I n t r o d u c e r e:
Societatea noastra parcurge o perioada de profunde prefaceri, generate de trecerea de la un sistem centralizat la un sistem democratic care preocupa, atat economistii, oamenii de actiune - guvernanti si politicieni - cat si oameni de stiinta, ceea ce pune in centrul intrebarilor si implicit al raspunsurilor problematica economica.
Trecerea Republicii Moldova la o economie de piata, al carui fundament il constituie proprietatea privata si al carui mecanism presupune colaborarea si imbinarea organica a legilor petii cu actiunea statului, se dovedeste a fi un proces dificil si de durata. Aceasta economie nu este lipsita de inechitati si abuzuri, iar unele dintre acestea sunt grave, dar, in acelasi timp, este clar faptul ca intreprinderea particulara, moderna si spiritul intreprinzator, cuplat cu democratia politica, ofera cea mai buna perspectiva de pastrare a libertatii si ofera cele mai accesibile cai de dezvoltare economica si prosperitate generala. Premiza libertatii, a riscului si a sansei este factorul care leaga economiile de piata moderne cu democratia politica.
Cuprinsul:
Capitolul 1 Caracteristica generala a controlului financiar
1.1. Notiunea, formele, metodele controlului financiar.
1.2. Procedura controlului financiar.
1.3. Documentele controlului financiar.
1.4. Conceptia controlului financiar in R. Moldova.
Capitolul 2 Inspectoratul fiscal de stat
2.1. Caracteristica generala a Inspectoratului fiscal de stat.
2.2. Atributiile principale a Inspectoratului fiscal de stat
2.3. Drepturile si obligatiile persoanelor cu functie de raspundere a Inspectoratului fiscal de stat.
2.4. Procedura controlului fiscal efectuat de catre inspectorii fiscali.
2.5. Contestatiile impotriva titlurilor de creante
Capitolul 3 Departamentul controlului financiar si revizie
3.1. Caracteristica generala a Departamentului Control Financiar si Revizie.
3.2. Structura Departamentului Control Financiar si Revizie.
3.3. Drepturile si obligatiile Departamentului Control Financiar si Revizie.
3.4. Procedura controlului financiar.
3.5.Sanctiunile financiare aplicate de colaboratorii Departamentului Control Financiar si Revizie.
Capitolul 4 Curtea de Conturi
4.1. Aspectul istoric de evolutie a Curtii de Conturi in Republica Moldova.
4.2. Atributiile generale de control ale Curtii de Conturi.
4.3. Procedura controlului financiar.
I n c h e i e r e si p r o p u n e r i:
Controlul financiar in literatura de specialitate este studiata din mai multe puncte de vedere.
In teza de licenta s - au cercetat aspectele juridice, problematica, legislatia in domeniul controlului financiar.
Analizand procedura efectuarii controlului financiar, in lucrare au fost mentionate particularitatile efectuarii lui, precum si necesitatea modificarii legislatiei in acest domeniu.
Stipuland problematica si importanta controlului financiar in Republica Moldova consider ca, in domeniul dat ar fi de folos urmatoarele propuneri si recomandari :
1. este necesar ca in sistemul controlului financiar a Republicii Moldova sa se elaboreze o conceptie bine determinata ce ar corespunde realitatii.
Bibliografia:
1 Gorbunov O.N. "Finansovoe pravo", M: Jurist, 1996
2 Boulescu " Controlul Financiar"
3 Boulescu
4 boulescu
5 D.D. Saguna "Drept Financiar si Fiscal",
_ Codul de procedura civila a R. Moldova, art.230, p.2
_ Legea cu privire la Curtea de Conturi nr. 312 din 8.12.1994, art.14
2 Legea nr. 312 din 8.12.1994, art.9
3 Legea R. Moldova nr. 312 din 8.12.1994, art. 19 al.1 si 2
1 I. Gliga " Drept Financiar Public ", p. 296
2 O. Gorbunova " Dreptul Financiar ", p. 48
3 M. Boulescu " Controlul Financiar ", p. 28
4 M. Boulescu " Control financiar ", p. 30
5 M. Boulescu " Control Financiar ", p. 49
6 D. Saguna " Dreptul Financiar si Fiscal ", p. 156
7 Legea R. Moldova " Cu privire la Conceptia controlului de stat", art. 1 al. 1
8 Legea " Cu privire la Serviciul Fiscal de Stat ", nr. 877-XII din 22.01.1992, art. 1
9 Hotararea Guvernului nr. 448 din 30.06.1995
10 Codul de procedura civila a R. Moldova, art. 230 p. 2
11 Legea R. Moldova cu privire la modul de urmarire a impozitelor, taxelor si altor plati la buget si in fondurile extrabugetare nevarsate in termen, N\ 633, art.9, p. 2
12 Codul de procedura civila R. Moldova, art. 242
13 Codul de procedura civila a R. Moldova, 1.06.1995, cap. 241
14 Legea R. Moldova cu privire la Serviciul Fiscal de Stat, N\ 876/1992, art. 5
15 Legea R. Moldova, N633/1995, art. 8
Introducere:
In zilele noastre nu numai marfurile trec granitele tarii producatoare in cautarea de piata de desfacere, dar si capitalurile, forta de munca, cunostintele tehnico-stiintifice, brevetele, informatiile de tot felul se deplaseaza dintr-o tara in alta, dintr-o regiune in alta pentru a gasi o valorificare mai buna si mai sigura. Ca urmare creste gradul de internationalizare dintre economiile nationale, astfel incat nici tarile cele mai dezvoltate si mai prospere nu ar mai putea progresa fara colaborarea cu alte tari, la fel de dezvoltate sau mai putin dezvoltate.
Planul tezei anuale:
1. Notiune de concesiune comerciala prin franciza.
2. Caracteristica contractului de franciza:
2.1. Subiectul si obiectul contractului de franciza
2.2. Drepturile si obligatiile partilor
3. Practici internationale in domeniul franciza.
4. Reglementarea juridica a francizei in Republica Moldova.
Incheiere:
Dupa o analiza detaliata, am putea conchide unele concluzii referitoare la franciza atat ca concept, cat si ca forma juridica de organizare a afacerii.
Tinem sa subliniem cu certitudine, ca franciza nu reprezinta o "cale scurta" spre bogatie, ci este o modalitate mai sigura de initiere a propriei afaceri. Cea mai mare atractie a francizei fiind ceea ca operatiunea se bazeaza pe un know-how cert si pe o performanta comerciala verificata de francizor. Prin urmare, intr-o relatie de franciza beneficiarului ii ramane doar:
* sa preia o marca comerciala cunoscuta si deja afisata de francizor;
* sa ocupe o anumita portiune de pe piata de desfacere, evitand astfel careva ciocniri cu alti francizori;
Bibliografie:
1. Lilia Gribincea, Dreptul Comercial International. - Chisinau, 1999.
2. Alexandru Puiu, Tranzactii Comerciale Internationale. - Bucuresti, 1998.
3. Alexandru Puiu, Tehnici de negociere si contractare in afacerile economice internationale. - Bucuresti, 1996.
4. Constantin Sasu, Marketingul International. - Iasi, 1998.
5. Peter Stern, Franchising - a profitable partnership. - NatWest UK, 1998.
6. Codul Civil al Republicii Moldova
7. Legea RM "Despre franchising" nr.1335-XIII din 01.09.1997
8. Legea RM "Despre antreprenoriat si intreprinderi" nr. 845-XII din 03.01.1992
9. Legea RM "Cu privire la arenda" nr. 861-XII din 14.01.1992
10. Legea RM "Cu privire la leasing" nr. 731-XIII din 15.02.1996
11. Legea RM "Cu privire la investitiile straine" nr. 998-XII 01.04.1992
12. Alte acte normative in vigoare cu toate modificarile si amendamentele aprobate.
13. Ordonanta Guvernului Romaniei Nr.52 din 28 august 1997 privind regimul juridic al francizei
14. Pagina INTERNET: http://www.mcdonalds.com
15. Pagina INTERNET: http://www.franchising.org
16. Pagina INTERNET: http://www.franchisedoc.com
1 Pagina INTERNET: http://www.franchising.org/history.html
2 Peter Stern, Franchising - a profitable partnership. - NatWest UK, 1998, p.5.
3 Alexandru Puiu, Tehnici de negociere si contractare in afacerile economice internationale. - Bucuresti, 1996, p.264.
4 Pagina INTERNET: http://www.franchising.org/index.html
5 Alexandru Puiu, Tranzactii Comerciale Internationale. - Bucuresti, 1998, p.329.
6 Lilia Gribincea, Dreptul Comercial International. - Chisinau, 1999, p.293.
7 Alexandru Puiu, Tehnici de negociere si contractare in afacerile economice internationale. - Bucuresti, 1996, p.270.
8 Pagina INTERNET: http://www.mcdonalds.com/index.html
Introducere:
În condiţiile de trecere la relaţiile de piaţă rolul şi însemnătatea pîrghiilor monetare şi financiar-creditoare cresc brusc. Sistemele monetare şi financiar-creditoare reprezintă unul din sectoarele economiei, unde cel mai eficient lucrează mecanismele de piaţă.
Sistemul financiar, şi în special sistemul bugetar influenţează substanţial creşterea produsului intern brut (PIB) şi părţii lui principale – venitul naţional, dezvoltarea întreprinderilor şi a ramurilor economiei naţionale şi situaţia păturilor largi ale populaţiei. Pentru ca puterea publică într-adevăr să devină democratică, să înfăptuiască real suveranitatea, să asigure pe deplin interesele populaţiei şi a statului în ansamblu, aceasta trebuie să deţină resurse financiare reale.
Plan:
Capitolul I. Creditul şi rolul lui economic
1.1. Istoricul apariţiei şi evoluţia creditului
1.2. Noţiunea de credit. Tipurile şi formele creditului
Capitolul II. Contractul de credit bancar
2.1. Noţiune cu privire la contractul de credit bancar
2.2. Definirea scopului creditării
2.3. Informaţia şi documentele prezentate la bancă în vederea aprobării creditului….
2.4. Particularităţile operaţiunilor creditare în RM
Concluzie:
Derularea cu succes a planului de afaceri, este determinat în primul rînd de finanţare. În finanţare principalul loc îl joacă sistemul bancar al republicii, piaţa creditului. Creditul îşi poate îndeplini, însă în mod efectiv şi cu eficienţă saporită, menirea, rolul şi funcţiile sale în economie, numai printr-o organizare adecvată a acestuia, în contextul existenţei unor condiţii obiective şi subective favorabile de funcţionare şi dezvoltare de natura legislativă şi de ordin instituţional, social politic şi economic.
Bibliografie:
1. Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel: „Monedă, Credit, Bănci”, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1994;
2. Cezar Basno: „Monedă, Credit, Bănci”, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1996;
3. Cezar Basno, Nicolae Dardac: „Integrarea monetar bancară Europeană” Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1999;
4. Cezar Basno, Nicolae Dardac: „Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici de plată”, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1996;
5. Constantin Preda: „Istoria monedei în Dacia Preromană”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998;
6. Ion Turcu: „Operaţiuni şi contracte bancare”, Editura Luminalex, Bucureşti, 1997;
7. Lucian C. Ionescu: „Băncile şi operaţiunile bancare”, Editura Economică, Bucureşti, 1996;
8. Paul Bran: „Relaţii financiare şi monetare internaţionale”, Editura Economică, Bucureşti, 1995;
9. Silviu Cerna: „Sistemul monetar şi politica monetară”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996;
10. Silviu Cerna: „Unificarea monetară în Europa”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997;
CUPRINS:
CAP.1 OPERAŢIUNI PRECONTRACTUALE LA IMPORT
1.1 Cercetarea pieţei externe
1.2 Intocmirea cecerii de oferta
1.3 Selectarea ofertei optime
CAP.2 NEGOCIEREA INTERNATIONALA
2.1 Pregatirea negocierilor
2.2 Desfasurarea negocierilor
CAP.3 CONTRACTAREA INTERNATIONALA
Clauzele contractului de vânzare – cumpărare internaţională
3.1 Subiectul contractului
3.2 Obiectul contractului
3.3 Determinarea preţului in contractul extern
3.4 Condiţii de livrare
3.5 Dispoziţii privind expediţia şi transportul mărfii
3.6 Termenul de livrare
3.7 Controlul şi receptia marfurilor
3.8 Conditii de plata
3.9 Forţa majoră şi cazurile fortuite
3.10 Penalitaţile şi daune
3.11 Rezilierea şi rezoluţiunea contractului
3.12 Clauza de jurisdicţie
3.13 Dispoziţii finale
CAP.4 OPERAŢIUNI POSTCONTRACTULE LA IMPORT
4.1 Organizarea expediţiei internaţionale
4.2 Urmărirea comenzilor
4.3 Vămuirea mărfurilor
4.4 Formalităţi de descărcare
4.5 Controlul şi recepţia mărfurilor la destinaţie
4.6 Procedura in caz de avariere a mărfurilor la destinaţie
4.7 Efectuarea plăţilor
4.8 Rezolvarea eventualelor litigii
CAP.5 STUDIU DE CAZ
CONCLUZII:
Romania este unul dintre cei mai importanti producatori de ciment din Europa, avand capacitatea de a acoperi cererea interna de cimnet, dar si de a furniza un important procent din productia interna, pietei internationale.
