Introducere
Sistemul bancar – este una din cele mai importante structure ale economiei de piaţă. Băncile, efectuind decontările băneşti, creditind economia naţională, acceptind depozitele de la persoanele fizice şi juridice, sunt mediatori la distribuirea capitalului, contribuind esenţial la creşterea produsului intern brut al ţării.
Băncile moderne acordă un spectru larg şi multilateral de servicii clienţilor săi – de la cele tradiţionale (de credit, depozite şi decontare), care constituie baza business-ului bancar pină la cele moderne ce ţin de instrumentele financiare noi, serviciile fiduciare, operaţiunile investiţionale, etc.

CAPITOLUL I. EFICIENŢA ACTIVITĂŢII BANCARE ОN CONDIŢIILE TRECERII LA ECONOMIA DE PIATĂ

1.1. Aspecte conceptual privin eficienţa activităţii bancare, metode şi tehnici de realizare
1.2. Sistemul de indicatori de măsurare a eficienţei bancare prin prisma ratelor de rentabilitate
1.3. Determinanţii eficienţei bancare in contextul tendinţelor actuale de pe pieţele financiare

CAPITOLUL II. OPERAŢIUNILE BANCARE CU VALORILE MOBILIARE IN REPUBLICA MOLDOVA - ACTIVITATE DE SPORIRE A RANDAMENTULUI FINANCIAR AL BĂNCILOR

2.1. Operaţiunile emisionale – premise, oportunitate şi eficienţă
2.2. Operaţiunile investiţionale ale băncilor pe piaţa valorilor mobiliare
2.3. Activităţi profesioniste ale băncilor pe piaţa valorilor mobiliare

CAPITOLUL III. EFICIENŢA OPERAŢIUNILOR CU VALORI MOBILIARE ОN SISTEMUL BANCAR DIN REPUBLICA MOLDOVA

3.1. Consolidarea mediului operaţional de funcţionare a sistemului bancar pentru
eficientizarea operaţiunilor cu valori mobiliare
3.2. Riscurile legate de operaţiunile băncilor cu valorile mobiliare
3.3. Impactul operaţiunilor cu valorile mobiliare asupra indicatorilor de performanţă
ale băncii

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE
C. Activitatea bancară. – Chişinău, 2002. – 258 p.

INTRODUCERE:
Actualitatea temei investigate . Educaţia este un proces de învăţare care se desfăşoară pe parcursul intregii vieti; invăţământul formal reprezintă numai o mică parte din procesul educaţional deoarece , cind copilul se joacă, sau îşi ascultă părinţii sau prietenii, sau citeşte o carte, sau munceşte, el se educă. Misiunea scolii este de a asigură forţa de muncă bine calificată, de a forma specialişti cu înaltă calificare precum si de a se ocupa de dezvoltarea în meserie a celor calificaţi, pentru ca acestia să corespundă permanent solicitărilor sociale.

Cuprins:
CAPITOLUL 1. Elemente conceptuale cu privire la investitii
1.1 Conceptul de investitii
1.2 Teoria capitalului uman
1.3 Investitiile in educatie
1.3.1 Formarea si dezvoltarea sistemului de invatamint preuniversitar din Romania, scurt istoric
1.3.2Organizarea invatamintului preuniversitar de stat
1.3.3Legislatie si metodologie in invatamintul preuniversitar , limitari si perspective

CAPITOLUL 2. Sistemul de invatamint preuniversitar din Romania
2.1 Finantarea institutiilor de invatamint preuniversitar din Romania
2.2 Elaborarea si aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli; finantarea proportionala si finantarea complementara
2.3 Elaborarea devizului dgeneral economic pentru obiective de invesrtitii in invatamintul preuniversitar de stat
2.4 Analiza economico- financiara a obiectivelor de investitii, criterii de evaluare si selectie

CAPITOLUL 3. Studiu de caz
3.1 Evaluarea economico-financiara a proiectelor de investitii “…….” implementat la Scoala “…….”, din orasul Iasi, Romania, ordonator principal Consiliul local al municipiului Iasi
3.2 Evaluarea economico-financiara a proiectelor de investitii “…….” implementat la Scoala
CAPITOLUL 4. Concluzii si recomandari

Introducere:
În procesul evaluării, obiectul evaluării este examinat atât ca obiect fizic, cât şi ca totalitatea drepturilor şi obligaţiunilor legate de el. Drepturile patrimoniale şi bunurile imobile la care se referă sunt cunoscute sub denumirea de „proprietate imobiliară”.
În Codul Civil al Republicii Moldova la categoria de bunuri imobile sunt raportate terenurile, porţiunile de subsol, obiectele acvatice separate, plantaţiile prinse de rădăcini, clădirile, construcţiile şi alte lucrări legate solid de pământ, precum şi tot ceea ce în mod natural sau artificial este încorporat durabil în acestea, este posibilă fără a cauza prejudicii considerabile destinaţiei lor. Bunurile imobiliare şi drepturile reale asupra lor sunt supuse înregistrării de stat în Registrul Bunurilor Imobile.

