INTRODUCERE:
Baza obiectivă a apariţiei managmentului şi dezvoltării lui o constituie o dezvoltare a activităţii comunităţilor omeneşti.
În secolul XIX managmentul începe a fi considerat o activitate lui i se dau diferite denumiri şi orientări, el fiind considerat ca o artă, un proces de activitate, o ştiinţă cu legităţi şi principii proprii. Conform unor definiri a Asociaţiei Americane de Managment, managmentul presupune:” a obţine rezultate prin alţii asumându-se responsabilităţi pentru aceste rezultate, a fi orientat spre mediul înconjurător, a lua decizii văzând finalitate firmei, a avea încredere în subalterni, încrediţându-le responsabilitatea şi lor.”

Cuprins:
1. Determinarea cheltuielilor de producţie.
1.1. Costul materiei prime, materialelor auxiliare şi utilităţilor din afară.
1.1.1. Costul materiei prime, pieselor accesorii şi a materialelor auxiliare.
1.1.2. Costul unităţilor din afară
1.2. Remunerarea muncii
1.2.1. Determinarea numărului de personal
1.2.2. Determinarea salariului de bază şi suplimentar pe categorii de personal.
1.3. Contribuţii la asigurări sociale
1.4. Uzura
1.1 Alte cheltuieli
2. Determinarea rezultatelor financiare
2.1 Determinarea profitului
2.2 Determinarea rentabilităţii
2.3 Determinarea productivităţii muncii
3. Determinarea pragului de rentabilitate.

Concluzie:
În urma efectuării acestei lucrări am determinat pragul de rentabilitate al unei întreprinderi pe care se preconizează a o crea. În urma calculelor prealabile, conform datelor din foaia de sarcină, am determinat că, întreprinderea este relativ rentabilă (rata rentabilităţii obţinută este 18%).

Introducere:
Activitatea întreprinderii municipale Cavoris Med pe parcursul a cinci ani a confirmat eficienţa descentralizării sistemului ocrotirii sănătăţii.
Autonomia financiară şi administrativă a permis îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a întreprinderii şi lărgirea accesului populaţiei la asistenţa stomatologică.
Dinamica pozitivă a bugetului întreprinderii se datorează posibilităţilor legale de contractare directă a serviciilor stomatologice cu diferiţi agenţi economice indiferent de forma de organizare şi proprietate.

Cuprins:
1. Asistenţa medicală primară în cadrul asigurărilor de sănătate
2. Necesitatea descentralizării serviciilor de sănătate
3. Analiza economico-financiară a activităţii întreprinderii municipale

Concluzii :
1. Analiza indicilor de activitate a întreprinderii municipale Cavoris Med din Cahul, ca o nouă formă de organizare, administrare, management pe parcursul a cinci ani, a confirmat eficienţa şi viabilitatea întreprinderii.
2. Descentralizarea organizatorică a serviciului prin separarea lui, autonomia financiară şi administrativă au permis ca întreprinderea să prospere economic şi financiar, iar populaţia să aibă acces larg la serviciile stomatologice.

Bibliografie:
- Legea RM privind administraţia publică locală nr.186 din 6.11.1998.
- Legea RM privind administraţia publică locală nr. 183 din 18.03.2003.
- Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Cu privire la trecerea instituţiilor stomatologice la autogestiune din 21.07.1999.
- Ordinul Ministerului Sănătăţii Cu privire la separarea serviciului stomatologie din componenţa spitalelor judeţene, municipale şi sectoriale din 22.09.1999.
- Materialele Congresului XII al Stomatologilor din Republica Moldova din 3–4 octombrie 2003.
- Legea cu privire la implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală şi la constituirea fondurilor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, 01.07.2003, MO al RM nr. 134 din 23.08.2003.
- Hotărârea Guvernului RM nr. 1291 din 22.11.2004 despre aprobarea Programului Unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2005, MO al RM nr. 226-232 din 10.12. 2004.
- Ministerul Finanţelor al RM. Executarea Bugetului Public Naţional pe perioada 2000-2005.
- Eţco, C., Goma, L., Reabov, E. ş. a., Economia ocrotirii sănătăţii, Chişinău, 2000.
- Popuşoi, E., Sănătate publică şi management, Chişinău, 2002.
- Tintiuc, D., Eţco, C., Grossu, I., Sănătate publică şi management, Chişinău, 2002.

INTRODUCERE:
Astăzi în Europa Centrală şi de Est autonomiei locale i se acordă o deosebită atenţie. Autonomia locală este văzută ca un factor de menţinere a păcii şi stabilităţii politice, element indispensabil în definitivarea viitoarei organizări politice şi economice a continentului european.
Transferul de putere în majoritatea ţărilor Europei Centrale şi de Est a reflectat, în mare măsură, tendinţa internaţională de descentralizare, iniţiată în anii 70. De atunci puterile locale au realizat măsuri importante spre emanciparea lor pe plan politic, administrativ şi financiar. Actualmente, majoritatea ţărilor central şi est-europene garantează în mod formal independenţa politică, administrativă şi financiară a autorităţilor locale

