INTRODUCERE:
Tranziţia la economia de piaţă a Republicii Moldova a scos in vileag o serie de probleme, acuitatea cărora a reliefat tot mai mult criza economică şi socială: degradarea economiei, nivelul înalt al inflaţiei, deficitul bugetar, falimentarea întreprinderilor, creşterea şomajului etc.
După cum ne demonstrează experienţa unor ţări economic dezvoltate, una din posibilităţile de soluţionare a problemelor iscate este dezvoltarea amplă a activităţii antreprenoriale care actualmente este considerată drept un factor primordial în dezvoltarea economiei de piaţă a republicii. Evident că în aceste condiţii subiectul principal devine antreprenorul.

Cuprins:
1.ESENŢA ŞI COMPONENTELE MEDIULUI AMBIANT AL ÎNTREPRINDERII
2.OBIECTIVELE ECONOMICE ALE FIRMEI ÎN CONDIŢIILE ECONOMIEI DE PIAŢĂ
3.ACTIVITATEA AGENŢILOR ECONOMICI ŞI PROBLEMA INCERTITUDINII
4. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII ANTREPRENORIALE ÎN BAZĂ DE MARKETING ŞI INFLUENŢA EI ASUPRA ÎNTREPRINDERII
4.1 GESTIONAREA ÎNTREPRINDERII PRIN COSTURI, CALEA SPRE PROSPERITATE

Bibliografie:
“Tribuna economică”
1997 nr. 30-34
“Promovarea vînzărilor”
“Economie şi sociologie”
1997 nr. 3
“Orientarea valorică a antreprenorilor”

Zgârciob V. “Microeconomie (teorie şi aplicaţii)”
Chişinău 1996

“Economie şi finanţe”
1998 nr. 1(15)
“Dezvoltarea antreprenoriatului în baza aplicării marketingului”

Bărbulescu C. “Economia şi gestiunea întreprinderii”
Bucureşti 1997

Gabriel Petru – Luca “Elemente de management financiar: profitabilitate şi competitivitate, profit, preţ şi calitate, risc şi certitudine”
Iaşi 1997

“Finanţe, credit, contabilitate”
1998 nr. 4 p. 3-10
“Conducerea prin costuri”

Introducere:
În structura oricărei economii de piaţă, după cum s-a putut constata, pe lângă concurenţă, apare şi monopolul, fie ca o replică la concurenţă, fie ca o formă modificată a acesteia. În înţelesul obişnuit – luat ca o replică la concurenţă – o întreprindere are situaţia de monopol atunci când ea este unicul producător al unui produs omogen din ramură, în prezenţa unui număr mare de cumpărători. Consecinţa fundamentală este următoarea: preţul nu mai este stabilit, în mod exogen, prin jocul liber al forţelor pieţei, ca în cazul concurenţei perfecte, ci este fixat, împreună cu volumul producţiei, de însăşi firma producătoare. Prin urmare, o firmă pusă în situaţia de a fi monopolistă trebuie să fie singura care oferă produse pe piaţă fără alţi producători concurenţi (naţionali sau străini), iar produsul să nu fie substituibil.

Cuprins:
1. Analiza comparativă dintre monopol şi concurenţa perfectă
2. Consecinţele economice ale monopolizării.
3. Consecinţele sociale ale monopolizării.

Bibliografie:
o Economie (Ediţia a şasea) – Coralia Angelescu, Dumitru Ciucur, Dinu Marin, Ilie Gavrilă, Paul Tănase Ghiţă, Constantin Popescu, Cornel Târhoacă
o Tratat de economie (vol 3) – Aurel Iancu
Piaţă. Concurenţă. Monopol
o Pieţe şi preţuri – Ilie Băbăiţă, Alexandru Duţă
o Economia Politică – Dobrotă Niţă
o Ştiinţă economică şi interesul public – J.K. Galbraith
o Modul economic de gândire – Paul Heyne