CUPRINS:
Capitolul I Procesul de evaluare
1.1 Definirea misiunii de evaluare
1.2 Colectarea şi analiza datelor
1.3 Aplicarea metodelor de evaluare
1.4 Reconcilierea valorilor şi estimarea valorii finale
1.5 Elaborarea raportului de evaluare

Capitolul II Clasificarea şi măsurarea factorilor de influenţă asupra valorii imobilului comercial
2.1 Clasificarea factorilor de influenţă asupra valorii imobilului comercial
2.2 Măsurarea factorilor de influenţă asupra valorii imobilului comercial
2.3 Factorii de influenţă asupra obiectului evaluat

Capitolul III Raport de evaluarea a barului „Milenium
3.1 Generalizări
3.2 Supoziţiile şi condiţiile restrictive ale raportului
3.3Confirmarea dezinteresării şi calificării
3.4 Procesul de evaluare
3.5 Caracteristica obiectului evaluării
3.6 Metoda costului
3.7 Metoda venitului
3.8 Stabilirea rezultatului final

CONCLUZII:
Cadrul legislativ al RM cu privire la evaluarea bunurilor imobil este în continuă dezvoltare şi totuşi nu reflectă întru totul toate cerinţele specialiştilor din domeniul evaluării. Nu există o reglare centralizată a tuturor obiectelor imobile inclusiv determinarea unei tehnologii unice a dezvoltării şi reglării pieţei bunurilor imobile.
Evaluatorul trebuie să înţeleagă că nu orice investiţie în imobil îi măreşte productivitatea. La aplicarea şi utilizarea principiilor evaluatorul trebuie să fie foarte bine informat. Principiile de evaluare sunt legate între ele. Evaluatorul trebuie să ţină cont de toate principiile şi să înţeleagă poziţiile tuturor părţilor implicate în afacere sau tranzacţie.

BIBLIOGRAFIE:
1. Regulamentul provizoriu privind evaluarea bunurilor imobile
2. Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308-XIII din 25.07.1997
3. Lege pentru modificarea Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului nr.360 - XIV din 16.04.1999
4. Cadastrul bunurilor imobile, volumul V, Chişinău 2004
5. O. Buzu, A. Matcov „Evaluarea bunurilor imobile, teorie şi practică’’, Chişinău 2003
6. Olga Buzu „Organizarea activităţii de evaluare”, Chişinău 2002

INTRODUCERE:
Dezvoltarea relaţiilor de piţa în Republica moldova a creat conditii favorabile pentru aparitia unor noi genuri de activitaţi şi profesiuni,desi activitatea de evaluare a proprietatilor imobiliare nu este un domeniu absolut nou de activitate în moldova, în ultimul timp ea a căpătat un aspect nou.
Beneficiarii serviciilor de evaluare, se interesează tot mai des de valoarea de piaţă a bunurilor imobiliare decit de pretul normativ, care reflectă cheltuielile socialmente necesare pentru construirea obiectului evaluat.
Valoare de piaţă la rîndul ei, reflectă utilitatea bunului imobiliar din punct de vedere al pietii şi este considerat de majoritatea cumpărătorilor şi vînyătorilor drept valoare reală a bunului.
Procesul de evaluare reprezinta o sumedenie de proceduri ce sint utilizate de catre evaluator pentru a estima valoare bunului imobil

PLANUL LUCRĂRII:
CAPITOLUL I: Metode si principii de evaluare
1.1 Noţiunile utilizate în procesul evaluării
1.2 Principii folosite pentru evaluarea casei de locuit
1.3 Abordarea cheltuielilor
1.4 Abordarea vinzărilor- comparabile
1.5 Abordarea veniturilor

CAPITOLUL II: Măsurarea şi clasificarea factorilor de influienţă.
2.1 Clasificarea factorilor de influienţă
2.2 Măsurarea factorilor de influienţă

CAPITOLUL III: Raport de evaluare
3.1 Supoyitii şi restrictii principale ce stau la baza evaluarii
3.2 date generale
3.3 etapele procesului de evaluare
3.4 metodele evaluării

INTRODUCERE:
Într-o economie de tip planificat agenţii economici au fost obişnui’i ca “regulile jocului”să fie dictate. Directivele, normele, planurile, deciziile, instrucţiunile, preţurile reglementate, fondul resurselor alocate formau acel sistem economic şi administrativ în care agenţii economici derulau o activitate liniştită şi fără griji.
Odată cu trecerea la economia de piaţă agenţii economici au devenit liberi în organizarea şi derularea activitaţilor lor. Dar libertatea economică a adus cu ea riscul şi incertitudinea.

CUPRINS:
CAPITOLUL I. RISCUL ÎN ACTIVITATEA AGENŢILOR ECONOMICI
1.1. Definirea si esenţa riscurilor
1.2. Aparenţile obiective şi subiective ale riscurilor
1.3. Clasificarea şi caracteristicile riscurilor
1.3.1. Riscul politic
1.3.2. Riscul operaţiilor în valută
1.3.3. Riscul contractual
1.3.4. Riscul comercial
1.3.5. Riscul inovaţional

CAPITOLUL II . TEHNICI DE ANALIZĂ A RISCULUI FINANCIAR
2.1. Structura capitalului şi levierul financiar
2.1.1. Riscul financiar şi determinarea structurii optime a capitalului
2.1.2.Factorii consideraţi în luarea deciziilor referitoare la structura capitalului
2.2. Efectul de pârghie financiară. Politica de îndatorare

CONCLUZII:
Orice agent economic ce înfăptuieşte o activitate comercială cau industrială pe o piaţă locală sau străină îşi asumă anumite riscuri.
Nu există o definiţie exhaustivă pentru riscuri, însă majoritatea riscurilor odată apărute, se materializează sub forma unor sancţiuni sau pierderi financiare, care diminuiează rezultatele scontate de către agentul economic.
În activitatea sa un agent economic se confruntă cu mai multe feluri de riscuri şi toate este necesar de identificat.