CUPRINS:
1 Aspecte conceptuale privind descentralizarea fiscală şi mecanismele de aplicare în Europa Centrală şi de Est
1.1 Concepţia şi esenţa descentralizării fiscale
1.1.1 Privire generală şi principii
1.1.2 Alocarea responsabilităţilor de efectuare a cheltuielilor
1.1.3 Alocarea veniturilor
1.1.4 Alocarea transferurilor interbugetare
1.2 Metode de evaluare a descentralizării fiscale
1.2.1. Evaluarea descentralizării cheltuielilor
1.2.2. Evaluarea descentralizării veniturilor
1.2.3. Evaluarea descentralizării drepturilor de împrumut
1.3 Descentraliarea fiscală: modele principale
1.3.1. Descentralizarea fiscală în Uniunea Europeana
1.3.2. Descentralizarea fiscală în Europa Centrală şi de Est
2 Analiza gradului descentralizării fiscale în Republica Moldova
2.1 Cadrul legal şi instituţional ce reglementează activitatea autorităţilor administraţiei publice locale şi a finanţelor publice locale
2.2 Sistemul şi procesul bugetar
2.3 Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe perioada anilor 2000-2004. Corespunderea finanţelor publice locale cu standardele Cartei Europene „Exerciţiul autonom al puterilor locale” şi includerea obiectivelor descentralizării fiscale în politicile statului moldovenesc
2.3.1. Veniturile:
2.3.2. Cheltuielile
2.3.3. Evaluarea corespunderii cu prevederile Cartei Europene a Autonomiei Locale şi includerii obiectivlor descentralizării fiscale în politicile statului moldovenesc
3 Analiza comparativă a gradului descentralizării fiscale în Europa Centrală şi de Est (inclusiv Moldova)
3.1 Tendinţe generale
3.2 Evaluarea descentralizării fiscale în Europa Centrală şi de Est
3.2.1. Metodologia evaluării
3.2.2. Aprecierea descentralizării fiscale prin indicatori calitativi şi cantitativi
3.3 Aprecierea gradului de descentralizare fiscală în Europa Centrală şi de Est
3.4 Practici pozitive ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est 49
4 Concluzii şi recomandări privind aplicarea practicilor ţărilor din Europa Centrală şi de Est pentru Republica Moldova

Bibliografie:
1. "Government Finance Statistics Yearbook", IMF 1999.
2. Antić Teodor, 2001 “Central Government and Local Self-government in Croatia: Decentralization and Democratization, Ministry of Justice, Administration and Local Self-Government”
3. http://unpan1.un.org/intradoc/groups/public/documents/UNTC/UNPAN017846.pdf
4. Bahl, Roy W., 1999, “Fiscal Decentralization: Rules and Guidelines for Policy Design”, Proceedings of the Workshop on Municipal Development Finance, Inter-American Development Bank, Washington, D.C.
5. Dennis Rondinelli, “Concept of Fiscal Decentralization and Worldwide Overview” in “Decentralization Briefing Notes”, 2001, World Bank Institute, Intergovernmental Fiscal Relations & Local Financial Management Program.
6. Ebel, Robert D. and Serdar Yilmaz, 2001, “On the measurement and Impact of Fiscal Decentralization”. Article for the Symposium on Public Finance in Developing Countries: Essays in Honor of Richard M. Bird, Georgia State University, Atlanta.
7. Ebel, Robert D. and Serdar Yilmaz, 2002, “Concept of Fiscal Decentralisation and Worldwide Overview”, World Bank, Washington, D.C.
8. IMF, 1999, "Government Finance Statistics Yearbook", International Monetary Fund, Washington, D.C.
9. Jonathan Dunn and Deborah Wetzel, “Fiscal decentralization in former socialist economies: progress and prospects”, The World Bank, 1998.
10. Jorge-Martinez Vazquez, “The assignment of expenditure responsibilities”, Georgia State University, World Bank, 1999
http://www.worldbank.org/wbi/publicfinance/documents/vazquez.htm
11. OECD, 1999, “Taxing Powers of State and Local Government”, OECD Tax Policy Studies, Paris.
12. Raffaele Carnevale. Tax Collection Takes Stage in European Local Government Rating. Standard & Poor’s Credit Week, April 11, 2001 / Кредит Russia. http://www.ea-ratings.ru/middle.php
13. Raymond Fisman, Roberta Gatti, “Decentralization and Corruption: Evidence Across Countries?” Development Research Group, The World Bank, wps2290, 2000.
14. Richard M. Bird, Robert D. Ebel, and Christine I. Wallich, “Fiscal Decentralization: From Command to Market” in “Decentralization of the Socialist State”, 1995, World Bank Institute, Intergovernmental Fiscal Relations & Local Financial Management Program.

INTRODUCERE:
Aceasta lucrare isi propune analiza comparativa a regimurilor democratice şi a celor totalitare. O astfel de analiză comparativă nu este nici pe departe nouă. Specificul lucrării de faţă se intemeiază pe comparaţia celor două tipuri de regimuri politice sub aspectul nevoii lor de violenţă simbolică pentru a se putea menţine şi reproduce. In mod evident, accentul va cădea aici pe violenţa simbolică folosită in cele două regimuri politice de către agenţii politici in competiţia pentru putere sau de către partidul unic in campania electorală cu regimurile de tip democratic.

C U P R I N S:
Capitolul I VIOLENŢA SI VIOLENŢA SIMBOLICĂ
1. Violenţa stării de natură. Thomas Hobbes
2. Violenţa ordonatoare a societăţilor arhaice
3. Apariţia statului. Perspectivă antropologică
4. Putere politică şi violenţă socială
5. Violenţă şi acţiune raţională
6. Agresivitatea – element al naturii umane

Capitolul II VIOLENŢA SIMBOLICĂ ÎN SFERA POLITICULUI

Capitolul III MITURI SI MITOLOGII POLITICE
1. Mitul arhaic si mitul politic
2. Mitul politic si nevoia de idealuri sociale
3. Mituri politice fundamentale

Capitolul IV REGIMURI POLITICE DEMOCRATICE VERSUS REGIMURI POLITICE TOTALITARE
1. Regimuri politice totalitare. Caracteristici
2. Regimuri politice democratice si violenţa simbolică
3. Democraţie, totalitarism si violentă simbolică
4. Fenomenul manipulării. Totalitarism vs. democraţie
5. Propaganda si falsa campanie electorală
6. Campanii electorale şi propaganda politică in
regimurile politice democratice
7. Campanii electorale in interiorul regimului
si ritualizarea violenţei

Capitolul V.CAMPANII ELECTORALE: MARKETING DE VANZARI SI MARKETING ELECTORAL

Capitolul VI. LIBERTATE DE OPŢIUNE ŞI MANIPULARE
1. Manipularea în societatea contemporană
2. Manipulare totalitară vs. manipulare democratică

Capitolul VII CAMPANIA ELECTORALĂ A LUI PETRE ROMAN
VIOLENTĂ SOIMBOLICĂ APLICATA SPATIULUI ROMANESC

CONCLUZII:
Asa cum reiese din liniile de construcţie schiţate în introducere, lucrarea de faţă şi-a propus analiza comparartivă regimurilor politice democratice şi a celor totalitare din perspectiva nevoii lor de violenţă simbolică pentru a se putea menţine şi reproduce. Altfel spus, echilibrul dinamic al ambelor tipuri de regimuri politice este dependent de măsura în care reuşeşte să gestioneze violenţa socială şi emoţiile colective. Or, acest lucru poate fi realizat doar prin intermediul violenţei simbolice.

