Plan:
1. Esenţa şi trăsăturile noului sistem economic.
2. Problemele formării capitalului intelectual în viziunea transformărilor economice, care au loc la etapa actuală.
3. Creşterea importanţei traficului de informaţii şi rolul internetului în activitatea economică contemporană.
Bibliografie:
1. Gheorghe Postelnicu, Cătălin Postelnicu, Globalizarea Economiei, Bucureşti, Editura economică, 2000;
2. Sterian Dumitrescu, Ana Bal, Economie Mondială Bucureşti, Editura economică, 2002;
3. Randy Charles Epping, Ghidul începătorului în economia mondială, Chişinău, Editura ARC, 2002;
4. Cojuhari Andrei, Pogolşa Axenia, Pogolşa Nicolae. Doctrine economice moderne şi contemporane (curs de prelegeri). Chişinău, A.I.D.E., 2001;
5. Moldovan D. Economie politică. Chişinău, 2001;
6. Annuaire statistique, Quarante-quatrième édition, Nation Unies, New York, 2000;
7. Anuarul statistic al R. Moldova, Departamentul statistică şi sociologie al R. Moldova, Chişinău, 2003.
Introducere:
Clearing-ul este o modalitate de plată prin care plăţile reciproce – în derularea operaţiu¬nilor comerciale - sunt efectuate fără deplasarea de numerar, ci numai prin înregistrarea în conturi speciale deschise. Sistem de decontare în scopul compensării globale a creanţelor unei ţări în străinătate.
O tranzacţie cu valori mobiliare transfrontalieră (externă) este tranzacţia care presupune vânzarea sau cumpărarea de către participanţii la o piaţă naţională de valori mobiliare la alte pieţe decât cele naţionale şi/sau tranzacţia care se încheie cu contrapartida din altă ţară. Tranzacţiile transfrontaliere au drept rezultat necesitatea de a primiri şi livra valorile mobiliare aflate în diferite ţări şi necesitatea de a efectua plăţi corespunzătoare.
Cuprins:
Capitolul 1. Modalităţile de plată în comerţul internaţional
1.1. Concept. Elemente definitorii
1.2. Creditul documentar
1.3. Incasso documentar
Capitolul 2. Clearingul ca formă alternativă de efectuarea decontărilor internaţionale
Capitolul 3. Specificul operaţiunilor de clearing în Republica Moldova
3.1. Aspecte conceptuale
3.2. Organizarea deservirii de clearing
Concluzii:
În Republica Moldova au fost create condiţiile necesare pentru efectuarea operaţiunilor de clearing şi decontare în cadrul tranzacţiilor internaţionale. Reglamentările au fost stabilite în cadrul Bursei de Mărfuri din Chişinău, care de fapt reprezintă locul unde se pot desfăşura operaţiuni de clearing în Moldova.
Aceste operaţiuni reprezintă un avantaj cert pentru ţara noastră în general şi pentru agenţii economici în particular, deoarece permite facilitarea schimbului internaţional de mărfuri prin crearea caselor de clearing.
Bibliografie:
1. Hans Van Houtte, „Particular financing techniques”, London 1999
2. Regulile şi Uzanţele Uniforme (R.U.U.) nr. 500, Geneva, aprilie 1994.
3. Mugur Isărescu, „Credit documentar”, Bucureşti 2002
4. Mazilu Dumitru „Dreptul comerţului internaţional. Partea specială: curs”. Bucureşti 2001.
5. Mircea N. Costin, „Dicţionar de drept internaţional al afacerilor”, vol.l, Lumina Lex, Bucureşti, 1996.
6. Constantin Floricel, „Relaţii valutar-financiare internaţionale”. Ediţia VI Cu aplicaţii practice, Editura Naţional, Bucureşti, 2001.
7. Gribincea Lilia. „Clearingul”. Revista Naţională de Drept nr.4
8. L. Paves, „Comment se defendre en burse”, Ed. Dunod, Paris, 1986.
9. Maria Bădiţă, Tudor Baron, Mihai Korka, „Statistică pentru afaceri”, Ed. Eficient, 1998.
10. La bourse en France. Organizations et fonctionnement, euronext.
11. Maria –Ana Dumitrescu, „Dicţionar de termeni şi expresii utilizate în tranzacţiile de bursă” Bucureşti 2000
12. Niţă Dobrotă, „Economie Politică” ,Ed. Economică, 1997.
13. Alexandru Puiu, „Management internaţional”, Ed. Independenţa Economică, 2003.
14. Mugur Nicolae, Lazăr Constantin, Isărescu Mugur, „În zgomotul bursei”, Ed. Albatros, Bucureşti, 1982.
Introducere:
Sarcinile de bază a jurisprudenţei pot fi realizate numai prin respectarea drepturilor şi intereselor legale ale omului. Neîncălcarea drepturilor personalităţii, combinarea armonioasă a intereselor personale şi obşteşti cu cele ale statului e o condiţie nestingherită a unui stat de drept.
Dintre multitudinea drepturilor ce le are omul un loc important îl are dreptul bănuitului, învinuitului, inculpatului şi condamnatului la apărare. Acestui principiu I se atribuie un loc aparte în sistemul principiilor unui stat democratic . Înfăptuirea dreptului la apărare e nu numai o manifestare a democratismului , dar şi o condiţie necesară pentru realizarea eficientă a justiţiei. Respectarea garanţiilor procesuale a învinuitului în procesul penal în care lipsesc contradicţiile între interesele legale a persoanei şi cele ale statului asigură supremaţia legii şi dreptăţii în procesul înfăptuirii justiţiei.
Cuprins:
Capitolul I. Noţiunea, obiectul şi conţinutul principiului garantării dreptului la apărare
§ 1. Istoria dezvoltării dreptului la apărare
§ 2. Obiectul şi clasificarea apărării
§ 3. Aspectul psihologic al dreptului la apărare şi aplicarea cunoştinţelor psihologice de către avocat.