BIBLIOGRAFIE:
J. Becour “L’estimation des risques de l’entreprise”, C.N.A.M., Paris, 1990
P. Bran “Relaţiile financiar-bancare ale societăţii comerciale”, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 1994
G. Cohen “Géstion financière de l’entreprise et développement financier”, EDICEF, 1991
P. Conso “La géstion financière de l’entreprise ”, ED. Dumond, Paris, 1985
В. Ковалев, “Финансовый анализ”, Москва, 1997
М. Крейнина. “Финансовый менеджмент”, Москва, 1998
E. Helfert “Techniques of Financial Analyses”, Moscow, 1996
P. Halpern si altii “Finante manageriale”,Editura Economică, 1998
M. Gheorghită,
V. Gortolomei “Analiza flexibilitatii si prezicerea insolvabilitatii intreprinderii”, Contabilitate si Audit-Nr. 8, 1997
V. Gortolomei
M. Gheorghită, “Sa invatam a analiza riscurile activitatii intreprinderii pentru a le dirija”, Mesagerul Industrial Nr. 23, 1997
C. Mereuţă “Analiza diagnostic a societăţilor comerciale în economia de tranziţie”, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1994
C. Mineatos “Evaluarea riscului de faliment”, Capital, Nr 49, 1994
M. Niculescu “Diagnostic global strategic”, Ed. Economică, Bucureşti, 1997
А. Первозванский “Финансовый рынок: расчет и риск”, Москва,1996
К. Рэдхед, Ч. Хьюз “Управление финансовыми рисками”, Москва,1996
I. Stancu “Finanţe”, Ed. Economică, Bucureşti, 1996
А. Шеремет,
Р. Сайфулин “Методика финансового анализа”, Москва, 1995

INTRODUCERE:
Politica bugetar-fiscală promovată la nivel naţional în perioada de tranziţie economică a cunoscut variaţii din cele mai spectaculoase. Şi în prezent acţiunile de politică bugetar-fiscală nu posedă o coerenţă vădită, fapt atestat de multiplele discuţii pe marginea deciziilor economico-financiare în cercurile profesionale, academice, politice. Din aceste motive estimarea obiectivă şi imparţială a efectelor economice, financiare, sociale şi de altă natură a politicii bugetar-fiscale promovate la etapa actuală de adminisraţia publică centrală în Republica Moldova revine impetuos în actualitate.

CUPRINS:
1. Evaluarea politicii fiscale prin prisma criteriilor de eficienţă
2. Perspectiva extinderii autonomiei financiare locale prin descentralizarea fiscală
3. Optimizarea structutii veniturilor şi cheltuielilor publice - premisă fundamentală pentru consolidarea autonomiei financiare locale

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI:
• Raţionalizarea structurii veniturilor şi a cheltuielilor publice prin prisma criteriului de stimulare a creşterii economice - ca o precondiţie pentru eficienţa proceselor de descentralizare fiscală;
• Instituţionalizarea procesului de descentralizare, inclusiv prin formarea /desemnarea unei structuri (de regulă, Minister) care să asigure un proces integrat şi eficient de descentralizare în Republica Moldova. Structura respectivă trebuie să joace un rol important în elaborarea şi monitorizarea politicii de descentralizare financiară. Totodată, în scopul creşterii capacităţii administrative a APL şi a stimulării asocierii UAT – să gestioneze programe naţionale de dezvoltare adresate APL;