Bibliografie:
 ARENDT, Hannah – Crizele republicii, Humanitas, Bucureşti, 1999
 BRAUD, Phillipe – Grădina deliciilor democraţiei, Globus, Bucureşti, 1995
 BONDREA, Aurelian – Opinia publică, democraţia şi statul de drept, Fundaţia “România de mâine”, Bucureşti, 1996
 EDELMAN, Murray – Politica şi utilizarea simbolurillor, Polirom, Iaşi, 1999
 FICEAC, Bogdan – Tehnici de manipulare, Nemira, Bucureşti, 1997
 FLOREA, Ion – Mistica politică şi paradoxurile democraţiei, Fundaţia “România de mâine”, Bucureşti, 1996
 GIRARDED, Raoul – Mituri şi mitologii politice, Institutul European, Bucureşti, 1997
 GOIAN, I., TĂNĂSESCU, G., DIACONESCU, C., PĂVĂLAN, L. - Individ, libertate, mituri politice, Institutul de Teorie Socială, Bucureşti, 1997
 JOULE, R.V., Beauvois J.L. – Tratat de manipulare, Antet, Bucureşti, 1997
 KOTLER, Philip – Managementul marketingului, Teora, Bucureşti, 2000
 MOSCOVICI, Serge – Psihologia socială sau maşina de fabricat zei, Polirom, Iaşi, 1997
 REVEL, Jean-François – Revirimentul democraţiei, Humanitas, Bucureşti, 1995
 SCHWARTZENBERG, Roger Gerard - Statul spectacol. Eseu asupra şi împotriva star-sistemului în politică, Scripta, Bucureşti
 STĂNCIUGELU, Ştefan – Violenţă, mit şi revoluţie, All, Bucureşti, 1998
 THOVERON, Gabriel – Comunicarea politică azi, Antet, Bucureşti, 1996
 VASILE, M – Tehnica luptei electorale, Nelmaho, Bucureşti, 2000
 VOICU, George – Pluripartidismul, All, Bucureşti, 1998
 VOLKOFF, Vladimir – Tratat de dezinformare, Antet, Bucureşti, 1997
 WEBER, Max – Politica, o vocaţie şi o profesie, Anima, Bucureşti, 1996
 WIERZBICKI, Piotr – Structura minciunii, Nemira, Bucureşti, 1996
 COTIDIANUL “ADEVĂRUL”, colecţia ian.-nov. 1996
 COTIDIANUL “AZI”, colecţia ian.-nov. 1996
 COTIDIANUL “VOCEA ROMÂNIEI”, colecţia ian.-nov. 1996
 COTIDIANUL “EVENIMENTUL ZILEI”, colecţia ian.-nov. 1996

Cuprins:
1 ANALIZA STRUCTURII SI DISCREPANŢELOR TERITORIALE ÎN DEZVOLTAREA REPUBLICII MOLDOVA
1.1 Caracteristica şi structura economico-geografică dezvoltării teritoriului
1.2 Disparităţi teritoriale în dezvoltarea socio-economică

2 EVALUAREA AGREGATĂ A DEZVOLTĂRII SOCIAL-ECONOMICE ÎN PROFIL TERITORIAL
2.1 Abordări metodologice
2.2 Metode de calcul ale indicatorului agregat
2.3 Determinarea indicatorilor agregaţi pe domenii şi a Indicatorului de Dezvoltare Economico-Socială

3 INSTRUMENTE A POLITICII REGIONALE PENTRU ELIMINAREA SĂRĂCIEI ŞI SUB-DEZVOLTĂRII
3.1 Necesitatea promovării politicii de stat regionale
3.2 Delimitarea regiunilor de dezvoltare
3.3 Delimitarea zonelor defavorizate si politici de eliminarea a subdezvoltării

CUPRINS:
CAP. I DEFNIREA INVESTIŢIILOR INTRNAŢIONALE
1.1. Investiţia. Definiţie
1.2. Tipuri de investiţii
1.3. Tipuri de investitori
1.4. Rolul investiţiei
1.5. Investiţia internaţională şi formele ei
1.6. Tipologia investiţiilor internaţionale
1.7. Corporaţia internaţională

CAP. II INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE DE CAPITAL
2.1. Definire. Rol
2.2. Investiţiile externe - nevoia reală şi obiectivă pentru economiile în tranziţie
2.3. ISD – factor exogen stimulator
2.4. Investiţiile străine – divergenţe şi convergenţe de interese
2.5. Strategii de atragere a investiţilor străine
2.5.1. Crearea cadrului legislativ favorabil ISD
2.5.2. Accelerarea procesului de privatizare
2.5.3. Diminuarea şi eliminarea riscului de ţară
2.5.4. Integrarea europeană şi euroatlantică

CAP. III INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
3.1 . Politica investiţională a economiei în tranziţie
3.2 . Strategii de atragere a ISD în România
3.2.1 Constituirea cadrului juridic favorabil afluxului de ISD
3.2.2 Integrarea europeană a României – componentă a strategiei de dezvoltare economică pe termen lung
3.2.3 Definitivarea procesului de tranziţie
3.3 . Evoluţia ISD în România în perioada de tranziţie
3.4 . Aspecte critice privind ISD în România
3.5 . Aspecte şi propuneri de accelerare a redresării economice

CAP. IV MODALITĂŢI DE CRESTERE A ISD IN ROMÂNIA
4.1. Impactul ISD asupra economiilor în tranziţie a ţărilor beneficiar
4.1.1. Evaluarea consecinţelor ISD
4.1.2. Analiza legăturilor înainte şi înapoi
4.1.3. Analiza input – output
4.2. Analiza răspunsurilor la chestionarul (privind ISD în România) trimis la companiile britanice
4.2.1. Condiţiile economice, sociale şi politice
4.2.2. Evaluarea scopurilor ISD în România
4.3. Cauze care duc la niveluri relativ scăzute ale ISD în România
4.4. Strategia românească globală de creştere a intrărilor de ISD
4.4.1. Paşi intermediari către creşterea ISD
4.4.2. Politici de încurajare a ISD pe termen lung
4.4.3. Măsuri specifice de atragere a ISD în România
4.4.4. Probleme generale privind strategia
4.5. Industrii şi ramuri româneşti de posibil interes pentru investitorii străinii

INTRODUCERE:
Raporturile stat economie şi la începutul secolului XXI constituie încă obiectul unor dezbateri publice aprinse. Probleme ca funcţiile statului, gradul de implicare a statului în economie, mărimea optimă a sectorului public, graniţa sector public sector-privat, deznaţionalizarea, privatizarea, birocraţia, raţionalitatea deciziei publice, etc. ocupă un loc important atât în dezideratele teoretic, cât şi în discursul cotidian.

