INTRODUCERE:
Lucrarea "Bonitatea agenţilor economici şi metode de determinare a ai, tratează a problemă controversată în Republica Moldova. Unii specialişti apreciază că este bine să includem societăţile care au mari datorii, şi alţii spun, că dimpotrivă, închiderea lor conduce la pierderi însemnate, uneori de mari dimensiuni, la nivelul economiei naţionale. Analiza bonităţii agentului economic ne răspunde la această controversă. În acelaşi timp analiza bonităţii este utilă mai multor utilizatori care au un anumit interes în firmă: conducătorii (managerii) care folosesc indicii bonităţii ca ajutor pentru analiza, controlul şi îmbunătăţirea activităţii firmei; analiştii creditului (în special băncile), care analizează indicii pentru a se asigura de capacitatea firmei de a plăţi datoriile; şi analiştii valorilor mobiliare, care urmăresc, de asemenea, capacitatea firmei de a plăţi dobînzile la creditele obligatore, precum şi rambursarea creditului obligator, la scadenţă, chiar în cazul declarării stării de faliment.

PLAN:
Capitolul 1. Noţiune de bonitate a agenţilor economice metode de determinare a ei
1.1. Indicatorii bonităţii agenţilor economici
1.1.1. Indicatori de lichiditate
1.1.2. Indicatori de solvabilitate Insolvabilitatea sau riscul de faliment
1.1.3. Indicatori de rentabilitate
1.1.4. Indicatori de echilibru
1.2. Categorii de bonitate.

Capitolul 2. Metode statistice de detectare a riscului de faliment
2.1. Modelul Conom şi Holder
2.2. Modelul Altmom 3 cu 5 variabile
2.3. Modelul Băncii Centrale Franceze
2.4. Modelul B.C.R.
2.5. Modelul Cămăşoiu-Negoescu
2.6. Modelul Negoescu
2.7. Modelul Cesser
2.8. Modelul D. Durand
2.9. Modelul băncilor franceze
2.10. Modelul Băncii Austriece "Credit Unshtalt"

Capitolul 3. Analiza bonităţii S. A. "Dionis"

ÎNCHEIERE:
Bonitatea este acea capacitate de plată şi de credit a unei societăţi comerciale, care îi asigură o notoritate benefică ce situează firma pe care o deţine sau o conduce un agent economic, la un nivel înalt de credibilitate, de reputaţie profesională deschizîndu-i calea către lărgirea orizontului relaţiilor privind asigurarea cu resurse umane şi materiale, încredere pentru calitatea produselor oferită pe piaţă, atragerea unei clientele stabile şi devotate, precum şi încrederea necesară pentru obţinerea unor credite interne în dezvoltarea şi lărgirea activităţii desfăşurate.

BIBLIOGRAFIE:
1. Antoniu N., Finanţele întreprinderilor - Bucureşti, 1993

2. Brom Paul, Finanţele întreprinderii: Gestionarea fenomenului microfinanciar - Bucureşti, 1997, Editura Economic

3. Buşmachiu E., Managementul activităţii financiare a băncilor comerciale în perioada de tranziţie: spec.: 08.00.05 - Economie şi Management în ramură şi domeniu de activitate: Autoref. td. dr. în st. Economice - Chişinău: (s,), 1999

4. Casian A., Banca comercială ca întreprindere financiară: spec.: 08.00.05 - Economica şi management în ramură şi domeniu de activitate: Disertaţia conferirea titlului rt. dr. în st. economice - Chişinău, 1989

5. Cobzari I., Management bancar: Lucrare didactico-metodică - Chişinău, 1998

6. Dedu V., Management bancar - Bucureşti, 1997, Ed. Monda

7. Hoanţă N., Finanţele firmei - Sibiu, 1996, Ed. Continent

8. Masson J., Credite bancare pentru întreprinderi - Bucureşti, 1994, Editura RAO International Publishiug Company

9. Margulescu, Analiza economico-financiară a întreprinderii:
Metode şi tehnici - Bucureşti, 1994, Supliment la revista Tribuna economică

10. Mereuţă, Analiza diagnostică a societăţilor comerciale în economia de tranzite - Bucureşti, 1994

11. Negoescu Gh., Bonitatea agenţilor economici - Galaţi, 1998, Editura Algoritm

12. Ouatu C., Analiza economică - Iaşi, 1995, Editura Fundaţiei Chemarea

13. Robinson Steve, Management financiar - Bucureşti, 1997, Ed.

14. Toma M., Finanţe şi gestiune financiară - Bucureşti, 1998

15. Stancu Ion, Finanţe: Teorie pieţelor financiare. Finanţele întreprinderii, Analiza şi gestiunea financiară - Bucureşti, 1997

16. Балынский А. В., Общая теория денег и кредита - Кишинев, 1998, изд. Эврика

17. Булгак, Банки и рынок - Кишинев, 1994, кн. 1, кн. 2

18. Колесников В. И. Банковское дело: Учебник - Москва, 1996, изд. Финансы и статистика

19. Кравцова, Деньги, кредит, банки - Минск, 1994, изд. Меркаванне

20. Роуз П., Банковский - Москва, 1997, изд. Дело

21. Усоскин В. М., Современный коммерческий банк: Управление и операции - Москва, 1998, изд. Антидор

22. Черкасов, Финансовый анализ в коммерческом банке - Москва, 1995, изд. ИХФРА

Introducere:
Problematica descrierii modelelor de date şi a tipurilor de baze de date a suscitat şi suscită ample controverse generate de complexitatea acestora, de multitudinea factorilor ce intervin în procesul real al implementării lor.
Încă din zorii civilizaţiei tehnologiilor informaţionale s-a observat că, pe lîngă calculele cu care se chinuia tehnologia informatică embrionară, computerele s-ar preta bine şi la înmagazinarea şi exploatarea volumelor mari de informaţie. Astfel, începînd cu anul 1948, s-au făcut mai multe studii, cercetări şi experimente privind stocarea datelor, iar de-a lungul timpului s-au manifestat mai multe modele, arhitecturi şi tehnologii privind bazele de date.