Bazandu-se pe experienta romaneasca de peste 100 de ani in producerea cimentului, UZINEXPORT IMPORT a castigat o bogata experienta si capabilitate de o oferi clientilor straini, o intreaga gama de servicii complete de proiectare, transfer de know – how, echipamente si instalatii de procesare necesare liniilor de productie a cimentului cu capacitati variind intre 300-800 tone/ in procesul umed si peste 4000 tone/in procesul uscat
Bibliografie:
Alexa Constantin – “Transporturi internationale”, ed. ASE, Bucuresti 2001;
Alexandru Puiued “ Management in afaceri economice internationale”, ed. Independenta Economica, Bucuresti 1997
Alexa Constantin – “Transporturi si expeditii internationale”, ed. All, Bucuresti 2001
Bivolaru Dana, Bomos Sever Gabriel – “Contracte interne si internationale”, ed. Tribuna economica, Bucuresti 1999;
Balaure Virgil – “Marketing”, ed. Uranus, Bucuresti 2000;
Blanco Dominique – “Negocier et rediger un contract international”, Dunod, Paris 1993
Caraiani Gheorghe – “Managementul in activitatea de expeditie internationala”,ed. Lumina Lex, Bucuresti 1998;
Caraiani Gheorghe, Cazacu Cornel – “Vamuirea marfurilor de export import“, ed. Economica, Bucuresti 1996;
Ciurel Violeta – “Asigurari si reasigurari internationale”, ed All, Bucuresti 1994;
Cristea Silvia, Stoica Camelia – “Drept comercial pentru colegiile economice”, ed. Lumina Lex; Bucuresti 2002;
Danciu Victor – “Marketing international de la traditionism la global”, ed. Economica, Bucuresti 2000;
Jacquet Jean Michel – “Le contract international”, Dalloz, Paris 1991;
Miron Dumitru, Paun Cristian – “Aspecte financiar – monetare ale relatiilor economice internationale”, ed. ASE, Bucuresti 2001;
Georgescu Toma, Caraiani Gheorghe – “Tehnici de comert exterior”, vol. 1,2, 3, 4, 5, ed. Sylvi, Bucuresti, 1997;
Popa Ioan – “Tranzactii Comerciale Internationale”, ed. Economica, 2000;
Popa Ioan, Radu Filip – “Management international”, ed. Economica, Bucuresti 1999;
Popescu Tudor – “Dreptul Comertului International”, ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti 1983;
Puiu Alexandru – “Managementul Afacerilor Internationale”, ed. Independenta Economica 1997
Shippg C Karla – “Contracte internationale”, ed. Teora, Bucuresti 2000;
Stoian Ion, dragan Emilia, Stoian Mihai – “Comert International” – Tehnici, strategii, elemente de baza ale comertului electronic, vol.II – ed. Caraiman, Bucuresti 2000
“Anual report”- UZINEXPORT IMPORT – 1997,1998, 1999, 2000, 2001;
Colectia “Revista de comert”- 2000,2001,2002;
Colectia “Tribuna economica” - 2000,2001,2002;
www.camib.com
www.ccina.ro
www.inse.ro
www.imm.ro
www.LegalInfo@Laww-Consel.com
www.ccir.ro
www.ccicj.ro
www.incoterm.ems.ro
www.popeanga.go.ro
CUPRINS :
1.CONTINUTUL DISTRIBUTIEI MARFURILOR
2. ROLUL SI FUNCTIILE DISTRIBUTIEI MARFURILOR
3.TIPOLOGIA CIRCUITELOR DE DISTRIBUTIE
4.CIRCUITELE DE DISTRIBUTIE PENTRU BUNURILE DE CONSUM INDIVIDUAL, PRODUSE DE UTILIZARE PRODUCTIVA SI PRODUSE AGRICOLE
5.PARTICULARITATI ALE CIRCUITELOR DE DISTRIBUTIE
BIBLIOGRAFIE:
D.Patriche, M.Grigorescu, C.Lucic, I.Stanescu – “Bazele Comertului”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995
Philip Kotler – “Managementul marketingului”, Ed. Teora, Bucuresti, 1999
Gh. Pistol – “Bazele Comertului”, note de curs, Univ.”Spiru Haret”, Bucuresti, 1998
D.Patriche – “Economie Comerciala”, Ed. Economica, Bucuresti, 1998
Introducere:
În prezent în Republica Moldova are loc trecerea de la economia centralizată planificată la cea de piaţă, fapt ce a determinat necesitatea creării unui nou mecanism de derijare a economiei. Un rol premordial în aceasta îi revine contabilităţii, care în actuale condiţii trebuie să asigure cu informaţie obiectivă şi veridică proprietarii şi angajaţii întreprinderilor, investitorii şi creditorii, acţionarii, bursele de valori, autorităţile fiscale şi alte autorităţi de stat, structurile de prognozare a dezvoltării economiei şi alte categorii de utilizatori ai informaţiei prezentate în rapoartele (situaţiile) financiare ale întreprinderilor.
Cuprins:
1. Caracteristica şi clasificarea consumurilor de producţie
1.1. Caracteristica generală a consumurilor
1.2. Clasificarea consumurilor după criterii
2. Evaluarea şi constatarea consumurilor de producţie
2.1. Determinarea consumurilor şi cheltuielilor
2.2. Constatarea consumurilor şi cheltuielilor
3. Contabilitatea consumurilor indirecte de producţie
4. Repartizarea CIP şi includerea lor în costul producţiei fabricate sau trecerea lor la cheltuielile perioadei
4.1. Metoda tradiţională
4.2. Metoda de repartizare conform S.N.C.
Încheiere:
În baza investigaţiilor efectuate în cadrul practicii la Combinatul de vinuri SA Cricova, la capitolul perfecţionării contabilităţii consumurilor şi calculării costului produselor vinicole rezultă următoarele concluzii şi recomandări:
1. Reforma contabilităţii În Republica Moldova a schimbat calitativ metodologia formării informaţiei, atribuindu-i un caracter ştiinţific şi complex. Implementarea standardelor naţionale de contabilitate (S.N.C.) şi a Planului nou de conturi a lărgit substanţial posibilităţile agenţilor economici vis-a-vis de gestionarea eficientă a resurselor, pronosticarea consumurilor şi a costurilor.
Bibliografie:
1. Standardul Naţional de Contabilitate nr.2
"Stocurile de mărfuri şi materiale"
2. Standardul Naţional de Contabilitate nr.3
"Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii"
3. Planul Naţional de Conturi.
4. “Contabilitate şi Audit” Nr.10/2002.
5. Donoaică Ştefan
„Calculaţia costurilor: contabilitate analitică”. Bucureşti 1998
6. Câţu Dumitru
„Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor”. Bucureşti 1998
7. Carauş Mihail
„Calculaţia costurilor: Manual pentru instituţiile de învăţămînt superior cu profil economic”. Chişinău 1993.
8. Riska Mihai, Possler Ladislau
„Calculaţia şi managementul costurilor”. Bucureşti 2001.
9. http://www.cricova.md/rom/about/
10. Ţurcanu Viorel
“Calculaţia costurilor: lucrare didactică” Chişinău 2001.
11. Grigoroi Lilia, Herea Ruslan
„Contabilitate financiară şi de gestiune” Chişinău 2005.
12. Bălan Igor
“Contabilitatea consumurilor şi calcularea costului produselor plantaţiilor vinicole”
Întorducere:
În această lucrare vom analiza interesele preferinţele consumatorului raţional, ca permisă a cererii solvabile, care la rîndul ei, dă semnalul producţţiei într-o economie concurenţială de piaţă. De regulă, consumatorul este considerat un agenteconomic individual care răspunde pentru actul de consumare finală a bunurilor şi serviciilor. În practică, însă, consumatorii constau din instituţii indivizi şi drupuri de indivizi. Este cît se poate de evident faptul că, de cele mai multe ori, subiectul decident, în ceea ce priveşte cunsumul, este familia indidului.
Plan:
Capitolul 1. Preferinţele consumatorului
Capitolul 2. Curba de indiferenţă şi analiza ei
Capitolul 3. Echilibrul consumatorului. Paradoxul apă-diamante
Capitolul 4. Alegerea consumatorului pe baza legii utilităţii marginale descrescînde
Capitolul 5. Surplusul consumatorului
Concluzii:
Consumatorul suveran (rege) ? În teoria (consumatorului), acestuia din urmă i se acordă drepturi şi libertăţi suverane. Sintagma “consumatorul rege” dă expresia acestui statut. De aceea, specialiştii în marketing vin la întîmplarea gusturilor şi preferinţelor consumatorilor raţionali. Numai pe baza cunoaşterii acestora – spun ei – se poate concepe cel mai bun produs şi se poate fundamenta momentul opertun al lansării acestuia.
Introducere:
Activitatea oricărei firme presupune consum de factori de producţie care în mod tradiţional se grupează în trei categorii:munca pămîntul şi capital.Prin combinarea lor în anumite proporţii şi după anumite reguli se realizează producţia.Fiecare firmă este pusă în faţa a cel puţin două întrebări:
1. Ce bunuri trebuie să producă firma şi în ce cantităţi?
2. Cum trebuie combinaţi factorii utilizaţi în producerea bunurilor respective?
Cuprins:
A. Conceptul şi clasificarea costului în microeconomie
B. Izocostul şi trăsăturile lui
C. Marimea economică a producţiei firmei
D. Cheltuielile firmei pe termen scurt
E. Cheltuielile firmei pe termen lung
F. Economii interne la scară
G. Maximizarea profitului şi pragul de rentabilitate
Concluzie:
Pe baza studiului dat am determinat imporatnţa majoră pe care o are analiza costului la o întreprindere.Înţelegem cum costul constituie un element esenţial în strategia concurenţială a firmei şi un element esenţial în cadrul succesului de afaceri al firmei.
