêîé Ôåäåðàöèè Ìîñêâà 2000. Ñòð. 864.
56. Ñâåòëîâ À.ß. «Îòâåòñòâåííîñòü çà äîëæíîñòíûå ïðåñòóïëåíèÿ» Êèåâ 1978, ñòð.303.
57. Ñìîìåöêèé Ã.Ð. «Äîëæíîñòíûå ïðåñòóïëåíèÿ» Ìîñêâà 1947, ñòð.48.
58. Óãîëîâíîå ïðàâî. Ñëîâàðü – ñïðàâî÷íèê // àâò. Ò.À. Ëåñíèåâñêèé, Ìîñêâà 2000, ñòð.423.
59. Âîëæåíêèí Á.Â. «Êîðóïöèÿ è óãîëîâíûé çàêîí» Ïðàâîâåäåíèå 1991, ¹6, ñòð. 63- 70.
60. Ãàëüïåðèí È., Øóïèëîâ Â., «Ñîñòàâû äîëæíîñòíûõ ïðåñòóïëåíèé» Ñîöèàëèñòè÷åñêàÿ çàêîííîñòü 1971, ¹2, ñòð.79-81.
61. Êèðè÷åíêî Â.Ô. «Î ñóáúåêòå äîëæíîñòíûõ ïðåñòóïëåíèé» //Ñîâåòñêîå ãîñóäàðñòâî è ïðàâî, 1956, ¹2, ñòð. 89-98.
62. Ëàïòåàêðó Â., Ìàðòûí÷óê Å. Êîððóïöèÿ: «Îòâåòñòâåííîñòü ïî çàêîíîäàòåëüñòâó Âåëèêîáðèòàíèè, ÑØÀ, Èòàëèè çàêîí è æèçíü» 1994, ¹9, ñòð.34-37.
63. Ìîñêâèí Ì. È. “Ïðîáëåìû áîðüáû ñ êîððóïöèîííûìè äåÿòåëÿìè äîëæíîñòíûõ ëèö â óñëîâèÿõ ïðàâîâîãî ãîñóäàðñòâà. Funcţionarea instituţiilor democratice în statul de Drept, materiale ale Conferinţei teoretice ştiinţifice internaţionale 12-26 ianuarie 2003, Chişinău 2003, pag. 908- 910.
Teza de an - Corelatia dreptul familiei - ID:00265 - Volum 13 pagini
Introducere:
Deşi fiecare ramură de drept are un obiect propriu de reglementare, ramurile dreptului nu sunt izolate unele de altele, ele aflându-se într-o strânsă legătură. Această legătură este determinată de existenţa unor principii comune pentru toate ramurile dreptului, precum şi de faptul că fiecare ramură de drept include nu numai raporturi specifice ramurii respective, ci şi raporturi de alt gen, legate de cele specifice.
Dat fiind faptul că relaţiile sociale reglementate de legislaţia familială sunt extrem de complexe, în multe cazuri ele au caracteristici sau trăsături proprii mai multor ramuri de drept. Astfel, normele cuprinse în diferite ramuri de drept se aplică separat sau concomitent cu normele de drept familial, potrivit cu materia care o reglementează, soluţionându-se în aşa mod problema corelaţiei ramurilor de drept.
Planul:
1. Corelaţia dreptul familiei şi dreptul civil
2. Corelaţia dreptul familiei şi dreptul de procedură civilă
3. Corelaţia dreptul familiei şi dreptul administrativ
4. Corelaţia dreptul familiei şi dreptul penal
5. Corelaţia dreptul familiei şi dreptul procesual penal
6. Corelaţia dreptul familiei şi dreptul protecţiei sociale
Concluzii:
Dreptul familiei, ca orişice altă ramură de drept, reprezintă unitatea mai multor instituţii juridice strâns legate între ele prin obiectul lor şi prin anumite principii şi metode comune: instituţia căsătoriei, rudeniei, filiaţiei, adopţiei etc.
Ţinînd seama de cele expuse mai sus, putem defini dreptul familiei ca fiind totalitatea normelor juridice care reglementează relaţiile personale nepatrimoniale şi patrimoniale ce rezultă din căsătorie, rudenie, înfiere, precum şi alte relaţii sociale similare celor familiale ce se stabilesc între subiectele de drept familial aflate pe poziţii de egalitate.
