INTRODUCERE:
Sondajul efectuat în lunile iulie-august 2006 reflectă mediul de afaceri şi modificările survenite în ultimii 3 ani. Acest sondaj este al cincilea de acest tip. Studii similare au fost efectuate anual, începând cu anul 2002.
Obiectivul principal al sondajului este de a monitoriza mediul de afaceri şi a evalua impactului politicilor de stat şi cerinţelor regulatorii asupra agenţilor economici care activează în Moldova. În special, obiectivele proiectului sunt următoarele:

Cuprins:
1. INDICATORI GENERALI
1.1 EŞANTIONUL
1.2 INDICATORUL GENERAL DE TIMP
1.3 PERCEPŢIA GENERALĂ PRIVIND MODIFICĂRILE PRODUSE ÎN MEDIUL DE AFACERI
1.4 EVALUAREA GENERALĂ A DIFERITOR ASPECTE ALE MEDIULUI DE AFACERI
2. PROCEDURA DE ÎNREGISTRARE
2.1 CADRUL DE REGLEMENTARE
2.2 DURATA PROCEDURILOR DE ÎNREGISTRARE
2.3 COSTUL PROCEDURILOR DE ÎNREGISTRARE
2.4 PERCEPŢIA PRIVIND PROCEDURILE
2.5 SINTEZA ANALIZEI
3. CONSTRUCŢII
3.1 CADRUL DE REGLEMENTARE
3.2 INFORMAŢII GENERALE
3.3 CONSTRUCŢIA SPAŢIILOR
3.4 RENOVAREA / REPROFILAREA
3.5 PERCEPEREA PROCEDURILOR
3.6 SINTEZA ANALIZEI
4. LICENŢIEREA
4.1 CADRUL DE REGLEMENTARE
4.2 NUMĂRUL LICENŢELOR
4.3 COSTUL OBŢINERII LICENŢELOR
4.4 PERCEPŢIA PRIVIND PROCEDURILE
4.5 SINTEZA ANALIZEI
5. OBŢINEREA AUTORIZAŢIILOR
5.1 COSTURILE PENTRU OBŢINEREA AUTORIZAŢIILOR
5.2 PERCEPEREA PROCEDURII DE OBŢINERE A AUTORIZAŢIEI
5.3 SINTEZA ANALIZEI
6. ECHIPAMENT
6.1 CERTIFICATE DE CONFORMITATE
6.2 SUMARUL ANALIZEI
7. ACTIVITĂŢILE DE IMPORT-EXPORT
7.1 CADRUL DE REGLEMENTARE
7.2 TRANZACŢII DE IMPORT
7.3 TRANZACŢII DE EXPORT
7.4 SINTEZA ANALIZEI
8. CERTIFICAREA BUNURILOR ŞI A SERVICIILOR
8.1 CADRUL DE REGLEMENTARE
8.2 COSTURILE DE CERTIFICARE
8.3 PERCEPŢIA PROCEDURILOR DE CERTIFICARE
8.4 SINTEZA ANALIZEI
9. CERTIFICAREA SANITARĂ
9.1 CADRUL DE REGLEMENTARE
9.2 PROCEDURA DE CERTIFICARE
9.3 PERCEPŢIA PROCEDURII DE OBŢINERE A AUTORIZAŢIEI SANITARE
9.4 SINTEZA ANALIZEI
10. CONTROALE
10.1 CADRUL DE REGLEMENTARE
10.2 NUMĂRUL ŞI DURATA INSPECŢIILOR
10.3 CHELTUIELI SUPORTATE ÎN URMA INSPECŢIILOR
10.4 PERCEPŢIA NUMĂRULUI DE INSPECŢII ŞI A PROBLEMELOR
10.5 SINTEZA ANALIZEI
11. IMPOZITE
11.1 CADRUL DE REGLEMENTARE
11.2 NUMĂRUL DE IMPOZITE
11.3 PRINCIPALELE PROBLEME ÎN ACHITAREA IMPOZITELOR
11.4 SINTEZA ANALIZEI
12. REGLEMENTAREA PREŢURILOR
12.1 CADRUL DE REGLEMENTARE
12.2 NIVELUL CONTROLULUI ÎN DOMENIUL FORMĂRII PREŢURILOR
12.3 PERCEPŢIA REGLEMENTĂRII PREŢURILOR
12.4 ORGANELE DE STAT CE EXERCITĂ CONTROLUL ASUPRA FORMĂRII PREŢURILOR
12.5 SINTEZA ANALIZEI
13. REGLEMENTAREA RELAŢIILOR DE MUNCĂ
13.1 CADRUL DE REGLEMENTARE
13.2 DISPONIBILITATEA FORŢEI DE MUNCĂ
13.3 SUMARUL ANALIZEI
14. EXECUTAREA CONTRACTELOR
14.1 CONTROLUL STATULUI ÎN SFERA ÎNCHEIERII ŞI EXECUTĂRII CONTRACTELOR
14.2 SUMARUL ANALIZEI
15. PROMOVAREA INTERESELOR PERSONALE ALE ANGAJAŢILOR PUBLICI
16. EVALUAREA SISTEMULUI JUDICIAR
16.1 CADRUL DE REGLEMENTARE
16.2 METODELE UTILIZATE PENTRU SOLUŢIONAREA CONFLICTELOR
16.3 EVALUAREA EFICACITĂŢII ÎN URMA APELĂRII LA INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI
16.4 SUMARUL ANALIZEI