Ştim că activitatea oricărei firme presupune consum de factori de producţie care în mod tradiţional se grupează în trei categorii:munca pămîntul şi capital.Prin combinarea lor în anumite proporţii şi după anumite reguli se realizează producţia.Astfel se determină volumul de activitate a întreprinderii sau dimensiunea activităţii,în mod corespunzător cheltuieli de factori de producţie şi mai apoi profitul.Indiferent de alternativele ce se pot descuta,cheltuielile factorilor de producţie sunt inevetabile.
Bibliografia:
“Costurile şi veniturile în economie”. Cornescu V.
“Microeconomie”. Goergescu N.
“Analiza şi reglarea firmei prin costuri”. Rusu C.
“Microeconomie” vol.I. Gereux J.
“Curs de economie politică”. Iordache S.
“Preţuri”. Beju I.
“Introducere în studiul de economie de piaţă”. Huidumac C.
“Economia politică”. Dobrotă N.
Introducere:
Prin unire cresc lucrurile mici, Prin dezbinare se prăbuşesc cele mai mari. (Concordia parvae res crescent,discordia maximae dilabuntur ) SALLUSTIUS
Evenimentele din ultimii ani au determinat multipe şi profunde mutaţii în toate sferele vieţei sociale. Impactul acestora s-au produs, după cum era şi firesc, şi asupra sistemului de drept, deoarece dreptul nu este altceva decît „viaţa socială în tiparele normelor juridice”.
Pornind de la ideea că: „Piaţa şi cadrele sunt verigi principale ale lanţului care constituie baza economică”, Societăţile pe Acţiuni sunt cel mai adecvat instrument juridic de drenare a energiilor umane şi financiare pentru realizarea unor scopuri sociale, pe lîngă satisfacerea unor interese personale ale antreprenorilor. În ceea ce priveşte societatea pe acţiuni aceasta prin puterea sa de a concentra capitalurile fragmentate, ce constituie unul din principalii factori de producţie şi, în acelaşi timp, de mobilizare a resurselor în vederea realizării unor investiţii de anvergură, ea fiind destinată, în principiu, realizării marilor afaceri ce necesită capitaluri însemnate.
Cuprins:
I. Consideraţii generale
1.1 Scurt istoric al Societăţilor pe Acţiuni (legislaţia)
1.2 Definiţia şi tipurile Societăţilor pe Acţiuni
II. Personalitatea juridică a Societăţilor pe Acţiuni
2.1 Statutul Juridic al Societăţilor pe Acţiuni
2.2 Atributele de identificare a Societăţilor pe Acţiuni
III. Constituirea Societăţilor pe Acţiuni
3.1 Actele constitutive ale Societăţilor pe Acţiuni
3.2 Înregistrarea Societăţilor pe Acţiuni
IV. Capitalul şi profitul Societăţilor pe Acţiuni
4.1 Capitalul social al Societăţilor pe Acţiuni
4.2 Profitul Societăţilor pe Acţiuni şi dividendele
V. Organele de conducere ale Societăţilor pe Acţiuni
VI. Încetarea activităţii Societăţii pe Acţiuni
6.1 Reorganizarea Societăţilor pe Acţiuni
6.2 Lichidarea Societăţii pe Acţiuni
Concluzii:
Tranziţia spre economia de piaţă a Republicii Moldova generează pe plan juridic o renovare a cadrului legislativ, astfel este benefic ca să fie adoptate mult mai multe şi mai sigure acte normative esenţiale unei bune desfăşurări a activităţilor comerciale în ţara noastră.
A sosit deja momentul cînd ţările axate pe o economie liberă au de cîştigat competiţia în luptă şi spre un progres, care cît de greu va fi să ajungem la mal totdeauna se vor întreprinde măsuri care va facilita mişcarea această cu un trend mai rapid.
Bibliografie:
1. Revista de drept comercial. Ediţie nouă, Bucureşti 1991-2003;
2. Revista „Legea şi viaţa”, Chişinău 1991-2003;
3. Elena Cîrcei, „Constituirea Societăţilor comerciale pe acţiuni”, Editura „Lumina Lex”, Bucureşti 1995;
4. Elena Cîrcei, „Funcţionarea şi încetarea societăţilor comerciale pe acţiuni”, Editura „Lumina Lex”, Bucureşti 1996;
5. N.Roşca, S.Baieş, „Dreptul afacerilor”, Editura „Cartier”, Chişinău 1997;
6. Angela Solcan, „Managementul micului business”, Editura „A.S.E.M.”, Chişinău 2001;
7. Sergiu Mămăligă, „Societăţile pe acţiuni/Comentariu la Legea nr.1134/1997”, Editura „Museum”, Chişinău 2001;
8. Cristina-Irinel Stoica, „Exercitarea funcţiei de administrator al unei societăţi comerciale de către o persoană juridică”, în Revista de Drept Comercial, nr.1, p.91;
9. LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi Nr. 845-XII din 03.01.1992;
10. LEGEA REPUBLICII MOLDOVA privind Societăţile pe Acţiuni Nr. 1134-XIII din 02.04.1997;
11. LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la faliment Nr. 78671996;
12. LEGEA REPUBLICII MOLDOVA privind mărcile şi denumirile de origine a produselor Nr. 588/1996;
13. Legea privind societăţile comerciale (legislaţia franceză) Nr. 66-537 din 24.07.1996;
14. Monitorul Parlamentului 1992, Nr.1;
15. Monitorul Oficial al REPUBLICII MOLDOVA Nr. 2/1992, Nr. 58/1996 şi 61/1997.
Cuprins:
CAPITOLUL I: NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND SISTEMUL BANCAR
1.1. Banca şi activitatea bancară în timp şi spaţiu
1.2. Evoluţia sistemului bancar românesc
1.3. Reglementarea activităţii în România
1.3.1 Definire dreptului bancar
1.3.2. Statutul legal şi obiectivele B.N.R.
1.3..3. Cadrul legal al activităţii băncilor
CAPITOLUL II: CONSTITUIREA ŞI FUNCŢIONAREA BĂNCILOR ÎN ROMÂNIA SUB AUTORITATEA B.N.R. ÎN PROCESUL ACTUAL DE ARMONIZARE A SISTEMULUI BANCAR LA STANDARDELE LEGISLAŢIEI U.E.
2.1. Regimul juridic al autorizării bancilor. Condiţii de procedură.
2.1.1. Consideraţii generale
2.1.2 Actele şi formalităţile necesare pentru aprobarea constituirii socicetăţii bancare
2.1.3.Constituirea societăţii comerciale bancare
2.1.4. Extinderea reţelei de scursale, filiale sau alte sedii secundare ale societăţii bancare
2.1.5. Emiterea autorizaţiei de funcţionare a societăţilor bancare
2.1.6. Constituirea sucursalelor băncilor străine
2.1.7 Retragerea aurorizaţiei de funcţionare a băncii
2.1.8. Deschiderea de reprezentanţe de către băncile străine
2.1.9. Registrul bancar
2.2.Condiţii de fond ale scoietăţii comerciale bancare
2.2.1 Forma juridică
2.2.2. Capitalul social
2.2.3. Acţiunile ţi acţionarii băncilor
2.2.4. Organizarea, conducerea şi administrarea societăţilor bancare
2.2.4.1. Organizarea şi conducerea
2.2.4.2. Administrarea
2.2.4.3. Conflictul de interese
2.2.5. Noţiuni privind cenzorii băncilor
2.2.6. Obiectul de activitate
2.2.7. Secretul profesional
2.3. Surpaveghere bancară
2.3.1. Supravegherea prudenţială a băncilor
2.3.2. Măsuri de supraveghere specială şi de administrarea specială a băncilor
2.3.2.1. Măsuri de instituire a supravegherii speciale
2.3.2.2. Măsuri de administrare specială a băncilor
CAPITOLUL III: ROLUL BĂNCILOR ÎN DEZVOLTAREA ECONOMIEI NAŢIONALE – CA ELEMENT ESENŢIAL PENTRU INTEGRAREA EUROPEANĂ
3.1. Funcţiile Băncii
3.1.1. Funcţia compensatoare în spaţiu
3.1.2. Funcţia compensatoare în timp
3.1.3. Funcţia de creaţie monetară
3.1.4. Funcţia de creaţie economică
3.2. Reforma legislativă a pieţei bancare
3.2.1. Băncile în perioada de tranziţie la economia de piaţă
3.2.2. Rolul băncii centrale si al independenţei acesteia în procesul de tranziţie la economia de piaţă
3.2.3. Politica de privatizare bancară
3.2.4. Dezvoltarea băncilor prin introducerea noilor sisteme de management şi marketing
3.3. Riscul bancar
Introducere:
Studiul respectiv va completa afirmaţiile mediului academic, politic, practicienilor, experţilor independenţi din domeniul administraţiei publice locale, finanţelor publice, managementul financiar privind necesitatea acordării unei autonomii financiare reale autorităţilor publice conform principiilor autonomiei locale prin consolidarea bazei fiscale.