CUPRINS:
I. DISPOZIŢII GENERALE
1.1. Invitaţie la licitaţie
1.2 Lista caracteristicilor automobilelor de serviciu solicitate de IFPS
1.3 Fişa informaţională pentru Participanţii la licitaţie
2.1. Sursa de finanţare
2.2. Participanţii la licitaţie
2.3. Originea mărfii
2.4. Cheltuieli de participare
2.5. Informaţia prezentată de Participanţi
2.6. Precizarea Documentelor pentru participare la licitaţie
2.7. Aplicarea modificărilor în documentele de licitaţie
2.8. Limba de comunicare în cadrul licitaţiei
2.9. Documentele prezentate de Participanţi
2. Documentele facultative, prezentate obligatoriu numai la solicitarea lor ulterioară:
2.10. Preţurile la mărfurile propuse
2.11. Valuta licitaţiei
2.12. Documentele ce confirmă calitatea mărfii
2.13. Perioada de valabilitate a ofertei
2.14. Întocmirea şi semnarea ofertei
2.15. Prezentarea ofertelor
2.16. Termenul limită de depunere a ofertelor
2.17. Ofertele prezentate cu întârziere
2.18. Modificarea ofertelor şi retragerea lor
2.19. Deschiderea licitaţiei
2.20. Condiţiile garanţiei pentru ofertă
2.21. Evaluarea şi compararea ofertelor
2.22. Stabilirea contactului cu Cumpărătorul

III. ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI
3.1. Aprecierea definitivă
3.2. Criterii de încheiere a contractului
3.3. Semnarea contractului
3.4. Garanţia executării contractului
3.5. Plata pentru marfa livrată

IV. DOCUMENTELE - MODEL
4.1. Oferta
4.2. Garanţia pentru ofertă (bancară)
4.3 Garanţia pentru îndeplinirea contractului
4.4. Date despre Participant

Introducere:
Doctrina keynesiana isi trage radacina din acea realitate economica concreta care a existat in perioada interbelica, in Anglia. Deja primul razboi mondial demonstrase cu prisosinta ca principiul «laisser-faire» se epuizase, ca economia capitalista nu mai putea functiona fara o interventie masiva a statului. Neoclasicii puneau totul pe seama razboiului, afirmind ca pe timp de pace totul va reveni la normal. Dar,spre marea lor dezamagire situatia economica continua sa se inrautateasca, crizele adinci si pustiitoare, somajul, inflatia si ascutitele conflicte sociale punind sub semnul intrebarii insasi viabilitatea economiei de piata, a capitalismului.

Planul:
1. Keynesismul : esenta si modelul economic
2. Instrumentele digiste de interventie a statului in economie
3. Evolutia teoriei lui Keynes.Particularitatile dirigismului in R.Moldova

Bibliografie:
1. Pohoata Ion “Doctrine economice universale:Contemporani”, Iasi 1993
2. Todosia Mihai “Doctrine economice”, Iasi 1992
3. Suta-Selejan Sultana “ Doctrine economice (o privire panoramica)”, Bucuresti 1997
4. Moldovanu Dumitru “ Doctrine economice”, Chisinau 1998
5. Popescu Gh. “Fundamentele gindirii economice”, Oradea 1993
6. Dobrota Nita “Economia politica”, Bucuresti 1997
7. Daianu A. “Echilibrul economic si moneda:Keynesism si monetarism”, Chisinau 1997
8. “Economie si sociologie” Nr.1-2 1998 (pp 34-43, 13-23)
9. Gutu Ion “R.Moldova: Economia in tranzitie”, Chisinau 1998
10. “Reformele economice in R.Moldova si România: Realizari, tendinte, probleme”,Simpozion stiintific, vol.1-2,ASEM, Chisinau 1998
11. Codul Fiscal, Chisinau 1998
12. “Sistemul bugetar in anul 1997”, Chisinau

Introducere:
Turismul este cunoscut ca fiind cea mai largă industrie. Veniturile sale au o proporţie semnificativă în economia multor ţări şi este una din cele mai mari producătoare de locuri de muncă. Contribuţia sa la PNN, angajarea şi dezvoltarea regională sunt bine documentate, spre deosebire de alte sectoare, este prevăzut să crească în importanţă în următoarele decenii ca urmare a creşterii timpului liber. În turism informaţia are un rol, foarte important, de fapt informaţia a fost descrisă ca fiind “sângele” unei industrii, fără care un sector nu poate funcţiona . Turiştii au nevoie de informaţie înainte de a pleca în călătorie pentru a-i ajuta să planifice şi să aleagă între opţiuni, şi de asemenea se observă creşterea nevoii de informaţie în timpul călătoriei ca o tendinţă spre creşterea călătoriilor independente. Aceasta cere de asemenea informaţii reflectând surse subtile: vacanţa anuală şi chiar week-end-ul sunt mai mult asociate cu enormul risc financiar şi emoţional.

