Întroducere:
Trecerea la o economie de piaţă interacţionează, tot mai mult cu intensificarea producţiei sociale-municipale, cu folosirea deplină a rezervelor interne a întreprinderii, îmbunătăţirea calităţii lucrurilor în toate domeniile şi verigile structurile economice.
În realizarea acestor măsuri un loc deosebit îl ocupă în Republica Moldova şi în alte ţări alimentaţia publică nu de alt fel este baza formării ofertei de mărfuri alimentare.

Cuprins:
1.0.0. Caracteristica economică a AOCOOP-lui Chişinău

2.0.0. Circulaţia mărfurilor şi a producţiei în alimentaţia publică a cooperaţiei de consum AOCOOP – lui Chişinău
2.0.1. Circulaţia mărfurilor, componenţa şi importanţa ei
social-economică în AOCOOP – Chişinău
2.0.2. Tendinţele de dezvoltare a circulaţiei mărfurilor în
Alimentaţia publică
2.0.3. Analiza producţiei mărfurilor la întreprinderele
AOCOOP-Chişinău:
a. producţiei proprie;
b. mărfuri procurate.
3.0.0. Pronosticarea volumului şi structurii circulaţiei mărfurilor în alimentaţia publică

Concluzii, opinii şi propuneri:
Cooperaţia de consum activează şi se dezvoltă ca formaţiune social-economică, conform legilor economice şi sociale.
Activitatea economică a cooperaţiei de consum în domeniu alimentaţiei publice totuşi se desfăşoară în condiţii de piaţă foarte grele şi rigide. Însăşi că rămîne un domeniul foarte important al cooperaţiei de consum din republică, îndeplinind funcţiile sale social-*economice în a satisface necesităţile populaţiei în produse alimentare.

Introducere:
Prezenţa statului în economie este puternic legată de importanţa
intervenţiei bugetare. În epoca liberalismului economic (sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea) principiul “laiser faire” era stăpân şi economiştii nu se preocupau de incidenţele economice ale bugetului. Liberul joc al forţelor economice impune, pentru funcţionarea economiei, neutralitatea finanţelor publice, statului interzicîndu-i-se utilizarea cheltuielilor publice ca instrument de intervenţie în economie.

Cuprins:
Capitolul I Cheltuielile publice – strategie de implementare a politicii statul
1.1 Abordări teoretice privind cheltuielile publice
1.2 Implementarea strategiei statului privind cheltuielile publice
1.3 Analiza cheltuielilor publice: nivel, structură, dinamică
1.4 Eficienţa cheltuielilor publice

Capitolul II Particularităţile finanţării cheltuielilor publice locale (în baza materialelor raionului Nisporeni)
2.1 Rolul finanţelor publice locale în consolidarea autonomiei locale la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale
2.2 Delimitarea efectuării cheltuielilor publice pe tipuri de bugete
2.3 Finanţarea serviciilor publice – obiectivul prioritar al bugetului UAT

Capitolul III Comparabilitatea modalităţilor de calculare a cheltuielilor publice în diverse ţări
3.1 Noi abordări în finanţarea cheltuielilor publice
3.2 Metode de finanţare a cheltuielilor publice în Republica Moldova

Concluzii şi recomandări:
În Republica Moldova, ţară cu venituri publice comparativ mici, se atestă o insuficienţă de mijloace financiare pentru realizarea, în măsura necesară, a funcţiilor statului atât la nivel central, cât şi la cel local. Ca urmare gradul descentralizării fiscale fluctuează, ceea ce este cauzat de circunstanţe obiective. Ca exemplu poate fi adus faptul că povara datoriei externe a impus necesitatea concentrării resurselor financiare publice într-o perioadă limitată de timp pentru onorarea obligaţiunilor internaţionale ale Republicii Moldova. Realizarea programelor investiţionale, din contra a condiţionat direcţionarea unor resurse financiare importante la gazificare, aprovizionare cu apă potabilă şi alte obiective strategice de ordin naţional.