Sumar:
b) Sumar executiv
c) Scopul şi obiectivele studiului
d) Introducere
e) Baza metodologică a studiului
f) Diagnostic şi evoluţia bazei fiscale a unităţilor administrativ-teritoriale
f.1. Analiza structurii bazei fiscale
f. 2. Veniturile proprii
f.3. Defalcările de la veniturile generale de stat
f.4. Defalcările de la impozitul pe bunurile imobiliare
f.5. Probleme şi constrîngeri existente la nivelul I şi II al UTA
g) Consolidarea bazei fiscale a UTA: potenţialul economic şi oportunităţi de dezvoltare
g.1. Potenţialul economic al teritoriilor
g.2. Mecanisme de stimulare a dezvoltării economiei locale şi de consolidare a bazei fiscale
g.3. Sistemul de monitorizare a autonomiei financiare locale
h) Formularea concluziilor studiului
i) Prezentarea experienţei altor ţări
j) Recomandări
k) Evaluarea riscurilor
l) Studiu de caz: „Sistemul de venituri al bugetelor locale al primăriei Costuleni în contextul autonomiei financiare”
m) Studiu de caz: „Analiza potenţialului economic al comunei Pîrliţa şi propuneri de mărire a bazei fiscale”
n) Concluzii şi recomandări finale privind implementarea rezultatelor studiului
o) Anexe
Concluzii:
Studiind oportunităţile consolidării bazei fiscale la nivelul raionului Ungheni prin recomandarea unui mecanism de stimulare a dezvoltării economiei locale, prin propunerea unui sistem de monitorizare a autonomiei financiare locale şi descentralizării fiscale ca instrument de consolidare a bazei fiscale vom înainta oferte pentru proiecte-pilot în domeniul consolidării bazei fiscale a autorităţilor publice locale în contextul autonomiei locale şi descentralizării fiscale, vom solicita din partea raionului Ungheni şi a primăriilor implementarea rezultatelor studiului efectuat, vom publica articole în presa generală, vom participa la conferinţe în domeniu şi Forumul „Descentralizarea Fiscală: Provocări pentru Republica Moldova”, vom recomanda programe de instruire în domeniu pentru Administraţia Publică Locală
Bibliografie:
1. Nemec Juraj, Wright Glen
Finanţe publice: teorie şi practică în tranziţia europeană, ARS Longa, 2000
2. Descentralizarea Fiscală în republica Moldova / Marchelewschi Wojciech, Swianiewiez, Corman Mihail, Case Polonia-Case Moldova, Varşovia – Chişinău, 2004
3. Cadrul de Cheltuieli pe termen mediu 2005-2007 / Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, Chişinău, mai 2004
4. Ioniţa Veaceslav
Analiza cadrului regulatoriu, Chişinău, Institutul IDIS „Viitorul”, editura TISH, iunie 2004
5. Ion Lapteacru
Soluţii practice pentru descentralizarea fiscală, Institutul IDIS „Viitorul”, editura TISH, decembrie 2002
6. Impozite şi taxe în bugetul local, partea I / Asociaţia Prim... şi colectivităţilor Locale din Republica Moldova, Chişinău, Tipografia Centrală, 2000
7. Codul Fiscal // Contabilitate şi audit.- nr. 1.-2005.- P 7-97.
8. Legea Republicii Moldova privind finanţele publice locale // Monitorul oficial al Republicii Moldova. - nr. 248-253/996 din 19.12.2003
9. Chiriac Liubomir
Probleme actuale ale dezvoltării locale, Chişinău, Institutul IDIS „Viitorul”, editura TISH, martie 2004
10. Ioniţa Veaceslav
Analiza sistemului finanţelor publice locale în Republica Moldova, Chişinău, Institutul IDIS „Viitorul”, editura TISH, ianuarie 2003
11. Furdui Viorel
Ghidul juridic al alesului Local, Chişinău, Institutul IDIS „Viitorul”, editura TISH, mai 2004
12. Strategia de dezvoltare a judeţului Ungheni 2001-2006, Elaborată în cadrul programului MOL-97-011 „Consolidarea Guvernămîntului Local II”, judeţul Ungheni, aprilie –decembrie, 2001
13. Ioniţa Veaceslav, Administraţia Publică Locală în aşteptarea schimbării, http://viitorul.moldova.org/articole/rom/794
14. Legea Bugetului de Stat pe anul 2005 // Contabilitate şi audit.- nr. 1.-2005.- P 219-226.
15. Norme Metodologice privind elaborarea de către autorităţile publice locale a proiectelor de buget pe anul 2006 şi a estimărilor pe anii 2007-2008 // Ministerul Finanţelor Republicii Moldova, Chişinău
Introducere:
“Inteligenţa singură nu creează lideri”.
Se pot preda competenţele personale? Se pot preda competenţele emoţionale? Cu siguranţă managerii, membrii unei echipe, liderii de echipe pot învăţa cum să se înţeleagă mai bine pe ei înşişi şi pe cei din jurul lor şi cum să identifice emoţiile. Mai pot învăţa cum să îşi folosească emoţiile şi să nu se lase conduşi de emoţii.
Liderii de succes au mai mult decât isteţime analitică. Ei au ceea ce se cheamă inteligenţa emoţională (IE).
IE este abilitatea de a încuraja oamenii, de a îi face să lucreze împreună şi de a îi motiva să dea tot ce au mai bun pentru realizarea unui anumit scop. De aceea mai multe studii au clasificat inteligenţa emoţională ca fiind cea mai importantă competenţă de bază care determină succesul unei companii.
Cuprins:
Cap 1. Introducere asupra conceptelor de inteligenţă şi inteligenţă emoţională
1.1 Definiţii ale inteligenţei
1.2 Tipologii ale inteligenţei
1.3 Scurt istoric al inteligenţei emoţionale
1.4 Conceptul de inteligenţă emoţională
1.5 IE versus IQ
Cap 2. Metode de măsurare a inteligenţei emoţionale
2.1 Tipuri de metode
2.1.1 Metoda auto-evaluării
2.1.2 Teste de abilitate
2.1.3 Alte tipuri de teste
2.2. SCARA MULTIFACTORIALĂ de măsurare a INTELIGENŢEI EMOŢIONALE (SMIETM)
2.3 Cercetări de referinţă asupra inteligenţei emoţionale
2.3.1 Competenţele emoţionale şi perfecţiunea leadership-ului la Johnson&Johnson
2.3.2 Inteligenţa emoţională în dezvoltarea carierei
Cap 3. Utilizarea în practică a inteligenţei emoţionale
3.1 Inteligenţa emoţională la locul de muncă
3.2 Aplicaţii specifice ale inteligenţei emoţionale la locul de muncă
3.2.1 Consideraţii privind conceptul de inteligenţă în funcţiunile intreprinderii
3.2.2 Inteligenţa emoţională şi funcţiile organizaţiei
3.2.3 Îndrumări pentru asigurarea şi menţinerea eforturilor de susţinere a inteligenţei emoţionale într-o organizaţie
3.2.4 Paşii unei promovări profesioniste a inteligenţei emoţionale în organizaţii
3.2.5 Indicii ale unui nivel înalt sau scăzut de inteligenţă emoţională
Cap 4. Concluzii
4.1 Cum să înveţi să te comporţi inteligent emoţional
4.2 Inteligenţa emoţională in mediul de afaceri românesc
4.3. Concluzii şi recomandări
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI:
Managerii buni au isteţime analitică. Liderii au ceva mai mult decât atât: ei au ceea ce se cheamă inteligenţă emoţională, concept aprofundat pe parcursul acestei lucrări din prisma studiilor ştiinţifice şi a cercetărilor realizate de către specialişti din varii domenii (psihologie, sociologie, managementul organizaţiiolr sau leadership).