PLAN:
1. Evoluţia gestiunii datelor. Locul şi rolul bazelor de date operaţionale de tip reţea.
2. Geneza modelului bazelor de date reţea.
3. Prezentarea generală a modelului reţea. Baze de date reţea.
3.1 Înregistrări şi seturi
3.2 Seturi speciale
3.3 Implementarea modelului reţea şi a bazelor de date reţea.
3.4 Dezavantajele modelului reţea
4. Sisteme de gestiune a bazelor de date reţea.
4.1 SGBD conceptual CODASYL (în viziunea DBTG)
4.2 Crearea schemei LDD din DBTG
4.3 Crearea subschemei LDD din DBTG (baza de date externă)
4.4 Manipularea datelor prin LMD
4.5 Structuri de memorie
4.6 Posibilităţi de dezvoltare a bazelor de date reţea
5. Exemple

Concluzii:
Folosirea bazelor de date a devenit indispensabilă pentru majoritatea domeniilor activităţii umane. Deoareca în prezent se utilizează o mare varietate de mijloace informatice cu funcţii diverse, bazele de date de tip reţea sînt folosite mai mult de specialiştii ţn domeniu.
Modelul bazelor de date reţea la origine a fost dezvoltat şi îmbunătăţit de către DBTG (Data Base Task Group) a sistemului CODASYL (COnference of DAta SYstem Languages). Acest model al bazelor de date a soluţionat problema relaţiilor many-to-many, permiţînd tipurilor de înregistrări copil să aibă mai mult decît un părinte. Dificultatea majoră pentru aprobarea generală a bazelor de date reţea a constituit complexitatea lor. Acest lucru este indicat de următorii paşi care sînt necesari pentru a implementa un bun proiect al bazelor de date reţea:

Bibliografie:
1. Gh.Sabău, I. Lungu “Sisteme informatice şi baze de date”, Bucureşti, ASE, 1993 (utilizată în compartimentele III şi IV)
2. Бойко В.В., Савинков В.М. «Проектирование баз данных информационных систем», М., «Финансы и статистика», 1989 (utilizată în compartimentul II)
3. Зеленков Ю. А., «Введение в базы данных», 1997 (utilizată în compartimentul II)
4. M. Băduţ “O perspectivă asupra bazelor de date”, Revistă de informatică, N. 12, decembrie,1998 (utilizată în compartimentul I)
5. Калиниченко Л. А. «Методы и средства интеграции неоднородных баз данных», М., «Наука», 1983 (utilizată în compartimentul I)
6. G. Gray, “Data Base Management System. Data Management: Past, Present & Future”, 1998 (utilizată în compartimentul I)
7. G. Curtis, “Business Information Systems”, 2nd Edition, Chapter 7, Addison Wesley, Workingham, England, 1995 (utilizată în compartimentul V)
8. F. R. McFadden, J. A. Hoffer “Modern Database Management”, 4th Edition, Chapters 7, 14, & 15, Benjamin Cummings Publishing Company, Inc., Redwood City, California, 1994 (utilizată în compartimentul V)
9. Shurkin J., Norton W.W. & Co., “Engines of the Mind: A History of the Computer”, 1984 (utilizată în compartimentul I)
10. Bachman C. W., “The Programmer as Navigator”, CACM 16.11, Nov.1973 (utilizată în compartimentul I)
11. http://www.hawkesbury.uws.edu.au/faculties/management/IS/MCom/CP805A/M2T4. HTM
12. http://www.multicom.dk/Selena/tutorials/sql/network_databases.html
13. http://ward.bsbpa.umkc.edu/mis552/W99CH01/sld022.htm
14. http://databases.about.com/msubnm.htm
15. http://www.compapp.dcu.ie/databases/f161.html
16. http://ccshst08.cs.uoguelph.ca/~shuddle/26-202/20219w98/tsld006.html
17. http://www.csuohio.edu/accounts/ACT688/Data4/tsld007.htm
18. http://smcs.une.edu.au/~comp382/Slides/LECTURE17_18/sld001.htm
19. http://www.admin.uottawa.ca/staff/lay/5270w99/materials/Week4%265/tsld044.htm
20. http://www.uttgm.ro/~cozac/databases/f162.htm
21. http://www.informatics.sintef.no/~alie/astrix/astrix_demo/tsld012.htm
22. http://tutor.sunink.com/dpec/COURSES/DBC/c0103.htm
23. http://www.citforum.ru
24. http://www.yandex.ru

Introducere:
Scopul principal al studiului presupune cercetarea posibilităţilor de reducere a efectelor negative ale formalităţilor de perfectare a actelor de export in tranzacţiile economice externe cu produse agricole uşor alterabile, prin perfecţionarea cadrului legislativ si normativ ce reglementează comerţul exterior.

Cuprins:
• Introducere
• Scopul studiului.
• Metode de cercetare; date preliminare.
• Obiectivele studiului.
• Etapele de lucru.
• Evoluţii in comerţul exterior.
• Potenţialul de export.
• Statistica exportului.
• Principalii parteneri comerciali ai R. Moldova in comerţul cu produse agricole.
• Politici de promovare a exporturilor.
• Deficiente si obstacole in comerţul exterior.
• Concluzii.
• Recomandări.
• Propuneri de modificare a legislaţiei.
• Bibliografie.

Concluzii:
Studiind starea de lucruri din sectorul agricol am putut uşor să ne dăm seama că aici se înregistrează un declin total, caracterizat prin:
• reducerea volumului producţiei in toate ramurile agricole;
• diminuarea drastica a productivităţii principalelor culturi agricole până la nivelul înregistrat in anii 60;