Bibliografie:
1. Constituţia Republicii Moldova, Chişinău, 1994.
2. Carta Europeană a Autonomiei Locale, Strasbourg, 15 octombrie 1985 (în vigoare pentru RM de la 1 februarie 1998).
3. Clasificaţia bugetară, ed. a II-a, modificată şi completată, Chişinău (S.N.),1999.
4. Direcţiile principale ale politicii bugetar-fiscale şi cadrul de cheltuieli pe termen mediu (2006-2008).
5. Indicaţii metodologice privind elaborarea bugetelor unităţilor administrativ- teritoriale pe anul 2006 şi estimările pentru 2007-2009 nr. 02/2-07,din 9.06 2005, Ministerul Finanţelor al RM.
6. Legea privind organizarea administrativ- teritorială a Republicii Moldova nr 764-XV,27 decembrie 2001.
7. Legea privind administraţia publică locală, nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006.
8. Legea privind descentralizarea administrativă, nr.435-XVI din 28 decembrie 2006.
9. Legea privind finanţele publice locale, nr.397-XV din 16 octombrie 2003
10. Legea bugetului de stat pe anul 2003,nr.1463-XV din 15.11.2002.
11. Legea bugetului de stat pe anul 2004,nr.474-XV din 27.11.2003.
12. Legea bugetului de stat pe anul 2005,nr.373-XV din 11.11.2004.
13. Legea bugetului de stat pe anul 2006,nr.291-XVI din 16.11.2005.
14. Legea bugetului de stat pe anul 2007, nr.348-XVI din 23.11.2006.
15. Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, nr.847-XIII din 24 mai 1996.
16. Nota explicativă la proiectul bugetului pe anul 2004; pe anul 2005; pe anul 2006; pe anul 2007.
17. Cadrul de cheltuieli pe termen mediu pe anii 2007-2009.
18. Descentralizarea fiscală. Provocări pentru Republica Moldova, Tatiana Manole,Mihai Perebinos, Valentina Badrajan,aurelia Porumbescu, Viorel Furdui, editura Epigraf,2006.
19. Bugetarea şi elaborarea politicilor, lucrările SIGMA nr.8,ed.FDSC,Bucureşti,
2000
20. Metode administrative moderne, proiectul TACIS,Chişinău, 2002.
21. Finanţe publice, note de curs, Doina Leonte, Mariana-Cristina Cioponea, ed.fundaţiei Romania de mâine,Bucureşti,2001.
22. Administrarea finanţelor publice locale, Emil Bălan,ed. Lumina Lex,1999.
23. Economie şi finanţe publice, Nicolae Hoanţă, ed. Polirom,2000.
24. Analiza sistemului finanţelor publice locale în Republica Moldova,Veaceslav Ioniţă, ed.TISH,Chişinău,2003.
25. Servicii publice locale: problematici, recomandări, Vitor Mocanu, ed.TISH, Chişinău, 2003.
26. Servicii publice, Ioan Alexandru, Lucia Matei, editura economică,2000.
27. Descentralizarea serviciilor publice, Victor Mocanu, Chişinău,2001.
28. Serviciile publice, Ion Paladi, Chişinău, 1998.
29. Finanţele publice, Angela Secrieru, ed. Epigraf,2004.
30. Cheltuielile pentru învăţământ în condiţiile deficitului bugetar în Republica Moldova, Rodica Hîncu, Chişinău,2004.
31. Finanţele publice locale, Tatiana Manole, ed. Epigraf,Chişinău, 2003
32. Finanţe publice, Iulian Văcărel,ediţia a V-a, ed didactică şi pedagogică, R.A,2006.
33. Dreptul finanţelor publice, Vasile Iancu, Bucureşti, 2004.
34. Finanţe publice, tatiana Moşteanu, ed.Universitară, Bucureşti, 2004.
35. Buget şi trezorerie publică, Tatiana Moşteanu, tribuna economică, Bucureşti,2002.
36. Metodologia planificării bugetare: elaborare de buget, Ludmila Cobzari, Tatiana Manole,Chişinău, 2004.
37. Finanţe publice, Iulian Văcărel, Bucureşti,1997.
38. Finanţe publice: teorie şi aplicaţii, Tatiana Manole, Chişinău, 1998.
39. Evaluarea cheltuielilor publice şi responsabilităţi financiare, raport asupra Performanţei Managementului Financiar Public, iunie 2006.
40. Musgrave R.A., Musgrave P.V., Public Finance in Theory and Practice, New-York, Mc Graw-Hill,1989.
41. Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2003.
42. Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2005.
43. Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2006.