Am încercat să identificăm de ce inteligenţa emoţională este considerată, poate, cea mai importantă competenţă de bază ce determină succesul unei organizaţii. Am văzut că inteligenţa emoţională este abilitatea de a încuraja oamenii, de a îi face să lucreze împreună şi de a îi motiva să dea tot ce au mai bun pentru realizarea unui anumit scop. Am văzut că inteligenţa emoţională este puterea de a acţiona sub presiune, încrederea de a construi relaţii fructuoase, curajul de a lua decizii şi viziunea de a crea viitorul, că este într-o foarte strânsă legătură cu leadershipul şi creativitatea.
BIBLIOGRAFIE:
1. Charles J Wolfe Associates. LLC SMIETM - prima şi singura modalitate de măsurare bazată pe teste de abilităţi ale inteligenţei emoţionale – 1988
2. D. Wechsler A note on concmitant changes in I.Q. in a pair of siblings - Journal of Genetic Psychology 1943
3. D. Wechsler Two approaches to human relations - American Journal of Psychotherapy 1958
4. Daniel Goleman Inteligenţa emoţională - Editura Curtea Veche 2001
5. Daniel Goleman Să munceşti cu inteligenţa emoţională – 1998
6. Daniel Goleman What Makes You a Leader? – Harvard Business Week 1995
7. David L. Ballentine CareerSmarts: Jobs With a Future 1997
8. David R. Carusso Aplicabilitatea practică a modelului inteligenţei emoţionale la locul de muncă – lucrare academică 1999
9. Ion Dănăiaţă, Nicolae Aurelian Bibu, Mariana Predişcan Management-bazele teoretice – Editura Mirton 2002
10. John D. Mayer, Peter Salovey Teoria inteligenţei emoţionale – 1990
11. Maria Constantin Revoluţia care a detronat în Occident faimosul IQ a ajuns şi la noi – Ziarul Financiar 2002
12. R. L. Thorndike & S. Stein An evaluation of the attempts to measure social intelligence - Psychological Bulletin 1937
13. W. M. Williams, R. J. Sternberg Group Intelligence. How Some Groups are Better than Others 1988
14. www.eqi.com
15. www.q-metrics.com
16. www.queendom.com
17. www.haygroup.com
Introducere:
Actualitatea temei şi gradul de studiere a acesteia: Tranziţia de la economia planificată centralizat la economia de piaţă în Republica Moldova a necesitat un şir de reforme esenţiale şi aprofundate. Deoarece Republica Moldova este o ţară agrar – industrială cu o populaţie preponderent rurală, din care mai mult de jumătate este implicată direct în agricultură, reforma agrară devine una din principalele strategii ale ţării.
Cuprinsul:
Capitolul I. Reforma agrară în Republica Moldova: necesitatea şi baza legislativă
1.1 Necesitatea şi etapele schimbării relaţiilor de proprietate în sectorul agrar
1.2 Determinarea priorităţilor de înfăptuire a reformei agrare
1.3 Caracteristica nivelului de dezvoltare a sectorului agrar
Capitolul II. Consecinţele economice ale reformei agrare
2.1 Consecinţele restructurării gospodăriilor agricole
2.2 Perfecţionarea bazei tehnico-materiale a sectorului agrar
2.3 Dezvoltarea pieţei funciare
2.4 Modificarea sistemului fiscal şi financiar-creditar
Capitolul III. Consecinţele sociale ale reformei agrare
3.1 Dinamica veniturilor în sectorul agrar
3.2 Perfecţionarea infrastructurii sociale în localităţile rurale
3.3 Reducerea nivelului sărăciei a populaţiei săteşti
Bibliografie:
1. Legea Republicii Moldova. Cu privire la proprietate. Chişinău, 1991.
2. Legea Republicii Moldova. Cu privire la privatizare. Chişinău, 1991.
3. Legea Republicii Moldova. Cu privire la cooperare. Chişinău ,1992.
4. Legea Republicii Moldova. Cu privire la antreprenoriat şi întreprindere. Chişinău, 1992.
5. Legea Republicii Moldova. Cu privire la impozitul funciar şi modul de impozitare. Chişinău, 1993.
6. Codul funciar al Republicii Moldova. Chişinău, 1991.
7. Legea Republicii Moldova. Cu privire la gospodaria ţărănească (de fermieri). Chişinău, 1992.
8. Legea Republicii Moldova. Cu privire la preţul normativ al pământului şi modul de vânzare-cumpărare. Chişinău, 1997.
9. Legea Republicii Moldova. Cu privire la societăţile pe acţiuni. Chişinău, 1997.
10. Adjustment in OESD Agriculture: Reforming Farmland Policies. Paris, OECD, 1998.
11. Anuar statistic a Republicii Moldova. Chişinău, 2002.
12. Anuar statistic a Republicii Moldova. Chişinău, 2003.
13. Aspecte privind nivelul de trai al populaţiei în Republica Moldova. Buletin statistic. Chişinău, 2002.
14. Agricultura Republicii Moldova.Chişinău, 2003.
15. Acte normative cu privire la problemele privatizării. Editura Ştiinţa, Chişinău, 1993.
16. Asociaţia Utilizatorilor de Apă în Moldova. ARA/ „Apele Moldovei”/ „Acvaproiect”. Chişinău, 1999.
17. Agenţia pentru Restructurarea Agriculturii „Market accesand rural services (MARS) project”. Baseline studes, january 2001.
18. Bioniceanu Boris. Concepţia dezvoltării agriculturii durabile şi ecologice în Republica Moldova // Agricultura Moldovei. 2002, nr.2.
19. Bioniceanu Boris. Собственности на землю и реформа общества // Agricultura Moldovei. 1999, nr.2.
20. Bojnec S. Preţul agriculturii în republica Moldova. Chişinău, 2000.
21. Bădina O. România şi Republica Moldova agricultura şi rolul în perioada de tranziţie. Bucureşti, 1996.
22. Buletin statistic a Republicii Moldova. Chişinău, 2003.
23. Ceban A. Starea şi căile de dezvoltare a reformei agrare în domeniul privatizării la întreprinderile agricole al Republicii Moldova. Chişinău, 1995.
24. Cebia D. Cooperatives in Agriculture. // Prentice Hall, New Jerssy. 1999.
25. Certan S. – Politici Agricole Comune ale Comunităţii Economice Europene, TACIS, Chişinău, 2001.
26. Cazacu V. – Sistemul de impozitare în agricultură pentru anul 2001, TACIS, AGROinform, 2001.
27. Chirca S. Tradiţie, realitate şi perspective în agricultură. // Aspecte social – economice ale perioadei de tranziţie la economia de piaţă în Republica Moldova. 24 aprilie 1993. conf. ştiinţific.