CONCLUZII:
Cu toate că pe parcursul anului 2005 au fost operate un şir de modificări ale cadrului de reglementare, percepţia generală a întreprinderilor nu confirmă acest fapt. Ponderea întreprinderilor care au menţionat că situaţia s-a înrăutăţit pe parcursul ultimului an este destul de mare – 34%. Totuşi, e necesar de menţionat faptul că modificarea percepţiei managerilor ca urmare a realizării reformelor nu apare imediat şi faptul că ponderea persoanelor, ce consideră că starea mediului de afaceri s-a îmbunătăţit, a crescut de la 21% la 25%.

Introducere:
În condiţiile în care întreprinderea modernă necesită un nou stil de conducere, bazat pe flexibilitate, dinamism şi previziune, activitatea de conducere este de neconceput fără o informare complexă, operativă şi de calitate, care să stea la baza luării deciziilor.
Nu poate să conducă bine, indiferent de nivelul pe care se află în ierarhia firmei, decît acela care deţine cît mai multe informaţii cu privire la preţuri şi mobilitatea lor în negociere, costuri şi implicaţiile acestora în performanţa firmei, tendinţe şi strategii formulate în domeniul costurilor şi preţurilor etc.

Cuprins:
CAPITOLUL I.
ESENŢA ECONOMICĂ A COSTULUI DE PRODUCŢIE
1.1. Noţiune de cost de producţie
1.2. Clasificarea şi structura costului de producţie

CAPITOLUL II.
METODOLOGIA DE CALCUL A COSTULUI DE PRODUCŢIE ÎN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI ALIMENTARE
2.1.Clasificarea consumurilor şi cheltuielilor conform SNC 3.
2.2. Calculul costului de producţie

CAPITOLUL III
REDUCEREA COSTULUI DE PRODUCŢIE ÎN ÎNTREPRINDERILEINDUSTRIEI ALIMENTARE CA BAZĂ PENTRU SPORIREA COMPETITIVITĂŢII LOR
3.1. Problema minimizării costului.
3.2. Căile de reducere a costului de producţie

CONCLUZII:
In procesul de reproducţie întreprinderile îşi recuperează chel¬tuielile legate de fabricarea produselor. Totalitatea cheltuielilor exercitate de antreprenor în procesul de producţie şi de desfacere a produselor formează costul de producţie. Există trei categorii prin¬cipale ale costului de producţie: cost global, cost mediu, cost margi¬nal.