Întroducere:
Economia de piaţă este un sistem clar caracterizat de scopul său, şi anume, obiectul principal al oricării agent economic este maximizarea profitului. Componentele economiei de piaţă sunt agenţii economici (întreprinderi sau firme). Mijloacele folosite în ea de piaţă sunt bazate pe aşa pîrghii ca: preţul, salariile, creditele, investiţiile, dobînzele, profitul ş.a.m.d. Mecanismele de reglamentare folosite în acest sistem sunt alcătuite din 2 părţi, o parte alcătuiesc mecanisme de autoreglamentare, iar cealaltă mecanisme manipulate de stat. Suportul economiei de piaţă este proprietatea privată.

Cuprins:
I. Determinarea cheltuielilor de producţie.
1.1. Costul materiei prime, materialelor auxiliare şi utilităţilor
din afară
1.1.1. Costul materiei prime, pieselor accesorii şi
a materialelor auxiliare.
1.1.2. Costul unităţilor din afară
1.2. Remunerarea muncii
1.2.1 Determinarea numărului de personal
1.1.2 Determinarea salariului de bază şi suplimentar
pe categorii de personal.
1.3 Contribuţii la salariu
1.4 Uzura
1.5 Alte cheltuieli

II Determinarea rezultatelor financiare
2.1 Determinarea profitului
2.2. Determinarea rentabilităţii
2.3. Determinarea productivităţii muncii

INTRODUCERE:
Baza obiectivă a apariţiei managmentului şi dezvoltării lui o constituie o dezvoltare a activităţii comunităţilor omeneşti.
În secolul XIX managmentul începe a fi considerat o activitate lui i se dau diferite denumiri şi orientări, el fiind considerat ca o artă, un proces de activitate, o ştiinţă cu legităţi şi principii proprii. Conform unor definiri a Asociaţiei Americane de Managment, managmentul presupune:” a obţine rezultate prin alţii asumându-se responsabilităţi pentru aceste rezultate, a fi orientat spre mediul înconjurător, a lua decizii văzând finalitate firmei, a avea încredere în subalterni, încrediţându-le responsabilitatea şi lor.”

Cuprins:
1. Determinarea cheltuielilor de producţie.
1.1. Costul materiei prime, materialelor auxiliare şi utilităţilor din afară.
1.1.1. Costul materiei prime, pieselor accesorii şi a materialelor auxiliare.
1.1.2. Costul unităţilor din afară
1.2. Remunerarea muncii
1.2.1. Determinarea numărului de personal
1.2.2. Determinarea salariului de bază şi suplimentar pe categorii de personal.
1.3. Contribuţii la asigurări sociale
1.4. Uzura
1.1 Alte cheltuieli
2. Determinarea rezultatelor financiare
2.1 Determinarea profitului
2.2 Determinarea rentabilităţii
2.3 Determinarea productivităţii muncii
3. Determinarea pragului de rentabilitate.

INTRODUCERE:
Pentru R.M., in calitate de stat suveran si independent, este importanta teza despre interconditionarea suveranitatii de stat a tarii si institutiei cetateniei. Datorita faptului ca cetatenii sunt permanent sub influienta puterii de stat si poseda o capacitate juridica completa ei sunt titulari de drepturi si obligatiui. Astfel in ultimul timp, problema cetateniei a devenit una din cele mai importante in societatea noastra. Aceasta se datoreaza faptului ca:
In primul rind - nu toate popoarele care s-au eliberat comparativ recent de dependenta coloniala au solutionat in intregimevizind statalitatea lor, integritatea teritoriala, prin urmare exista multe probleme nesolutionate ceea ce priveste apartinenta omului la un anumit stat sau la o parte a lui.

CUPRINS:

CAPITOLUL I
Statutul juridic al cetăţenilor RM
CAPITOLUL II
Dobîndirea Cetăţeniei
CAPITOLUL III
Pierderea cetăţeniei
CPITOLUL IV
Conflicte de Cetăţenie

CONCLUZII :
Numai cu ajutorul cetateniei apare legatura juridico-politica durabila, constanta in spatiu si in timp intre stat si o persoana aparte, oferind individului si statului dreptul la utilizarea deplina a tuturor avantajelor ce rezulta din drepturile si obligatiile reciproce ale lor. In conditii optime, numai in baza cetateniei unui stat, se are in vedere Moldova, o persoana aparte poate beneficia de un nivel maxim de drepturi, garantate de acest stat, atit in cadrul statului cit si in relatiile internationale.