CUPRINS:
CAPITOLUL I: BUGETUL DE STAT. CARACTERISTICĂ GENERALĂ
I.1. Noţiunea bugetului de stat
I.2. Structura veniturilor şi cheltuielilor
I.3. Eficienţa politicii bugetare

CAPITOLUL II: NOŢIUNEA BUGETULUI DE STAT
II.1. Deficitul şi excendentul bugetar
II.2. Metode de finanţare a deficitului bugetar
II.3. Politica bugetară ca metode de intervenţie a statului în economia ţărilor dezvoltate
II.3. Bugetul de stat în ţările aflate în perioada de tranziţie la economia de piaţă

CAPITOLUL III: DEFICITUL ŞI FINANŢAREA BUGETULUI DE STAT ÎN REPUBLICA MOLDOVA
III.1. Politica bugetar – fiscală în Republica Moldova
III.2. Deficitul bugetar şi modalităţile de finanţare a lui în Republica Moldova
III.3. Executarea bugetului în anul 2003 şi principalele obiective pentru anul 2004

CONCLUZII:
Tranziţia la relaţiile economice de piaţă pot schimba semnificativ rolul şi importanţa statului în reglarea proceselor social-economice. Spre deosebire numai de metodele administrative de conducere în economia de piaţă rolul regulator al statului în economia trebuie să aibă un caracter limitat şi să fie îndreptat spre soluţionarea unor aşa probleme globale ca asigurarea funcţionării continue a mecanismului de piaţă ca un tot întreg, adică dezvoltarea resurselor producătoare, susţinerea economică şi asigurarea socială a păturilor social vulnerabile prin distribuirea şi redistribuirea raţională a venitului naţional.

BIBLIOGRAFIE:
1. “Legea Bugetului de Stat al Republicii Moldova pentru anul 2001”
2. Valeriu Umaneţ “Economia Politică” Chişinău – 2001.
3. Ion T. Guţu “Republica Moldova – economia în tranziţie” Litera, Chişinău 1998.
4. Stelian Iordache, Costinel Lazăr “Economia Mondială” Editura economică Bucureşti – 1999.
5. Nita Dobrota “Economie Politică” Editură Economică Bucureşti 2000.
6. Ion Galju “Economia mondială” Chişinău 1999.
7. Ion Capanu “Indicatori Macro Economici” EditEcon Bucureşti 1998.
8. Mihaela Onofrei “Impactul politicilor financiare asupra Societăţii” Editura Economică Bucureşti 2000.
9. Victor Romeo Ionescu, Emil Gavriliţă “Elemente de macro economie” Editura Economică Bucureşti 1999.
10. Proiectul “Tacis” “Analiza economică a Republicii Moldova.”
11. Ziarul SĂPTĂMÎNAL ECONOMIC NAŢIONAL „Dezvoltarea” 2 octombrie 2003.

Introducere:
La început ideea privatizării a fost întâmpinată de populaţie cu precauţie. Mulţi priveau cu suspiciune la cele ce se întâmplau în jur, aşteptau, polemizau şi erau de neclintit în opiniile lor. într-un moment se părea chiar că o bună parte din bonurile patrimoniale, repartizate cetăţenilor, aşa şi vor rămâne nefolosite. Totuşi, la licitaţia finală, nr. 15, în cadrul căreia au fost expuse aproape 600 de obiective, au participat simultan circa 1 milion 200 mii de persoane. Acest viguros acord final ne-a facut să concluzionăm: oamenii au înţeles - mai departe n-au unde se retrage. Totodată, nu putem să nu observăm că prin această implicare activă oamenii îşi manifestau şi dorinţa de a susţine reformele.

Plan:
Capitolul I. Piaţa esenţa şi mecanismul

Capitolul II. Formele de privatizare în Republica Moldova şi căile ei

Capitolul III. Specificul economiei de piaţă în Republica Moldova

Bibliografie:
1. Ion T.Guţu, Republica Moldova: Economia în tranziţie, Litera, Chişinău 1998.
2. B. Mihai, Situaţia macroeconomică actuală a ţărilor din Europa centrală şi de Est, Academia română, 1997.
3. P. Roşca, Economia generală, Chişinău 1997.

Introducere:
La începutul anului 2002 Guvernul Republicii Moldova s-a confruntat cu problema imperativă a achitării celei mai mari părţi din datoria externă acumulată la zi. Plăţile datoriei externe la principal şi de dobândă în mărime totală de peste 160 milioane dolari SUA, constituind aproape 75% din veniturile estimate ale bugetului de stat, au ajuns la scadenţă(Diagrama 1).