BIBLIOGRAFIE:
1. Blaj I. „Экономико-математическое моделирование в пищевой промышленности” Moscova,1986
2. Cozac A. „Reducerea costurilor în economia de piaţă”, Zalău 1984;
3. Cotelnic A. „Managementul întreprinderilor industriale în definiţii, scene, formule”, Chişinău 1997;
4. D. Mărgulescu „Analiza economico – financiară a întreprinderii”, editura „Tribuna economică” Bucureşti 1994;
5. Nederiţă, Bucur ”Contabilitate financiară”, Chişinău,1999
6. Nicolescu O. „Managementul întreprinderii în condiţiile economice de piaţă” Bucureşti 1992;
7. Rusu, Luca G. „Analiza şi reglarea firmei prin costuri”, editura „Gh. Asachi”, Iaşi 1995;
8. Tomiţa Ion „Producţia, costuri, preţuri”, Craiova 1996;

Introducere:
În economia de piaţă, costul constituie un instrument economic extrem de util în fundamentarea şi adoptarea deciziilor privind alocarea resurselor, volumul şi structura producţiei, mărimea sau restrângerea ofertei de mărfuri, inovarea tehnologică etc. Atunci când efectele sau rezultatele variantelor de proiect sunt egale, criteriul de alegere a variantei optime îl reprezintă nivelul mai scăzut al costului. Totodată, se manifestă tendinţa de calculare a costului în cele mai diferite structuri ale activităţii. Astfel, prezintă interes nu numai costul de producţie în general, ci şi costul de distribuţie, costul muncii, costul educaţiei, sănătăţii, informaţiei, administraţiei, timpului, datoriei (împrumutului), costul vieţii, inflaţiei, şomajului, crizei, reformei economice, costul combaterii crimei, arestării şi condamnării, pedepsei, costul ecologic, costul externalităţilor negative etc.

Cuprins:
Capitolul I
Costul de producţie elementul principal al activităţii economice.
1.1. Conceptul costului de producţie
1.2. Tipologia costurilor.
1.3. Evoluţia costurilor de producţie.
1.4. Funcţiile costului de producţie.
1.5. Factorii costului de producţie.
1.6. Principiile costului de producţie.

Capitolul II
Căile de reducere a costului de producţie.
2.1. Importanţa reducerii costului.
2.2. Elemente esenţiale în activitatea de reducere a costului.
2.3. Căile de reducere a costurilor.

Concluzie:
Unităţile economice, în activitatea pe care o desfăşoară, atrag şi utilizează factorii de producţie – munca, natura şi capitalul. Expresia bănească a consumurilor factorilor de producţie utilizaţi pentru producere şi desfacerea bunurilor economice se numeşte cost de producţie. Cunoaşterea nivelului, structurii şi dinamicii costului este indispensabilă producătorului pentru desfăşurarea unei activităţi optime. Producătorul are ca obiectiv fie maximizarea profitului, fie determinarea combinaţiei factorilor de producţie astfel încât să se realizeze o anumită cantitate de produse la un cost minim. Desfăşurarea activităţii unei firme poate fi sintetizată prin utilizarea unor indicatori care ne informează asupra evoluţiei în timp a acesteia.

BIBLIOGRAFIE:
1. Angelescu Coralia: Economie, ediţia a v-a, Bucureşti, Editura Economica, 2000
2. Angelescu Coralia, Stanescu Ileana: Economie politica – elemente fundamentale, Bucureşti, Editura Oscar Print, 1999
3. Ciucur Dumitru., Gavrila Ilie, Popescu Constantin: Economie. Manual universitar, Bucureşti, Editura Economica, 1999
4. Didier Michel: Economie. Regulile jocului, Bucureşti, Editura Humanitas, 1994
5. Dobroata Nita: Economie politica, Bucureşti, Editura Economica, 1997
6. Fudulu Paul: Microeconomie, Bucureşti, Editura Hiroyuki, 1997
7. Rugina Anghel: Fundamentele noi şi vechi ale analizei economice, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1993
8. Stancu C., Andrei T.: Microeconomie: Teorie şi aplicaţii, Bucureşti, Editura a ll, 1997
9. Internet.