Bibliografia:
1. Adriana Corhan “Dreptul familiei. Teorie şi practică”, All Back, Bucureşti 2001
2. Ştefan Cocoşi, “Dreptul familiei”, Vol. I,II, Lumina Lex, 2001
3. Tudor Popescu, “Dreptul familiei”, Tratat I, Bucureşti 1960
4. Ion P. Filipescu, “Tratat de dreptul familiei”, All Back, 1998
5. Lilia Mărgineanu, Gabriel Mărgineanu, “Dreptul familiei”, Chişinău 2002
6. Ì. Â. Àíòîêîëüñêàÿ, «Ñåìåéíîå ïðàâî», Ìîñêâà, 2000
7. Â. Ïûíçàðü, Â. Øëÿõòèöêèé, «Ñåìåéíîå ïðàâî», Êèøèíåâ, 2002
Teza de an - Controlul actelor institutiilor comunitare de catre curtea europeana de justitie - ID:00264 - Volum 26 pagini
PLANUL LUCRARII:
Capitolul I. Consideraţii introductive
Capitolul II. Contenciosul recursului în anulare
Capitolul III. Recursul în carenţă
Capitolul IV. Excepţia de ilegalitate
Capitolul V. Recursul în responsabilitate extracontractuală
Capitolul VI. Recursul în responsabilitate contractuală
Capitolul VII. Recursul împotriva sancţiunilor
Capitolul VIII. Recursul funcţionarilor comunitari
Concluzii:
Pretoriul Curţii de Justiţie a Comunităţilor europene, în general foarte încărcat cu diferite recursuri dintre care cea mai mare parte au făcut obiectul prezentei lucrări, mai cuprinde o serie de căi de drept extrem de importante pentru realizarea a ceea ce Curtea consideră a fi misiunea sa principală şi anume interpretarea unitară a dreptului comunitar. Această misiune se realizează în principal prin recursul în interpretare, Curtea fiind sesizată în acest caz de jurisdicţiile naţionale în faţa cărora s-a ridicat, în timpul unui litigiu pendente, o problemă de interpretare a dispoziţiilor comunitare. În ciuda afirmaţiei Curţii referitoare la ceea ce ea consideră a fi principala sa misiune, controlul actelor instituţiilor comunitare de către Curte ocupă un rol foarte important, în primul rând pentru că această instituţie are rolul primordial în apărarea drepturilor legitime ale particularilor lezaţi de celelalte instituţii în aplicarea dreptului comunitar, pe de-o parte şi în restabilirea legalităţii comunitare pe de altă parte.
BIBLIOGRAFIE:
Autori români
Filipescu,I., Fuerea,A.,”Drept instituţional comunitar european”,editura”Actami”,Bucureşti,2000
Fuerea,Augustin, „Dreptul comunitar al afacerilor”,editura „Universul juridic”,Bucureşti,2003
Leicu,Corina; Leicu,Ioan,”instituţiile comunitare”,Editura „Lumina Lex”,2000
Ştefănescu, Brânduşa,”Curtea de justiţie a Comunităţilor europene”,Editura stiinţifică şi enciclopedică,Bucureşti,1979
Ţinca,Ovidiu,”Drept comunitar general”,Editura didactică şi pedagogică,Bucureşti,1999
Autori străini
Barav,Ami ,”Dictionarul juridic al Comunităţilor europene”,Paris ,1993
Boulois j.,”Dreptul instituţional al Comunităţilor europene””,Paris ,1994
Boulois J.; Chevalier R.M.,”Marile decizii ale Curţii europene de Justiţie”,Paris ,1992
Constantinesco,V.,”Competenţele şi puterile instituţiilor europene”,Bruxelles, 1974
Constantinesco, V.;Jaques,Jean-Paul;Kovar,Simon,Denys,”Tratatul instituind C.E.E..Comentariu articol cu articol”,Paris,1992
Cartou,Louis,”Uniunea Europeană”,Paris ,2000
Douatriaux,Yves,Lequesne,Christian,”Instituţiile Uniunii Europene”,Paris,1995
Favret,J.M.,”Dreptul şi practica Uniunii Europene”,Paris,2000
Favret,J.M.,”Esenţialul contenciosului comunitar”,Paris,2001
Darmon,M.,Boulois,J.,Huglo,J.,”Contenciosul comunitar”,Paris,2001
Isaac,”Dreptul comunitar general”, Paris ,1999
Manin,P.,”Comunităţile europene.Uniunea Europeană”,Paris,1996
Moreau,P.,”Instituţiile europene”,Paris,1995
Rideau,J.,”Dreptul instituţional al Uniunii Europene şi al Comunităţilor Europene”,Paris,1999
Sauron,J.L,”Curs de instituţii europene”,Paris,2000
Simon,D.,”Sistemul juridic comunitar”,Paris,1998
Reviste de specialitate
„Revista Pieţii comune europene”,Paris,începând din1958
„Caiet de drept european”,Bruxelles,începând din 1965
„Revista trimestrială de drept european”, Paris,începând din 1965
„Culegere de jurisprudenţă a C.J.C.E.”, Paris, începând din 1990
Legislaţie
Tratatul de la Paris,instituind C.E.C.A.-1951
Tratatele de la Roma,instituind C.E.E. şi Euroatom
Actul unic european,1986
Tratatul de la Maastricht,1992
Tratatul de la Amsterdam,1997
Tratatul de la Nisa, 2001
Internet
http://europa.eu.int.