Bibliografie:
Avantagele Sistemului Generalizat de Preferinţe ( SGP) pentru exportatori, DFID; MTTP., Chişinău, 2001.
Aldea D., Bălan D., Bomboş S., Cojocaru P., Dragoş N., Economia de piaţa: instituţii si mecanizme., Vol. V-VI., Editura ,, Cutuma”, Bucureşti, 1992.
Allaire, Y., Firsirotu M., L’entreprise strategique: Penser la strategie, Montreal Quebec, 1993.
Baker H., Fruit., Mitchell Beazley, London, 1980.
Bennis W., Nanus B., Managing: the Secrets of the Best Manager, Inter Editions, 1985.
Bomboş S., Dragoş N., Duloiu I., Bălan D., Reglementări si uzanţe internaţionale comerciale si civile., Vol. I., Editura ,, Cutuma”, Bucureşti, 1992.
Bontea O., Drept internaţional privat. Note de curs., Chişinău, 2002.
Braton W., The New Economic Theory of the Firm; Critical Prospectiwes From History. Stansford Law Review, 1989, Nr. 41.
Buletinul Exportatorului. Revistă de informare comercială si de afaceri., MEPO, Chişinău, 2002.
Ceciui S., Studiu comparativ privind cooperarea vamala si transfrontalieră, UE si R. Moldova., Chişinău, 2002.
Certan S., Politici agricole comune ale Comunităţii Economice Europene., TACIS PCA., Chişinău., 2002.
Commission Economique pour l’Europe. , Conditions generales pour les transactions internationales de fruits of legumes frais., 1973.
Convention Internationale pour la simplification et l’harmonisation des regimes douaniers/ International Convention on the simplification and harmonization of customes procedures/ Word Customs Organization., Brussels, 1999.
Dumitru C., Management internaţional si relaţii economice internaţionale. Polirom. 2000.
Gancicov V., Gutium T., Pislaru A., Unele propuneri de promovare a exporturilor de produse moldoveneşti / Ministerul Economiei., Chişinău, 1999.
Ghidul exportatorului., Fundaţia „ Viitorul”., Chişinău, 1998.
Ghidul practic al exportului de fructe si legume., Carana., Agroinform, CAMIB., Chişinău., 1999.
Ghid al programului UE privind Sistemul Generalizat de Preferinţe ( SGP)., Vademecum., 2000.
Jamba A., Carabulea B., Tehnologia pastrarii si industrializarii produselor horticole. Cartea Moldovei, 2002.
Johnson N., Commiting to Civil Service Reform: The Performanse of Pre-Shipment Inspection under Institutional Regimes., Washington.
Macovei l., Drept comercial comparat., Chişinău , 2002.
Manole T., Finanţele publice locale, teorie şi aplicaţie, Chişinău, Cartier, 2000.
McCormack M., Les secrets du succes en affaires ., Editions Marabout, 1989.
Mosteanu T., Preţul de ruinare, practica anticoncurenţială, I,II,Finanţe, Bănci, Asigurări, nr. 7, 8, 9/ 1998.
Mosteanu T., Preturile si vânzările strict reglementate, Tribuna Economică, nr. 39/ 1997.
Munteanu L., Porumbica A., Raport privind rolul sistemelor naţionale de standardizare, certificare si acreditare la impulsionarea exportului., MEPO., Chisinau, 2001.
Munteanu L., Studiu comparativ privind comerţul internaţional / TACIS PCA.- Chişinău, 2002.
Negrus M., Decontarea tranzacţiilor internaţionale., Supliment la Tribuna Economică., Bucuresti., 1993.
Radu G., Drept vamal comunitar. Curs de lecţii., Universitatea de Stat din R. Moldova., Chişinău., 2001.
Radu G., Studiu comparativ privind regulile de origine, UE si R. Moldova., TACIS PCA., Chişinău., 2002.
Railean V., Studeonov C., Particularităţile comerţului exterior al unei tari mici in tranziţie: Exemplul Moldovei ., Institutul Internaţional de Management, Chişinău, 2000.
Reguli de origine: Set of documents., DFID; MTTP., Chişinău, 2002.
Reguli de origine., Moldova in OMC. Ediţie specială., Aprilie 2002.
Loucas Tsoukalis., Noua economie europeana revizuită., Editura ARC, Chisnau, 2000.
Luscalov N., Studiu comparativ privind standardizarea. UE si R. Moldova., TACIS PCA., Chişinău., 2002.
Pislaru T., Gancicov V., Gutium A., Unele propuneri de promovare a exporturilor de produse moldoveneşti., Ministerul Economiei., Chişinău, 1999.
Popescu D., Reguli de aur in managementul afacerilor ., Lumea Afacerilor., nr.40-58.,1992.
Popescu G., Politici agricole: Acorduri Europene., Bucureşti, 1999.
Purcarea Th., Legislaţie si urgenţe, Mesagerul Economic, nr.8 (382)/ 1998.
Purcarea Th., Managementul producţiei si distribuţiei mărfurilor alimentare, Adevărul Economic., nr. 39 (289)/ 1997.
Silveira M., Rules of origin in international trade treaties: Coparative study of NAFTA and MERCOSUR and a general viev of the EU., 2002.
Sinteza Evaluării Costurilor Reglementarii de Stat., Studiu de tară., ARIA la solicitarea Băncii Mondiale., 2002.
Strategia dezvoltării sectorului agroalimentar pentru perioada 2000-2010., MoA, Chişinău, 2000.
Strategia promovării exporturilor pentru anii 2002- 2005.
Unguru, M. Teză de doctorat: Evoluţia comerţului exterior in perioada de tranziţie. INCE, Bucuresti , 1999.
Гуторов В и др. Научно обоснованная система ведения сельского хозяйства Молдавской ССР. Картеа Молдовеняскэ, 1983.
http://europa.eu.int
http://www.stabilitypact.org
http://www.wto.org
http://www.wnisefk.com
http://www.customs.ro
http://www statistica. md
http://www.pca.md
http://www. customs.md
http://www.vch.ru
http://www. imf. org.
http://geo2000.nm.ru/geo_r.htm

Întroducere:
În condiţiile adîncirii fără precedent a diviziunii a muncii eficienţa activităţilor şi fluxurilor economice este condiţionată, în măsura substanţială, de cunoaşterea şi folosirea categoriilor pieţei, în cadrul cărora banii ocupă un loc central.
Teoria şi realitatea economică evidenţiază un fapt incontestabil: economiile moderne au la bază banii, existenţa lor fiind legată de economia de schimb. Ca urmare a specializării producătorilor şi autonomiei acestora, derularea tranzacţiilor, a schimburilor cheie al economiei de schimb al monetare, rolul lor fiind independent de natura sistemului economic, de nivelul şi structurile economice etc.