Cuprins:
Capitolul 1. Noţiuni de bază privind datoria de stat
1.1. Noţiunile de bază ale teoriei datoriei de stat
1.2. Schemele restructurării aplicate în practica internaţională
1.3. Datoria publică externă
1.4. Clasificarea împrumuturilor externe
1.5. Datoria publică. Determinarea gradului de îndatorare a statului

Capitolul 2. Datoria de stat a Republicii Moldova
2.1. Volumul datoriei naţionale externe
2.2. Creşterea datoriei de stat
2.3. Consecinţele creşterii datoriei externe
2.4. Volumul şi structura serviciului datoriei în următorii ani

Capitolul 3. Modalităţi de bază ale depăşirii crizei de îndatorare

Concluzii:
Datoria naţională constituie una din principalele probleme ale politicii macroeconomice. Soluţionarea acesteia are o mare importanţă pentru economia ţări i şi pentru securitatea ei. In prezent, R.M. se confruntă cu două probleme macroeconomice esenţiale: creşterea PIB-ului şi menţinerea nivelului datoriei externe în limite rezonabile. Strategia dezvoltării până în 2005 demonstrează clar că Republica Moldova, asemenea celor mai multe ţări cu economie în tranziţie, nu se poate descurca fără împrumuturi externe, precum şi interne. Datoria naţională este o parte integrantă a sistemului economic, care influenţează şi asupra bugetului de stat, şi asupra ratei inflaţiei, şi asupra investiţiilor externe etc

Bibliografie:
1. Legea R.M. „Privind datoria de stat şi garanţiile de stat" nr. 943-X1U din 18 iulie 1996.
2. Buletin statistic de informare publică nr 1, februarie 2002.
3. Notă explicativă la proiectul bugetului pe anul 2002 şi estimările pe anii 2003-2004. Chişinău, septembrie, 2001.
4. „Perspective de dezvoltare: Moldova 2002”. Chişinău 2003.
5. „Vneşneaia zadoljnosti Moldovî” / Banki i Finansî 2001 Nr. 10
6. Batişev Ruslan „Metodele de bază ale depăşirii crizei de îndatorare” // Economica 2004, nr. 3.
7. Bechet Vera „Economia naţională 2004: preconizări şi realizări” // Fin-Consultant 2005 Nr.3.
8. Durleşteanu M. „Restructurarea datoriei externe în funcţie de evoluţia relaţiilor eu FMI şi BM”. (Profit nr.l, ianuarie-februarie 2002).
9. Leonte Doina, Cioponea Mariana-Cristina “Finanţe publice: note de curs”. Bucureşti 1999.
10. Manolescu Gh. „Buget: abordare economică şi financiară”. Editura Economică 1997.
11. Patraş Mihai “Împrumuturile publice ale Republicii Moldova: evoluţie, eficienţă, necessitate şi posibilitate” // Administrarea publică 2003. Nr.1
12. Petrova T. “Sistemul de gestionare a datoriei de stat: informaţie express” Chişinău 2003,
13. Văcărel Iulian “Finanţe publice”. Bucureşti 1992.
14. Vavlilov A „Prinţipî gosudarstvenoi dolgovei politiki” / Voprosî ekanomiki 2001. Nr.8

Întroducere:
Se spune cã serviciile INTERNET vor transforma omenirea într-un "sat global". In momentul de faţã imaginea pe care o oferã INTERNET unui nou-venit este mai degrabã a unui mare oraş în care s-a construit munţi eclectici în care te poţi rãtãci cu uşurinţã dacã nu ai o hartã - problema principalã este de unde se poate procura o asemenea hartã. Au apãrut o serie de cãrţi bune menite sã ghideze utilizatorii (remarcãm traducerea în limba românã pentru cartea lui Ed Kroll - "The Whole INTERNET"), dar la dinamica actualã a informaţiilor disponibile în reţea, este greu pentru autorul unui asemenea îndrumar sã-l menţinã "la zi".

Plan:
I.Cercetarea compartamentul consumatorului şi rolul ei in luarea deciziei de marketing.
1.1 Compartamentul consumatorului:noţiune, concepte, tipologia.
1.2 Factorii care influenţiază asupra compartamentului consumatorului.

II. Particularităţile pieţei Serviciului Internet în Republica Moldova
1.1 Conţinutul şi particularităţile Serviciilor Internet
1.2 Structura pieţei Serviciilor Internet

III. Studierea comportamentului consumatorului Serviciilor Internet
2.1 Design-ul chestionarului
2.2 Studierea criteriilor de alegere a Serviciilor Internet

Incheiere:
La mijlocul anilor 60 studierea comportamentului consumatorului devine un domeniu distinct al marketingului, întru cît оn acest moment adoptarea opţiunii de marketing impune оnţelegerea mecanismului complex de transformare a nevoii în cerere de mărfuri şi servicii.
Creşterea complexităţii vieţii economice, a condus la necesitatea cunoaşterii mecanismului comportamentului economic uman, care devine tot mai amplu şi mai complicat, ceea ce impune studierea separată a celor două componente intrinseci: comportamentul omului оn calitate de producător de bunuri şi servicii şi comportamentul lui de consumator.

Bibliografie:
[1] S. Prutianu, Inteligenta Marketing Plus, Editura Polirom, Bucuresti, 1999, p.321.
[2] J.Blythe, Comportamentul consumatorului, Editura Teora, Bucuresti, pp.11-17.
[3] Catoiu I., Teodorescu N. - ,,Comportamentul consumatorului. Teorie si practica’’, Editura Economica, Bucuresti, 1997;
[4] Puiu C. – ,, Consideratii privind piata automobilului în România’’, Craiova, 2001;
[5] Morden A. R. – ,,Elements of Marketing’’, 3rd Edition, DP Publications, London, 1993;
[6] Blythe J. – ,,Comportamentul consumatorului’’, Editura Teora, Bucuresti, 1998;
[7] Catoiu I., Teodorescu N. - ,,Comportamentul consumatorului. Teorie si practica’’, Editura Economica, Bucuresti, 1997.
[8] Puiu C. – Teza de doctorat, Craiova, 2001.
[9] Schiffmann L. G. si Kanuk L. L. – ,,Consumer Behaviour’’, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersez, 1978;
[10] Blythe J. – ,,Comportamentul consumatorului’’, Editura Teora, Bucuresti.
[11] Catoiu I., Teodorescu N. - ,,Comportamentul consumatorului. Teorie si practica’’, Editura Economica, Bucuresti, 1997.
[12] J.Blythe, Op.cit., pp.45-48.
[13] Kotler Ph. – ,,Managementul marketingului’’, Editura Teora, Bucuresti, 1997;
[14] Internet

CUPRINS:
CAPITOLUL I
1.Importanþa si necesitatea adoptãrii unei strategii de restructurare pentru creºterea eficienþei economice a întreprinderii