§ 4. Deontologia profesională sau problemele etice
Capitolul II. Susţinerea apărării în faza urmăririi penale
§ 1. Conţinutul dreptului la apărare în faza urmării penale
§ 2. Activitatea procesuală a avocatului în ancheta preliminară
§ 3. Scopul şi tactica activităţii apărătorului în urmărirea penală
Capitolul III. Formele şi modalităţile de exprimare a dreptului la apărare în procesul examinării cazului în instanţa judecătorească
§ 1. Respectarea principiului garantării dreptului la apărare în faza numirii cauzei spre judecare
§ 2. Exercitarea principiului garantării dreptului la apărare în dezbaterile juridice
§ 3. Susţinerile verbale şi dreptul la ultimul cuvânt-garant al realizării apărării
§ 4. Atacarea sentinţei ca modalitate de înfăptuire a apărării
Capitolul IV. Realizarea principiului garantării dreptului la apărare în lumina tratatelor internaţionale la care RM face parte.
Încheiere:
În procesul penal al oricărui stat de drept unul din principiile esenţiale ce stă la baza legalităţii şi democraţiei îl constituie cel al asigurării dreptului la apărare.
Acest principiu este cunoscut de mai demult, dar nu era pus în aplicare îndeajuns purtînd un caracter pur formal. Însă, odată cu crearea cărorva organisme internaţionale guvernamentale, în special Organizaţiei Naţiunilor Unite la unul din principalele obiective de activitate îl constituia tendinţa de excludere din procesul penal existent în State în acea perioadă, a tuturor elementelor ce contravin unui proces echitabil, al unui stat de drept.
III Bibliografie:
1. Адаменко В. Д. Сущность и предмет защиты обвиняемого, Томск, 1983.
2. Adamescu Ioan Dreptul omului (concept, legislaţie, practica statelor), Timişoara, 1994.
3. Алексеева Л. Б. Уголовный процесс, Москва, 1995.
4. Баран С., Постух Х. Много ли прав у защиты? Советская юстиция, 1991, нр.1.
5. Бойков А. Д. Этика и професиональность защиты по уголовным делам, Москва, 1978.
6. Duculescu V. Protecţia juridică a drepturilor omului, Bucureşti 1994.
7. Елемисов Г. Б. Юридическая защита прав и законных интересов, Алма-Ата, 1979.
8. Еникеев М. И. Основы общей и юридической психологии, Москва, 1997.
9. Фаткулин Ф. Н. Обвинение и защита по уголовным делам, Казань, 1976.
10. Фиолевский Д. П. Конституционное право на защиту, Киев, 1988.
11. Варфоломеев Т. В. Криминалистика и профессиональная деятельность защиты, Киев, 1987.
12. Либус И. А. Об эфективности деятельности защитника в стадии предварительного следствия, Ташкент, 1971.
13. Lazer C. M. Drepturile omului. Culegere de documente internaţionale, Cimişlia, 1996.
14. Левин, Огнев Защитник в Советском суде, Москва, 1960.
15. Лубшев Ю. Ф. Адвокат в уголовном деле, Москва, 1997.
16. Лютер И. Право обвиняемого на защиту, Москва, 1983.
17. Николаева Т. П. Деятельность защитника на судебном следствие, Саратов, 1987.
18. Перлов И. Д. Право на защиту, Москва, 1969.
19. Полшком М. И. Обязоность участия в советском уголовном процессе, Москва, 1987
20. Резник Г. М. Право на защиту, Москва, 1966.
21. Саркисянц Г. П. Процессуальное положение защиты, Ташкент, 1977.
22. Саркисянц Г. П. Участие защитника в кассационной, надзорной инстанциях и при исполнение приговора, Ташкент, 1965.
23. Tiberiu Dan protecţia penală internaţională, Bucureşti, 1996.
24. Торяников А. Г. Адвокат в уголовном процессе, Москва, 1987.
25. Царев В. М. Эфективность участия защитника в доказовании на предварительном следствии, Красноярск, 1990.
26. Цыпкин А. Л. право на защиту в кассационном и надзорном производстве и при исполнение приговора, Саратов, 1995.
27. Шешуком М. П. Участники процесса на предварительном следствии, Рига, 1988.
INTRODUCERE:
Principala condiţie pentru îndestularea creşterii circuitului de marfa, creşterea culturii de vânzare şi calitatea deservirii cumpărătorilor, crearea in magazin unui asortiment de marfa cit mai variat si mai stabil este îmbunătăţirea aprovizionării unitarilor comerciale en-detail.
Cuprins:
CAPITOLUL 1. Aspecte teoretice privitor la organizarea aprovizionării reţelei de comerţ en-detail cu mărfuri.
1.1.Sursele de aprovizionare a unităţilor comerciale en-detail
1.2.Formele şi metodele de aprovizionare a reţelei de comerţ en-detail.
1.3.Organizarea şi tehnologia aprovizionării unităţilor comerciale en-detail
CAPITOLUL 2. Organizarea activităţii comerciale a firmei ştiinţifice de producere ECOTEH S.R.L.
2.1. Caracteristica economico-financiară a magazinului “Alimen-tara”
2.2. Descrierea aprovizionării magazinului “Alimentara
CAPITOLUL 3. Căile de perfecţionare a organizării şi activităţii de aprovi-zionare a unităţilor comerciale en-detail
Întroducere:
Sistemul de drept este un ansamblu de norme juridice care relementează relaţiile sociale din diferite domenii al vieţii sociale în baza anumitor instituţii juridice. Criteriile în temeiul metode de reglementare şi a unor principii comune. Sistemul de drept se divizează la randul sau se divizează în ramuri, subramuri cărora se structurează ramurile sistemului dreptului sunt: obiectul reglementarii juridice - relaţiile sociale ce cad sub incidenţa normelor juridice; metoda reglementarii - modalitatea practica de influenţare a conduitei în cadrul respectivelor relaţiilor sociale; principiile comune ramurii de drept respective. În baza acestor criterii ramura de drept stabileste forme specifice de legatura între normele juridice care o compun.
Cuprins:
1.1 Aplicarea dreptului
1.2 Noţiunea şi trăsăturile actului de aplicare a dreptului
1.3 Clasificarea actelor de aplicare
1.4 Fazele procesului de aplicare a dreptului
2.0 Lacunele în drept
Concluzii:
Pentrua a reduce numărul lacunelor e binevenit faptul participării la elaborarea proiectelor de legi, actelor normative, nu numai a specialistilor în dome-niul jurisprudentei, dar şi a specialistilor din economie, sociologie, ecologie, filologie, alte domenii, totodata, în mod obligatoriu specialisti din diferite organizatii, departamente si ministere şi, în ultima instanţă, specialiştii din diferite domenii ale ştiinţei trebuie sa ofere avize calificate referitor la proiectele de legi nu în timp de 3-4 zile, ci în timp de 1-2 luni pentru a supune unei analize stiintifice ample şi obiective a proiectelor de legi.