Teza de licenta - Contractul si elementele sale - ID:00263 - Volum 75 pagini
Introducere:
Principalul izvor al obligaţiilor, contractul, reprezintă acordul de voinţa între doua sau mai multe persoane în scopul de a produce efecte juridice. În dreptul roman elementele esenţiale ale contractului, elemente fără de care un contract nu putea fi valabil erau: capacitatea, consimţământul şi obiectul .
CUPRINS:
CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI CU PRIVIRE LA CONTRACT ŞI ELEMENTELE SALE
CAPITOLUL II
DIVIZIUNEA CONTRACTELOR ÎN DREPTUL ROMAN
CAPITOLUL III
NEXUM
CAPITOLUL IV
CONTRACTELE VERBIS
SECTIUNEA I Sponsio - Stipulatio
SUBSECTIUNEA I Texte. Instituţiuni, Gaius III. 92-III. 95
SUBSECTIUNEA II Interpretarea textelor
SUBSECTIUNEA III Obiectul stipulaţiei
SUBSECTIUNEA IV Caracterele stipulaţiei
SUBSECTIUNEA V Decăderea formalismului stipulaţiei
SUBSECŢIUNEA VI Proba. Sancţiunea stipulaţiei
SECŢIUNEA II Dotis dictio (promisiunea de dotă)
SECŢIUNEA III Iusjurandum liberti (jurământul dezrobitului)
CAPITOLUL V
CONTRACTUL LITERAL (LITTERIS)
SECŢIUNEA I Vechiul contract litteris, Motivele apariţiei
SECŢIUNEA II Textele din Instituţiuni - Gaius referitoare la vechiul contract litteris - traducere
SUBSECŢIUNEA I Interpretarea textelor lui Gaius
SUBSECŢIUNEA II Modul de contractare al peregrinilor
CHIROGRAPHUM şi SYNGRAPHAE
SECŢIUNEA III Parafraza lui Teophil 3,21 referitoare la contractul litteris
SUBSECŢIUNEA I Interpretarea textului lui Teophil
SECŢIUNEA IV Obligaţia literala sub Justinian
SUBSECŢIUNEA I Pasajul INSTITUTIONES -3,21 - traducere
SUBSECŢIUNEA II Interpretarea pasajului 3,21 Institutiones - sursa pasajului
SUBSECŢIUNEA III Querela non numeratae pecuniae
SUBSECŢIUNEA IV Parafraza lui Teophil Pasaj referitor la obligaţia literala în timpul lui Justinian
SUBSECŢIUNEA V Concluzii
CAPITOLUL VI
CADEREA IN DESUETUDINE A CONTRACTELOR SOLEMNE
BIBLIOGRAFIE:
W.W. Buckland
A text-book of Roman Law from Augustus to Justinian, second edition, Cambridge at the Universitz Press, 1932
Gheorghe Ciulei, Gheorghe Gh. Ciulei,
Grigore Ungureanu
Drept Roman, Instituţiile Dreptului Privat Roman, Editura Omega Lux, Târgu Jiu, 1995
M. David,
Codicis Veronensis Apographum Studemundianum et Reliquias in Aegypto Repertas, Leiden E.J.Brill, 1964
Gaius
Instituţiile dreptului privat roman, Traducerea, studiu introductive, note şi adnotări de Aurel N. Popescu, Academia R.S.R, Bucureşti, 1982
A.E.Giffard
Petits Précis de Droit Romain, deuxieme édition, Libraire Dalloz, Paris, 1938
Paul Frédéric Girard
Textes de Droit Romain, cinquieme edition revue et augmentée, 1923
Vladimir Hanga
Drept Privat Roman, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971
Emil Molcuţ, Dan Oancea
Drept roman, Casa de editură şi presă “Şansa” S.R.L., Bucureşti, 1993
J. Ortolan
Explication Historiques des Institutes de l´empreur Justinien, Tzpographie de E.Plon et Gie, Rue Garanciere, 8, Paris 1880.
I. Popescu – Spineni
Forma contractuală litteris, Institutul de Arte Grafice Bucovina, 1932
I. Popescu - Spineni
Contractele formaliste la romani, Institutul de Arte Grafice Bucovina, 1932
Teodor Sâmbrian
Drept Privat Roman, Universitatea din Craiova, 1993
Constantin Stoicescu
Curs Elementar de drept Roman, Ed. III revăzută şi adăugită, Institutul de Arte Grafice Bucovina, Bucureşti. 1931
Constantin Tomulescu
Drept Privat Roman, tipografia Universităţii din Bucureşti, 1973
Principalul izvor al obligaţiilor, contractul, reprezintă acordul de voinţa între doua sau mai multe persoane în scopul de a produce efecte juridice. În dreptul roman elementele esenţiale ale contractului, elemente fără de care un contract nu putea fi valabil erau: capacitatea, consimţământul şi obiectul .