Cuprins:
CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI PRIVIND CORPORAŢIILE TRANSNAŢIONALE
1. Definiţia şi importanţa corporaţiilor transnaţionale
1.1. Locul corporaţiilor transnaţionale în economia mondială
1.2. Definirea corporaţiilor transnaţionale
2. Scopul lucrării

CAPITOLUL II
TIPURI DE ACTIVITĂŢI ALE CTN şi MOTIVE PENTRU ÎNTREPRINDEREA LOR
2.1. Principalele tipuri de activităţi ale CTN

CAPITOLUL III
TEORIA FACTORILOR DETERMINANŢI AI ACTIVITĂŢII CORPORAŢIILOR TRANSNAŢIONALE
3.1. Consideraţii generale
3.2. Teorii ale CTN şi activităţi ale CTN dezvoltate până în deceniul VIII
3.3. Remarci privind evoluţia activităţii CTN
3.4. Probleme ale teoriei contemporane
3.5. Testarea teoriei determinanţilor activităţilor CTN

CAPITOLUL IV
FRANCIZA OPORTUNITATE DE AFACERE LA MCDONALD’S ROMANIA
4.1. Franciza in general
4.2. Stabilirea relatiilor bazate pe franciza
4.3. Programul francizei
4.4. Contractul de franciza
4.5. Scurt istoric despre Corporatia McDonald’s

CONCLUZII:
1. Importanta CTN este astazi recunoscuta la scara mondiala; principala activitate desfasurata de CTN este cea sub forma de ISD.
2. ISD este prous al pietei imperfecte; altfel, intr-o situatie de concurenta perfecta, firmele nu au putere pe piata: ele produc produse omogene si au acces egal la toti factorii de productie.
3. Piata este costisitoare si ineficienta pentru desfasurarea anumitor tipuri de tranzactii.

Introducere:
În condiţiile economiei de piaţă întreprinderile necesită un nou stil de conducere, bazat pe flexibilitate, dinamism şi previziune. În atare condiţii activitatea de conducere este de conceput fără o informaţie complexă, oportună şi calitativă.
Sub acest apect informaţia cuprinsă în rapoartele financiare nu este suficientă. Este necesar deasemenea a cunoaşte întregul complex de cauze şi factori care determină mărimea profitului. Aceasta se poate realiza numai prin intermediul analizei financiare.

C U P R I N S:
Capitolul 1. Analiza veniturilor pe baza raportului privind rezultatele financiare
1.1 Definiţia şi structura veniturilor.
1.2 Aprecierea în dinamică a veniturilor în baza raportului privind rezultatele financiare.

Capitolul 2. Analiza cheltuielilor întreprinderii .
2.1 Definiţia şi componenţa cheltuielilor întreprinderii.
2.2 Criterii de clasificare a cheltuielilor întreprinderii.
2.3 Aprecierea în dinamică a cheltuielilor pe tipuri de activităţi.

Capitolul 3. Corelaţia dintre veniturile şi cheltuielile întreprinderii.
3.1 Situaţia generală pe baza raportului privind rezultatele financiare.
3.1.1 Influienţa cheltuielilor.
3.1.2 Influienţa veniturilor.
3.2 Analiza corelaţiei dintre veniturile şi cheltuielile întreprinderii.
3.3 Analiza cheltuielilor operaţionale.
3.4 Analiza cheltuielilor la 1leu producţie marfă.
3.5 Calcularea acţiunii factorilor la modificarea profitului operaţional.
3.6 Calculul influienţii factorilor asupra profitului (pierderii) pînă la impozitare.

INTRODUCERE:
Istoria dezvoltării omenirii ne arată că problema de bază atît a înaintaşilor noştri, cît şi a noastră însăşi, profilează grija pentru asigurarea bunătăţii şi a securităţii economice individuale şi comune. Una din consecinţele amplificării şi adîncirii interdependenelor economice dintre state în lumea contemporană este şi tendinţa tot mai puternică a economiilor naţionale de a connlucra sub variate forme de cooperare şi integrare economică internaţională, deoarece analiza şi evoluţia dezvoltării economice a deemonstrat că societăţile umane cîştigă creşterea economică mai mult atunci cînd îşi unesc eforturile, activităţile lor, decît atunci cînd sînt divizate. Totodată, însăşi procesul integrării economice internaţionale cunoaşte o evoluţie continuă atît în privinţa modalităţilor de îngfăptuire, cît şi a consecinţelor sale multiple, manifestîndu-se cu unul dintre procesele economice cu implicaţii globale profunde în viaţa ţărilor şi a popoarelor lumii.