BIBLIOGRAFIE:
1. Constituţia Republicii Moldova ( adoptată la 29 iulie 1994 )// Monitorul Oficial al R. Moldova. – 1994. –nr. 1.
2. Codul fiscal . Nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997// Monitorul Oficial al R. Moldova. – 2001. – Nr. 102 - 103.
3. BREZEANU Petre. Fiscalitate. Concepte, modele, teorii, mecanisme, politici şi practici fiscale. _Bucureşti: Editura Economică, 1999. –384p.
4. Drept financiar / Constantin Albuţ, Corneliu Diaconu.-Iaşi: Editura Fundaţiei Chemarea, 1998. –256p.
5. GRIGORE-LACRIŢĂ N. Impozitele indirecte // Impozite şi Taxe. –2002.-Nr.6. –p.59-61.
6. Impozite, taxe şi contribuţii / Gheorge M. Voinea, Gabriel Ştefura, Angela Boariu, Mircea Soroceanu. –Iaşi: Junimea, 2002. –298p.
7. IPATI Genadie. Impozitarea şi facilităţile fiscale. –Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 2003. –255 p.
8. Finanţe publice / coord.prof. univ.dr. Iulian Văcărel.-Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., 2001.- 757 p.
9. Finanţele publice locale / Zinaida Greceanîi, Valentina Văzdăuţan, Svetlana Arionescu, Kristina Creoşeteanu. -Chişinău-Bucureşti: Cartier, 2001. –168p.
10. Finanţe publice: teorie şi practică în tranziţia central-europeană / coor. Juraj Nemec, Glen Wright: trad. Din eng. de Rodica Albu, Cristian Tămaş. –Iaşi: ARS LONGA, 2000. –430p.
11. MANOLE Tatiana. Finanţe publice.- Chişinău: AAP, 1998.-348 p.
12. MANOLE Tatiana. Finanţele publice locale.- Chişinău: Editura Cartier, 2000.-264 p.
13. MANOLE Tatiana. Finanţele publice locale: rolul lor în consolidarea autonomiei financiare la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. –Ch.: Epigraf S.R.L., 2003 (F.E.P. Tipografia Centrală). -240 p.
14. MOŞTEANU Tatiana, DINU Sorin. Reforma sistemului fiscal în România. –Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică, 1999. –225p.
15. PASCU Ştefan, BODOR Andros. Istoria universală, antică şi medievală. –Bucureşti: 1991.
16. RICARDO David. Despre principiile economiei politice şi impunerii. Opere alese (în 2 vol.): vol. I. - Ch.: Universitas, 1993. -336p.
17. SARCO Petru. Impozitele şi facitilităţile fiscale. – Bucureşti: Ed. Niculescu, 1999. –311p.
18. SECRIERU Angela. Finanţe publice. –Chişinău: Epigraf, 2004. –292 p.
19. SMITH Adam. Avuţia naţiunilor: Cercetare asupra naturii şi cauzelor ei. În două vol.. Vol. II / Trad. Din l. engl. De Al. Hallunga. – Ch.: Universitas, 1992. – 405 p.
20. STANCU Ion. Finanţe. –Bucureşti: Editura Economică, 1996.-560p.
21. Stratulat Oleg. Conceptul şi funcţiile finanţelor publice. –Chişinău: Editura A.S.E.M.. 1996. –56p.
22. Stratulat Oleg. Mecanismul financiar. –Chişinău: Editura A.S.E.M.. 1996. –78p.
23. Stratulat Oleg. Politica financiară. _Chişinău: Editura A.S.E.M., 1997. –126p.

INTRODUCERE:
Tranziţia la economia de piaţă a Republicii Moldova a scos in vileag o serie de probleme, acuitatea cărora a reliefat tot mai mult criza economică şi socială: degradarea economiei, nivelul înalt al inflaţiei, deficitul bugetar, falimentarea întreprinderilor, creşterea şomajului etc.
După cum ne demonstrează experienţa unor ţări economic dezvoltate, una din posibilităţile de soluţionare a problemelor iscate este dezvoltarea amplă a activităţii antreprenoriale care actualmente este considerată drept un factor primordial în dezvoltarea economiei de piaţă a republicii. Evident că în aceste condiţii subiectul principal devine antreprenorul. Anume el este persoana ce activează în interesul întreprinderii, a său personal, asumându-şi un anumit risc. El este nevoit să cunoască modul de exercitare a activităţii de antreprenoriat, mediul în care se desfăşoară acţiunile practice, problemele cu care se poate înfrunta în activitatea sa şi şansele posibile pentru a le soluţiona.

Cuprins:
1.ESENŢA ŞI COMPONENTELE MEDIULUI AMBIANT AL ÎNTREPRINDERII
2.OBIECTIVELE ECONOMICE ALE FIRMEI ÎN CONDIŢIILE ECONOMIEI DE PIAŢĂ
3.ACTIVITATEA AGENŢILOR ECONOMICI ŞI PROBLEMA INCERTITUDINII
4. GESTIONAREA ÎNTREPRINDERII PRIN COSTURI, CALEA SPRE PROSPERITATE

Concluzii:
Studiind diverse materiale, referitoare la tema abordată în lucrare, putem face următoarele concluzii:
fiecare agent economic inclusiv întreprinderile autohtone (Republica Moldova) îşi desfăşoară activitatea sa într-un mediu care îmbină diferiţi factori ca economici, sociali, politici, juridici ş.a. În dependenţă de starea acestor factori distingem diferite tipuri de mediu. Analizând starea economică actuală a R.M. putem menţiona că mediul în care întreprinderile activează este schimbător şi pe parcursul timpului tinde spre a fi turbulent (modificările sunt foarte frecvente din cauza crizei politice şi economice ce afectează sfera de activitate a întreprinderii, de amploare variată şi cu influenţe puternice asupra firmei, greu de anticipat din cauza instabilităţii).

