Introducere:
Strategia de consolidare a gestiunii finanţelor publice (în continuare – Strategie) constituie o parte componentă a strategiei sectoriale de reformă a sectorului public în cadrul Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (în continuare - SCERS).
Obiectivul de bază al strategiei este stabilirea unui sistem eficient şi durabil al managementului resurselor financiare în sectorul public, orientat spre performanţe sporite în condiţiile resurselor financiare limitate. Acest obiectiv urmează a fi realizat prin implementarea unui set de politici, în special întru: conferirea politicii bugetar-fiscale a unui caracter stabil şi eficient; consolidarea stabilirii strategice a priorităţilor şi eficienţei de alocare la întocmirea bugetului; consolidarea procesului de pregătire a bugetului; întărirea disciplinei financiare prin sporirea complexităţii bugetare; consolidarea procesului de executare a bugetului; perfecţionarea raportării financiare şi ridicarea transparenţei bugetare; consolidarea gestionării datoriei publice; consolidarea cadrului de control financiar; dezvoltarea sistemului informaţional al gestionării finanţelor publice, etc.

CUPRINSUL:
A. Evoluţia şi impactul perioadei de tranziţie la economia de piaţă
B. Caracteristica situaţiei actuale
1. Cadrul legislativ şi instituţional
2. Elaborarea şi analiza bugetuluiss
2.1. Calendarul bugetului
2.2. Planificarea bugetului
2.3. Relaţiile interbugetare
3. Executarea bugetului
3.1. Sistemul trezorerial
3.2. Evidenţa contabilă şi rapoartele financiare
4. Administrarea fiscală
5. Gestionarea datoriei publice
6. Controlul financiar
7. Sistemul informaţional
C. Obiective şi priorităţi pe termen mediu
1. Perfecţionarea cadrului legislativ-normativ
2. Consolidarea procesului de pregătire a bugetului
3. Consolidarea procesului de executare a bugetului şi raportare financiară
4. Îmbunătăţirea administrării fiscale
5. Consolidarea gestionării datoriei de stat
6. Perfecţionarea controlului financiar
7. Crearea unui sistem de management financiar integrat
D. Implementarea, monitorizarea şi evaluarea
E. Planul de Acţiuni

INTRODUCERE:
Într-un stat de drept, suveranitatea statului se realizează prin organele celor trei puteri: organele puterii legislative, ale celei executive şi ale puterii judecătoreşti. Conform Constituţiei, organele celor trei puteri: au datoria de a exercita o anumită funcţie: legislativă, executivă ori judecătorească. Toate aceste funcţii se exercită în scopul satisfacerii intereselor generale ale societăţii.
Activitatea acestor organe, în vederea realizării intereselor generale ale societăţii în cadrul statului suveran, are loc anume prin prisma serviciilor publice.
De aceea, autorităţile locale trebuie să fie conştiente de importanţa serviciilor publice pentru cetăţenii pe care-i reprezintă, să identifice cei mai potriviţi furnizori pentru aceste servicii publice, să proiecteze cheltuielile preconizate în funcţie de creşterea continuă a consumatorilor de servicii publice.

CUPRINS:
CAPITOLUL I: Consideraţuni generale privind serviciile publice
1.1 Noţiuni generale privind Serviciile Publice
1.2 Clasificarea Serviciilor Publice
1.3 Regimul juridic al Serviciilor Publice

CAPITOLUL II: Descentralizarea serviciilor publice
2.1Agenda descentralizării - instrument al autoguvernării locale
2.2 Formele de gestionare şi organizare a Serviciilor Publice
2.3 Cadrul legislativ privind organizarea Serviciilor Publice

CAPITOLUL III: Aspecte ale instituirii, dezvoltării şi prestării serviciilor publice la nivel de unitate administrativ-teritorială
3.1. Rolul autorităţilor publice locale în organizarea Serviciilor Publice
3.2. Serviciile ministeriale desconcentrate în teritoriu. Reprezentantul Guvernlui în teritoriu
3.3. Serviciul de gospodărie comunală al aprovizionării cu apă – realitate şi necesitate a interesului public

CONCLUZII:
În urma analizei realizate în vederea elucidării problemei „Serviciilor Publice- ca realitate socială şi instituţională a interesului public”, am constatat faptul căci, în ultimii ani, intervenţia publică în domeniul Serviciilor Publice a evoluat foarte mult. Asistăm pe de o parte la o extensie a activităţii publice în domeniul economic, social, cultural, iar pe de altă parte la reducerea intensităţii acţiunii autorităţilor publice pe măsura privatizării serviciilor prestate în regim de monopol.
În fond, pentru cetăţeni este mai puţin important dacă serviciile publice sunt prestate de o persoană publică sau de o persoană privată, ori formele din ce în ce mai diverse a prestatorilor de servicii publice, esenţial pentru ei fiind calitatea şi preţul Serviciilor Publice.