Cuprins:
Capitolul I.De la Sistemele de Rezervare Aeriene la GDS: dezvoltarea Sistemului

Global de Distribuţie

1.1 Introducerea Sistemelor de Rezervare Computerizate (CRS)

1.2 Operarea sistemului de rezervări

1.3 Dereglarea sectorului zborurilor aeriene

1.4 Distribuţia hotelieră prin GDS

1.5 Strategii pentru viitorul GDS

Studiu de caz1: SABRE

Capitolul II.Sistemele centrale de rezervări

2.1 Sistemul de rezervare computerizat

2.2 Legătura cu Global Distribution Systems

2.3 Sistemul de conexiuni

2.4 Companiile hoteliere reprezentative

2.5 Sursa alocărilor

2.6 Concluzii

Studiu de caz 2: Holliday Inn

Studiu de caz 3: Groupe Accor

Studiu de caz 4: Best Western

Studiu de caz 5: Utell International

Capitolul III Distribuţia electronică a hotelurilor mici şi a întreprinderilor turistice

3.1 Turismul de afaceri vs. turismul de agrement

3.2 Rolul Organizaţiilor Regionale de Turism

3.3 Destination Management Systems (DMS)

3.3.1 Doar informaţia

3.3.2 Informaţie şi rezervări

3.3.3 Informaţie, rezervări şi baze de date pentru clienţi

3.3.4 Sisteme focalizate asupra strategiei

3.4. Factori cheie de succes

3.4.1 Sectorul public şi privat

3.4.2 Calitatea datei

3.4.3 Tehnologia

3.4.4 Mediul extern

Studiu de caz 6: Tyrol

Studiu de caz 7: Gulliver

Capitolul IV.Turism şi Internet

4.1 Introducere

4.2 Internetul şi WWW

4.3 Conectarea la Internet

4.4 Dificultăţile Internetului

4.5 Marketingul pe Internet

4.6 Turism şi World Wide Web

4.6.1 Mega site-uri de călătorii

4.7 Neintermedierea

4.8 Concluzii

Studiu de caz 8: Degriftour

Studiu de caz 9: TravelWeb

Studiu de caz 10: Microsoft Expedia

Capitolul IV Ce urmează?

5.1 Revizuirea GDS

5.2 Dispozitivele de stocare

5.3 Chioşcurile Multimedia

5.4 Intranet şi Extranet

5.5 Home Shoping şi televiziunea interactivă

5.6 Agenţi inteligenţi (intelligent agents)

5.7 Un cuvânt de atenţionare

Studiu de caz 11: Hotel Guide

Studiu de caz 12: Imminus Travel

Bibliografie:
Anon, Reservation systems – communication networks that sell rooms, 1968.
Anon, A CRS service for the independents. Hospitality and Automation Report, 1993.
Archdale, G., Computer reservation systems and public tourist offices, 1993.
Arthur Andersen, The Future of Travel Distribution – Securing Loyalty in an Effective Travel Market, New York, 1998.
Baker, M., Hayzelden, C. and Sussmann, S., Can destination management systems provide competitiveadvantage? A discussion of the factors affecting the survival and success of destination management systems, 1996.
Bathory-Kitsz, D., Inventing the Internet presence, 1996, p. 8-14.
Bender, D., Using the Web to market the hospitality, travel and tourism product or service, 1997, p. 33-39.
Bennett, M., Information technology and travel agency – a customer service perspective, 1993, p. 259-266.
Bennett, M., Information tecnology and databases for tourism, London, 1996, p. 423.
Bennett, R., The Booking process: the developers perspective. International Hotel and Restaurant Association, Paris, 1998.
Bloch, M., An open letter to travel agents – a survival tips for the electronic era, 1996.
Bloch, M. And Segev, A., The impact of electronic commerce on the travel industry – an analysis methodology and case study, 1997.
Bloch, M., Pigneur Y., and Steiner, T., The IT enabled extended enterprise: applications in the tourism industry, 1996.
Bordat, P., Tourism and Information Technology. World Tourism Organization, Madrid, 1995.
Breakwell, S., The Internet Travel Opportunity. Presentation at the World Travel Mart, Berlin, 1997.
Buhalis, D., Enhancing the competitiveness of small and medium-sized tourism enterprises, 1996.
Buhalis, D., Information technology as a strategic tool for economic, social, cultural and environmental benefits enhancement of tourism at destination regions, 1997.
Buhalis, D., Strategic use of information technologies in the tourism industry, 1998.
Buhalis, D. And Cooper, C., Strategic management and marketing issues for SMTE: a case study of the Greek Aegean Island, London, 1992, p. 101-125.
Buhalis, D. and Main, H., Information technology in small/independent Welsh and Aegean hotels, London, 1996.