CUPRINS:
CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI CU PRIVIRE LA CONTRACT ŞI ELEMENTELE SALE
CAPITOLUL II
DIVIZIUNEA CONTRACTELOR ÎN DREPTUL ROMAN
CAPITOLUL III
NEXUM
CAPITOLUL IV
CONTRACTELE VERBIS
SECTIUNEA I Sponsio - Stipulatio
SUBSECTIUNEA I Texte. Instituţiuni, Gaius III. 92-III. 95
SUBSECTIUNEA II Interpretarea textelor
SUBSECTIUNEA III Obiectul stipulaţiei
SUBSECTIUNEA IV Caracterele stipulaţiei
SUBSECTIUNEA V Decăderea formalismului stipulaţiei
SUBSECŢIUNEA VI Proba. Sancţiunea stipulaţiei
SECŢIUNEA II Dotis dictio (promisiunea de dotă)
SECŢIUNEA III Iusjurandum liberti (jurământul dezrobitului)
CAPITOLUL V
CONTRACTUL LITERAL (LITTERIS)
SECŢIUNEA I Vechiul contract litteris, Motivele apariţiei
SECŢIUNEA II Textele din Instituţiuni - Gaius referitoare la vechiul contract litteris - traducere
SUBSECŢIUNEA I Interpretarea textelor lui Gaius
SUBSECŢIUNEA II Modul de contractare al peregrinilor
CHIROGRAPHUM şi SYNGRAPHAE
SECŢIUNEA III Parafraza lui Teophil 3,21 referitoare la contractul litteris
SUBSECŢIUNEA I Interpretarea textului lui Teophil
SECŢIUNEA IV Obligaţia literala sub Justinian
SUBSECŢIUNEA I Pasajul INSTITUTIONES -3,21 - traducere
SUBSECŢIUNEA II Interpretarea pasajului 3,21 Institutiones - sursa pasajului
SUBSECŢIUNEA III Querela non numeratae pecuniae
SUBSECŢIUNEA IV Parafraza lui Teophil Pasaj referitor la obligaţia literala în timpul lui Justinian
SUBSECŢIUNEA V Concluzii
CAPITOLUL VI
CADEREA IN DESUETUDINE A CONTRACTELOR SOLEMNE
BIBLIOGRAFIE:
W.W. Buckland
A text-book of Roman Law from Augustus to Justinian, second edition, Cambridge at the Universitz Press, 1932
Gheorghe Ciulei, Gheorghe Gh. Ciulei,
Grigore Ungureanu
Drept Roman, Instituţiile Dreptului Privat Roman, Editura Omega Lux, Târgu Jiu, 1995
M. David,
Codicis Veronensis Apographum Studemundianum et Reliquias in Aegypto Repertas, Leiden E.J.Brill, 1964
Gaius
Instituţiile dreptului privat roman, Traducerea, studiu introductive, note şi adnotări de Aurel N. Popescu, Academia R.S.R, Bucureşti, 1982
A.E.Giffard
Petits Précis de Droit Romain, deuxieme édition, Libraire Dalloz, Paris, 1938
Paul Frédéric Girard
Textes de Droit Romain, cinquieme edition revue et augmentée, 1923
Vladimir Hanga
Drept Privat Roman, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971
Emil Molcuţ, Dan Oancea
Drept roman, Casa de editură şi presă “Şansa” S.R.L., Bucureşti, 1993
J. Ortolan
Explication Historiques des Institutes de l´empreur Justinien, Tzpographie de E.Plon et Gie, Rue Garanciere, 8, Paris 1880.
I. Popescu – Spineni
Forma contractuală litteris, Institutul de Arte Grafice Bucovina, 1932
I. Popescu - Spineni
Contractele formaliste la romani, Institutul de Arte Grafice Bucovina, 1932
Teodor Sâmbrian
Drept Privat Roman, Universitatea din Craiova, 1993
Constantin Stoicescu
Curs Elementar de drept Roman, Ed. III revăzută şi adăugită, Institutul de Arte Grafice Bucovina, Bucureşti. 1931
Constantin Tomulescu
Drept Privat Roman, tipografia Universităţii din Bucureşti, 1973
Teza de licenta - Contractul matrimonial - ID:00262 - Volum 82 pagini
Prefaţă:
Dreptul familiei este un domeniu al dreptului care, a fost întotdeauna foarte flexibil, suferind modificări progresive în funcţie de evoluţia moravurilor sau a sociale şi politice atât în ceea ce priveşte funcţiile, cât şi structura sa.
Savanţii din secolul trecut se întrebau de unde vine familia, cei de astăzi se întreabă, mai degrabă încotro se îndreaptă ea.
Un aspect al relaţiilor de familie ce nu poate fi neglijat îl constituie problemele cu caracter patrimonial.