Biblografie:
1. Ciobanu Ion “Întroducere în studiul dreptului”, 1992;
2. Dogaru Ion “Elemente de teoria generală a dreptului”;
3. Rădulescu Ana-Luca, “Elemente de teoria generală a statului şi dreptului”, 1996;
4. Gheorghe Avornic “Teoria generală a dreptului”, Chişinau 1997;
5. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 10, 1993 (partea I), p. 191-217.
Introducere:
Viaţa socială, ca totalitate de activităţi umane, este unicul mod de dezvoltare şi de existenţă a societăţii. Societatea nu poate exista în afara activităţii oamenilor. Antreprenoriatul constituie unul din cele mai importante genuri de activitate umană. Se bazează pe propriile interese, libertatea cugetului, alegerea de sine stătătoare a scopului, modalităţilor de realizare. Antreprenoriatul reprezintă elementul cel mai dinamic al econo¬miei de piaţă, fiind totodată un promotor de iniţiative tehnologice şi economice, o sursă primară a inovaţiei, precum şi un factor determi¬nant al productivităţii înalte şi al economiei competitive, acesta fiind relevant şi pentru Republica Moldova. Dar pentru a asigura activitatea firmelor este necesar ca antreprenorul să cunoască problemele teoretice şi practice ale economiei de piaţă , să înţeleagă legalităţile ei şi, consecvent, să le traducă în viaţă.
Plan:
Capitolul 1. Bazele antreprenoriale
1.1. Definirea şi evoluţia noţiunii de antreprenor
1.2. Legea cu privire la activitatea de antreprenoriat si intreprinderi
1.3. Planificarea activităţii antreprenorului
Capitolul 2. Antreprenorul în activitatea economică
2.1. Orientarea antreprenorului în economia de piaţă
2.2. Probleme de management şi marketing
Capitolul 3. Antreprenorul în economia Republicii Moldova.
Concluzie:
O conditie indespensabila a renasterii economiei Republicii Moldova in relatiile de piata, devine dezvoltarea activitatii antreprenoriale - acel stil deosebit, inovator, antibirocratic, orientat spre noi cautari in dezvoltarea afacerii, spre inovatie, cu scopul accelerarii dezvoltarii economice si obtinerii profitului maximal.
Bibliografie:
1. Constantic S. “Enciclopedia întreprinzătorului”, Bucureşti 1999, Editura Economică, pag. 9;
2. Bogus A. “Orientarea valorică a activităţii antreprenoriale în relaţiile de economie de piaţă” Chisinau 2000
3. Druker F. Petr “Inovaţia şi sistemul antreprenorial”, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1993, pag. 7;
4. Gortolomei, Probleme businessului în cercetările ştiinţifice studenţeşti, Chişinău 2001, pag. 61;
5. “Aspecte juridice ale antreprenoriatului”, Chişinău 2003
6. Legea nr. 845 – XII / 03. 01. 92 / cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi;
7. Roşca N. “Dreptul afacerilor”, Chişinău, Editura Cartser, 1997, pag. 90-130;
8. Saharneanu “Reformele economice în Republica Moldova şi Romănia: realizări tendinţe, probleme”;
9. Guţu I. Republica Moldova: economia de tranziţie: Chişinău, Editura Litera, 1998, pag. 234 – 384;
10. Grunzu T. “Problemele riscului antreprenorial” Chisinau 2001
11. Ciornîi N. “Tranziţia la economia de piaţă şi investiţiile străine în Republica Moldova”, Chişinău, Editora Internaţională, 2002, pag. 55-78.
12. Harnău S. “Marketing : Ghid pentru antreprenori” Chişinău 2003
INTRODUCEREA:
Notiunea de antreprenoriat corespunde notiunii de business (afacere), utilizata des de oamenii de afaceri. Prin aceasta se intelege o afacere, adica a face bani din bani, dar neaparat printr-o activitate utila de producere - fabricarea de marfuri sau prestarea de servicii.
Conform legislatiei Republicii Moldova, activitatea de antreprenoriat poate fi practicata numai de intreprinderi. Aceasta activitate poate incepe numai dupa inregistrarea de stat, adica dupa ce intreprinderea devine subiect al raporturilor juridice.
Activitatea de antreprenoriat se deosebeste de functionarea interna a intreprinderii, prin care se intelege raporturile juridice dintre fondatori, in legatura cu administrarea intreprinderii, raporturile juridice dintre intreprindere si fondatori, precum si competenta organelor intreprinderii.
CUPRINS:
I. CONTINUTUL SI TIPURILE INTREPRINDERILOR ANTREPRENORIALE.
1.1 ISTORIA ANTREPRENORIATULUI.
1.2 ROLUL ANTREPRENORIATULUI IN DEZVOLTAREA ECONOMIEI NATIONALE IN REPUBLICA MOLDOVA.
1.3 VARIETATEA INTREPRINDERILOR ANTREPRENORIALE.
II. CARACTERISTICA GENERALA A SOCIETATII PE ACTIUNI "STEAUA".
2.1 STATUTUL JURIDIC SI CARACTERISTICA INTREPRINDERII.
2.2 ACTIVITATEA INTREPRINDERII IN ORGANIZAREA PRODUCERII.
2.3 DIAGNOZA SOCIETATII PE ACTIUNI "STEAUA" SI SITUATIA IN PERIOADA DE FATA.
III. RISCUL - ATRIBUIT INEVITABIL AL ACTIVITATII ANTREPRENORIALE.
3.1 ESENTA SI ROLUL RISCULUI ANTREPRENORIAL.
3.2 UTILIZAREA FACTORILOR ECONOMICI SI SOCIALI IN OPTIMIZAREA RISCULUI ANTREPRENORIAL.
3.3 CONDITIILE SOCIAL - ECONOMICE DE MAJORARE A EFICIENTEI RISCULUI ANTREPRENORIAL.
Incheierea:
O conditie indespensabila a renasterii economiei Republicii Moldova in relatiile de piata, devine dezvoltarea activitatii antreprenoriale - acel stil deosebit, inovator, antibirocratic, orientat spre noi cautari in dezvoltarea afacerii, spre inovatie, cu scopul accelerarii dezvoltarii economice si obtinerii profitului maximal.