Introducere:
Numarul considerabil si problematica proceselor politice si social-economice, din societatea umana in ultimii zece ani, au provocat in balanta de forte politico-economice schimbari de mare anvergura. Perioada data este remarcata prin disparitia de pe harta lumii a unei forte militaro-politice imense - Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, cu suspendarea activitatii C.A.E.R. - institutiei economice principale ale statelor socialiste, cu alte evenimente progresiste sau cu caracter regresiv.

Planul:
1. Notiunea de discurs oficial si valoarea lui.
2. Modalitati de exprimare in cadrul manifestarilor oficiale. Principiile si regulile tinerii unui discurs protocolar.
3. Practici diplomatice contemporane: de la discurs la vizita de curtoazie.

Incheiere:
Discursul oficial tinut de reprezentantului unui stat, in cadrul tratativelor diplomatice, constituie unul din cele mai raspandite si importante instrumente de realizare a politicii externe ale statului dat. Prin alocutiuni oficiale, declaratii, replici, toasturi, participantii la tratative bi- si multilaterale urmaresc scopul de a familiariza pe parteneriii sai cu esenta si continutul punctului propriu de vedere la un spectru larg de probleme. In acest rand, toate alocutiunile si declaratiile rostite de diplomati trebuie bine gandite si calculate anticipat, pentru a transmite corect si oportun pozitia statului la problema discutata, indiferent de mersul sau esecul tratativelor.

Bibliografie:
1. Джон Вуд, Жан-Шарль Серре Дипломатический церемониал и протокол. Москва, 1976.

2. Громыко А.А. Дипломатический словарь. 2 том. Международные отношения. Москва, 1985.

3. Громыко А.А. История дипломатии. 5 том, 2 книга. Международные отношения. Москва, 1979.

4. Louis Dussault Protocolul - instrumente de comunicare. Editura Galaxia, Bucuresti, 1996.

5. Исраэлян В.Л. Дипломаты лицом к лицу. Международные отношения. Москва, 1990.

6. Никифоров Д.С., Борунков А.Ф. Дипломатический протокол в СССР - принципы, нормы, практика. Международные отношения. Москва, 1988.

7. Гарольд Никольсон Дипломатическое искусство. Москва, 1962.

8. Гарольд Никольсон Дипломатия. Москва, 1941.

9. Потёмкин В.П. История дипломатии. 1 том. Международные отношения. Москва,1946.

10. Жан-Шарль Серре Дипломатический протокол. Москва, 1963.

11. Заллет Р. Основы дипломатической службы. Международные отношения. Москва,1956.

12. Зорин В.А. История дипломатии. 1 том. Международные отношения. Москва, 1959.

13. Mic Dictionar diplomatic roman. Editura politica. Bucuresti, 1967.

14. Правительственный вестник нр.51, 1990. Стр.12. "Тайны дипломатического протокола".

15. Recomandari ale Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova "Protocolul si ceremonialul diplomatic", Directia Protocol al MAE al RM.

Cuprins:
CAPITOLUL 1.DIAGNOSTICAREA VIABILITATII ECONOMICE SI MANAGERIALE
1.1 Documentarea preliminara
1.2 Identificarea si interpretarea simptomelor semnificative
1.3. Puncte forte economice si manageriale
1.4. Puncte slabe economice si manageriale
1.5. Recomandari strategico-tactice privind amplificarea potentialului de viabilitate economica si manageriala a societatii comerciale

CAPITOLUL 2.STRATEGIA SOCIETATII DIRECTIA APELOR SIRET SA
2.1. Formularea misiunii societatii
2.2. Stabilirea obiectivelor strategice
2.3. Conturarea principalelor optiuni strategice
2.4 Dimensionarea resurselor alocate

CAPITOLUL 3.REPROIECTAREA MANAGERIALA A DIRECTIEI APELOR SIRET SA
3.1. Reproiectarea subsistemului metodologic al managementului societatii
3.2. Reproiectarea sistemului decizional
3.3. Remodelarea sistemului informational
3.4. Remodelarea subsistemului organizatoric

Introducere:
Strategia de dezvoltare a turismului in Republica Moldova are drept scop crearea unei baze adecvate pentru dezvoltarea turismului intern in Republica Moldova intr-un mod integrat, echilibrat si durabil, astfel incit sa aduca beneficii culturale si socioeconomice considerabile tarii si comunitatilor ei.
Turismul este un sector important al economiei mondiale si are o tendinta de crestere permanenta la nivel international.
Industria turismului cuprinde o gama variata de intreprinderi publice si private, generatoare de beneficii economice si sociale, de noi locuri de munca pentru diferite categorii de angajati, oferind oportunitati de angajare mai cu seama pentru femei.