CUPRINS:
I. Aspecte generale cu privire la contractul matrimonial
1.1 Evoluţia familiei şi căsătoriei
1.2 Noţiuni generale privind contractul matrimonial
1.3 Caracterele juridice ale contractului matrimonial
1.4 Alte aspecte ale contractului matrimonial
II. Condiţiile de validitate ale contractului matrimonial
2.1. Condiţii de fond
2.1.1. Legalitatea
2.1.2. Capacitatea
2.1.2.1. Subiectele
2.1.2.2 Diferenţa de sex
2.1.2.3 Vârsta matrimonială
2.1.2.4. Comunicarea reciprocă a stării sănătăţii
2.1.2.5. Impedimentele
2.1.3 Consimţământul
2.1.4. Obiectul
2.1.5 Cauza
2.2 Condiţii de formă
2.2.1. Formalităţile premergătoare încheierii contractului
2.2.2. Forma
2.2.2.1 Procedura încheierii contractului matrimonial
2.2.2.2. Atribuţiile notarului
III. Efectele contractului matrimonial
3.1 Efectele ce reies din executarea contractului
3.1.1 Încheierea contractului matrimonial
3.2 Efecte ce reies din neexecutare sau executare necorespunzătoare
3.2.1 Modificarea şi rezilierea contractului matrimonial
3.2.2 Nulitatea contractului matrimonial
3.3 Răspunderea soţilor potrivit obligaţiilor.
Concluzii:
Ca şi în orice domeniu de activitate şi chiar şi în viaţa de zi cu zi, odată cu rezolvare anumitor probleme mai mult sau mai puţin dificile se impun anumite concluzii, care ar reflecta pe scurt esenţa, conţinutul lucrărilor efectuate. În ceia ce priveşte o lucrare scrisă care se doreşte a fi una ştiinţifică, concluziile se impun în mod prioritar, mai ales dacă această lucrare se referă la o problemă puţin cunoscută şi care în acelaşi timp pretinde a fi actuală.
Astfel, înainte de a trece linia de final ,am putea evidenţia pe scurt unele probleme rezolvate în lucrarea “Contractul matrimonial”. Acestea ar fi următoarele:
Bibliografie:
Acte normative:
1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994;
2. Codul Familiei, Republica Moldova, adoptat prin Legea RM, nr.1316-XIVdin 26 octombrie 2000, intrat în vigoare la 26 aprilie 2001/ Monitorul oficial al RM- 2001-nr47-48;
3. Codul Civil al Republicii Moldova, adoptat prin Legea RM nr.1107-15 din 6 iunie 2002, intrat în vigoare la 12 .06.2003;
4. Codul Penal al RM, adoptat prin Legea RM N.985 - XV din 18 aprilie 2002, intrat în vigoare la 12 iunie 2003;
5. Legea cu privire la notariat, nr. 453 - XI din 08.11.2002 în vigoare 21.11.2002
Tratate internaţionale:
1. Convenţia Statelor membre ale CSI cu privire la asistenţa juridică şi raporturi juridice în materie civilă, familială şi penală. Tratate internaţionale la care RM este parte (1990-1998), Ediţie specială, v. 16, Chişinău, Moldpress, MORM, 1999, p.262-291.
Literatura română:
1. A- Ţîclea, B. Gheorghe, M.Toma, L. Stănciulescu, P.Truşcă, V.Stoica, N.Puşcaş, Drept civil, Curs pregătit pentru examenul de licenţă, Lumina Lex, Bucureşti 1997;
2. Adriana Corhan, Dreptul familiei, Teorie şi practică, Lumina Lex, Bucureşti, 2001;
3. C. M. Crăciunescu, Regimuri matrimoniale, Editura All Beck, Bucureşti, 2000;
4. C.Hamangiu, I. Rossetti Bălănescu şi Al. Băicoianu, Drept Civil Român vol 3, Ed.All Back, Bucureşti 1998;
5. E. Grosse, Die Formen der Familie und die Formen der Wirtschaft, Freibourg, 1896, p.245, ( În redacţia lui Ad. Pricopi, Căsătoria în dreptul român, Lumina Lex, Bucureşti,)
6. G. Borov, Drept civil, Partea generală, Persoanele, Ed.All Beck, Bucureşti 2001;
Gh. Beliu, Drept civil român, Introducere în dreptul civil, Subiectele dreptului civil, Bucureşti 2001;
7. Hamangiu C.Rosseti- Bălănescu, Băicoianu Al., Tratat de drept civil român, Vol. III, Bucureşti, All Educaţional S. A., 1998;
8. I. Trofimov, Dreptul contractelor (Partea generală), Chişinău, 2002;
9. Ion P. Filipescu, Andrei I. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Ed.4, All Beck, Bucureşti, 2001;
10. L. Mărgineanu, G. Mărgineanu, Dreptul familiei, Chişinău, 2002;
11. L. Rosetti - Bălânescu, O. Sache-larie, N.G. Nedelcu, Principiile dreptului civil român, Bucureşti 1947;
12. L.P. Marcu, Istoria universală a Dreptului, Bucureşti, 1997;
13. O.Ungureanu, Drept civil, Introducere, Ed.AllBeck, Bucureşti 2000;
14. Pricopi, Căsătoria în dreptul român, Lumina Lex, Bucureşti 2001;
15. Raluca Dumitriu, Drept civil, vol.I, Lumina Leo, Bucureşti 2000;
16. Şt. Cocoş, Dreptul familiei, vol.I, Lumina Lex, Bucureşti, 2001;
17. V. Cebotari, S. Cebotari, Contractul matrimonial// Revista naţională de drept, N10, 2002;
18. V. Pînzari, Dreptul familiei, Universitas, Chişinău, 2000;
19. V. Hanga, Istoria generală a Statului şi Dreptului, Bucureşti, 1958;
Literatura străină:
Rusă
1. C. H. Áîíäîâ, Áðà÷íûé äîãîâîð, Ìîñêâà, 2000;
2.M.B. Àíòîêîëüñêàÿ, Ñåìåéíîå ïðàâî, Ìîñêâà, 1999;
3. Ë. Ìàêñèìîâè÷, Áðà÷íûé äîãîâîð, Ìîñêâà, 2000;
4. Î. Ñ. Èîôôå., Îáÿçàòåëüñòâåííîå ïðàâî, Ìîñêâà. Þðèäè÷åñêàÿ ëèòåðàòóðà 1975.