INTRODUCERE:
Cele trei probleme fundamentale ale oricărui sistem economic de organizare a societăţii (ce, cum şi pentru cine?) sunt soluţionate în mod diferit, cu mijloace şi metode specifice, aşa cum rezultă din analiza evoluţiei economiei moderne. În managementul de bază şi la nivel mijclociu se operează cu două noţiuni: oferta şi cererea. Noi “oferim” şi piaţa “cere” sau viceversa depinde în care parte a firmei ne aflăm. În cadrul acestei lucrări se va examina rolul pieţei, al cererii şi ofertei în soluţionarea acestei triade.

Cuprins:
1. CEREREA
2. OFERTA
3. ECHILIBRUL DINTRE CERERE ŞI OFERTĂ
4. MODALITĂŢI DE FOLOSIRE A CURBELOR DE CERERE ŞI OFERTĂ
5. INTERVENŢIA GUVERNULUI ÎN ECONOMIE UTILIZÂND CORELAREA DINTRE CERERE ŞI OFERTĂ

ÎNCHEIERE:
Piaţa reprezintă spaţiul economico-geografic unde se confruntă, la un moment dat, ofertele şi cererile unui bun economic, împreună cu ansamblul agenţilor economici şi factorilor care influienţează starea şi evoluţia lor. Ea include, deci, un anumit obiect, un cadru spaţial şi temporal de referinţă, o stare de confruntare dintre cererea şi oferta bunului care face obiectul său şi un anumit “public” care influienţează transformarea acestei confruntări în acte de vînzare-cumpărare. Rezultă că o piaţă se particularizează prin:

BIBLIOGRAFIE:
1. Eugeniu Hrişcev, “Managementul firmei”, Complexul editorial-poligrafic al A.S.E.M., Chişinău, 1998.
2. Vasile Munteanu, George Medrihan ş.a., “Marketing pentru toţi”, Editura Uniunii Scriitorilor, Editura “Meridianul 28”, 1996.
3. Nicolae Postăvaru, “Curs de marketing”, Editura Bucureşti, 1997.
4. Demetrescu, M.,C., “Mecanismele decizionale în marketing”, Editura Politică, Bucureşti, 1993.
5. Patriche, D., “Marketing industrial”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977
6. Adriana Bădescu, “Management”, Editura Bucureşti: Nemira, 1998

Introducere:
Activitatea economică şi organizarea producţiei în condiţiile economiei de piaţă în linii mari se reglează prin oscilaţii permanente ale cererii şi ofertei şi prin valoarea lor concentrată. Analiza categoriilor de cerere şi ofertă, starea de echilibru a pietii şi oscilatiile acestea alcătuiesc obiectul analizei sistemului economic de piaţă.
Un rol important în economia modernă îl ocupă piaţa cu mecanismele ei, studierea cărora permite naşterea interrelaţiilor dintre producţie şi consum, strategia dezvoltării economice, relaţiile dintre agenţi economici

Cuprins:
Compartimentul I
1.Cererea de consum - conţinut, condiţii de manifestare
1.1. Cererea de mărfuri şi principalele ei componente:
cererea de bunuri de consum şi cererea de bunuri de producţie
1.2.Elasticitatea, rigiditatea şi plasticitatea cererii de mărfuri
2.1. Oferta de mărfuri şi principalele ei componente:
oferta de bunuri de consum; oferta de bunuri de producţie

Compartimentul II
Aşezarea geografică şi caracteristica economică a fabricii de conserve

Concluzii şi propuneri:
În procesul de investigare a cererii este necesar să se apeleze la diferite tehnici şi metode. Utilizarea doar a unei metode nu permite surprinderea fenomenului în ansamblul său. În plus, de la o metodă la alta, rezultatele prezintă abateri apreciabile. Reiese că pentru a ajunge la concluzii pertinente privind categoria cercetată – cererea – este necesară compararea, corelarea şi corectarea rezultatelor obţinute prin utilizarea diferitelor metode.