Cuprins:
CAPITOLUL I
Cooperarea şi integrarea economică internaţională
1.1 Conceptul de cooperare internaţională
1.2. Esenţa şi formele cooperării

Capitolul II
INTEGRAREA ECONOMICĂ INTERNATIONALĂ
2.1. Conceptul de integrare economică
2.2.Cauzele integrării economice
2.3.PrincipaleIe forme şi grupări de integrare economică
2.4. Piaţa unică - trăsătură esenţială a integrării economice
2.5. Comunitatea Economică Europeană. Relaţii şi tendinţe.
2.6Consecinţele integrării economice internaţionale

Capitolul III
Cooperarea şi integrarea economică a Republicii Moldova în spaţiul economic internaţional

Introducere:
Din vremuri stravechi arealul Marii Negre a fost leaganul diferitor civilizatii, vestita placa turnanta intre Asia si Europa, unde oameni de diferite nationalitati, meserii, culturi si religii s-au transformat intr-un melanj trans-national in uriasa retorta a Marii Negre. Ca orisice proces istoric, acesta nu a fost deloc usor; perioade de pace si liniste alternau cu conflicte tergiversate si razboaie.
Dar si in acel climat arealul Marii Negre era binecunoscut prin contactele si relatiile sale de comert dezvoltate. De-a lungul timpului au fost facute eforturi pentru a edifica poduri de apropiere. In acest sens este convingator exemplul faimosului "drum al matasei" care lega tarile Europei cu Asia. A fost acumulata o valoroasa experienta de contact intre popoarele celor doua continente, precum si de coabilitare si imbogatire mutuala a diferitor culturi.

Planul tezei anuale:
1. Scopul si structura CEMN:
* principiile de baza a cooperarii regionale
* mecanismul relatiilor interguvernamentale
2. Prioritatile economice ale CEMN:
* activitati investitionale
* relatii comerciale
* dezvoltarea infrastructurii regionale de transporturi
3. CEMN - partea integranta a spatiului economic european:
* Colaborarea CEMN cu Comunitatea Europeana
* cooperarea subregionala
4. CEMN si perspectivele ei pentru secolul XXI

Bibliografie:
1. Arena Politicii, cotidian, nr.6, mai 1998 - "Cooperarea la Marea Neagra" de Ion Umaniuc, p.p.22-25
2. Buletin informativ al presedintiei Romaniei, nr.3-4, 1996, p.p.3-7
3. Agreement Establishing the Black Sea Trade and Development Bank - BSEC Handbook of Documents, p.p.475-515
4. Declaration on the establishment of the PABSEC
5. Recommendation 22/1997 (The tenth Plenary Session of PABSEC General Assembly) "The BSEC Free Area: Part of the New European Architecture", Chisinau, December 1997, p.p. 1-4
6. Regional Cooperation in the Black Sea area: State of play, perspectives for EU actions encouraging its future development, Comission of the European Communities, Brussels, 1997, p.9
7. Report of the EC "2000 Agenda: for the more powerful and wide unit", Brussels, iulie 1997
8. Security corridor to parallel Caspian oil and gas pipelines, Turkish Daily News, 28 April 1998
9. Study on Priorities in the Economic Relations between BSEC and EU Countries, Final Report, TACIS, March 1997, p.4
10. Summit Declaration on Black Sea Economic Cooperation, 25 June 1992.