In rezultatul cercetarii efectuate s-a constat urmatoarele momente:
1. Tranzitia la economia de piata in Republica Moldova este insotita de constiinta faptului ca dezvoltarea antreprenoriatului in fiecare tara i-si are particularitatile sale, conditionate de o serie de factori specifici ei. Utilizarea experientei mondiale este posibila doar prin abordarea unei conceptii specifice, generale pentru activitatea de antreprenoriat.
Bibliografie:
1 Т.В. Кешапина. Предпринемательство. Правовые основы. Юридическая литература. Москва 1993. Ст. 3
1 Роберт Хизрич, Майкл Питерс. Предпринеметельство(перевод с англ.). Москва. 1991
2А. Хоскин. Курс предпринимательства. Москва. Международные отношения(пер. с англ.) стр. 29
3 Ibidem, pag.156
4 Ibidem, pag. 156
5 Ibidem, pag. 161
6 Aceasta prevedere este stipulata in art. 15 din Decretul 31/1954 a Romaniei, care este utila pentru capacitatea de exercitiu a persoanelor juridice in general
7 In acest sens a se vedea Sergiu Baies, Drept Civil, partea generala, Chisinau, 1996, pag. 151
8 Octavian Capatina, opera citata, pag. 175
9 Stancu, D. Corpenoru, Drept comercial roman, vol. II, Bucuresti, 1993, pag. 245
10 Cornelia Lefter, SRL in dreptul comparat, Bucuresti, 1993
11 A se vedea Cornelia Lefter, SRL; Editura Economica, 1993
12 A se vedea "Curierul de seara" din 23 august 1993: "Societatea Belgiana posesoare a tramvaiurilor din Chisinau"
13 Monitorul Parlamentului, 1992, nr.1, partea I.
14 Stanciu, D. Carpenaru, Opera citita, pag.276
15 Elena Carcu. Constituirea Societatilor coemrciale pe actiuni. Editura "Lumina Lex", Bucuresti, 1995, pag.93
16 Raul Petrescu, drept comercial roman, Editura OSCOR Print, Bucuresti, 1996, pag.142
17 Ibidem, pag.142
18 D.D.Gerota, Curs de societati comerciale. Bucuresti. Fondatia culturala "Regele Mihai",
pag. 85
19 Cristina Irinel, Stoica. Exercitarea functiei de administrator al unei societati comerciale de catre o persoana juridica, Revista de Drept comercial, 1995, nr.1, pag.91
20 Cristina Irinel, Stoica, Opera citita, pag. 91
21 In special o asemenea prevedere este stipulata in legislatia franceza (art.110 din Legea nr. 66-537 din 24.06.1996 privind societatile comerciale)
22 Elena Carcei, Constituirea societatilor comerciale pe actiuni, Lumina-Lex, Bucuresti, 1995, pag. 96
23 Stanciu, D.Carpinaru, Drept comerical roman, Editura ALL, Bucuresti, 1995
24 Elena Carcei, opera citata, pag.44
25 Aportul nebanesc este denumit in doctrina si ca aport in natura
26 Stanciu, D. Carpianu, opera citata, pag.142-143; Elena Carcei, opera citata
27 Stanciu, D. Caroinaru, opera citata, pag.286
28 In Legea cu privire la societatea pe actiuni din 03.01.1992, actiunile ordinare purtau denumire de actiuni simple
29 In Legea cu privire la societatea pe actiuni din 1992, actiunile priveligiate puteau fi emise in limita a 10% din valoarea capitalului social
30 Aceasta clasificare era si in Legea cu privire la societate pe actiuni din 1992
31 Art.17 alin(1) si (3) din Legea 1134-XII/97
32 Stanciu, D. Carpinaru, opera citata, pag.302
33 Ibidem, pag.302
Introducere:
În prezent o parte considerabilă a veniturilor populaţiei se formează în sectorul privat al economiei. Activitatea de întreprinzător reprezintă acea forţă motrice, care asigură dezvoltarea ascendentă a societăţii şi a statului. În acest proces îi revine un rol foarte important cadrului juridic ce reglementează activitatea de întreprinzător. Reglementările juridice cel puţin nu trebuie să creeze obstacole iniţiativei de întreprinzător. În mod normal ele trebuie să faciliteze iniţiativele şi manifestările sănătoase conform legităţilor economicede piaţă şi să anihileze fenomenele negative ce dereglează mersul firesc al activităţii de întreprinzător şi al altor activităţi cu caracter economic.
Capitolul 1. Cadrul legal al antreprenoriatului.
1.1. Legislaţia ce reglamentează fondarea şi înregistrarea antreprenoriatului.
1.2. Legislaţia ce reglementează activitatea businessului mic şi mijlociu.
1.3. Probleme ce ţin de reglementarea antreprenoriatului.
1.4. Analiza formelor organizatorico-juridice ale antreprenoriatului.
Capitolul 2. Elaborarea documentaţiei de fondare şi înregistrare a businessului mic şi mijlociu.
2.1. Traseul de fondare şi înregistrare.
2.2. Contractul de constituire.
2.3. Statutul.
Capitolul 3. Planul de afaceri.
Plan:
Capitolul I. Noţiuni generale cu privire la procesul de descreştere a populaţiei.
Capitolul II. Situaţia demografică în Republica Moldova
Capitolul III. Evoluţia situaţiei social – demografică în Republica Moldova în perioada de tranziţie
Capitolul IV. Evoluţia condiţiilor sociale şi stării sănătăţii populaţiei din Republica Moldova în perioada de tranziţie
Bibliografie:
1. Trebici, Vladimir Demografie - Excerpta et selecta, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996.
2. Sora, V., Mihăescu, C. Demografie şi statistică socială pentru administraţia publică, Editura Lucman, Bucureşti, 2000.