Cuprins:
Capitolul 1 : STRUCTURI, SISTEME ANGRENATE ÎN EMITEREA ŞI UTILIZAREA CARDURILOR
1.1 SISTEME MONDIALE
1.2 SISTEME NAŢIONALE
1.3. Criterii utilizate în stabilirea tipologiei cardurilor

Capitolul 2 : Stadiul de implementare şi utilizare a cardurilor
2.1 Pe plan mondial

Capitolul 3 : Legislaţia internă şi internaţională în materie de carduri
3.1 Legislaţia internaţională în materie de carduri
3.2 Legislaţia internă în materie de carduri

CUPRINS:
Cap.I - Bancile si operatiunile bancare
1.1. Rolul bancilor in economie
1.2. Sisteme bancare. Modele de structurare
1.3. Operatiunile si serviciile bancare

Cap.II - Operatiunile de emisie a numerarului
2.1. Emisiunea numerarului. Rol si functii in economie
2.2. Institutii emitente de numerar. Instrumente de politica monetara
2.3. Punerea numerarului in circulatie. Canale de distributie

Cap.III - Numerarul ca instrument de plata. Operatiunile de casierie la banci
3.1. Numerarul ca instrument de plata
3.2. Casieria bancara. Concept,cerinte,organizare si functionare
3.3. Operatiunile de casierie

Cap.IV - Tendinte in utilizarea numerarului
4.1. Tendinte globale
4.2. Tendinte in Romania

Introducere:
Piata hirtiilor de valoare este un regulator a multor procese ce au loc in cadrul economiei de piata. Aceasta se refera in primul rind la procesul investirii capitalului. Ultimul presupune, ca migratia capitalului se efectuiaza in forma de aflux in locurile necesare si reflux din ramurile de productie unde se observa proficit de capital. Mecanizmul acestei miscari este stiut: creste cererea la marfurile (serviciile) oarecare, respectiv cresc preturile lor, cresc veniturile de la producere, si in ramurile aceste se indreapta capitalurile disponibile, parasind acele ramuri de producere, la productia carora se micsoreaza cererea si care devin din punct de vedere economic mai putin eficiente. Hirtiile de valoare sunt un mijloc, cu ajutorul carora se asigura lucrul acestui mecacnizm. Ele absorba capitalul temporar disponibil, si prin intermediul vinzarii - cumpararii ajuta sa-l «puna» in directia corecta. In practica economiei de piata, aceasta duce la aceea ca in general capitalul

Cuprins:
1) Esenta, scopurile si formele emisiunii.
2) Emisiunea valorilor mobiliare.
• emisiunea actiunilor.
• emisiunea obligatiunilor.
• emisiunea certificatelor de depozit si de economii.
3) Particularitatile emisiunii si plasarii valorilor mobiliare in Republica Moldova.

Concluzie:
Pentru ca intr-o tara sa existe o piata a valorilor mobiliare dezvoltata, sunt necesare asa componente, ca cererea, oferta, intremediarii, participantii, infrastructura de piata (bancile comerciale, bursele de valori, institutiile investitionale etc) si de asemenea sistemele de reglare si autoreglare a ei. Toate aceste componente au fost practic create pina in anul 1996. Un rol decisiv in crearea pietei valorilor mobiliare au jucat privatizarea si actionarea intreprinderilor de stat - societatile pe actiuni au devenit subiecti principali a acestei piete.

Bibliografia:
1) В.С. Таркановский “ Рынок ценных бумаг и его финансовые институты.”
2) Шарп “ Инвестиции.”
3) Е.В. Семенкова “ Операции с ценными бумагами.”
4) G. Anghelache “ Piata de capital si bursele de valori.”
5) www.logos.press.md
6) www.moldse.md
7) www.nyse.com
8) www.moldse.md/comisia
9) Anualul statistic elaborat de Ministerul Economie si Reformelor.

CUPRINS:
Capitolul 1. Elemente teoretico-metodologice privind strategia firmei
1.1 Conceptul de strategie
1.1.1. Succintă incursiune retrospectivă
1.1.2. Gama variată a abordărilor strategice
1.1.3. Strategia şi principalele sale caracteristici
1.1.4. Componentele strategiei
A. Misiunea firmei
B. Obiectivele strategice
C. Obţiunile strategice
D. Resursele
E. Termenele strategice
F. Avantajul competitiv
1.2. Etapele metodologiei de elaborare a strategiilor
1.2.1. Formularea misiunii organizaţiei
1.2.2. Evidenţierea punctelor forte şi slabe ale organizaţiei
1.2.3. Descoperirea oportunităţilor şi pericolelor în dezvoltarea organizaţiei
1.2.4. Identificarea locului pe care îl ocupă firma în cadrul mediului ambiant
1.2.5. Stabilirea obiectivelor şi obţiunilor strategice
1.2.6. Alocarea resurselor materiale, financiare şi umane
1.2.7. Formularea strategiei de dezvoltare
1.3. Rolul strategiilor de firmă
A. La nivel de firmă
B. La nivel de economie

Capitolul 2. Prezentarea firmei
2.1. Profilul firmei
2.2. Prezentarea structurii economice
2.3. Prezentarea situaţiei economico-financiare

Capitolul 3. Misiunea firmei, obiectivele strategice şi analiza mediului intern şi extern al firmei ROMSIP S.A.
3.1. Definirea misiunii firmei şi obiectivele strategice
3.2. Evidenţierea simptomelor semnificative, a punctelor forte şi slabe ale organizaţiei
3.3. Stabilirea pericolelor şi oportunităţilor în dezvoltarea firmei

Capitolul 4. Formularea orientărilor strategice - avantajele acestora
4.1. Formularea obiectivelor strategice
4.2. Definirea strategiei
4.3. Stabilirea avantajelor strategiei preconizate