1 Coridorul de securitate pentru conductele caspice de gas si titei. - Turkish Daily News, 28 aprilie 1998.
2 Studiul prioritatilor in relatii economice intre CEMN si statele Comunitatii Europene (Raportul final), TACIS, martie 1997, p.6, Parametrii Greciei nu sunt incluse, deoarece Nivelul investitiilor straine directe in Grecia, care constituie $ 2000 SUA pe cap de locuitor, este incomparabil cu cel al statelor CEMN si prezinta rezultatul afluxului de capital obtinut prin colaborare cu Comisia Europeana.
3 Studiul prioritatilor in relatii economice intre CEMN si statele Comunitatii Europene (Raportul final), TACIS, martie 1997, p.7
4 Sursa: Buletine Statistice ale statelor CEMN.
5 Declaratia Summitului CEMN de la Istambul, Culegere de documente, vol.I, p.5
6 Acordul de Fondare a Bancii Marii Negre pentru Comert si Dezvoltare, Culegere de documente CEMN, p.p.475-515
7 Raportul a celei de a V-a RMAE, aprilie 1995, vol.I, p.120-121.
8 Raportul RMAE speciale a CEMN, Istambul, martie 1997, p.2
9 Raportul RMAE speciale a CEMN, Istambul, martie 1997, p.3
10 Raportul Comisiei Europene "Agenda anului 2000: pentru o uniune mai puternicp si mai mare", Bruxell, iulie 1997
11 Studiul de prioritati in Relatiile Economice intre statele CEMN si CE /Raportul final/TACIS, martie 1997, p.4.

Introducere:
Teoria economica afirma ca orice stat incearca sa gaseasca "formula magica" a politicii economice, care ar putea realiza concomitent şi maximal obiectivele principale: cresterea economica, ocuparea intregii forte de munca, stabilitatea preturilor, echitatea sociala, echilibrul balantei de plati externe. In realitate, aplicarea "formulei magice" este imposibila si, de regula, exista un anumit compromis intre obiectivele mentionate. Totusi, la fiecare etapa de dezvoltare economica, orice tara are anumite prioritati. Astfel, о parte din tarile in tranzitie, inclusiv R. Moldova, se afla astazi la etapa in care obiectivul numarul unu pentru ele este obtinerea cresterii economice.

Cuprins:
Capitolul I. COOPERAREA ECONOMICĂ INTERNAŢIONALĂ
1.1. Conceptul de cooperare economică internatională
1.2. Aspectele ţi formele de manifestare internationale

Capitolul II. CONCEPTELE ŞI FORMELE DE MANIFESTARE ALE INTEGRĂRII ECONOMICE INTERNAŢIONALE
2.1. Avantajele cooperarii si integrarii economice Internationale

Capitolul III. COOPERAREA SI INTEGRAREA ECONOMICA A MOLDOVEI IN SPATIUL ECONOMIC INTERNATIONAL

Incheiere:
Cercetarile efectuate permit formularea urmatoarelor concluzii: rolul puternic de factor al cresterii economice pe care il indeplineste cooperarea internatională, apare ca о certitudine faptul ca cooperarea industrială, poate sa contribuie enonn la transformarea curentului actual de schimburi si pentru trecerea de la о crestere foarte lenta a unor sectoare, la о creştere dinamica Principalele directii in care cooperarea contribuie la accelerarea cresterii economice sint urmatoarele: cooperarea economică si tehnico-stiintifica internationala, bazindu-se pe unirea eforturilor mai multor intreprinderi sau ramuri din tari diferite, permite realizarea unor obiective de proporţii mari, pe care nici о firma, sau chiar tara nu le-ar putea realiza prin eforturi singulare.