Bibliografie:
1. Eugeniu Hrişcev, “Managementul firmei”, Complexul editorial-poligrafic al A.S.E.M., Chişinău, 1998.
2. Nicolae Postăvaru, “Curs de marketing”, Editura Bucureşti, 1997.
3. Demetrescu, M.,C., “Mecanismele decizionale în marketing”, Editura Politică, Bucureşti, 1993.
4. Patriche, D., “Marketing industrial”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977

Introducere:
Apariţia schimbului de bunuri şi evoluţia acestuia a dat naştere la piaţă.Ea a apărut ca urmare a dezvoltării diviziunii sociale a muncii, prin viziunea care sa realizat între producător şi consumator.Această separare a determinat că bunurile produse să ajungă de la producător la consumator prin intermediul pieţei. Piaţa, este aşadar o categorie economică complexă, ce reflectă totalitatea relaţiilor de vînzare – cumpărare care au loc în societate, în interacţiunea lor, în strînsă legătură cu spaţiul economic în care au loc. Piaţa este locul întîlnirii a ofertei vînzătorilor şi cererii consumatorilor, a confruntării dintre ele. Deci, pe piaţă se reflectă raporturile reale dintre producţie şi consum, prin intermediul categoriilor relative de cerere şi ofertă şi a categoriilor de preţ.

Cuprins:
1. Cererea şi oferta ca formă de legătură şi coordonare a activităţii agenţilor economici
2. Cererea
2.1 Concepţie. Legea cererii.
2.2 Factorii de influeţă asupra cererii.
2.3 Cererea pieţii.
2.4 Noţiuni despre elasticitatea cererii.
Factorii care determină elasticitatea ofertei.
3.Oferta.
3.1 Concepţie.Legea ofertei.
3.2 Factorii de influenţă asupra ofertei
3.3 Noţiuni despre elasticitatea ofertei .
Factorii care determină elasticitatea ofertei.
4. Echilibrul pieţei. Interacţiunea ofertei cu cererea.
5. Aplicarea teoriei cererii şi ofertei.

CONCLUZIE:
În această lucrare am avut în vedere faptul că, rezultatele folosirii resurselor se prezintă ca oferta, ţn timp ce nevoile umane se prezintă sub forma cererii. Cele două laturi ale pieţei au fost analizate la început ca variabile dependente de diferiţi factori, îndeosebi de modificarea preţului. Avînd fiecare în parte determinări specifice, cererea şi oferta se leagă şi se confruntă permanent între ele după anumite reguli.

Bibliografie:
1. E. Cara , I. Pîrţachi
“Microeconomie aplicată”- Partea 1
ASEM Chişinău 1998

2. Niţa Dobrota
“Economia Politică”
Ed. Economică Bucureşti 1997

3. Gheorghe Creţoiu
“Economie Politică”
Bucureşti 1995

4. Elena Cara
“Microeconomie”
Chişinău 1996

5. Zbîrciog Valeriu
“Microeconomie”
Chişinău ASEM 1996

Introducere:
Numarul mare si problematica proceselor politice si social-economice care au avut loc in societate in ultimii zece ani au provocat schimbari de mare amploare atat in balanta de forte politice, precum si in dezvoltarea cooperarii economice internationale. Perioada data s-a soldat cu disparitia de pe harta lumii a unei forte militaro-politice imense cum era Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, cu suspendarea activitatii C.A.E.R. - institutiei economice principale a statelor socialiste, cu alte rezultate pozitive sau negative.

Planul tezei anuale:
1. Esenta protocolului si ceremonialului diplomatic.Diferite aspecte de tratare a acestor notiuni.
2. Evolutia istorica a protocolului si ceremonialului diplomatic.
3. Trasaturile caracteristice ale Directiei Protocol in structura serviciului diplomatic contemporan.

Incheiere:
Prin aceasta lucrare am realizat cercetarea teoretica si o analiza practica a pozitiei protocolului si ceremonialului in activitatea serviciului diplomatic clasic. Am propus o caracteristica din mai multe aspecte a notiunii de protocol diplomatic si esentei acestui element:
"Un ansamblu de reguli, traditii si conditii respectate de catre guverne, institutii de afaceri externe, misiuni diplomatice si membrii corpului diplomatic"1 , protocolul diplomatic reglementeaza domeniul extern al relatiilor interstatale si este supus realizarii scopurilor de politica externa.