PLAN:
ESENŢA ELASTICITĂŢII ŞI ROLUL EI ÎN DETERMINAREA PREŢULUI LA MĂRFURI
Fluctuaţiile de preţ şi de elasticitate de preţ a cererii şi ofertei
ELASTICITATEA CERERII – DEFINIRE
ELASTICITATEA CERERII CONFORM PREŢULUI
Cinci cazuri tipice ale elasticităţii de preţ a cererii
ELASTICITATEA CERERII CONFORM VENITULUI
Cazurile tipice ale elasticităţii de venit a cererii
ELASTICITATEA ÎNCRUCIŞATĂ A CERERII
ELASTICITATEA OFERTEI - DEFINIRE
ELASTICITATEA OFERTEI CONFORM PREŢULUI
ELASTICITATEA DE COST A OFERTEI
APLICAREA TEORIEI ELASTICITĂŢII ÎN PRACTICĂ

CONCLUZIE:
Cunoaşterea problematicii complexe a cererii, în general, şi în special a elasticităţii cererii are o deosebită importanţă pentru managementul firmei, pentru a se adapta promt şi eficient la situaţiile complexe care se întîlnesc într-o economie cu piaţă concurenţială.
Cunoaşterea tipului de elasticitatea este o informaţie de foarte mare importanţă mai ales pentru vînzătorul de pe piaţa cu concurenţă imperfectă. Aici el poate să exercite influenţe individuale asupra preţului unitar, cu efecte vizibile asupra cifrei de afaceri (venitul total pe care îl obţine) şi implicit asupra segmentului de piaţă deţinut.

BIBLIOGRAFIE:
1. Cara E. Microeconomie, ASEM, Chişinău 1996.
2. Cara E., Pârţachi I., Stratan S. Microeconomie aplicată, Chişinău 1998.
3. Ciucur D., Gavrilă I., Popescu C. Economie: Manual universitar, ediţia a II-ua, Editura Economică, 2001.
4. Cojuhari A. Bazele ştiinţelor economice, Editura AAP, Chişinău, 1998.
5. Creţoiu G. Economie politică.
6. Economie politică (vol. I-II), Editura Porto-Franco, Galaţi, 1991.
7. Duran V. Microeconomie. Aplicaţii practice (vol. I).
8. Genoreux J. Economie politică (vol. I), 2000.
9. Georgescu N. Microeconomie: Principii şi soluţii, 1995.
10. Gherasim T. Microeconomie (vol. I-II), Editura Economica, Bucureşti, 1993.
11. Oprescu G. Microeconomie. Macroeconomie, 2000.
12. Zbîrciog V. Coordonata microecomică a vieţii umane: Probleme. Soluţii, 2001.
13. Zbîrciog V. Microeconomie aplicată.
14. Whitehead G. Economia.
15. Хайман Д. Современная микроэкономика: анализ и применение. Финансы и статистика, Москва, 1992.

Introducere:
Microeconomia este ştiinţa care se ocupă cu studiul aprofundat al agenţilor economici individuali, iar piaţa serviciilor şi produselor este cadrul pe care microeconomia îl dezbate cu predilecţie.Ea studiază mecanismele şi legile care guvernează consumul şi producţia, modul de alocare a resurselor, modalităţile de combinare a factorilor de producţie cât şi posibilităţile de optimizare ale acestor combinaţii.Scopul principal al microeconomiei este acela de a asigura o fundamentare ştiinţifică procesului decizional desfăşurat la nivel microeconomic.Marshall, considera că este foarte delicat raţionamentul în termenii echilibrului general şi prefera o analiză în termenii echilibrului parţial. Instrumentele de analiză puse la punct de Marshall sunt folosite şi astăzi.Una din caracteristicile raţionamentului său este utilizarea faimosului «ceteris paribus», ceea ce se poate exprima astfel : “Care este influenţa unei variaţii a variabilei A asupra variabilei B, ştiind că celelalte variabile care ar putea influenţa eventual variabila B sunt considerate ca fiind fixate ’’ ceea reprezintă elasticitatea.

Cuprins:
1. Esenţa elasticităţii şi rolul ei în determinarea preţului la mărfuri
2. Elasticitatea cererii conform preţului
3. Elasticitatea cererii conform venitului
4. Elasticitatea încrucişată a cererii
5. Elasticitatea ofertei
6. Aplicarea teoriei elasticităţii în practică

Concluzie:
Într-o economie de piaţă preţurile si cantităţile de produse supuse schimbului se stabilesc prin deciziile şi acţiunile a mii şi mii de agenţi economici, exponenţi ai unei anumite forme de proprietate, producători şi consumatori, în conformitate cu exigenţele legii cererii şi ofertei. În esentă, aceasta lege ne arată că în condiţiile în care toti ceilalti factori ramân constanti, cererea pentru un anumit produs creste pe masura ce pretul produsului respectiv scade. În aceeasi ordine de idei, oferta unui anumit produs creste pe masura ce pretul produsului respectiv creste. Drept urmare, pe o piata concurentiala, pretul si cantitatile în care produsele (serviciile) se vând si se cumpara, tind sa fie determinate de punctul în care cererea si oferta sunt egale.Cunoaşterea elasticităţii cererii şi a ofertei are o importanţă deosebită pentru agenţii economici, atît vanzători cît şi cumpărătorii, pornind de la nivelul şi dinamica preţurilor bunurilor de pe piaţa, aceştia işi pot adapta oferta la cerere.