Bibliografie:
1. Abraham-Frois, Gilbert, Economia politică, Bucureşti, 1994
2. Adunarea parlamentară a cooperării economice la Marea Neagră, Moldova suverană, 30.09.2004
3. Albu, A.D., Cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică, Bucureşti, 1973
4. Benea, Elina, Integrarea economică regională ca factor determinant al creşterii economice, Chişinău, 1999
5. Dobrescu, E., Integrarea economică, Bucureşti, 1996
6. Economie politică: Economix, Bucureşti, 1992
7. Economie politică, 2 vol.,colectiv de autori, Galaţi, 1992
8. Galaju, Ion, Cooperarea economică a ţărilor Mării Negre in secolul XXI, Chişinău, 2004
9. idem, Cooperarea economică internaţională, Chişinău, 1999
10. Moldovaeanu, D., Noile dimensiuni ale integrării subregionale şi regionale // Tribuna economică, nr.21, 1995
11. Murzac, Alexandru Victor, Integrarea ţărilor în tranziţie în economia de piaţă, Chişinău, 1998
12. Nechita, V., Integrarea Europeană, Bacău, 1996
13. Nistreanu, A.I., Managementul participării Republicii Moldova la cooperarea economică a Marii Neagre
14. Uniunea Europeană şi Republica Moldova – implimentarea acordului de parteneriat şi cooperare (studii comparative privind domeniile: mediul antreprenorial, sectorul serviciilor), Chişinău, 2000
15.Cojohari Andrei, Manoli Tatiana, Grunzu
Tatiana “Teoria Economica” Chisinau 2004.

ÎNTRODUCERE:
Cooperarea economică internaţională este conculcarea sub cele mai diverse forme dintre două sau mai multe ţări sau entităţi din diverse ţări cu scopul de a realiza anumite obiective industriale, agricole, comerciale, tehnice, ştiinţifice, turistice sau de altă natură. În acest sens cooperarea nu este schimb comercial, nu este simplu transfer de mărfuri, servicii, capitaluri etc. de la o ţară la alta, ea este utilizarea în comun a mijloacelor de care dispun diverse ţări.

P L A N U L:
1.Conceptul cooperării economice internaţionale
2.Rolul şi direcţiile principale ale cooperării economice internaţionale
3.Formele principale ale cooperării economice internaţionale.
4.Formele integrării economice – o latură a cooperării economice internaţionale.
5.Republica Moldova sub aspectul cooperării economice internaţionale.


BIBLIOGRAFIE:
1. I.Ignat ”Uniunea economică şi monetară europeană”, Iaşi 1994
2. D.Miron “Economia integrării europene”, Bucureşti 1998
3. I.Dumitrescu “Economia mondială”, Bucureşti 1998
4. D.Moldovanu “Relaţii economice externe ale RM: afirmare şi perspective”, Chişinău 1999
5. D.Moldovanu “Economia relaţiilor externe”, Chişinău 1999
6. I.Bari “Economia mondială”, Bucureşti 1994
7. V.Nichita “Integrarea europeană”, Iaşi 1994
8. I.Ignat, S.Pralea “Economia mondială”, Bucureşti 1995
9. I.Guţu “RM: economia în tranziţie”, Chişinău 1998
10. V.Osadcii “Integrarea RM în economia mondială”
11. I.Galaju “Economie mondială: integrarea economică internaţională”, note de curs, Chişinău 1998
12. L.Mihăescu “Integrare prin cooperare”
13. Observator economic, nr.1, 1999
14. Dicţionar de relaţii economice internaţionale
15. N.Nistorescu “Integrarea economică interstatală”, Tribuna economică, nr.9,1996
Lucrările simpozionului ştiinţific “Integrarea RM şi României în structurile economice europene”, Chişinău 1996:
16. “Reorientarea geografică a activităţii economice externe – premisă a integrării în structurile economice europene”, C.Postică
17. “Adaptarea RM la structurile economice europene”, V.Osadcii

I n t r o d u c e r e:
Societatea noastra parcurge o perioada de profunde prefaceri, generate de trecerea de la un sistem centralizat la un sistem democratic care preocupa, atat economistii, oamenii de actiune - guvernanti si politicieni - cat si oameni de stiinta, ceea ce pune in centrul intrebarilor si implicit al raspunsurilor problematica economica.
Trecerea Republicii Moldova la o economie de piata, al carui fundament il constituie proprietatea privata si al carui mecanism presupune colaborarea si imbinarea organica a legilor petii cu actiunea statului, se dovedeste a fi un proces dificil si de durata. Aceasta economie nu este lipsita de inechitati si abuzuri, iar unele dintre acestea sunt grave, dar, in acelasi timp, este clar faptul ca intreprinderea particulara, moderna si spiritul intreprinzator, cuplat cu democratia politica, ofera cea mai buna perspectiva de pastrare a libertatii si ofera cele mai accesibile cai de dezvoltare economica si prosperitate generala. Premiza libertatii, a riscului si a sansei este factorul care leaga economiile de piata moderne cu democratia politica.