Cuprins:
Capitolul I. Impactul dezvoltarii turismului intern.
1.1. Principiile si obiectivele dezvoltării turismului.
1.2. Importanta turismului pentru economia mondiala
1.3. Evolutia turismului in Republica Moldova

Capitolul II. Republica Moldova – destinatie turistica. Potentialul existent

Capitolul III. Planul de acţiuni de dezvoltare a turismului intern în Republica Moldova
3.1. Dezvoltarea bazei tehnico-materiale a turismului si crearea infrastructurii turistice
3.2. Reglementarea si organizarea activitatii turistice

Concluzii şi propuneri:
Politica de dezvoltare a turismului trebuie sa contribuie la crearea unei imagini reale si atractive a Republicii Moldova, menita sa genereze cererea turistica interna, regionala si internationala.
Republica Moldova, ca destinatie turistica, este putin cunoscuta in strainatate. Este necesar un ajutor considerabil din partea statului la elaborarea si promovarea unor pachete informationale, care ar face atractiva imaginea tarii noastre. Prestatorii individuali nu dispun de cunostinte sau de mijloace financiare pentru a intreprinde actiuni eficiente de marketing si promovare a produsului turistic

Bibliografie:
1. Florina Bran; Florina Bran, Turism - mediu înconjurător, An 2000
2. Liviu Mihăescu; Liviu Mihăescu, Turism durabil - economie informaţională - noi perspective ale dezvoltării economice.
3. Spânu, Mădălina, Stoina, Cristian, Turism şi marketing turistic, Editura Fundaţiei "România de Mâine", 2003.
4. Cosmescu, Ioan, Turismul : Fenomen complex contemporan, Bucureşti : Editura Economică, 1998.
5. Alexandru Jolondcovschi, Serafim Florea, Turismul ecologic şi rural : realităţi şi perspective, Chişinău : Prometeu, 2001.
6. Draica, Constantin, Turismul internaţional : practici de elaborare şi distribuţie a produsului turistic, Bucureşti : ALL BECK, 2003.
7. Miron, Viorel, Turismul rural în Moldova : îndrumar pentru autorităţile publice locale, Chişinău : Ştiinţa, 2002.
8. Viorel Miron, Veaceslav Guţuţui, Turismul viti-vinicol în Moldova : între mit şi realitate.

Introducere:
Dezvoltarea personalului implică un proces de instruire a oamenilor pentru a îndeplini sarcinile de care este nevoie în organizaţie. Problema constă în recunoaşterea tipului de instruire de care angajaţii au nevoie. Toate deciziile de instruire trebuie să ţină cont de motivarea angajatului supus formării. Există un număr de tehnici de instruire şi elemente necesare pentru ca un program de instruire să fie eficient.

Cuprins:
Capitolul I. Noţiunile generale de dezvoltare a personalului din cadrul întreprinderii
1.1. Formarea şi perfecţionarea angajaţilor
1.2. Planificarea şi promovarea carierilor
1.3. Dezvoltarea şi schimbarea organizaţională

Capitolul II. Necesitatea managemetului dezvoltării sociale a personalului la întreprindere.

Concluzie:
În încheiere aş putea spune că planificarea personalului unei întreprinderi este un factor destul de actual şi necesită o competenţă în studiul managerial. Planificarea personalului unei firme virează asigurarea, întreţinerea şi dezvoltarea potenţialului forţei de muncă şi scăderea pe diferite căi a cheltuielilor de muncă.
Planificarea personalului la întreprindere se referă la numărul şi felul angajaţilor de care are nevoie firma. Importanţa planificării corecte rezultă din nivelul cheltuielilor şi efectivele plecării personalului calificat sau a unui excedent de personal.

Bibliografie:
1. Stanciu S. - Management organizaţional, All Back, 2003
2. Cretu I. - Managementul Resurselor Umane. Chisinau 2004
3. T.Zorlenţan,E.Burduş,G.Căprărescu„Managementul organizaţiei” Editura Holding Reporter,Vol.1 Bucureşti-1996
4. I.Petrescu, „Managementul Resurselor Umane”,Editura Lux Libris,Braşov-1995
5. Baeşu Marina. Managementul resurselor umane, Chişinău ASEM 2004.
6. Burduş E. Căprescu Gh. Fundamentul managementului organizaţiei. Ed., economică Bucureşti 1999.