Bibliografie:
1. Lipsey, R., Chrystal K., Economia pozitivă, Bucureşti, Editura Economică, 1999, Elasticitatea cererii şi ofertei
2. Bădulescu Alina Microeconomie , Editura Expert, Bucureşti 2002.
3. Doltu Claudia Economie ( microeconomie şi macroeconomie),Editura ASE , Bucureşti 2004.
4. Cara Elena Microeconomie aplicată,Chişinău 1998.
5. Umaneţ Valeriu Economie politică, Editura U.S.M., Chişinău 2004.
6. Zbîrciog Valeriu Microeconomie aplicată, Editura Evrica, Chişinău 2001.
7. Oprescu Gheorghe Microeconomie-macroeconomie, Editura Economică, Bucureşti 2000.
8. Marin Dumitru ,Stancu S. Microeconomie aplicaţii, Editura ASE, Bucureşti 2000.
9. Capanu I., Anghelache C. Indicatorii economici penru managementul micro şi macro economic, Editura Economica, Bucureşti 2000.
10. Raşcă Lavinia Teorie şi practică în economie, Editura ASE, Bucureşti 2002.
11. Cara Elena Microeconomie -îndrumar metodic, Chişinău 1996.

INTRODUCERE:
In condiţiile economiei de piaţă când factorii valorici sunt extrem de instabili, determinarea valorii de deviz a obiectivelor de investiţii se stabileşte în baza resurselor evidenţiate în documentaţia de proiect si deviz: materialele, manopera, utilajele de construcţii-montaj si a preţurilor de livrare la aceste resurse. O astfel de metodă se numeşte metoda de resurse. Metoda se utilizează pentru lucrările de construcţii, montaj, de instalaţii, de construcţii speciale şi reparaţii (reparaţii capitale şi curente ale clădirilor, construcţiilor şi instalaţiilor).

Cuprins:
Documentaţia tehnico-economică necesară la determinarea costului de deviz
Calculul costului de deviz
Deviz local
Catalog de preturi unitare
Borderoul de resurse
Schita proectului

Bibliografie:
1. Indicatoare de norme de deviz pentru lucrări de construcţii industriale, agrotehnice, locuiţe şi social culturale, C, vol. I, II, III, ed. 1981, iunie 2001.
2. Indicatoare de norme de deviz pentru lucrări de terasamant, Ts, ed. 1981, 2003.
3. Instrucţiuni privind salarizarea în construcţie, CPL 01.02.2000;
4. Instrucţiuni privind cheltuielile de deviz în construcţie, CPL 01.02.2000.
5. Instrucţiuni privind calcularea cheltuielilor de regie la determinarea valorii obiectivelor, CPL 01.03.2000.
6. Instrucţiuni privind cheltuielile de deviz pentru funcţionarea utilajelor de construcţie, CPL 01.04.2000.
7. Instrucţiuni privind determinarea valorii beneficiului de deviz la formarea preţurilor libere pentru producţia de construcţie, CPL 01.05.2001.
8. Legea privind calitatea în construcţii, nr. 721-XIII din 02.02.96, M.O. nr. 25/259 din 25.04.96.
9. Legea privind salarizarea în Republica Moldova, nr. 1305-XII din 25.02.93.
10. Legea privind contractul colectiv de muncă, nr. 1303-XII din 25.02.93.
11. SNC 11 – Contractul de Construcţie.
12. SNC 16 – Contabilitatea activelor materiale pe termen lung.
13. SNC 11,3 – Componenţa consumurilor şi componenţa intreprinderii.
14. SNC 23 – Cheltuielile privind împrumuturile.

INTRODUCERE:
“Având un plan minuţios şi detaliat, puteţi învinge; având un plan neglijent şi mai puţin detaliat, s-ar putea să nu învingeţi. Însă eşecul este şi mai previzibil dacă nu planificaţi deloc! O victorie sau o înfrângere poate fi prevăzută pornind de la modul în care acţiunea a fost planificată în avans.”
Sun Tzu, Arta războiului, sec. 400 î. H.
Tema tezei de licenţă este „Elaborarea busines – planului la Fabrica de Vinuri ”VINEX - VICTORIA”. Astăzi această temă este foarte larg răspândită în fiecare unitate economică, deoarece planificarea afacerii este una din cheile succesului ale unei întreprinderi ce permite definirea clară a scopurilor si activităţilor pentru atingerea lor, precum si planificarea clară a resurselor necesare pentru obţinerea beneficiului aşteptat.
Teza de licenţă sub denumirea „Elaborarea busines – planului la Fabrica de Vinuri ”VINEX - VICTORIA” are menirea de a arăta ce este un plan de afaceri, care sunt compartimentele de bază ale acestuia şi ce informaţie trebuie să conţină fiecare compartiment.