Plan:
1. Esenţa şi originalitatea banilor
2. Evoluţia banilor
3. Rolul şi funcţiile banilor
4. Convertibilitatea banilor

CUPRINS:
1.1.Creditul
1.2.Particularităţile operaţiunilor creditare în R.Moldova
1.2.1.Definirea scopului creditării
1.2.2.Informaţia şi documentele prezentate la bancă în vederea aprobării creditului
1.3.Riscul de credit
1.3.1.Concept9
1.3.2.Gestionarea apriori şi aposteriori
1.3.3.Garanţiile şi clauzele contractuale
1.3.4.Metode informatice utilzate în stabilire deciziei de creditare
1.3.5.Reglementări privind limitarea risului de credit
1.3.6.Clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc
1.4.Sferele creditului
1.4.1.Intermmediarii şi pieţele creditului
1.4.2.Participanţi şi intermediari
1.4.3.Pieţile de capital, pieţile creditululi
2.1.Dobânda
2.1.1.Elemente definitorii ale dobânzii
2.1.2.Factorii care determină nivelul dobânzii

BIBLIOGRAFIE:
1.Cezar Basno – Moneda si credit, vol.II si III, Bucuresti 1991.
2.Nicolae Dardac, Cezar Basno,Constantin Floricel –Moneda,credit,banci, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1994.
3.Roxin L. – Gestiunea riscurilor bancare, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1997
4.Cezar Basno – Creditarea comertului exterior, ASE, Bucuresti, 1983
5.Pauseanu V.,Dedu V. – Studii, cazuri si lucrari in tehnica si evidenta operatiilor bancare, Bucuresti, A.S.E. 1986
6.Dedu V. – Managementul bancar, Bucuresti, Editura Mondan, 1997.
7.Mayer T. – Banii, activitatea bancara si economia, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1993.

INTRODUCERE:
Banii reprezintă una din cele mai ingenioase creării ale omenirii. Importanţa lor pentru progresul societăţii a fost comparată cu invenţia alfabetului. Totuşi, banii nu reprezintă o invenţie; ei au apărut organic ca şi limbajul. Limbajul natural nu a fost inventat, ci s-a născut odată cu omul, cu munca şi viaţa socială. La fel, banii au apărut în procesul dezvoltări societăţii, al schimbului de mărfuri, al schimbului dintre pro¬ducători şi consumatori, dintre agenţii vieţii economice. Ca şi limbajul, ei au mijlocit relaţiile dintre oameni; banii au mijlocit procesul schimbului de mărfuri, au facilitat funcţionarea economiei şi au dat impuls dezvoltării societăţii. Fără bani viaţa economică ar fi rămas mult în urmă.

Planul :

1. Banii, geneza şi evoluţia lor
2. Formele şi funcţiile banilor
2.1. Banii de calcul: etalonul monetar
3. Convertibilitatea monetară şi evoluţia ei

CONCLUZII ŞI PROPUNERI:
Banii reprezintă un instrument social, o formă particulară imediat mobilizabilă şi omnivalentă a puterii de cumpărare, care conferă deţinătorului dreptul asupra unei părţi din produsul social al ţării emitente.

BIBLIOGRAFIE:
1. Gheorghe Manolescu – "Moneda şi ipostazele ei”, Bucureşti, 1996
2. Constantin Kiriţescu – "Moneda – mică enciclopedie”
3. Constantin Kiriţescu – "Relaţii valutar-financiare internaţionale”
4. Vasile Turliuc, Vasile Cocriş – "Monedă şi credit”, Iaşi, 1997
5. Silviu Cerna – "Sistem monetar şi politică monetară”
6. Costin C. Kiriţescu Moneda, mică enciclopedie. Editura Ştiin¬ţifică si Enciclopedică, Bucureşti, 1982.
7. Victor Jinga Moneda şi problemele ei contemporana, Ed. Dacia Cluj Napoca. 1982 (2 volume)
8. Victor Băbulescu Curs de Economie Politicii I, Monedă Schimb. Preţuri, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1931
9. N. Murgu, P. Ştegănescu, M. Isăreanu Afaceri si căderi financiare in lumea capita¬lului. Editura Dacia, Cluj Napoca, 1979.
10. Radu Negrea Moneda. De la Scoicile — Monedă la cecul electronic. Editura Albatros, Bucureşti. 1988
11. John Kennedi Galbraith L'argent. Editions Gallimard. 1976
12. John Maynard Keynes Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, dobânzii şi a banilor. Ed. Ştiinţifică, 1970
13. J. M. Kcynes La Reforme monetaire, Paris, 1924
14. Andre Pagc Economie Politique, Dalloz, Paris, 1979
15. K. M. Classen Monnaie, revenu naţional et prix, Paris, 1963
16. Andre Piettre Pensec Economiqtie et Theories contemporai-nes, Dalloz, ed. a V-a, 1966.

Introducere:
Complexul bancar, monetar şi cel financiar reprezintă "sistemul nervos” al economiei naţionale şi reflectă starea sanătăţii acesteia. Evident, pîrghiile bancare şi cele financiare joacă un rol activ in soluţionarea problemelor economice. In Republica Moldova formarea unui asemenea sistem bancar a inceput după adoptarea de către organul legislativ suprem al unor legi şi hotărîri care au pus bazele juridico-normative ale acestei structuri. In lista celor mai importante pot fi incluse următoarele:

Cuprins:
Capitolul I : Banca ca instituţie financiară
Esenţa băncii
Caracteristica generală şi evoluţia băncilor comerciale, a operaţiunilor şi serviciilor acestora
Capitolul II : Sistemul băncilor comerciale din Republica Moldova

Capitolul III : Activitatea BC Victoriabank SA
Scurt Istoric
Strategia şi politica băncii
Activitatea creditară a BC Victoriabank SA

Concluzie:
Băncile comerciale au rolul de intermediar financiar şi îndeplinesc o funcţie macroeconomică importantă asigurînd redistribuirea interramurală şi interregională a capitalului bănesc. Mecanismul bancar de distribuire şi redistribuire a capitalului pe sfere şi ramuri permite dezvoltarea economiei în dependenţă de necesităţile obiective a reproducerii şi contribuie la restructurarea economiei. Creşterea rolului economic al băncilor comerciale se obserză în prezent şi prin lărgirea sferei lor de activitate şo dezvoltarea unor tipuri noi de servicii financiare destinate deservirii clientelei.

Bibliografie:
Andrei Cojuhari "Teorie Economică” , Chişinău 2004

Niţă Dobrotă "Dicţionar de Economie” , Bucureşti 1999.

Basno C,Dardac N . "Monedă , Credit , Bănci”

Mircea Coşea , Ilie Gavrilă "Economie” 1997

Monitorul Oficial al RM 25.02.2005. Nr30-33:”Strategia
Guvernului RM şi BNM cu privire la dezvoltarea sectorului financiar al RM în perioada 2005-2010”

"Banca Naţională a Moldovei”-Raport anual 2003.