Franceză:
1. A. Benabent, Droit civile, la famille, 8-eme edition, Litec, Libray de la Cour de Cassation, Paris, 1997;
2. Claire Farge, La participation aux acquets, Droit patrimonial de la famillie;
3. Esmein, Le marriage en droit canonique, Vol. II, Paris, 1985;
4. Francois-Paul Blanc Le droit musulman, Dalloz, Paris 1995;
Ediţii periodice:
1. Alan B. Morrison, Fundamentals of American Law Oxford University Press 1996
An Introduction to Family Law; Gillian Douglas; New York 2001, Unele aspecte ale divorţului în Anglia;
2. John Bell, Sophie Bayron, Simon Whittaker, Principles of French Law, Oxford University press 1998;
3. Taimur Kamel, La lutte contre les infractions economique dans le sistem penal musulman, Revista juridică şi politică pentru independenţă şi cooperare 1983, Nr.1-2;
4. V.şi S. Cebotari// Revista naţională de Drept, Consideraţii generale privind noţiunea şi conţinutul contractului matrimonial;
5. Ñåìåéíûé êîäåêñ è áðà÷íûé äîãîâîð, æóðíàë «Ñîöèàëüíàÿ çàùèòà» ¹5.
Saituri:
1. www.womenof.com, Bridget K. Sullivan, Esg. Sherman & Howart L. L. C
, Edituira ALL Beck Bucureşti 2000;
2. Bracinii dogovor, www.kleo.ru
3. Elaine B., Kesselman e-mail address www.webmaster.com
4. G. Cornu, Le regime matrimonioux, www.equalityinmarriage.org
5. www.womenof.com, Bridget K. Sullivan, Esg. Sherman & Howart L. L. C
6. Àäâîêàò Øåâ÷åíêî, ßííà Âÿ÷åñëàâîâíà, www.advocat.ru.
Dreptul familiei este un domeniu al dreptului care, a fost întotdeauna foarte flexibil, suferind modificări progresive în funcţie de evoluţia moravurilor sau a sociale şi politice atât în ceea ce priveşte funcţiile, cât şi structura sa.
Savanţii din secolul trecut se întrebau de unde vine familia, cei de astăzi se întreabă, mai degrabă încotro se îndreaptă ea.
Un aspect al relaţiilor de familie ce nu poate fi neglijat îl constituie problemele cu caracter patrimonial.
CUPRINS:
I. Aspecte generale cu privire la contractul matrimonial
1.1 Evoluţia familiei şi căsătoriei
1.2 Noţiuni generale privind contractul matrimonial
1.3 Caracterele juridice ale contractului matrimonial
1.4 Alte aspecte ale contractului matrimonial
II. Condiţiile de validitate ale contractului matrimonial
2.1. Condiţii de fond
2.1.1. Legalitatea
2.1.2. Capacitatea
2.1.2.1. Subiectele
2.1.2.2 Diferenţa de sex
2.1.2.3 Vârsta matrimonială
2.1.2.4. Comunicarea reciprocă a stării sănătăţii
2.1.2.5. Impedimentele
2.1.3 Consimţământul
2.1.4. Obiectul
2.1.5 Cauza
2.2 Condiţii de formă
2.2.1. Formalităţile premergătoare încheierii contractului
2.2.2. Forma
2.2.2.1 Procedura încheierii contractului matrimonial
2.2.2.2. Atribuţiile notarului
III. Efectele contractului matrimonial
3.1 Efectele ce reies din executarea contractului
3.1.1 Încheierea contractului matrimonial
3.2 Efecte ce reies din neexecutare sau executare necorespunzătoare
3.2.1 Modificarea şi rezilierea contractului matrimonial
3.2.2 Nulitatea contractului matrimonial
3.3 Răspunderea soţilor potrivit obligaţiilor.
Concluzii:
Ca şi în orice domeniu de activitate şi chiar şi în viaţa de zi cu zi, odată cu rezolvare anumitor probleme mai mult sau mai puţin dificile se impun anumite concluzii, care ar reflecta pe scurt esenţa, conţinutul lucrărilor efectuate. În ceia ce priveşte o lucrare scrisă care se doreşte a fi una ştiinţifică, concluziile se impun în mod prioritar, mai ales dacă această lucrare se referă la o problemă puţin cunoscută şi care în acelaşi timp pretinde a fi actuală.
Astfel, înainte de a trece linia de final ,am putea evidenţia pe scurt unele probleme rezolvate în lucrarea “Contractul matrimonial”. Acestea ar fi următoarele:
Bibliografie:
Acte normative:
1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994;
2. Codul Familiei, Republica Moldova, adoptat prin Legea RM, nr.1316-XIVdin 26 octombrie 2000, intrat în vigoare la 26 aprilie 2001/ Monitorul oficial al RM- 2001-nr47-48;
3. Codul Civil al Republicii Moldova, adoptat prin Legea RM nr.1107-15 din 6 iunie 2002, intrat în vigoare la 12 .06.2003;
4. Codul Penal al RM, adoptat prin Legea RM N.985 - XV din 18 aprilie 2002, intrat în vigoare la 12 iunie 2003;
5. Legea cu privire la notariat, nr. 453 - XI din 08.11.2002 în vigoare 21.11.2002
Tratate internaţionale:
1. Convenţia Statelor membre ale CSI cu privire la asistenţa juridică şi raporturi juridice în materie civilă, familială şi penală. Tratate internaţionale la care RM este parte (1990-1998), Ediţie specială, v. 16, Chişinău, Moldpress, MORM, 1999, p.262-291.
Literatura română:
1. A- Ţîclea, B. Gheorghe, M.Toma, L. Stănciulescu, P.Truşcă, V.Stoica, N.Puşcaş, Drept civil, Curs pregătit pentru examenul de licenţă, Lumina Lex, Bucureşti 1997;
2. Adriana Corhan, Dreptul familiei, Teorie şi practică, Lumina Lex, Bucureşti, 2001;
3. C. M. Crăciunescu, Regimuri matrimoniale, Editura All Beck, Bucureşti, 2000;
4. C.Hamangiu, I. Rossetti Bălănescu şi Al. Băicoianu, Drept Civil Român vol 3, Ed.All Back, Bucureşti 1998;
5. E. Grosse, Die Formen der Familie und die Formen der Wirtschaft, Freibourg, 1896, p.245, ( În redacţia lui Ad. Pricopi, Căsătoria în dreptul român, Lumina Lex, Bucureşti,)
6. G. Borov, Drept civil, Partea generală, Persoanele, Ed.All Beck, Bucureşti 2001;
Gh. Beliu, Drept civil român, Introducere în dreptul civil, Subiectele dreptului civil, Bucureşti 2001;
7. Hamangiu C.Rosseti- Bălănescu, Băicoianu Al., Tratat de drept civil român, Vol. III, Bucureşti, All Educaţional S. A., 1998;
8. I. Trofimov, Dreptul contractelor (Partea generală), Chişinău, 2002;
9. Ion P. Filipescu, Andrei I. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Ed.4, All Beck, Bucureşti, 2001;
10. L. Mărgineanu, G. Mărgineanu, Dreptul familiei, Chişinău, 2002;
11. L. Rosetti - Bălânescu, O. Sache-larie, N.G. Nedelcu, Principiile dreptului civil român, Bucureşti 1947;
12. L.P. Marcu, Istoria universală a Dreptului, Bucureşti, 1997;
13. O.Ungureanu, Drept civil, Introducere, Ed.AllBeck, Bucureşti 2000;
14. Pricopi, Căsătoria în dreptul român, Lumina Lex, Bucureşti 2001;
15. Raluca Dumitriu, Drept civil, vol.I, Lumina Leo, Bucureşti 2000;
16. Şt. Cocoş, Dreptul familiei, vol.I, Lumina Lex, Bucureşti, 2001;
17. V. Cebotari, S. Cebotari, Contractul matrimonial// Revista naţională de drept, N10, 2002;
18. V. Pînzari, Dreptul familiei, Universitas, Chişinău, 2000;
19. V. Hanga, Istoria generală a Statului şi Dreptului, Bucureşti, 1958;
Literatura străină:
Rusă
1. C. H. Áîíäîâ, Áðà÷íûé äîãîâîð, Ìîñêâà, 2000;
2.M.B. Àíòîêîëüñêàÿ, Ñåìåéíîå ïðàâî, Ìîñêâà, 1999;
3. Ë. Ìàêñèìîâè÷, Áðà÷íûé äîãîâîð, Ìîñêâà, 2000;
4. Î. Ñ. Èîôôå., Îáÿçàòåëüñòâåííîå ïðàâî, Ìîñêâà. Þðèäè÷åñêàÿ ëèòåðàòóðà 1975.