CUPRINS:
Capitolul I. Business - planul - program de acţiuni pentru atingerea scopurilor
1.1. Esenţa, scopul şi sursele de informaţie ale business – planului
1.2. Elaborarea strategiilor de dezvoltare a întreprinderii
1.3. Cerinţele principale către elaborarea business - planului şi structura lui

Capitolul II. Analiza activităţii economico -financiare a Fabricii de Vinuri "VINEX - VICTORIA"
2.1. Caracteristica Fabricii de Vinuri "VINEX - VICTORIA"
2.1.1. Istoricul întreprinderii
2.1.2. Zona compactă de materie primă şi a plantaţiilor de viţă-de-vie
2.1.3. Dispunerea de terenuri consolidate pentru înfiinţarea plantaţiilor noi de viţă-de-vie
2.1.4. Forma organizatorico - juridică a Fabricii de Vinuri "VINEX - VICTORIA"
2.1.5. Structura organizatorico - juridică a întreprinderii
2.2. Analiza indicatorilor tehnico - economici principali ai Fabricii de Vinuri "VINEX - VICTORIA"
2.3. Analiza programului de producere a Fabricii de Vinuri "VINEX - VICTORIA"
2.4. Analiza gestiunii resurselor umane a Fabricii de Vinuri "VINEX - VICTORIA"
2.5. Aprecierea nivelului tehnico - organizatoric şi al utilizării capacităţii de producţie a Fabricii de Vinuri "VINEX - VICTORIA"
2.6. Analiza cheltuielilor şi costului producţiei
2.7. Analiza rezultatelor financiare
2.7.1. Analiza beneficiului întreprinderii
2.7.2. Analiza indicatorilor de lichiditate, solvabilitate a întreprinderii
2.8. Analiza dependenţei de corelaţie a rentabilităţii vânzărilor de factorii de bază

Capitolul III. Elaborarea planului de afaceri al Fabricii de Vinuri "VINEX - VICTORIA"
3.1. Sinteza planului de afaceri
3.2. Evaluarea pieţei de desfacere şi a concurenţilor
3.3. Planul de marketing
3.4. Producţia, serviciile
3.4.1. Măsuri de implementare a sistemului de management al calităţii ISO 9001
în varianta 2000 şi a sistemului de asigurare a inofensivităţii produselor – HACCP
3.5. Programa de producere
3.5.1. Producerea vinurilor albe de masă de calitate superioară
3.5.2. Măsuri elaborate în anul 2005 cu privire la reconstrucţia în plan tehnico –
tehnologic, reparaţii curente şi construcţii capitale, pregătirea către sezonul de
prelucrare a strugurilor şi merelor
3.5.3. Măsuri cu privire la reconstrucţia în plan tehnico - tehnologic, reparaţii
curente şi construcţii capitale, pregătirea către sezonul de prelucrare a strugurilor
şi merelor ce urmează a fi îndeplinite în anul 2006
3.6. Managementul şi personalul
3.7. Planul financiar
3.7.1. Măsuri cu privire la redresarea situaţiei economico - financiare a Fabricii de
Vinuri "VINEX - VICTORIA"

CONCLUZII:
În perioada de tranziţie la economia de piaţă s-au produs mutaţii enorme în mediul în care activează întreprinderile autohtone. Realitatea din prezent înaintează în faţa antreprenorilor exigenţe şi restricţii mult mai severe decât în trecut. În asemenea condiţii, agenţii economici trebuie să posede un nivel de performanţă adecvat complexităţii şi dificultăţii problemelor cu care se confruntă. Adevărul este acela că potenţialul întreprinderilor noastre este redus din diferite cauze obiective şi subiective.
În condiţiile unei economii de piaţă planificarea afacerii are ca scop maximizarea valorii întreprinderii în condiţiile asigurării unei solvabilităţi pe termen lung, echilibrului financiar, creşterii economice şi profitabilităţii pe termen lung. Obiectivele agenţilor economici ar trebui neapărat să accentueze o metodă adecvată de asigurare a bunăstării afacerilor.

BIBLIOGRAFIE:
1) MARIA NICULESCU, „Diagnostic global strategic”, Editura Economică, Bucureşti, 1997
2) NICOLAE CIORNÂI, ILIE BLAJ, „Economia firmelor contemporane, Editura Prut Internaţional, Chişinău, 2003
3) LARISA BUGAIAN, „Managementul costurilor şi Contabilitatea managerială”, Chişinău, 2003
4) NICOLESCU O. „Sisteme metode şi tehnici manageriale ale organizaţiei”, Editura Economică, Bucureşti, 2000, p. 103 – 132
5) SASU C., BERNIER R., „Enciclopedia întreprinzătorului”, Editura Economica, Bucureşti, 1999
6) STUTELY R., „Planul de afaceri perfect”, Editura ARC, Chişinău, 2001
7) LIVIU VACARCIUC, IURIE MADAN, „Filtrarea băuturilor”, ghid practic, Tipografia Centrală, Chişinău, 2001
8) GHEORGHE COZUB, EMIL RUSU, „Producerea vinurilor în Moldova”, editura Litera, Chişinău, 1996
10) SOLCAN A. „Managementul micului business”, Editura ASEM, Chişinău, 2001
11) Revista ştiinţifico – didactică „Economica”, Editura ASEM, Nr.4 din 2005
12) DUMITRU GORTOLOMEI, NATALIA CURAGĂU, VALENTINA FEDERENCO „Finanţe şi evidenţa contabilă a afacerii”, Chişinău 2003

Adrese utile în Internet
www.smallbiz.md
www.venividi.org
www.google.com
www.statistica.md