3. Samuelson, P.A., Nordhaus, W.D. Economics (14in edition), McGrow-Hill Internatiuonal Edition, 1992.
4. Pressat, Roland Analiza demogrqfîcă. Concepte, metode, rezultate, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1974.
5. Mihăescu, C. Populaţie&Ocupare. Trecut. Prezent. Viitor, Editura Economică, Bucureşti, 2001.
6. Marinescu, lon Reflecţii asupra metodelor de estimare a ratelor medii de creştere, Revista Română de Statistică, Nr.5, CNS, Bucureşti, 1996.
7. Frois, G.A. Economia Politică, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994.
8. Dobrotă, N. Economie politică - Economics, Editura Eficient, Bucureşti, 1992.
9. Creţoiu, Gh. Economie politică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993.
10. Blaug, M. Teoria economică în retrospectivă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992.
INTRODUCERE:
Dezvoltarea rurală a preocupat organizaţiile internaţionale încă din anii ' 70.
F.A.O. ca organizaţie a Naţiunilor Unite, care se ocupă cu agricultura şi alimentaţia a intreprins mai multe acţiuni menite să găsescă soluţii pentru dezvoltarea rurală în concordantă cu exigentele dezvoltării economico - sociale.
Scopul dezvoltării rurale este acela de a promova tehnica modernă în rîndul populaţiei rurale prin : cresterea producţiei şi productivităţii şi implicit a veniturilor, ridicarea nivelului de trai din punct de vedere economic şi social, dezvoltarea, dezvoltare, utilizarea şi protecţia mediului înconjurător în scopul ca acestea să ofere locuri de muncă şi de viaţă agreabile şi permanente.
CUPRINS :
Capitolul 1
1. Dezvoltarea rurală, conceptul de dezvoltare rurală, descentralizare şi regionalizare
1.1. Importanţa spaţiului rural în contextul dezvoltării regionale
1.2. Funcţiile spaţiului rural
1.3. Lungul declin rural
1.4. Redescoperirea şi reînoirea ruralului
1.5. Noile perspective
1.6. Noile potenţialităti rurale
1.7. Voga naturalului
1.8. Constituirea Europei Comunitare şi trezirea ţărilor rurale
1.9. Interesul pentru dezvoltarea rurală în România
Capitolul 2
2. Metodologia de analiză, diagnoză şi strategia de dezvoltare a spaţiului rural
2.1. Analiza spaţiului rural
2.2. Diagnoza spaţiului rural
2.2.1. Principalele caracteristici ale spaţiului rural
2.2.2. Zonele rurale în care prevalează factorii favorabili dezvoltării rurale
2.2.3. Zonele rurale în care prevalează factorii defavorabili dezvoltării rurale
2.2.4. Principalele concluzii ale anchetelor efectuate în 10 comune
2.3. Strategia dezvoltării rurale
Capitolul 3
3. Prezentarea comunei Sîntimbru
3.1.Obiceiuri populare legate de sărbătorile religioase
Capitolul 4
4. Analiza dezvoltării economico - sociale ale comunei Sîntimbru
4.1. Metodologia analizei dezvoltării rurale
4.2. Criteriul fizico - geografic
4.2.1. Formele de relief
4.2.2. Zone naturale protejate
4.2.3. Factorii naturali de risc
4.3. Criteriul demografic
4.3.1. Numărul populaţiei21
4.3.2. Densitatea populaţiei
4.3.3. Evolutia populaţiei în perioada 1999 - 2002
4.3.4. Factorii de creştere a populaţiei
4.3.5. Îmbătrînirea demografică
4.3.6. Înoirea forţei de muncă
4.4. Criterii economice
4.4.1. Potenţialul agricol
4.4.2. Potenţialul forestier
4.4.3. Potenţialul turistic
4.4.4. Potenţialul industrial
4.4.5. Potenţialul exploataţiei agricole
4.4.6. Structurile de proprietate
4.4.7. Gradul de ocupare a populaţiei
4.4.8. Diversificarea activităţii economice
4.5. Criterii privind locuinţa si modul de locuire
4.5.1. Suprafaţa locuibilă
4.5.2. Materiale de construcţie a locuinţelor
4.5.3. Perioada de construcţie a clădirilor
4.5.4. Locuinţe noi
4.5.5. Dotarea locuinţelor cu instalaţii de apă
4.6. Criterii de echipare tehnică a localităţilor
4.6.1. Alimentarea cu apă potabilă
4.6.2. Alimentarea cu energie electrică
4.6.3. Alimentarea cu gaze naturale
4.6.4. Racordarea la reţelele telefonice
4.6.5. Accesbilitatea la căile de transport
4.7. Criterii sociale
4.7.1. Sănătatea
4.7.2. Învăţămîntul
4.7.3. Comunicarea
4.7.4. Mortaliatea infantilă
4.8. Criterii ecologice
4.8.1. Aerul
4.8.2. Apa
4.8.3. Solul
4.8.4. Pădurile
Capitolul 5
5. Diagnoza comunei Sîntimbru
5.1. Principale caracteristici ale comunei Sîntinbru
5.2. Factorii favorabili şi factorii nefavorabili
Capitolul 6
6. Strategia dezvoltării comunei Sîntimbru
6.1. Prezentarea problemelor privind dezvoltarea comunei
6.1.1. Elementele favorabile dezvoltării comunei
6.1.2. Elementele nefavorabile dezvoltării comunei
6.1.3. Acţiuni prioritare în dezvoltarea comunei
6.2. Detalierea proiectelor
Capitolul 7
7. Concluzii şi recomandări
CONCLUZII SI RECOMANDĂRI:
În urma analizei detaliate a comunei Sîntimbru, pe baza celor 7 criterii şi a celor 45 de indicatori au reieşit următoarele :
- comuna are o bună proporţionalitate a formelor de relief, există suficiente resurse de apă, seismicitatea este foarte redusă şi nu există alunecări de teren
- comuna are o bună dezvoltare economică datorată în special potenţialului industrial bine dezvoltat care se datorează accesibilitătii la căile majore de transport rutier şi feroviar, şi datorită ponderii mari a terenului agricol care conduce la realizarea de bune producţii agricole şi la o bună încărcătură de animale la ha
BIBLIOGRAFIE:
1. Bousard Jean Marc - Introduction a l'economie rurale - serie Theories economicues -
Edition Gillas 1992.