28. Chirca S. Evoluţia reformei economice. Editura, Chişinău, 2000.
29. Cojuhari A., Manole T., Grunzu T. Teorie economică (curs de prelegeri), Chişinău, UTM, 2004.
30. Cojuhari A. şi Umaneţ V. Bazele teoriei economice. Chişinău, 1993.
31. Cojuhari A., Pogolşa N., Pogolşa A. Doctrine economice moderne şi contemporane. Chişinău, 2001.
32. Comerţul exterior al Republicii Moldova. Chişinău, 2003.
33. Comerţul exterior al Republicii Moldova. Chişinău, 2002.
34. Copâlova E. Reglementarea de stat a relaţiilor funciare. Particularităţile ei în Moldova // Legea şi viaţa. – 2000. – N2.
35. Controlul de stat asupra respectării legislaţiei funciare. Scopul, sarcinile lui Legea şi viaţa.- 1999-N6.
36. Ermurachi A. Strategia dezvoltării agriculturii în perioada de piaţă Probleme social-juridice ale tranziţiei la economia de piaţă. – Chişinău: Ştiinţa, 1993.
37. Erhan I. Reforma în agricultură: Cu ochii spre un viitor sigur şi prosper // economistul, 18 februarie 1998.
38. Fala Iu., Botnarenco I. Reforma agrară – Arenda şi vânzarea – cumpărarea terenurilor cu destinaţie agricolă. Chişinău, 1998.
39. Grecu I. Privatizarea în agricultură. Direcţiile de sporire a eficenţei economice a sectorului agrar. UASM, Chişinău, 2002.
40. Grosu M. Economie politică. Evrica, Chişinău, 2001.
41. Gabriela Carmen Pascaru – Uniunea Europiană – Politici şi pieţe agricole, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
42. Gabriel Popescu – Politici agricole, Editura Economica, Bucureşti, 1999.
43. Guţu I. Dificila reformare a sectorului agrar // Economie şi sociologie. Nr.1 1999.
44. Ignat V., Restructurarea utilizării fondurilor fixe ale întreprinderilor agricole spre relaţiile de piaţă. - Chişinău, 1997.
45. Izman F. – Moldova: analiza sectorului agrar, Chişinău, 2000.
46. Dvornic V. Asistenţa informaţională a reformelor în agricultură // Ţări în tranziţie: Reforme economice, Conferinţă internaţională 14 iunie 1996.
47. Moldova în cifre. Culegere succintă de informaţii statistice. Departamentul Statistică şi Sociologie. Chişinău, 2003.
48. Moldova în cifre. Culegere succintă de informaţii statistice. Departamentul Statistică şi Sociologie. Chişinău, 2002.
49. Moldova în tranziţie: Privire Economică, Centrul de Investigaţii Strategice şi reforme, nr.4, 1999.
50. Moldova: Politica agrară actuală 1998. Banca Mondială, Chişinău, 1998.
51. Moldova: Reforma funciară şi restructurarea gospodăriilor agricole: Dezvoltare şi perspective, Banca Mondială, 1998.
52. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Nr. 186-188, 22 august 2003.
53. Muravschii A. Dezvoltarea rurală în Moldova. Chişinău, 2002.
54. Mâţu V. Programul „Pământ” ne obligă să continuăm reformele // Observatorul economic. nr. 11, 2000.
55. Privatizarea şi reorganizarea întreprinderilor agricole din Moldova. Manual pentru participanţii la procesul de privatizare şi reorganizare. Chişinău, 1995.
56. Pană V., Pană I., Cortescu M. Pământul şi folosirea lui în agricultură: Editura Ceres – Bucureşti,1994.
57. Problemele reformei agrare în Republica Moldova Îndrumar metodic. Chişinău, 2002.
58. Reforma agrară: Falimentul, analize, sinteze, comentarii. Chişinău, 1999.
59. Republica Moldova: Dimensiunile reformelor. Pontos. Chişinău, 2002.
60. Republica Moldova Breviar statistic, Chişinău, 2004.
61. Roibul N. Statul a declarat război proprietarilor agricoli. Timpul nr.20 2004 p.12.
62. Robu I. Dezvoltarea complexului agroindustrial şi reforma agrară // Agricultura Moldovei. Nr.4 1994.
63. Roşca P. Economie generală. Chişinău, 1997.
64. Sârbu I. Economia şi organizarea producerii în ramurile CAI.Chişinău, 1990.
65. Starea social economică a Republicii Moldova, nr. 4, Chişinău, 2003.
66. „Sărăcia în Moldova, 2002: rezultate preliminare” Tendinţe în Economie. Ediţie Trimestrială, ianuarie – martie 2003.
67. Situaţia economică şi financiară în sectorul agricol, raport final, ARA / Ministerul Finanţelor, Chişinău, 1998.
68. Studiu cu privire la sistemul de impozitare şi subvenţii în agricultură. Raport final pregătit de ASA Institut pentru Analiza de Sector. Chişinău, 1998.
69. Serdum Sergiu. Necesitatea şi metodologia privatizării gospodăriilor colective // Reformele economice în Republica Moldova şi România: Realizări, tendinţe, probleme. Simpozion ştiinţific, 1998,
70. Şofransky O. Republica Moldova: capital geopolitic.- Chişinău: Cartier, 1999.
71. TACIS. Uniunea Europiană şi Republica Moldova. Moroz V., Petrov-Vrabie V. Chişinău, 2002.
72. Ţurcanu P. Relaţiile de arendă în sectorul agrar. Chişinău, 2002.
73. Visoceanu V. Reforma funciară şi restructurarea gospodăriilor agricole // Moldova şi lumea. Nr.10 1998.
74. Zaharia V. Reforma agrară în stil moldovenesc // Curentul nou. 1999.
75. Zahiu L. Economia şi organizarea unităţilor agricole. ASE, Bucureşti, 1993.
76. Zăbulică V. Privatizarea şi gospodăriile de tip nou în agricultura Moldovei // România şi Republica Moldova: un domeniu de colaborare în cercetarea ştiinţifică economică. 2001.
77. Zerman Z. Moldova : reforma funciară şi restructurarea gospodăriilor agricole. Dezvoltare şi perspective. Chişinău, 1998.
78. Анализ хозяйственной деятельность предприятий АПК. Экоперспектива, 1999.
79. Аренда земли в Республике Молдова. Результаты исследования. Кишинев, 2001.
80. В. Кетрарь. Накануне сезона минсельхоз и производители оценивают шансы. Экономическая обозрение. N 2, 2004, ст.22.
81. В.Кетрарь. Какое будущее у аренде в сельском хозяйстве. Экономическая обозрение. N 7, 2004, ст.22.
82. В.Кетрарь. Униагропроект и другие аффилированные лица. Экономическая обозрение. N 9, 2004, ст.22.
83. В.Кетрарь. Сельхозхимия для весение-полевой компании. Экономическая обозрение. N 10, 2004, ст.22.
84. В.Кетрарь. Ситуация критическое. Экономическая обозрение. N 7, 2003, ст.22.
85. В.Кетрарь. Страхование поможет но не во всех случаях. Экономическая обозрение. N 19, 2003, ст.22.
86. В.Кетрарь. Кооператив агроьагазинов осваивает рынок. Экономическая обозрение. N 26, 2003, ст.22.
87. www. docs.md.
88. www. europa. eu.int.
89. www. mtpp.moldline.md.
90. www.pca.md.
91. www.moldtelecom.md.
92. www.wto.org.
93. www.fao.org.
94. www.agriculture.md.
95. www.uap.md.
96. www.ara.net.md.
97. www.periodicols.ru.
98. www.abc.net.
100. www.acsa.md.
101. www. moldova.md.
Introducere:
În lucrarea dată sunt identificate condiţiile pe care Republica Moldova trebuie să le îndeplinească pentru a satisface cerinţele impuse de FMI şi sunt analizate implicaţiile economice ale acestora, în comparaţie cu efectele aplicării celor¬lalte scenariilor alternative.