Cuprinsul:
Capitolul 1 Caracteristica generala a controlului financiar
1.1. Notiunea, formele, metodele controlului financiar.
1.2. Procedura controlului financiar.
1.3. Documentele controlului financiar.
1.4. Conceptia controlului financiar in R. Moldova.

Capitolul 2 Inspectoratul fiscal de stat
2.1. Caracteristica generala a Inspectoratului fiscal de stat.
2.2. Atributiile principale a Inspectoratului fiscal de stat
2.3. Drepturile si obligatiile persoanelor cu functie de raspundere a Inspectoratului fiscal de stat.
2.4. Procedura controlului fiscal efectuat de catre inspectorii fiscali.
2.5. Contestatiile impotriva titlurilor de creante.

Capitolul 3 Departamentul controlului financiar si revizie
3.1. Caracteristica generala a Departamentului Control Financiar si Revizie.
3.2. Structura Departamentului Control Financiar si Revizie.
3.3. Drepturile si obligatiile Departamentului Control Financiar si Revizie.
3.4. Procedura controlului financiar.
3.5.Sanctiunile financiare aplicate de colaboratorii Departamentului Control Financiar si Revizie.

Capitolul 4 Curtea de Conturi
4.1. Aspectul istoric de evolutie a Curtii de Conturi in Republica Moldova.
4.2. Atributiile generale de control ale Curtii de Conturi.
4.3. Procedura controlului financiar.

I n c h e i e r e si p r o p u n e r i:
Controlul financiar in literatura de specialitate este studiata din mai multe puncte de vedere.
In teza de licenta s - au cercetat aspectele juridice, problematica, legislatia in domeniul controlului financiar.
Analizand procedura efectuarii controlului financiar, in lucrare au fost mentionate particularitatile efectuarii lui, precum si necesitatea modificarii legislatiei in acest domeniu

Bibliografia:
1 Gorbunov O.N. "Finansovoe pravo", M: Jurist, 1996
2 Boulescu " Controlul Financiar"
3 Boulescu
4 boulescu
5 D.D. Saguna "Drept Financiar si Fiscal",
_ Codul de procedura civila a R. Moldova, art.230, p.2
_
_ Legea cu privire la Curtea de Conturi nr. 312 din 8.12.1994, art.14
2 Legea nr. 312 din 8.12.1994, art.9
3 Legea R. Moldova nr. 312 din 8.12.1994, art. 19 al.1 si 2
1 I. Gliga " Drept Financiar Public ", p. 296
2 O. Gorbunova " Dreptul Financiar ", p. 48
3 M. Boulescu " Controlul Financiar ", p. 28
4 M. Boulescu " Control financiar ", p. 30
5 M. Boulescu " Control Financiar ", p. 49
6 D. Saguna " Dreptul Financiar si Fiscal ", p. 156
7 Legea R. Moldova " Cu privire la Conceptia controlului de stat", art. 1 al. 1
8 Legea " Cu privire la Serviciul Fiscal de Stat ", nr. 877-XII din 22.01.1992, art. 1
9 Hotararea Guvernului nr. 448 din 30.06.1995
10 Codul de procedura civila a R. Moldova, art. 230 p. 2
11 Legea R. Moldova cu privire la modul de urmarire a impozitelor, taxelor si altor plati la buget si in fondurile extrabugetare nevarsate in termen, N\ 633, art.9, p. 2
12 Codul de procedura civila R. Moldova, art. 242
13 Codul de procedura civila a R. Moldova, 1.06.1995, cap. 241
14 Legea R. Moldova cu privire la Serviciul Fiscal de Stat, N\ 876/1992, art. 5
15 Legea R. Moldova, N633/1995, art. 8