1. Burloiu P. “Managementul resurselor umane”. Tratare globală interdisciplinară. Bucureşti 1997, Editura “Lumina LEX”.
2. Burloiu P. “Economia şi organizarea ergonomică a muncii”.Bucureşti 1990, Editura Didactică şi Pedagogică.
3. Burloiu P. “Economia muncii – probleme actuale”. Bucureşti 1994, Editura“Lumina LEX”.
4. Pitariu Horia “Managementul resureslor umane”. Bucureşti 1994, Editura ALL.
5. Bădică Ch. şi Popescu A. “Contractul colectiv de muncă. Salarizarea şi impozitarea”. Bucureşti 1991, Editura FORUM.
6. “De unde alegem şi cum angajăm personalul?”. Idei de afaceri, 1996, nr.9.
7. “Cinci reguli de aur ale angajării personalului”. Idei de afaceri, 1996, nr.5.
8. “Strategia resurselor umane. Date, informaţii şi recomandări pentru succesul în cariera profesională”. Capital, 1996, nr.5.
9. Keynes J. “Teoria generală a folosirii mîinii de lucru, a dobînzii şi a banilor”, Bucureşti 1970, Editura Ştiinţifică.

Cuprins:
Capitolul 1 CONCEPTUL DE ÎNTREPRINDERE MICĂ ŞI MIJLOCIE
1.1 DEFINIREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII.

Capitol 2 Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii în Republica Moldova
2.1 Evoluţia dezvoltării Întreprinderilor Mici şi Mijlocii în perioada post-sovietică

INTRODUCERE:
Tranziţia la economia de piaţă a Republicii Moldova a scos in vileag o serie de probleme, acuitatea cărora a reliefat tot mai mult criza economică şi socială: degradarea economiei, nivelul înalt al inflaţiei, deficitul bugetar, falimentarea întreprinderilor, creşterea şomajului etc.
După cum ne demonstrează experienţa unor ţări economic dezvoltate, una din posibilităţile de soluţionare a problemelor iscate este dezvoltarea amplă a activităţii antreprenoriale care actualmente este considerată drept un factor primordial în dezvoltarea economiei de piaţă a republicii. Evident că în aceste condiţii subiectul principal devine antreprenorul. Anume el este persoana ce activează în interesul întreprinderii, a său personal, asumîndu-şi un anumit risc. El este nevoit să cunoască modul de exercitare a activităţii de antreprenoriat, mediul în care se desfăşoară acţiunile practice, problemele cu care se poate înfrunta în activitatea sa şi şansele posibile pentru a le soluţiona.

Cuprins:
1.PROFITUL - MOTIVAŢIA ACTIVITĂŢII ANTREPRENORIALE ŞI MAXIMIZAREA LUI
2.PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII ANTREPRENORIALE ÎN BAZĂ DE MARKETING

Bibliografie:
“Tribuna economică”1997 nr. 30-34
“Promovarea vînzărilor”

“Economie şi sociologie”

“Orientarea valorică a antreprenorilor”

Creţoiu “Economie politică”
Bucureşti 1995

“Moldova şi lumea”
1996 nr. 3-4
“Criza antreprenoriatului din Moldova: cauzele şi căile de soluţionare”

“Economie şi finanţe”
1998 nr. 1(15)
“Dezvoltarea antreprenoriatului în baza aplicării marketingului”

“Economica”
1997
“Economia pieţei”

CUPRINS:
1. OCUPAREA ŞI ŞOMAJUL

2. ŞOMAJUL: CONCEPT, CAUZE, FORME

3. ASPECTELE METODOLOGICE ALE ANALIZEI CAUZELOR ŞOMAJULUI
4. LEGEA OKUN

5. PROBLEME ALE AMELIORĂRII OCUPĂRII

6. INFLAŢIA. CONCEPTUL ŞI INDICATORII DE COMENSURARE A INFLAŢIEI

7. CAUZELE MONETARE ŞI ECONOMICO-SOCIALE ALE INFLAŢIEI

BIBLIOGRAFIE:
1. Virgil Madgearu, “Drumul echilibrului financiar”, Atelierele “Adevărul”, S.A. Bucureşti, 1935
2. Andre Page, “Economie politique”, ed. a V-a Dalloz, Paris, 1979