"Victoriabank”-raport anual 2004

"Acreditivele , incassourile documentare , garanţiile bancare” manual elaborat de uniunea băncilor elveţiene.

Hotărîrea a Consiliului băncii "Victoriabank” din 01.12.2004.

Dezvoltarea social economică a RM . 2004

«Экономическое обозрение»28.01/2005 "»Плата за рост»

Anuar statistic al RM .2004

WWW.Victoriabank.MD

CUPRINS:
Cap.1. Scurt istoric al BNR. Bancile de emisiune in alte tari
1.1. Scurt istoric al BNR
1.2. Bancile de emisiune in alte tari
1.2.1. Banca Angliei
1.2.2. Banca Frantei
1.2.3. Banca Federala a Germaniei
1.2.4. Sistemul Federal de rezerve ale Statelor Unite
1.2.5. Alte banci

Cap.2. Definitia si functiile Bancii Centrale
2.1. Definitie
2.2. Functii
2.2.1. Supravegherea sistemului bancar
2.2.2. Politica monetara
2.2.3. Emisiunea de moneda
2.2.4. Banca a bancilor
2.2.5. Banca (agent) a (al) statului
2.2.6. Asigurarea de fonduri pentru guvern
2.2.7. Administrarea rezervelor valutare
2.2.8. Indrumator de ultima instanta
2.2.9. Asigurarea legaturii cu organizatiile financiare-bancare internationale
3.1. Banii ca bun public
3.2. Argumentul asupra ofertei de masa monetara
3.3. Argumentul industriei tinere
4.1. Piata interbancara si banca centrala
4.2. Piata deschisa si banca centrala
6.1. Scontul
6.2. Open market
6.3. Rata rezervelor obligatorii
6.4. Eficacitatea relativa a tehnicilor utilizate de banca centrala pentru reglarea lichiditatii bancare
7.1. Efecte
7.2. Eficacitatea
7.3. Aplicarea in tarile dezvoltate

Cap.8. Concluzii privitoare la rolul bancii centrale in cadrul pietei monetare in perioada de tranzitie

BIBLIOGRAFIE:
Cerna, Silviu – Sistemul monetar si politica monetara, colectia "Bibiloteca Bancii Nationale”, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1996
Ionescu, L.C. – Bancile si operatiunile bancare, Ed. Economica 1996
Kiritescu, C. – Moneda, mica enciclopedie, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982
Manolescu, Ghe. – Politici economice – Concepte, instrumente, experiente, Ed. Economica, 1997
Rosca, Teodor – Moneda si credit, Ed. Sarmis, Cluj Napoca, 1996
Slavescu, V. – Curs de moneda, credit, schimb, Ed. Scrisul romanesc, Craiova, 1932 (partea a-II-a, Creditul)
Turliuc, V. (sub redactia) – Mecanismele si institutiile economiei de piata, Ed. Universitatea Al. I. Cuza, Iasi, 1997
Turliuc, V., Cocris, V. – Moneda si credit, Ed. Ankarom, Iasi, 1997
Turliuc, V. – Moneda si credit, Ed. Universitatea Al. I. Cuza, Iasi, 1992

Introducere:
Banca centrală constituie institutul bancar aflat în fruntea întregului aparat bancar, care are ca atribuţii :emisiunea banilor, concentrarea rezervelor băneşti ale băncilor comerciale şi acordarea creditelor acestora, influenţarea directă şi indirectă a volumului şi costului creditului, acordarea de împrumuturi statului. În Republica Moldova funcţiile băncii centrale le îndeplineşte Banca Naţională a Moldovei.

Plan:
Capitolul I : Banca Naţională a Moldovei
1.1 Istoria
1.2 Funcţiile Băncii Naţionale a Moldovei
1.3 Structura organizatorică şi de conducere a Băncii Naţionale a Moldovei
1.4 Moneda Naţională
1.5 Banca Naţională a Moldovei ca gestionar al tuturor băncilor

Capitolul II : Politica monetară şi valutară a Băncii Naţionale a Moldovei
2.1 Obiectivele politicii monetare
2.2 Instrumentele politicii monetare
2.2.1 Politica ratelor dobânzilor
2.2.2 Operaţiunile Băncii Naţionale a Moldovei de dirijare a lichidităţii
2.2.3 Activitatea de creditare
2.2.4 Datoria guvernului faţă de Banca Naţională a Moldovei
2.3 Politica Valutară
2.3.1 Piaţa valutară şi dinamica cursului valutar
2.3.2 Activitatea Băncii Naţionale a Moldovei pe piaţa valutară
2.3.3 Reglementarea valutară în anul 2004

Capitolul III : Mijloace de plată utilizate
3.1 Plăţi cu numerar
3.2 Plăţile fără numerar
3.3 Cardurile Bancare

Capitolul IV : Politica monetară şi valutară a Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2005
4.1 Politica monetară şi valutară pentru anul 2005
4.2 Instrumentele politicii monetare
4.3 Politica valutară
4.4 Supravegherea bancară

Încheiere:
În cele ce urmează vom încerca să sistematizăm rezultatele care le-am obţinut în urma analizei funcţiilor Băncii Naţionale a Moldovei, cu toate aspectele ei pozitive şi negative, pentru a evidenţia acele elemente care ar fi binevenite pentru societate în general şi pentru fiecare în parte în special.
Potrivit materialului expus în teza anuală putem afirma cu certitudine că Banca Naţională a Moldovei joacă un rol primordial în întreaga economie naţională a Moldovei şi este atît de largă încît cuprinde practic toate sferele sociale.