După mai bine de zece ani de independenţă, Re¬publica Moldova se confruntă cu o datorie de stat externă împovărătoare, care împiedică creşterea economică a ţării. În următorii ani situaţia finan¬ciară, atât cea bugetară, cât şi sub aspectul datoriei externe, va fi foarte complicată. Acest lucru se explică prin creşterea volumului datoriei de stat externe, care urmează a fi achitată.
Cuprins:
I. NOŢIUNI DE BAZĂ PRIVIND DATORIA PUBLICĂ
1.1. Aspecte teoretice privind datoria publică
1.2. Modalităţi de restructurare a datoriei publice
1.3. Datoria publică externă şi clasificarea împrumuturilor externe
II. ANALIZA CANTITATIVĂ A DATORIEI PUBLICE A REPUBLICII MOLDOVA. IMPACTUL EI ASUPRA ECONOMIEI NAŢIONALE.
2.1. Creşterea datoriei publice
2.2. Consecinţele creşterii datoriei publice asupra economiei Republicii Moldova
2.3. Determinarea gradului de îndatorare a statului
III. MODALITĂŢI DE DEPĂŞIRE A DATORIEI PUBLICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
3.1. Achitarea datoriei
3.2. Convertirea datoriei în capital statutar (swop)
3.3. Înlocuirea obligaţiunilor creanţelor existente cu noi obligaţiuni
3.4. Alte modalităţi
Concluzii:
"Există un cerc vicios al sărăciei: ţările sărace nu pot să acumuleze pentru că sunt sărace şi rămân sărace pentru că nu pot să acumuleze. "
"Ragnar Nurske”
Datoria naţională constituie una din principalele probleme ale politicii macroeconomice. Soluţionarea acesteia are o mare importanţă pentru economia ţări i şi pentru securitatea ei. In prezent, R.M. se confruntă cu două probleme macroeconomice esenţiale: creşterea PIB-ului şi menţinerea nivelului datoriei externe în limite rezonabile. Strategia dezvoltării până în 2005 demonstrează clar că Republica Moldova, asemenea celor mai multe ţări cu economie în tranziţie, nu se poate descurca fără împrumuturi externe, precum şi interne. Datoria naţională este o parte integrantă a sistemului economic, care influenţează şi asupra bugetului de stat, şi asupra ratei inflaţiei, şi asupra investiţiilor externe etc
Bibliografie:
1. Legea R.M. „Privind datoria de stat şi garanţiile de stat" nr. 943-X1U din 18 iulie 1996.
2. Buletin statistic de informare publică nr 1, februarie 2002.
3. Notă explicativă la proiectul bugetului pe anul 2002 şi estimările pe anii 2003-2004. Chişinău, septembrie, 2001.
4. „Perspective de dezvoltare: Moldova 2002”. Chişinău 2003.
5. „Vneşneaia zadoljnosti Moldovî” / Banki i Finansî 2001 Nr. 10
6. Batişev Ruslan „Metodele de bază ale depăşirii crizei de îndatorare” // Economica 2004, nr. 3.
7. Bechet Vera, Economia naţională 2004: preconizări şi realizări” // Fin-Consultant 2005 Nr.3.
8. Durleşteanu M., „Restructurarea datoriei externe în funcţie de evoluţia relaţiilor eu FMI şi BM”. (Profit nr.l, ianuarie-februarie 2002).
9. Leonte Doina, Cioponea Mariana-Cristina, "Finanţe publice: note de curs”. Bucureşti 1999.
10. Manolescu Gh., „Buget: abordare economică şi financiară”. Editura Economică 1997.
11. Patraş Mihai, "Împrumuturile publice ale Republicii Moldova: evoluţie, eficienţă, necessitate şi posibilitate” // Administrarea publică 2003. Nr.1
12. Petrova T ."Sistemul de gestionare a datoriei de stat: informaţie express” Chişinău 2003,
13. Văcărel Iulian, "Finanţe publice”. Bucureşti 1992.
14. Vavlilov A.„Prinţipî gosudarstvenoi dolgovei politiki” / Voprosî ekanomiki 2001. Nr.8
Introducere:
Dar ce înseamnă integrare? Pentru elaborarea unei strategii coerente de integrare europeană este foarte importantă înţelegerea dimensiunilor pe care le implică noţiunea de „integrare”. Integrarea economică este cea mai avansată latură a proceselor integraţioniste contemporane, din care cauză acest aspect prezintă un interes aparte. Cu toate acestea, este important de ţinut cont de natura multidimensională a integrării europene, care în afară de economie mai presupune politică, instituţii şi securitate. Importanţa acestor aspecte este în creştere. Pe lângă formarea uniunii economice şi monetare, ţările europene încearcă să dezvolte o politică externă şi de securitate comună, o politică a justiţiei şi a drepturilor omului de anvergură europeană, precum şi să formeze o Identitate Europeană de Securitate şi Apărare.
Plan:
Capitolul I. Uniunea Europeană – repere istorice şi structura economiei europene.
1.1. Istoricul Uniunii Europene.
1.2. Economia europeană şi trăsăturile ei esenţiale.
1.3. Definirea integrării şi avantajele integrării în Uniunea Europeană.
1.4. Circuitul economic şi formele de cooperare dintre R.M. şi U.E.
Capitolul II. Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană : premise şi necesităţi.
Capitolul III. Mecanismele de Integrare a Republicii Moldova în cadrul Uniunii Europene.
3.1. Principiile, formele, căile de integrare a R.M. în cadrul Uniunii Europene.
3.2. Trăsăturile pieţei monetare în Republica Moldova.
3.3. Poziţia Moldovei în Europa de Est.
Concluzie:
O strategie realistă de integrare europeană a Moldovei se bazează pe două ipoteze fundamentale. Prima este ca UE să aibă un interes real de acceptare a unui nou membru – destul de problematic în termeni politici şi economici cum este Moldova. A doua ipoteză este ca în Moldova să existe o voinţă politică reală, nu doar declarativă pentru integrare. Deocamdată ambele aceste ipoteze se confirmă doar parţial şi sunt necesare încă eforturi mari în stabilirea problemelor economice pentru corectarea percepţiilor externe şi interne negative şi pentru adaptarea sistemului economic naţional la rigorile pieţei europene.
Bibliografia:
1. Gudam, Anatol, „Republica Moldova şi Uniunea Europeană ca parteneri”, Tacis şi CISR, 2002
2. IMF, „Republic of Moldova”, IMF Staff Countrz Report No. 01/22, 2000
3. Miron Dumitru, Drăgan Gabriela, Păun Laura, Ilie Florin „Economia Integrării Europene”, Editura ASE, ediţia a 3-a, Bucureşti, 2002
4. Tsoukalis, Loukas, „Noua economie europeană revizuită”, traducere din engleză, Editura Arc, 2000
5. Druţa, Mihai „Integrarea Europeană şi neutralitatea”, ziarul „Moldova Suverană”, nr. 53+55, 2003
6. DSS (Departamentul de Statistică şi Sociologie al RM), www.statistica.md
7. Sergiu I. Chircă, „Mecanismele sistemelor economice”, Editura ASEM, Chişinău, 2004,
8. Wallace Helen and Wallace William „Policy-making in the EU”, Oxford, 2002
9. Octavian Sofransky, „Republica Moldova: Capital geopolitic”, Editura
Cartier, Chisinau, 1999.
10. Dumitru Moldovanu, „L.integration de la Republique de
Moldova dans l.economie mondiale”, Editions Ant. N. Sakkoulas, 1999.
11. Marin Popescu, „Concentrarea productiei agricole . conditie esentiala
pentru progresul agriculturii si integrarea in UE”, Economistul, 14 februarie, 2000.
12. Nicolae Rimbu, „Geografia Republicii Moldova”, Editura .Lumina.,
Chisinau, 1991.