Franceză:
1. A. Benabent, Droit civile, la famille, 8-eme edition, Litec, Libray de la Cour de Cassation, Paris, 1997;
2. Claire Farge, La participation aux acquets, Droit patrimonial de la famillie;
3. Esmein, Le marriage en droit canonique, Vol. II, Paris, 1985;
4. Francois-Paul Blanc Le droit musulman, Dalloz, Paris 1995;
Ediţii periodice:
1. Alan B. Morrison, Fundamentals of American Law Oxford University Press 1996
An Introduction to Family Law; Gillian Douglas; New York 2001, Unele aspecte ale divorţului în Anglia;
2. John Bell, Sophie Bayron, Simon Whittaker, Principles of French Law, Oxford University press 1998;
3. Taimur Kamel, La lutte contre les infractions economique dans le sistem penal musulman, Revista juridică şi politică pentru independenţă şi cooperare 1983, Nr.1-2;
4. V.şi S. Cebotari// Revista naţională de Drept, Consideraţii generale privind noţiunea şi conţinutul contractului matrimonial;
5. Ñåìåéíûé êîäåêñ è áðà÷íûé äîãîâîð, æóðíàë «Ñîöèàëüíàÿ çàùèòà» ¹5.
Saituri:
1. www.womenof.com, Bridget K. Sullivan, Esg. Sherman & Howart L. L. C
, Edituira ALL Beck Bucureşti 2000;
2. Bracinii dogovor, www.kleo.ru
3. Elaine B., Kesselman e-mail address www.webmaster.com
4. G. Cornu, Le regime matrimonioux, www.equalityinmarriage.org
5. www.womenof.com, Bridget K. Sullivan, Esg. Sherman & Howart L. L. C
6. Àäâîêàò Øåâ÷åíêî, ßííà Âÿ÷åñëàâîâíà, www.advocat.ru.
Teza de an - Contractul individual de munca - ID:00261 - Volum 16 pagini
INTRODUCERE:
Respectarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor este una dintre problemele fundamentale ale înfăptuirii justiţiei. Pentru a rezolva această chestiune a fost gîndită şi propusă spre realizare abandonarea fostului sistem judecătoresc şi trecerea la un sistem judecătoresc progresist, care ar sta cu adevărat la paza intereselor şi drepturilor persoanei. S-a ajuns la concluzia formării mai multor verigi-trepte ale instanţelor judecătoreşti ce dau posibilitatea de a ataca orice hotărîre considerată ilegală.
CUPRINS:
1. ELEMENTELE APELULUI
a) OBIECTUL APELULUI
b) SUBIECTELE APELULUI
2. CAUZA APELULUI
3. TERMENUL PENTRU EXERCITAREA APELULUI
4. EFECTELE APELULUI
5. CEREREA DE APEL
CONCLUZII:
În concluzii aşi dori să refer la judecarea apelului ce se efectuează potrivit art.376 CPC, care prevede că dispoziţiile privind judecarea în primă instanţă se aplică şi în instanţa de apel, în măsura în care nu contravine dispoziţiilor speciale din materia apelului. Astfel, în apel nu se poate schimba calitatea părţilor, motivul sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se poat face cereri noi. Neprezentarea în şedinţă de judecată a apelantului sau intimatului, a reprezentanţiolor acestora, precum şi a unui alt participant la proces, citaţi legal despre locul, data şi ora şedinţei, nu împiedică judecarea apelului. Instanţa este în drept, însă, să amîne şedinţa, dacă va constata că neprezentarea este motivată. Neprezentarea în şedinţă a apelantului, căruia nu i s-a înmînat citaţia, din cauza absenţei la adresa indicată în cererea de apel, are ca efect scoaterea cerererii de pe rol.
BIBLIOGRAFIE:
1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994
2. Codul de procedură civilă din 30 mai 2003 (MO din 12 iunie 2003)
3. I.Leş „Tratat de drept procesual civil” ed. ALLBECK 2001.
4. I. Leş, „Drept procesual civil- curs universitar”ed. Lumina Lex 2001.
5. I. Leş, Principii şi instituţii de drept procesual civil” ed. Lumina Lex 2002
6. I. Deleanu „Procedura civilă” V-I, ed. „Chemarea” Iaşi 1998.
7. I Deleanu „Tratat de procedură civilă” ed. Servo-Sat 2000
8. G Durac, „Drept procesual civil” ed. Polirom 1999.
9. I. Dorfman „Drept procesual civil” Chişinău 2003.