Bibliografie:
1. Basno Cezar ,, Monedă, Credit, Bănci “,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996;
2. Borş Ion ,, Relaţii valutar-financiar internaţionale “,Editura Arc, Chişinău 1999;
3. Bulgac Constantin ,, Băncile şi relaţiile economice de piaţă “,Chişinău, 1994;
4. Cerna Silviu ,, Sistemul monetar şi politica monetară “,Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996;
5. Grigoriţă Cornelia ,, Politica de creditare a Băncii Naţionale a Moldovei în anii 1991-2000 “,Editura ULIM, Chişinău, 2001;
6. Turcu Ion ,, Operaţiuni şi contracte bancare “,Editura Luminalex, Bucureşti, 1997;
7. Radu Vasile ,, Băncile şi politica fiscală “,Bucureşti, 1995;
8. Dedu Vasile ,, Gestiunea Bancară “,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999;
9. Ionescu Lucian ,, Băncile şi operaţiunile bancare “,Editura Economică, Bucureşti, 1996;
10. Lavruşin O.I. ,, Банковское дело “,Editura Финансы и статистика, Moscova 2000;
11. Colesnicova V.I., Croliveţchi L.P.,, Банковское дело “, Editura Финансы и статистика, Moscova 1998;
Legi, regulamente, acte normative bancare, date statistice
1. Legea Republicii Moldova cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.1995;
2. Hotărîre BNM cu privire la rectificarea Politicii monetare şi valutare a BNM pentru anul 2001 nr. 158-160/379 din 27.12.2001;
3. Regulamentul Băncii Naţionale a Moldovei privind decontările fără numerar în Republica Moldova nr. 25/11-02 din 12.07.1996;
4. Regulamentul Băncii Naţionale a Moldovei privind decontările interbancare pe teriroriul Republicii Moldova nr. 12/03-39 din 05.05.1995;
5. Regulamentul Băncii Naţionale a Moldovei privind organizarea de către bănci a plăţilor cu carduri pe teritoriul Republicii Moldova nr.58/11-02 din 22.05.1997;
6. Acte normative Bancare vol.IV, cartea a treia 1997, Chişinău 1998;
7. Banca Naţională a Moldovei ,, Buletin Trimestrial nr.2-2004 “;
8. Banca Naţională a Moldovei ,, Buletin Trimestrial nr.4-2004 “;
9. Hotărârea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a
Moldovei nr. 263 din 21.10.2004 privind modificarea şi completarea Instrucţiunii cu privire la modul de întocmire şi prezentarea de către bănci a rapoartelor financiare, Monitorul Oficial al RM nr. 193-198/405 din 29.10.2004.
10. Hotărârea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 283 din 11.11.2004 cu privire la modificarea Regulamentului privind modul de efectuare de către Banca Naţională a Moldovei a operaţiunilor de depozit în lei moldoveneşti cu băncile autorizate, Monitorul Oficial al RM nr. 208-211/446 din 19.11.2004.
11. Hotărârea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 297 din 25.11.2004 cu privire la aprobarea Regulamentului privind deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor la băncile autorizate din Republica Moldova, Monitorul Oficial al RM nr. 218-223/474 din 03.12.2004.
12. Hotărârea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 303 din 02.12.2004 cu privire la condiţiile de emitere a Certificatelor Băncii Naţionale a Moldovei, Monitorul Oficial al RM nr. 226-232/489 din 10.12.2004.
13. Hotărârea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 310 din 09.12.2004 privind modificarea şi completarea Regulamentului nr. 10018-20 cu privire laorganizarea şi funcţionarea pe teritoriul Republicii Moldova a caselor de schimb valutar şi punctelor de schimb de pe lângă hoteluri, Monitorul Oficial al RM nr. 233-236/500 din 17.12.2004.
14. Hotărârea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 316 din 14.12.2004 cu privire la rectificarea Politicii monetare şi valutare a Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2004, Monitorul Oficial al RM nr. 237-240/509 din 24.12.2004.

Introducere:
Odată cu majorile schimbări ce aveau loc în jurul anilor 1990, odată cu destrămarea Uniunii Sovietice .trecerea la sistemul economiei de piaţă crează o situaţie in care sistemul bancar evoluiază în condiţii de tranziţii de la un sistem administrativ de comandă la economia de piaţă.
Astefel în anul 1991 Parlamentul Moldovei a aprobat legile "Cu privire la Banca naţională (de stat) a Moldovei",Nr.599-XII din 11 iunie 199Îşi "Cu privire Ia bănci şi activitateaa bancară", Nr.601-XII din 12 iunie 1991,cu modificări şi completări ulterioare, care au pus baza actualului sistem bancar al ţării,

Cuprins:

Capitolul 1.Scurt istoric, atribuţiile rolul şi structura BNM.

Capitolul 2.Activitatea Băncii Naţionale.

Capitolul 3. Contribuţia B.N.M. în activitatea sistemelor de plăţi a băncilor comerciale universale.
3.1. Sistemel de ptaţi din Moldova
3.2. Aspecte legale şi de reglementare generale
3.3 Intermediarii financiari care prestează servicii de plata
3.4 . Circuitele interbancare de transfer legate de sistemul inter bancar de plati al B.N.M.
3.5. Mijloacele de plata utilizate
3.6. Decontarea plaţilor in sistemul interbancar de plaţi al BNM
3.7 Ţransferurile de credit şi de debit pe suport hârtie

Capitolul 4:Rolul Băncii Naţionale in sistemul interbancar de decontări
4.1. Responsabilităţi generale.
4.2. Elaborarea regulamentelor
4.3. Supravegherea şi controlul

Concluzii:
După cele menţionate mai sus putem scoate concluzia că Banca Naţionala a Moldovei are un rol de baza în activitatea economica a Republicii Moldova cît şi în dezvoltarea ei pe plan investiţional în cadrul sistemului de plaţi şi alte forme economice necesare econmiei de piaţa in care se află Moldova la etapa actuală. Intrucît Banca Naţională a Moldovei este unica instituţie care deţine în evidenţele sale conturile băncilor, prin intermediul Băncii Naţionale a Moldovei se efectuează toate plăţile între bănci care sînt activităţile zilnice, fiind proprietarul şi gestionarul unui sistem interbancar de plăţi prin care se decontează în mod irevocabil şi necondiţionat plăţile intebancare.

Introducere:
Banca e instituţia financiară care îşi axează activitatea sa pe un şir de direcţii cum ar fi operaţiunile valutare prin intermediul unor firme şi alte bănci. Conform Legii cu privire la instituţiile financiare noţiunea de bancă e tratată în felul următor:”Banca e o instituţie financiară care atrage de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora, transferabile prin diferite instrumente de plată şi care utilizează aceste mijloace integral sau parţial pentru a acorda credite sau a face investiţii pe propriul cont sau risc”.

Cuprins:
Capitolul 1
1. Banca Naţională a Moldovei
2. Moneda naţională
3. Politica monetară
4. Politica valutară
5. Balanţa de plăţi
6. Pieţele financiare
7. Reglementarea valutara
8. Rezervele internationale
9. Activitati interzise

Capitolul 2
Transferuri de mijloace banesti a băncii
1. B.C."Moldova-Agroindbank" S.A
2. BC "Mobiasbanca" S.A.