CAPITOLUL II
2.1.Definirea conceptului ºi cuprinsul unei strategii de restructurare a unei întreprinderi
2.2.Etapele avute în vedere în elaborarea unei strategii de restructurare
2.2.1.Definirea obiectivelor
2.2.2.Cercetarea soluþiilor
2.2.2.1.Elaborarea studiului de fezabilitate
2.2.2.2.Studiul financiar de fundamentare a strategiei de restructurare
2.2.3.Selectarea variantei strategiei de restructurare ºi d modernizare
2.2.4.Lansarea ºi punerea în aplicare a strategiei de restructurare
2.2.5.Definirea scenariului de punere în aplicare a strategiei de restructurare ºi de urmãrire a realizãrii
2.3.Tipologia strategiilor de firmã

CAPITOLUL III
3.Prezentarea generalã a societãþii comerciale >IOR> S.A.
3.1.Scurt istoric
3.2.Obiectul de activitate
3.3.Principii de organizare
3.4.Nomenclatorul partenerilor societãþii
3.4.1.Furnizorii de materii prime ºi materiale utilizate pentru desfãºurarea activitãþii
3.4.2.Clienþii
3.4.3.Bãncile
3.5.Nomenclatorul produselor ºi serviciilor
3.6.Nomenclatorul materiilor prime ºi materialelor
3.7.Principalii concurenþi ai societãþii la fiecare din principalele produse
3.8.Elementele specifice procesului tehnologic
3.9.Etapele principale ale procesului de producþie
3.10.Sistemul de management al S.C.”IOR”-S.A.
3.10.1.Subsistemul metodologi
3.10.2.Subsistemul decizional
3.10.3.Subsistemul informaþional
3.10.4.Sistemul organizatoric

CAPITOLUL IV
4.Analiza diagnostic a S.C. “IOR”-S.A. în vederea adoptãrii unei strategii de restructurare.
4.1.Caracterizarea activitãþii economice a S.C. “IOR”-S.A.
4.2.Diagnoza performanþelor întreprinderii
4.3.Analiza mediului înconjurãtor de competiþie
4.4.Reprezentarea puncte forte ºi puncte slabe ale întreprinderii
4.4.1.Evidenþierea cauzalã a principalelor disfuncþionalitãþi
4.4.2.Reliefarea cauzalã a principalelor puncte forte

CAPITOLUL V
5.1.Propuneri privind strategia de restructurare la S.C. “IOR”-S.A.
5.2.Mãsuri de restructurare la S.C. “IOR”-S.A.
5.3.Efectele economice ce se pot obþine în urma aplicãrii mãsurilor de restructurare

CAPITOLUL VI
Eficienþa economicã a aplicãrii strategiei adoptate
6.1.Influenþa aplicãrii strategiei de restructurare asupra indicatorilor economici ai întreprinderii
6.2.Sinteza mãsurilor de restructurare ºi influenþa asupra indicatorilor economici ai societãþii comerciale “IOR”-S.A.

Cuprins:
IOR se gãseºte într-o situaþie criticã, ca de altfel multe societãþi care nu s-au acomodat condiþiilor impuse de economia de piaþã din aceastã perioadã de tranziþie. Dar în ciuda acestui lucru perspective pot fi optimiste.
Este foarte adevãrat cã scãderea producþiei a antrenat un lanþ întreg de consecinþe negative. Vânzãrile au scãzut direct proporþional ajungându-se la un nivel minim al rentabilitãþii, firma situându-se la limita riscului de exploatare. Personalul s-a redus dramatic ºi implicit s-a disponibilizat ºi personal înalt calificat. Productivitatea se diminueazã ºi se înregistreazã un grad redus de ocupare a fondului maxim disponibil.

INTRODUCERE:
Ca urmare a creşterii economice generale, progreselor obţinute în toate domeniile vieţii economice şi sociale, omul a ajuns astăzi să dispună de mijloace tehnice atât de perfecţionate, încât consumă cantităţi imense de resurse naturale regenerabile şi neregenerabile, exploatând tot mai intens factorii de mediu şi modificând natura într-un ritm rapid. Neimpunând însă asupra acţiunilor sale un control adecvat şi conştient, omul lasă cale liberă dezlănţuirii unor dezechilibre economice, cu efecte negative asupra calităţii vieţii sale cât şi asupra evoluţiei biosferei.

Cuprins:
1. PROTECŢIA MEDIULUI NATURAL CERINŢĂ INTRINSECĂ A UNEI DEZVOLTĂRI ECONOMICE MODERNE
2. RESURSELE NATURALE, MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ŞI CREŞTEREA ECONOMICĂ
2.1 CARACTERUL DEFICITAR ŞI LIMITAT AL RESURSELOR ÎN CONTEXTUL CREŞTERII ECONOMICE
3. RAPORTUL DINTRE CREŞTEREA ECONOMICĂ ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
3.1 DACĂ TREBUIE OPRITĂ CREŞTEREA ECONOMICĂ

Bibliografie:
N. N. Constantinescu "Dileme ale tranziţiei la economia de piaţă"
Editura AGER - Economistul, Bucureşti 1992.

F. Dumescu "Economia mediului"
Arad 1995.
Reviste:
"Intellectus" 1997
Nr. 3 p.64-66
"Purificarea gazelor de eşapament"

"Columna" 1994
Nr. 9-12
"Planeta depozit de deşeuri"

"Tribuna economică" 1997
Nr. 51-52 p.25
"Raportul resurse - mediul înconjurător"

Introducere:
Actualitatea temei:
În condiţiile de trecere la relaţiile de piaţă rolul şi însemnătatea pîrghiilor monetare şi financiar-creditoare cresc brusc. Sistemele monetare şi financiar-creditoare reprezintă unul din sectoarele economiei, unde cel mai eficient lucrează mecanismele de piaţă.
Sistemul financiar, şi în special sistemul bugetar influenţează substanţial creşterea produsului intern brut (PIB) şi părţii lui principale – venitul naţional, dezvoltarea întreprinderilor şi a ramurilor economiei naţionale şi situaţia păturilor largi ale populaţiei. Pentru ca puterea publică într-adevăr să devină democratică, să înfăptuiască real suveranitatea, să asigure pe deplin interesele populaţiei şi a statului în ansamblu, aceasta trebuie să deţină resurse financiare reale.