2. Buciuman E. - Cercetări interdisciplinare în agricultură si dezvoltare rurală,
Simpozion jubiliar , USMV Timişoara 1995.
3. Buciuman E. - Economia rurală, Partea I , Introducerea în economia rurală, Şcoala Superioară de Afaceri, Facultatea de Economie şi sociologie rurală, Alba Iulia 1999.
4. Gavrilescu D. - Restructurarea agriculturii şi tradiţia rurală în Rămânia, editura
Agris Bucureşti 1997.
5. Moţoc M. - Sisteme de agricultură şi tipuri de exploataţii în România -
Probleme şi soluţii privind dezvoltarea agriculturii - Culegere de
articole şi studii editat de departamentul de studii şi programe
pentru agricultură, silvicultură şi industrie alimentară al PNŢCD
Bucureşti 1999.
6. Otiman P.I. - Economia Rurală, editura Agroprint Timişoara 1997.
7. Vincze M. - Dezvoltarea regională şi rurală, Universitatea Babeş - Bolyai ,
Cluj Napoca 2000.
8. xxx - Monografia comunei Sîntimbru .
INTRODUCERE:
Republica Moldova se află în perioda de tranziţie la economia de piaţă. Perioadă care este caracterizată de formarea conjuncturii pieţei. Una din pieţele nou-apărute este piaţa financiară, care se împarte în piaţa banilor lichizi, piaţa capitalului de împrumut şi piaţa hîrtiilor de valoare. Investitorii care intră pe piaţa hîrtiilor de valoare sunt supuşi unui înalt grad de risc. Investiţiile riscante sunt defenite ca nesiguranţa în obţinerea unui viitor profit sau profitului aşteptat de către investitori.
CUPRINS:
Capitolul I Bazele analizei tehnice
1.Definiţia analizei tehnice. Elementele analizei tehnice
2.Axiomele analizei tehnice
3.Clasificarea metodelor analizei tehnice
4.Teoria Dow – fundamentul studierii analizei tehnice
5.Analiza tehnică şi analiza fundamentală: companioni sau adversari
Capitolul II Modalităţi de determinare a trendului
1. Modalităţile grafice aplicate
1.1 Tipurile de grafice aplicate în analiza tehnică
1.2 Figurele clasice ale analizei tehnice
2. Metodele filtraţiei
2.1 Metoda mediilor mobile
2.2 Metoda oscilatoriilor
3. Teoria ciclurilor
4. Teoria lui Elliott
Capitolul III. Aplicarea modalităţilor de determinare a trendului pentru titlul “DELL”
CONCLUZIE:
Modalităţile de determinare a trendului ocupă un rol important în viaţa agenţilor bursieri. Dar sunt comise şi multe greşeli pe care le comit analiştii acordănd o atenţie mai mare unor metode şi ignorîndu-le pe celelalte. Fiecare metodă analizată îşi are plusurile şi minusurile sale.
Doar analizîn toate metodele se poate de o ales pe cea care merge unui sau altui tip de hîrtie de valoare sau marfă. Însă aplicarea unei metode poate fi insuficientă, deacea este necesară cunoaşterea principiilor generale ale metodelor existente.
BIBLIOGRAFIE:
1. Ancuţa, Teodor, Sanda Nan şi alţii: Totul despre futures şi opţiuni, Sibiu 1999
2. Anghelachi C., Dardac N., Stancu: Pieţe de capital şi burse de valori, Bucureşti 1992
3. Anghelachi C.: Pieţe de capital, Bucureşti 1997
4. Ciobanu, Gheorghe: Pieţe de capital, Bucureşti 1996
5. Ciobanu, Gheorghe: Bursele de valori şi tranzacţiile la bursă, Bucureşti 1996
6. Ghilic–Micu, Bogdan: Bursa de valori, Editura economică 1997
7. Gradu, M.: Tranzacţii bursiere. Pieţele futures şi de opţiuni, Bucureşti 1996
8. Popa, I.: Bursa, Bucureşti 1994
9. Prisăcaru, M.: Tranzacţii de la bursele de mărfuri şi valori, Bacău 1996
10. Vâşcu, Drogota: Pieţe de capital. Evaluarea şi gestionarea valorilor mobiliare, Bucureşti 1998
11. Алехин, Б.: Фондовый портфель, Москва 1994
12. Бороздин, П.: Ценные бумаги и фондовый рынок, Москва 1996
13. Гитман, Л. Д.: Основы инвестирования, Москва 1997
14. Дегтирева, О.: Биржевое дело, Москва 1995
15. Дефоссе, П.: Фондовая биржа и биржевые операции, Москва 1997
16. Колб, Р.: Финансовые дериваты, Москва 1997
17. Меньшиков, Н.: Финансовый анализ ценных бумаг, Москва 1998
18. Миркин , И.: Рынок ценных бумаг, Москва 1997
19. Найман, Эрик Л.: Малая энциклопедия трейдера, Москва 1999
20. Петраков, Н.: Фондовый портфель, Москва 1992
21. Райс, Т.: Финансовые инвестиции и риск, Москва 1994
22. Рубцов, Б.: Зарубежный фондовые рынки, Москва 1997
23. Тьюлз, Ричард Дж., Бредли Эдвард С., Тьюлз Тэд М.: Фондовый рынок, Москва 1998
24. Шарп, Уильям Ф., Александер Гордон Дж., Бэйли Джеффри В.: Инвестиции, Москва 1997
25. Эрлих, Анна :Технический анализ товарных и финансовых рынков, Москва 1997
Întroducere:
La ora actuală arice ţară din lume are ca scop principal satisfacerea nevoilor populaţiei sale şi reducerea, îmbănătăţirea nivelului ei de trai. Aceste scopuri se realizează numai cu ajutorul venitului obţinut de toate întreprinderele din economia ţării. Deoarece pe baza lui se crează bunurile materiale şi cele existennte. Deasemenea pe baza venitului se atrag mijloacele necesare dezvoltării economiei, se atrage tehnologii noi, moderne, ecologic curate care necesită o pregătire mai aprofundată a specialiştilor în diferite domenii de activitate, ceea ce inevitabil duce la ridicarea intelectualităţii populaţiei
Plan:
1.0.0. Noţiunea şi esenţa veniturilor
2.0.0. Analiza veniturilor în întreprinderea de producere"CEPR”
2.0.1. Cracteristica generală a întreprinderii de producţie"CEPR”
2.0.2. Dinamica veniturilor în "CEPR”
2.0.3. Factorii care influienţează nivelul venitului
3.0.0. Concluzii şi propuneri cu privire la optimizarea venitului
Concluzii:
Conform analizei datelor despre activitatea Combinatului Experimental de Producere şi Reclamă se poate spune şi de concluzionat că acestă întreprindere lucrează nerentabil, adică adică cu supracheltuieli.