CAPITOLUL III
1. Raport anual BC "Banca Sociala” SA. 2003
2. Reteaua de filiale

Încheiere:
Sistemul bancar al Republicii Moldova a parcurs mai multe etape de dezvoltare şi evoluţie. Aceste etape sînt determinate de relaţiile social economice ale Moldovei cu ţările vecine care oglindesc relaţiile economice ale epocii respective.
Încadrarea Republicii Moldova în circuitul comercial mondial presupune o revitalizare a activităţii financiare a tuturor instituţiilor ce îndeplinesc aceste funcţii în stat.
Totodată băncile comerciale reprezintă veriga de bază a sistemului bancar deoarece îndeplinesc nişte activităţi specifice în comparaţie cu BNM. În ultimul timp au apărut mai multe categorii de bănci comerciale ceea ce ne sugerează ideia că ele sau încadrat în circuitul financiar al statului.De aici şi schimbările multiforme pozitive în economia statului.

Introducere:

Cuprins:
Capitolul I. LOCUL ŞI ROLUL BĂNCII NAŢIONALE A MOLDDOVEI
1.1.Începuturile activităţii bancare.
1.2. Activitatea bancară în Basarabia după Unire
1.3. Natura juridică a Băncii Naţionale a Moldovei
1.3.1.Principiile de bază ale activităţii Băncii Naţionale a Moldovei
1.3.2.Atribuţiile esenţiale care conferă independenţă Băncii Naţionale a Moldovei

Capitolul II. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA BĂNCII NAŢIONALĂ A MOLDOVEI
2.1. Rolul statului în sistemul financiar-bancar
2.2. Organizarea generală şi funcţionarea Băncii Naţionale a Moldovei
2.3. Atribuţiile Băncii Naţionale a Moldovei
2.4.Activitatea băncilor în Republica Moldova
2.5. Activitatea financiar-bancară internă a Băncii Naţionale a Moldovei
2.5.1.Operaţiuni specifice Băncii Naţionale a Moldovei cu instituţiile financiare
2.5.2. Operaţiuni cu trezoreria statului, depozite şi operaţiuni de casă
2.5.3 . Operaţiuni cu aur şi valută
2.6. Activitatea financiar-bancară externă a Băncii Naţionale a Moldovei.
2.6.1. Pieţele valutare.
2.6.2.Efectuarea cotării oficiale a valutelor pe teritoriul Republicii Moldova de către Banca Naţională a Moldovei.

Capitolul III: POLITICA MONETARĂ ŞI VALUTARĂ A BĂNCII NAŢIONALE A MOLDOVEI PENTRU ANUL 2006
3.1.Strategia şi obiectivele politicii monetare şi valutare a BNM.
3.2.Tendinţe macroeconomice, sistemul bancar şi evaluarea politicii monetare pe anul 2005.
3.2.1. Situaţia macroeconomică
3.2.2. Piaţa valutară
3.2.3.Sistemul bancar
3.2.4.Dinamica indicatorilor monetari
3.2.5.Utilizarea instrumentelor politicii monetare
3.3.Politica monetară şi valutară pentru anul 2006
3.3.1.Politica monetară.
3.3.2.Politica valutară.

Concluzii:
După cele menţionate mai sus putem scoate concluzia că Banca Naţionala a Moldovei are un rol de baza in activitatea economica a Republicii Moldova cît şi în dezvoltarea ei pe plan investiţional în cadrul sistemului de plaţi şi alte forme economice necesare econmiei de piaţa în care se află Moldova la etapa actuală. Întrucît Banca Naţională a Moldovei este unica instituţie care deţine în evidenţele sale conturile băncilor, prin intermediul Banca Naţională a Moldovei se efectuează toate plăţile intre bănci care sînt activităţile zilnice, fiind proprietarul şi gestionarul unui sistem interbancar de plăţi prin care se decontează în mod irevocabil şi necondiţionat plăţile intebancare.

Bibliografie:
1. Dumitrescu Ştefan, „Tratat de monedă” Bucureşti,ediţia a I-a,1948, pag.143.

2. Dumitrescu Ştefan, „Tratat de monedă” Bucureşti,ediţia a II-a,1950, pag.56.

3. Ion Turcu, „Operaţiuni şi contracte”, Bucureşti, Lumina Lex, 1994, pag.46.

4. Monitorul Oficial, ianuarie 2006.

5. www.bnm.md

6. Henry Sempte, „Budget et tresor”, Deuxieme Edition, Editions Cujas, Paris, 1989.

7. F. Drăgănescu şi A. Drăgănescu, „Valuta şi implicaţiile ei în economia de piaţă”, Dacia, Cluj-Napoca, 1992.

INTRODUCERE:
Banca este o organizaţie creditară care are dreptul exclusiv de a efectua totalitatea următoarelor operaţiuni bancare: atragerea depozitelor de la persoane fizice şi juridice, plasarea mijloacelor acumulate din numele şi pe contul propriu în condiţiile rambursabilităţii, platibilităţii, termenului indicat, deschiderea şi ţinerea conturilor persoanelor fizice şi juridice.

Cupins:
CAPITOLUL I
CARACTERISTICA GENERALĂ A OPERAŢIUNILOR CREDITARE.

CAPITOLUL II
STRATEGIA ŞI POLITICA DE CREDITARE

CAPITOLUL III
ETAPELE PROCESULUI DE CREDITARE

CAPITOLUL IV
PRINCIPIILE DE CREDITARE

CAPITOLUL IV
BAZELE MECANISMULUI MODERN DE CREDITARE

CAPITOLUL VI
SISTEMUL CREDITAR AL REPUBLICII MOLDOVA

BIBLIOGRAFIE:
1. Regulamentul cu privire la activitatea de creditare.

2. Legea cambiei ¹ 1527-XII din 22.06.93

3. Lucian C. Ionescu "Băncile şi operaţiunile bancare” , Institutul Bancar Român, Editura Statisticã, 1996

4. Lucian C. Ionescu "Economia şi rolul băncilor” , Institutul Bancar Român, Editura Statistică, 1997

5. Simona Gaftoniuc "Practici bancare internaţionale” , Editura Economicã, 1995

Introducere:
Balanţa de plăţi a unei tari prezintă un raport periodic intre intrările si ieşirile de mijloace valutare ale bugetului sau valutar in relaţiile comerciale internaţionale provenite din tranzacţiile cu străinătatea de către rezidenţii săi de natura comerciala sau de orice alta natura care implica plati internationale.