CUPRINS:
Capitolul I. Creditul şi rolul lui economic
1.1.Istoricul apariţiei şi evoluţia creditului
1.2.Noţiunea de credit. Tipurile şi formele creditului
1.2.1.Elementele creditului
1.2.2.Condiţiile şi funcţiile creditului
1.2.3.Formele creditului

Capitolul II. Reglementarea împrumutului de stat
2.1.Coceptul de împrumut de stat
2.1.1.Noţiuni generale ale împrumutului de stat
2.1.2.Trăsăturile caracteristice ale împrumuturilor publice
2.1.3.Destinaţia şi rolul împrumuturilor publice
2.2.Reglementarea juridică a împrumutului de stat în RM

Capitolul III. Datoria de stat şi garanţiile de stat
3.1.Noţiunea datoriilor de stat şi garanţiilor de stat
3.1.1.Conţinutul datoriei publice, formele şi elementele tehnice
3.1.2.Datoria publică internă
3.1.3.Datoria publică externă
3.2 Aspectul juridic a gestiunii datoriei de stat

Concluzii:
În cele ce urmează vom încerca să sintetizăm rezultatele care le-am obţinut în urma analizei elementelor împrumutului de stat, cu toate aspectele ei pozitive şi negative, pentru a evidenţia acele elemente care ar fi binevenite pentru economia naţională.
Aşa dar, folosirea ineficientă şi neadecvată a surselor de finanţare externe în anii precedenţi crează astăzi şi vor crea şi în viitor dificultăţi enorme statului la deservirea datoriei sale externe. Probleme stringente ale bugetelor din ultimii ani se consideră neîncadrarea şi nerespectarea de către instituţiile publice a limitelor bugetare aprobate şi deficitul "ascuns" în prevederile unor articole. Astfel, legea bugetului prevede finanţarea unor cheltuieli, care nu sunt încadrate în anexa nr. 1 deci, în cifrele generale de cheltuieli bugetare. Executarea de către Guvern a acestor cheltuieli va duce la creşterea datoriilor pe alte tipuri de cheltuieli specificate în anexă.

Bibliografie:
1. Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel: „Monedă, Credit, Bănci”, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1994;
2. Cezar Basno: „Monedă, Credit, Bănci”, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1996;
3. Cezar Basno, Nicolae Dardac: „Integrarea monetar bancară Europeană” Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1999;
4. Cezar Basno, Nicolae Dardac: „Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici de plată”, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1996;
5. Constantin Preda: „Istoria monedei în Dacia Preromană”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998;
6. Dan Drosu Şaguna: „Drept financiar şi fiscal”, Editura „Oscar Print”, Bucureşti, 1997;
7. Dan Drosu Şaguna: „Tratat de drept finaciar şi fiscal”, Editura „All Back” S.A,, Bucureşti, 2001;
8. George N. Leon: “Elemente de ştiinţă finaciară”, vol. 2, Editura Cartea Românească, Bucureşti 1930;
9. Ioan Gliga: “Dreptul finanţelor publice”, Editura didactica şi pedagogica, Bucureşti, 1992;
10. Ion Turcu: „Operaţiuni şi contracte bancare”, Editura Luminalex, Bucureşti, 1997;
11. Iulian Văcărel: „Politici economice şi financiare de ieri şi de azi”, Editura Economică, Bucureşti, 1996;
12. Lucian C. Ionescu: „Băncile şi operaţiunile bancare”, Editura Economică, Bucureşti, 1996;
13. Paul Bran: „Relaţii financiare şi monetare internaţionale”, Editura Economică, Bucureşti, 1995;
14. Silviu Cerna: „Sistemul monetar şi politica monetară”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996;
15. Silviu Cerna: „Unificarea monetară în Europa”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997;
16. Ştefan Gheorghe: „Economia de piaţă – legităţi şi mecanisme”, Editura Inter-Media, Bucureşti, 1992;
17. Toader Ionescu: „Istoria gîndirii economice din România”, Editura Economică, 1996;
18. В.И. Букато, Ю.И. Львов: „Банки и банковские операции в России”, Москва, 1996;
19. О. Н. Горбунова: „Финансовое право”, Москва, 1996;
20. Е.Ю. Грачёва, Э.Д. Соколова: „Финансовое право”, Москва, 2002;
21. Л.А. Дробозина: „Финансы. Денежное обращение. Кредит”, Москва, 1999;
22. Я.А. Гейвандов: „Центральный Банк Российской Федерации”, Москва, 1997;
23. Е.Ф. Жуков: „Общая теория денег и кредита”, Москва, 1995;
24. А.И. Ольшаный: „Банковское кредитование”, Москва, 1997;
25. В.П. Поляков, Л.А. Московкина: „Основы денежного обращения и кредита”, Москва, 1995;
26. В.П. Поляков, Л.А. Московкина: „Структура и функции центральных банков. Зарубежный опыт”, Москва, 1996;
27. М.М. Рассолова: „Финансовое право”, Москва, 2001;
28. Н.И. Химичёва: „Финансовое право”, Москва, 2002;
29. Н.Д. Эриашвили: „Финансовое право”, Москва, 2000;
30. Banca Naţională a Moldovei “Buletin trimestrial nr.1 - 2002”;
31. Banca Naţională a Moldovei “Balanţa de plăţi a Moldovei 2001”.

Introducere:

Capitolul I. Creditul bancar şi rolul lui economic
1.1. Istoricul apariţiei şi evoluţia creditului
1.2. Noţiunea de credit. Tipurile şi formele creditului
1.2.2. Condiţiile şi funcţiile creditului
1.2.3. Formele creditului

Capitolul II. Contractul de credit bancar
2.1. Noţiune cu privire la contractul de credit bancar
2.2. Definirea scopului creditării
2.3. Informaţia şi documentele prezentate la bancă în vederea aprobării creditului

Capitolul III. Reglementarea împrumutului de stat
3.1. Coceptul de împrumut de stat
3.1.1. Noţiuni generale ale împrumutului de stat
3.1.2. Trăsăturile caracteristice ale împrumuturilor publice
3.1.3. Destinaţia şi rolul împrumuturilor publice
3.2. Reglementarea juridică a împrumutului de stat în RM

Concluzii:
În cele ce urmează vom încerca să sintetizăm rezultatele care le-am obţinut în urma analizei elementelor împrumutului de stat, cu toate aspectele ei pozitive şi negative, pentru a evidenţia acele elemente care ar fi binevenite pentru economia naţională.