Acest fapt nu înseamnă că combinatul nu are nici o ieşire din situaţia creată şi este predispus pentru falimentare. E necesară o reviziune radicală a activităţiilor de organizare şi desfăşurare a ei. Din practica ţărilor dezvoltate se ştie că e mai uşor de efectuat investiţii pe termen lung şi de modificat activitatea unei întreprinderi decît de a construi o întreprindere nouă.
Bibliografie:
1. "Bazele teoriei economice” A. Cojuhari
2. «Экономикс» Кемибели, Макконел
3. «Экономикс» Стенли Фишер – изд. Дело, Москва, 1993
4. «Современная экономика» Машедов. Ростов-на-дону, 1998
5. "Standartul naţional de contabilitate Nr.18”
Introducere:
Experienţa ţărilor dezvoltate demonstrează elocvent că fără a dezvolta industria nici un stat nu poate prospera.
Acest lucru se referă şi la Moldova. De altfel, toate guvernele de la noi, poate într-o anumită măsură au declarat prin programele lor industria drept ramură prioritară a economiei.
Autorităţile s-au arătat alertate de starea de lucruri din industrie, dar acţiunile întreprinse sau dovedit a fi insuficiente pentru a opri căderea.
În pofida circumstanţelor create, unele foste întreprinderi, acum societăţi pe acţiuni, mai încearcă să se menţină în albia economiei R.Moldova. Una dintre care este şi S.A. “ARTIMA” fost gigant industrial din fosta URSS în producerea articolelor de marochinărie şi furnitură.
SUMAR:
CAPITOLUL I. Partea teoretică
1.1 Starea actuală de producere şi comercializare a articolelor de marochinărie
în R. Moldova
1.2 Clasificarea sortimentului a articolelor de marochinărie
1.3 Proprietăţile consumiste ale articolelor de marochinărie şi factorii care le
determină
1.4 Principii de formare a gamei de produse (sortimentul de mărfuri) în
viziunea de marketing
CAPITOLUL II. Obiectul şi metodele de cercetare
2.1 Caracteristica generală a S.A. “ARTIMA” – fabrica articole de marochinărie
mun. Chişinău
2.2 Rolul şi influenţa proceselor tehnologice la formarea calităţii articolelor de marochinărie
2.3 Caracteristica merceologică a articolelor de marochinărie produse la
S.A. “ARTIMA"
2.4 Caracteristica indicilor sortimentului a articolelor de marochinărie şi
metodele de cercetare
CAPITOLUL III. Partea practică
3.1 Cercetarea dimensiunelor şi structurilor pieţei produselor de marochinărie a
S.A. “ARTIMA” în mun. Chişinău
3.2 Studierea preferinţelor consumatorilor în articole de marochinărie
3.3 Analiza şi aprecierea structurii sortimentului S.A. “ARTIMA” şi corelarea
lui cu cerinţele consumatorilor
3.4 Analiza şi aprecierea competitivităţii articolelor de marochinărie produse
la S.A. “ARTIMA” şi a concurenţilor de pe piaţa R.Moldova
ÎNCHEIERE:
Cercetările pieţei de consum a articolelor de marochinărie din municipiul Chişinău au arătat că S.A. “ARTIMA” la momentul actual satisface necesităţile unui segment îngust de consumatori.
Dezvoltarea gamei de produse prin perfecţionarea celor existente şi crearea de noi articole este considerată ca o preocupare majoră a S.A. “ARTIMA” şi în toate compartimentele acesteia.
Satisfacerea deplină a necesităţilor umane se poate de realizat prin producerea unui sortiment de mărfuri cu o structură optimală.
BIBLIOGRAFIE:
1. Anghel L., Florescu C., Zaharia R., Marketing – probleme, cazuri, teze - Bucureşti, 1993.
2. Basanu Gh., Fundătură D., Management – marketing: (Activitatea comercială a agenţilor economici) - Bucureşti: Diacon Coresi, 1993 – 150 p.
3. Баранов С.И., Веденеев Е.И., Справочник товароведа: непродовольственные товары - Москва: Экономика, 1990 – 405 с.
4. Dubois Pierre-Louis, Marketing: Teorie şi practică - Cluj-Napoca, 1994.
5. Florescu C., Marketing - Bucureşti, 1992 – 64 p., 191 p., 315 p.
6. Grândea R., Marketing şi publicitate în afacerea independentă - Bucureşti, 1993.
7. Ioan N., Utilajul şi tehnologia confecţionării articolelor de marochinărie - Bucureşti, 1991 – 72 p.
8. Kotler Ph., Основы маркетинга - Москва, 1990 – 303 – 304 с.
9. Kotler Ph., Managementul marketingului: analiză, planificare, implementare, control - Bucureşti: Teora, 1997 – 314 – 315 p.
10. Kotler Ph., Armstrong O., Saunders G., Wong V., Principiile marketingului - Bucureşti: Teora, 1998.
11. Munteanu V., Marketing pentru toţi - Chişinău: Editura Uniunii scriitorilor, 1993.
12. Махотина Н.Г., Ракова Г.А., Товароведение галантерейных и парфюмерно-косметических товаров - Москва: Экономика, 1989 – 67 с.
13. Pop N., Marketing - Bucureşti, 1993.
14. Sasu C., Marketing Internaţional - Iaşi, 1994.
15. Stanciu I.,Olaru M., Bazele marketingului - Bucureşti, 1993 – 16 p.
16. Савенко Л.В., Товароведение галантерейных и парфюмерно-косметических товаров - Москва: Экономика, 1989 – 47 с.