Bibliografie:
1. Джон Вуд, Жан-Шарль Серре Дипломатический церемониал и протокол. Москва, 1976.
2. Громыко А.А. Дипломатический словарь. 2 том. Международные отношения. Москва, 1985.
3. Громыко А.А. История дипломатии. 5 том, 2 книга. Международные отношения. Москва, 1979.
4. Исраэлян В.Л. Дипломаты лицом к лицу. Международные отношения. Москва, 1990.
5. Никифоров Д.С., Борунков А.Ф. Дипломатический протокол в СССР - принципы, нормы, практика. Международные отношения. Москва, 1988.
6. Гарольд Никольсон Дипломатическое искусство. Москва, 1962.
7. Гарольд Никольсон Дипломатия. Москва, 1941.
8. Потёмкин В.П. История дипломатии. 1 том. Международные отношения. Москва,1946.
9. Жан-Шарль Серре Дипломатический протокол. Москва, 1963.
10. Заллет Р. Основы дипломатической службы. Международные отношения. Москва,1956.
11. Зорин В.А. История дипломатии. 1 том. Международные отношения. Москва, 1959.
12. Mic Dictionar diplomatic roman. Editura politica. Bucuresti, 1967.
13. Правительственный вестник нр.51, 1990. Стр.12. "Тайны дипломатического протокола".
14. Regulamentul Directiei Protocol al MAE al RM.
1 Никифоров Д.С., Борунков А.Ф. Дипломатический протокол в СССР.-М.1988.- Стр.4
1 Джон Вуд, Жан-Шарль Серре Дипломатический церемониал и протокол.- М. 1976.- Стр.18
2 Дипломатический словарь. - 2 том. - М. 1985.- Стр.443
3 Mic Dictionar diplomatic roman. - B. 1967. -Pag.255
4 Никифоров Д.С., Борунков А.Ф. Дипломатический протокол в СССР.-М.1988. -Стр.40
1 Mic Dictionar diplomatic roman. - B. 1967. -Pag.253
1 Никифоров Д.С., Борунков А.Ф. Дипломатический протокол в СССР.-М.1988. -Стр.45
1 Гарольд Никольсон Дипломатическое искусствою. - М. 1962.- Стр.52
1 Гарольд Никольсон Дипломатическое искусствою. - М. 1962.- Стр.53
2 Гарольд Никольсон Дипломатическое искусствою. - М. 1962.- Стр.66
1 Гарольд Никольсон Дипломатическое искусствою. - М. 1962.- Стр.67
1 Никифоров Д.С., Борунков А.Ф. Дипломатический протокол в СССР.-М.1988. -Стр.292
1 Regulamentul Directiei Protocol al MAE al RM.
1 Заллет Р. Основы дипломатической службы. - М. 1956.- Стр.129
2 Заллет Р. Основы дипломатической службы. - М. 1956.- Стр.343
1 Гормыко А.А. История дипломатии.-5 том, 2 книга- М. 1979.- Стр.747

Introducere:
Marketingul presupune un ansamblu de activitaţi ale întreprinderii,care sunt strict necesare,prin care aceasta urmează să-şi atingă scopurile propuse pe o anumită piaţă.
Marketingul este una din acele componente fără de care nici o afacere nu poate prospera cu succes.
Fără a avea informaţii exacte despre ceea ce se întîmplă pe piaţă,despre cel cui sunt destinate produsele şi serviciile,respectiv,despre comportamentul consumatorului - nici o întreprindere nu va putea lua decizie corectă.
Compartimentul de marketing poate fi eficient doar în acele firme,în care diferite compartimente şi angajaţii lor alcătuiesc o echipă cărei obiectiv este elaborarea şi utilizarea unui sistem competitiv de satisfacere a cerinţelor consumatorului prin valoarea creată.

Cuprins:
Capitolul I Esenţa şi conţinutul activităţii de marketing
1.1 Esenţa marketingului
1.2 Funcţiile marketingului
1.3 Cercetări de marketing
1.4 Politica de marketing
1.5 Politica de distribuţie
1.5.1 Conceptul de distribuţie
1.5.2 Strategiile distribuţiei
1.6 Politica de produs
1.6.1 Conceptul de produs
1.6.2 Conţinutul politicii de produs
1.6.3 Introducerea în fabricaţie şi lansarea noilor produse
1.6.4 Strategii ale politicii de produs
1.7 Politica de preţ
1.7.1 Conceptul de preţ şi funcţiile preţului
1.7.2 Politica preţului
1.8 Politica promoţională
1.8.1 Conţinutul activităţilor promoţionale
1.8.2 Structura activităţilor promoţionale
1.9 Concurenţa şi capacitatea de concurenţă a mărfurilor