Plan:
Capitolul I. Balanţa de plăţi: concept, structură, factori de influenţă
1.1. Formele de prezentare a balanţei de plăţi
1.2. Principii de înregistrare în balanţa de plăţi

Capitolul II. Particularităţile balanţei de plăţi externe a Republicii Moldova
2.1. Balanţa de plăţi a Moldovei
2.2. Contul curent
2.2.1. Balanţa comerţului exterior cu bunuri
2.2.2. Balanţa serviciilor
2.2.3. Balanţa veniturilor
2.2.4. Balanţa transferurilor curente
2.3. Contul de capital şi financiar
2.4. Prezentarea analitică a balanţei de plăţi

Concluzie:
Fiind un tabel sinteza defalcat in tabele analitice elaborate pe o anumita perioada, Balanţa de plăţi permite compararea sub raport cantitativ si calitativ a schimbarilor reale si financiare cu strainatatea.
Din analiza Balanţa de plăţi se pot trage concluzii cu privire la competitivitatea productiei nationale in raport cu cea straina prin confruntatrea cantitativa si structurala dintre X si M prin analiza fluxurilor de capital, credite, servicii etc.

Bibliografie:
1. Andrei Cojuhari, V.Umaneţ, Bazele Teorie Economice, Chişinău, 1993
2. Didina Tăruş, Andrei Negru, Previziune Economică, Chişinău, 1997
3. Lipsey R.G., Chrystal K.A., Economia pozitivă, Bucureşti, Editura Economică, 1999, capitolul 1, Resurse şi raritate.
4. Dobrotă, N. Economie politică - Economics, Editura Eficient, Bucureşti, 1992.
5. Blaug, M. Teoria economică în retrospectivă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992.
6. Anuarul statistic al BNM 2006
7. www.statistica.md
8. www.bnm.org
9. www.library.md

Introducere:
În orice domeniu economic, social-cultural investiţiile sunt asociate ideii de dezvoltare. În mod logic, la nivelul economiei naţionale, dezvoltarea aparatului de producţie şi lărgirea suportului material al activităţilor social-culturale sunt în dependenţă directă de fondurile de investiţii pe care societatea îşi permite să le aloce într-o anumită perioadă.
Dar creşterea economică nu este în funcţie numai de volumul investiţiilor. Ea este şi urmarea modului în care fondurile băneşti disponibile sunt repartizate pe obiecte concrete, a manierei în care aceste fonduri sunt eşalonate în timp, a felului cum sunt gestionate.

Cuprins :
Capitolul I. Investiţii. Definiţii. Concepte. Clasificări
1.1. Conceptul de investiţii, definirea şi clasificarea lor
1.2.Conţinutul şi caracteristica investiţiilor
1.3.Surse de finanţare a investiţiilor
1.4. Direcţii de perfecţionare a activităţii de investiţii
1.5. Investiţiile şi creşterea economică
1.6. Contribuţia investiţiilor la modernizarea economiei naţionale

Capitolul II. Investiţiile străine
2.1. Gruparea investiţiilor străine după scopul şi caracterul lor
2.2. Gruparea veniturilor din investiţiile străine după scopul şi caracterul lor
2.3. Analiza statistică a activităţii întreprinderilor cu capital străin
2.4. Stimularea investiţiilor străine prin facilităţi financiare, valutare şi vamale
2.5. Investiţiile străine „ocolesc” Republica Moldova
2.6. Fluxul investiţiilor străine în ultimii ani
2.6.1. Investiţiile străine în 2001
2.6.2. Investiţiile străine în 2002, 2003
2.7. Investitorii străini salvatorii întreprinderilor autohtone
2.7.1. Volumul investiţiilor străine a scăzut
2.7.2. Exemple de succes: Telefonia mobilă, proiectul „Prospera” etc

Capitolul III. Legislaţia cu privire la investiţile străine
3.1. Investiţiile şi climatul legislativ
3.2. Legea privind investiţiile străine
3.3. Regulament privind secţiile comercial-economice în cadrul misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova peste hotare

Concluzie:
În orice domeniu economic, social – cultural investiţiile sunt asociate ideii de dezvoltare. Astfel investiţiile reprezintă suportul material al dezvoltării economico-sociale a ţării. Prin ele se asigură sporirea capitalului fix, creşterea randamentului tehnic şi economic al celor existente şi crearea a noi locuri de muncă. În acest context investiţiile reprezintă elementul decisiv al creşterii economice, al promovării factorilor intensivi, calitativi şi de eficienţă.

Bibliografie:
1. Romanu Ion „Eficienţa economică a investiţiilor şi a capitalului fix.” Editura Bucureşti 1993;
2. Nicolae Anghel „Pieţe de capital şi eficienţa investiţiilor.” Editura Craiova 1996;
3. Ion Vasilescu „Investiţii” Editura Economică Bucureşti 2000;
4. Buiculescu Nicolae, Gheorghescu Constantin „Organizarea şi conducerea producţiei şi a muncii în construcţii – montaj.” Editura Didactică şi Pedagogică 1994;
5. Petroşanu Petre „Executarea lucrărilor de construcţie – montaj în acord global.” Timişoara 1996;
6. Baghinschi V., Braşoveanu N., Candela V. „Eficienţa economică a investiţiilor.” Editura Bucureşti 1999;
7. Denuţă Ioan „Investiţiile străine directe în ţările europene” Bucureşti Editura Economică 1998;
8. Coordonator Ion Vasilescu, Mihai Botezatu „Investiţii: Studiu de caz; Test grilă.” Bucureşti Editura Economică 1999;
9. Niculescu G., Buda Steluţa „Progresul tehnic; Managementul modern; Eficienţă economică.” Bucureşti Editura Economică 2000;
10. Vasilescu Ion, Românu Ion, Cicea Claudiu „Investiţii” Bucureşti Editura economică 2001;
11. Niculăescu Nicolae, Adumitrescu D. „Eficientizarea economiei româneşti postsocialiste: De ce? Ce poate? Cum?” Bucureşti Editura Economică 2000;
12. Anuarul statistic pe anul 2003;
13. Anuarul statistic pe prima decadă a anului 2004;
14. Construcţii. Date statistice (anii 2000 – 2002);
15. web – informaţie.