Bibliografie:
1. Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel: „Monedă, Credit, Bănci”, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1994;
2. Cezar Basno: „Monedă, Credit, Bănci”, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1996;
3. Cezar Basno, Nicolae Dardac: „Integrarea monetar bancară Europeană” Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1999;
4. Cezar Basno, Nicolae Dardac: „Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici de plată”, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1996;
5. Constantin Preda: „Istoria monedei în Dacia Preromană”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998;
6. Dan Drosu Şaguna: „Drept financiar şi fiscal”, Editura „Oscar Print”, Bucureşti, 1997;
7. Dan Drosu Şaguna: „Tratat de drept finaciar şi fiscal”, Editura „All Back” S.A,, Bucureşti, 2001;
8. George N. Leon: "Elemente de ştiinţă finaciară”, vol. 2, Editura Cartea Românească, Bucureşti 1930;
9. Ioan Gliga: "Dreptul finanţelor publice”, Editura didactica şi pedagogica, Bucureşti, 1992;
10. Ion Turcu: „Operaţiuni şi contracte bancare”, Editura Luminalex, Bucureşti, 1997;
11. Iulian Văcărel: „Politici economice şi financiare de ieri şi de azi”, Editura Economică, Bucureşti, 1996;
12. Lucian C. Ionescu: „Băncile şi operaţiunile bancare”, Editura Economică, Bucureşti, 1996;
13. Paul Bran: „Relaţii financiare şi monetare internaţionale”, Editura Economică, Bucureşti, 1995;
14. Silviu Cerna: „Sistemul monetar şi politica monetară”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996;
15. Silviu Cerna: „Unificarea monetară în Europa”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997;
16. Ştefan Gheorghe: „Economia de piaţă – legităţi şi mecanisme”, Editura Inter-Media, Bucureşti, 1992;
17. Toader Ionescu: „Istoria gîndirii economice din România”, Editura Economică, 1996;
18. В.И. Букато, Ю.И. Львов: „Банки и банковские операции в России”, Москва, 1996;
19. О. Н. Горбунова: „Финансовое право”, Москва, 1996;
20. Е.Ю. Грачёва, Э.Д. Соколова: „Финансовое право”, Москва, 2002;
21. Л.А. Дробозина: „Финансы. Денежное обращение. Кредит”, Москва, 1999;
22. Я.А. Гейвандов: „Центральный Банк Российской Федерации”, Москва, 1997;
23. Е.Ф. Жуков: „Общая теория денег и кредита”, Москва, 1995;
24. А.И. Ольшаный: „Банковское кредитование”, Москва, 1997;
25. В.П. Поляков, Л.А. Московкина: „Основы денежного обращения и кредита”, Москва, 1995;
26. В.П. Поляков, Л.А. Московкина: „Структура и функции центральных банков. Зарубежный опыт”, Москва, 1996;
27. М.М. Рассолова: „Финансовое право”, Москва, 2001;
28. Н.И. Химичёва: „Финансовое право”, Москва, 2002;
29. Н.Д. Эриашвили: „Финансовое право”, Москва, 2000;
30. Banca Naţională a Moldovei "Buletin trimestrial nr.1 - 2002”;
31. Banca Naţională a Moldovei "Balanţa de plăţi a Moldovei 2001”.

Introducere:
Actulitatea temei:
„Banii sunt un mijloc de schimb”.
Benjamin Franclin spunea ca utilitatea banilor deriva din prioritaţile pe care ţi le oferă atunci, cind dispui de ei şi dacă doresti să cunoşti cu adevarat preţul banilor, încearcă să imprumuţi o suma oarecare.
Funcţia de bază a banilor este susţinerea si stimularea activitatii economice. Orice idee de desfaşurare a unei activitati ramîne a fi doar o tema de discutie la o ceaşca de cafea, dacă nu are un suport financiar.

Cuprins:
Capitolul I: Esenţa şi Rolul Creditului.
1.1 Instituţiile de creditare.
1.2 Subectele raportului de credit.Creditorul şi debitorul.
1.3 Promisiunea de rambursare. Termenul Garanţia şi Dobînda.
1.4 Tranzacţia acordării creditului. Consemnarea şi Transferabilitatea

Capitolul II:Formele creditului.
2.1 Tipurile de credite şi împrumuturi acordate de instituţiile bancare şi nebancare
2.2. Sferile de activitate ale creditelor

Capitolul III: Creditele în Republica Moldova
3.1. Operaţiunile de piaţă şi piaţa hîrtiilor de valoare (HVS)
3.2 Piaţa creditelor şi a depozitelor

Încheiere:
Derularea cu succes a planului de afaceri, este determinat în primul rînd de finanţare. În finanţare principalul loc îl joacă sistemul bancar al republicii, piaţa creditului. Creditul îşi poate îndeplini, însă în mod efectiv şi cu eficienţă saporită, menirea, rolul şi funcţiile sale în economie, numai printr-o organizare adecvată a acestuia, în contextul existenţei unor condiţii obiective şi subective favorabile de funcţionare şi dezvoltare de natura legislativă şi de ordin instituţional, social politic şi economic.

Bibliografie:
1. Basno C.A. „ Monedă, Credit, Bănci, Aplicaţii şi studiu de caz ” Bucureşti 1997
2. Codul civil al RM
3. Carangiu A. „ Monedă şi credit ” Chişinău ASEM 2004
4. Chiţul M. „Cum să obţii un credit ( lichid ). Chişinău 2003
5. Piutea A. „ Băncile în economia Romînească ” Bucureşti 1995
6. Roşca T. „ Monedă şi Credit ” Cluj – Napoca 1996
7. Roxin L. „ Gestiunea riscurilor bancare ” 1997
8. Umaneţ V. „ Economie Politică ”
9. www.Google com / Creditele în RM