Capitolul II Analiza activităţii economico-financiară a întreprinderii
2.1 Caracteristica întreprinderii
2.1.1 Istoricul întreprinderii
2.1.2 descrierea întreprinderii
2.1.3 Ramura de activitate
2.2 Analiza principalilor indicatori tehnico-economici de dezvoltare
2.3 Analiza comercială
2.4 Analiza resurselor umane şi a productivităţii muncii
2.5.1 Analiza patrimoniului întreprinderii
2.5.2 Analiza surselor de finanţare ale patrimoniului
2.5.3 Analiza disponibilului de mijloace circulante
2.5.4 Stabilirea financiară şi aprecierea ei
2.5.5 Lichiditatea şi capacitatea de plată a întreprinderii
2.6 Cercetări de marketing
2.6.1 Piaţa de desfacere
2.6.2 Concurenţa
2.6.3 Strategia de marketing
2.6.4 Politica de produs
2.6.5 Politica de preţ
2.6.6 Politica de distribuţie
2.6.7 Politica de promovare
2.7 Analiza de corelaţie pentru funcţia multiplă a rentabilităţii
2.8 Analiza SWOT

Capitolul III Proiectul de măsuri pentru organizarea cercetării complexe a pieţii mărfurilor întreprinderii
3.1Estimarea situaţiei mărfurilor produse la întreprindere.Măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de marketing a întreprinderii
3.1.1 Piaţa de desfacere
3.1.2 Politica de produs
3.1.3 Politica de preţ
3.1.4 Politica de promovare
3.2 Perfecţionarea organizării procesului de producţie prin utilizarea unei tehnologii mai progresive
3.2.1 Sortimentul produselor lactate a S.A.”JLC"
3.2.2 Caracteristica produsului lactat acid-iaurtul
3.2.3 Caracteristica materiei prime
3.2.4 Calculele tehnologice pentru 1 tona produs finit
3.2.5 Tehnologia de fabricare a iaurtului
3.2.6 Etapele procesului tehnologic de fabricare a produsului finit.Recepţia cantitativă şi calitativă
3.2.7 Caracteristica organo-leptică şi fizico-chimică a produsului finit-iaurt
3.2.8 Controlul tehno-chimic al procesului de fabricare a iaurtului
3.2.9 Utilaj industrializat a iaurtului
3.3 Masuri de introducere a tehnologiilor progresive şi tehnice performante şi evaluarea eficienţei lor economice

Concluzii:
Pentru dezvoltarea unei întreprinderi de succes este necesar de apelat la activitatea de marketing. În urma analizei activităţii S.A.’’JLC’’(Lapte) am constatat că întreprinderea nu acordă o atenţie cuvenită domeniului dat, ceea ce se apreciază negativ. De aceea conform acestui factor negativ am propus introducerea departamentului de marketing în structura organizatorică, care va contribui la prosperarea întreprinderii. De activitatea dată se vor ocupa două persoane. În funcţia primei persoane va intra cercetarea pieţei, analiza cererii şi stimularea distribuţiei, în funcţia altei persoane - lansarea şi promovarea noilor produse.

Bibliografie:
1. Bruhn M., Marketing-noţiuni de bază pentru studiu şi practică, Ed. Economică, Bucureşti, 1999.
2. Guzun V., Tehnologia laptelui şi a produselor lactate, Ed. Tehnică, Chişinău, 1996.
3. Guzun V., Tehnologia laptelui şi a produselor lactate, Ed. Civitas, Chişinău, 1998.
4. Hlaciuc E., Marketing modern-concepte, tehnici, strategii, Ed. CSE, Iaşi, 2000.
5. Hărnău S., Marketing-ghid antreprenori, instructori şi consultanţi, Ed. Economică , Chişinău, 2003.
6. Kotler Ph.,Managementul marketingului;Bucureşti:Teora,1999.
7. Munteanu V., Marketing pentru toţi, Ed. Economică, Chişinău, 1996.
8. Musteaţă Gr., Industrializarea laptelui, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2001
9. Postăvaru N., Curs marketing, Ed. UTC, Bucureşti, 1997.
10. Revista ’’Молочьная промышлиность’’ Nr. 18, 21.
11. Russu C., Bazele managementului, Ed. Economică, Bucureşti, 1998.
12. Raportul financiar anul 2001, 2002,2003,2004.
13. Sorocean C., Marketing-baza businessului, Ed. ARC, Chişinău, 1999.
14. Ştefănescu P., Bazele marketingului, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1994.
15. www.google.com, Marketing – definire.