17. Сорочан К.С., Маркетинг – основа бизнеса - Кишинэу, 1998.
18. Zorgo B., Motivaţia în Psihologia Generală (sub redacţia Roşca), Editura Didactică şi Pedagogică - Bucureşti, 1976 – 447 p.
Introducere:
Firmele vor încerca întotdeauna să găsească soluţii pentru a cuceri “inimile şi minţile consumatorilor”. Problema care se pune este cea a găsirii unor mijloace, a unor instrumente capabile să atragă consumatorii, să-i cucerească şi să-i fidelizeze. Odată ce consumatorii sunt satisfăcuţi, bătălia nu este încheiată. Va urma pasul cel mai curajos: fidelizarea clienţilor. Aceasta va fi lupta care se va da între marile firme, între toţi jucătorii din cadrul unei pieţe, pentru că numai astfel va putea fi asigurat succesul unei afaceri.
Cuprins:
Capitolul I. Publicitatea ca formă de promovare a firmelor pe piaţă externă
1.1. Comunicarea ca concept de promovare
1.2. Politica comercială promoţională în publicitate
1.3. Principalele strategii de promovare ale publicităţii
Capitolul II. Promovarea vînzărilor prin intermediul publicităţii
2.1. Promovarea vînzărilor privită ca instrument comunicaţional destinat fidelizării consumatorilor
2.2. Politica promoţională şi de stimulare a exporturilor
2.3. Analiza comerţului pe piaţa externă din Republica Moldova
Capitolul III. Măsuri de promovare a exportului pe piaţa Uniunii Europene şi pe alte pieţe externe de către întreprinderea autohtonă S.A. Barza Albă3.1. Direcţii şi căi de promovare a exporturilor de către întreprinderea S.A. “Barza"
Încheiere:
Prin activitatea de comerţ exterior, întreprinderea obţine creşterea potenţialului economic, creşterea eficienţei economice şi formarea rezervelor valutare, în cazul înregistrării unei balanţe comerciale excedentare.
Desfăşurarea activităţii de comerţ exterior este absolut necesară întreprinderilor industriei vinicole, dat fiind faptul că piaţa internă nu are capacitatea de absorbţie a întregului volum produs.
Bibliografie:
1. Anghelache Constantin "Comerţ exterior" Bucureşti Economica 1999;
2. Arvinti Vitalie "Metode statistice de analiza a comerţului exterior" Chisinau, 2000;
4. Ciucur Dumitru, Gavrilă llie, Popescu Constantin "Economie: Manual universitar" Bucureşti Economica, 2001;
5. Cobzaru Ion "Relaţii economice internaţionale" Bucureşti Economica,2000;
6. Cretu LKan "Modalităţi de determinare a rentabilităţii comerţului exterior", 1999;
7. Denuţă Ion "Relaţii economice internaţionale" Bucureşti Economica, 1999;
8. Dumitru Camelia "Management internaţional şi relaţii economice internaţionale" Iaşi Polirom, 2000;
9. Enescu Constantin "Modele de analiză a activităţii de comerţ exterior" Bucureşti Economica, 1993;
10. Floricel Constantin "Relaţii şi tehnici financiar monetare internaţionale" Bucureşti Economica, 1994;
11. Galaju Ion, Rojco V "Economia mondială" Chisinau, 1998;
12. Moldovanu Dumitru "Tranziţia: Interdependenţa transformărilior sistemice şi a integrării în economia mondială" Chisinau ,1997;
13. Moldovanu Dumitru "Economia relaţiilor externe" Chisinau, 1999;
14. Osadcii V "Comerţ internaţional" Chisinau Radu, 1999;
15. Parfîroiu Alexandru "Introducerea în relaţiile europene" Bucureşti Economica, 1999;
16. Stănescu Ion "Bazele comerţului" Bucureşti Economica, 1999;
17. "Anuarul statistic al Republicii Moldova" Chisinau Statistica ,2000-2005;
18. "Economie şi finanţe" Chisinau ASEM nr. 1-3 1996;
19. "Economie şi sociologie" Chisinau nr.2 ,1998.
20. Blythe, J. Comportamentul consumatorului, Editura Teora , Bucuresti;
21. Catoiu I., Teodorescu N. Comportamentul consumatorului. Teorie si practica, Editura Economica, Bucuresti, 1997;
22. Kotler, Ph. Managementul marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 1997
23. Balaure, V., Marketing, Editura Uranus, Bucuresti, 2000;
24. Bassat, L., Cartea roşie a publicităţii. A cincea ediţie, Editura Folio, Barcelona, 1994
25. Santesmases, M. M., Termeni de marketing, Editura Piramide, Madrid, 1996
26. Kotler, P., Armstrong, G., Principiile Marketingului. Ediţia a VI-a, Londra, 1994
27. Băşanu Gh. Managementul marketingului; Bucureşti: Diacon Coresi, 1993.
28. Pistol Gh. Marketingul afacerilor; Chişinău: Editura Fundaţiei România de mâine, 2004.
29. Marketingul şi publicitatea în afacerea independentă: Ghid practic pentru marketing şi publicitate cu buget redus; Bucureşti: Universitatea Politehnică, 1993.
30. Jugănaru M. Teorie şi practică în cercetarea de marketing; Bucureşti: Expert, 1998.
31. Catană Gh. Marketing: Filosofia succesului de piaţă vol-1; Cluj-Napoca: Dacia, 2003.
32. Popescu A. Comunicarea în marketing: Studiul pieţei pur şi simplu; Bucureşti: Uranus, 2002.
33. Stoian I., Dragnea E. Teorie şi practică în cercetarea de marketing; Iaşi: Polirom, 1998.
34. Kotler Ph: Armstrong G. Principiile marketingului; Bucureşti: Teora, 2005.
35. E.Dragnea Teorie şi practică în cercetarea de marketing; Iaşi: Polirom, 1999.
36. Bradley F. Marketing internaţional; Iaşi:Teora, 2002.
37. Danciu M. Marketing internaţional de la tradiţional la global; Bucureşti: Editura Economică, 2001.
38. Railean V. Marketing; Chişinău: Univers, 1998.
39. Gribincea A. Managementul marketingului; Chişinău: Cartier, 1998.