BIBLIOGRAFIE:
Acte normative:
1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, cu modificările la data de 15 iunie 2004;

2. Carta Europeană privind „Exerciţiul Autonom al Puterii Locale”, adoptată de Consiliul Europei la Strassbourg la 15 octombrie 1985;

3. Legea privind administraţia publică locală, nr.345-XI din 6 noiembrie 1998, M.O. nr.14-15 din 12 februarie 1999;

4. Legea privind administraţia publică locală, nr. 1167-III din 18 martie 2003, M.O. nr.59 din 19 martie 2003;

5. Legea privind administraţia publică locală, Nr. 436-XVI din 28.12.2006;

6. Legea privind descentralizarea administrativă, Nr.435-XVI din 28.12.2006;

7. Legea serviciilor publice de gospodărie comunală, nr.1099-III din 31 ianuarie 2003, M.O. nr. 14-17 din 7 februarie 2003;

8. Legea Republicii Moldova privind Serviciul public, nr.443-XIII din 4 mai 1995, M.O. nr. 61/681 din 2 noiembrie 1995;

9. Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992;

10. Legea privind statutul municipiului Chişinău, nr.431-XIII din 19aprilie 1995, M.O. nr. 31-32 din 9 iunie 1995;

11. Legea nr. 203 pentru modificarea legii nr. 64-XII din 31 martie 1990 cu privire la Guvern din 14 aprilie 2005, M.O nr.59-61 din 15 aprilie 2005;

12. Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, nr. 464-III din 25 ianuarie 2002, M.O. nr. 16 din 29 ianuarie 2002;

13. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la organigrama şi statele de personal ale aparatului preşedintelui raionului, direcţiilor, secţiilor, altor subdiviziuni din subordinea Consiliului raional, nr. 689 din 10 iunie 2003, M.O. nr. 116-120 din 13 iunie 2003;

14. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova, privind normele de elaborare a structurii şi schemei de încadrare ale administraţiei publice centrale şi ale subdiviziunilor desconcentrate în teritoriu, M.O nr.123, din 20 iunie 2003;

15. Hotărîrile Curţii Constituţionale 13/14.03.2002 cu privire la controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr. 781-XV din 28 decembrie 2001 „Pentru modificarea şi completarea Legii nr. 186-XIV din 6 noiembrie 1998 privind administraţia publică locală”, M.O. 46-48/8, 04.04.2002.

Introducere:
Deşi are o suprafaţă mică, Republica Moldova dispune de un considerabil potenţial turistic, reprezentat, întîi de toate, de aspectul geomorfologic al teritoriului – o neobişnuită diversitate de rezervaţii peisajistice sau landşafturi naturale şi monumente geologice unice, de valoare europeană şi mondială. Turismul, fiind cea mai largă industrie, aduce venituri de o proporţie semnificativă în economia multor ţări şi este una din cele mai mari producătoare de locuri de muncă. Turiştii au nevoie de informaţie înainte de a pleca în călătorie pentru a-i ajuta să planifice şi să aleagă între opţiuni, şi de asemenea se observă creşterea nevoii de informaţie în timpul călătoriei ca o tendinţă spre creşterea călătoriilor independente.

Cuprinsul:
Capitolul I Predecesorul Internetului în activitatea de turism
1.1. Rolul tehnologiei informaţiei
1.2. Sistemului Global de Distribuţie (GDS) în turismul aerian
1.3. Operarea sistemului de rezervări
1.4. Distribuţia hotelieră

Capitolul II Turism şi Internet
2.1. Internetul – perspective, avantaje şi dificultăţ
2.2. Marketing-ul pe Internet
2.3. Turism şi World Wide Web
2.4. Mega site-uri de călătorii

Concluzii:
Internetul are potenţialul de a avea un efect major în modul în care ospitalitatea şi produsele turistice sunt distribuite, redefinind modul prin care turiştii descoperă şi cumpără produsele turistice. Are potenţialul de a depăşi multe probleme asociate cu mai tradiţionala distribuţie electronică . Adresându-se direct consumatorului, dând naştere la costuri mult mai mici şi făcând posibilă distribuirea de produse ieftine. Absenţa cerinţelor în termeni de structură dă flexibilitatea de a distribui produse eterogene, în timp ce simplicitatea şi acceptarea generală a standardizării interfeţei utilizatorului introduce consistenţă în modul în care informaţiile sunt accesate – o condiţie esenţială necesară în practicarea turismului.

Bibliografie:
1. Arthur Andersen, The future of Travel Distribution – Securing Loyalty in an Effective Travel Market, London, 1998.
2. Archdale G., Computer reservation systems and public tourist offices, Paris, 1993.
3. Bennet. M., Information technology and databases for tourism, Chicago, 1996.
4. Burns J., Electronic GDS distribution-what are your options. New York, 1995.
5. Kotler, P., Marketing Management: Analysis, Planning and Control, New York, 1984.
6. Legea nr. 352 – XVI din 24 noiembrie 2006 cu privire la organizarea si desfasurarea activitatii turistice in Republica Moldova .
7. Bennet M., Information technology and travel agency – a customer service perspective, New York, 1993.
8. Bloch M., An open letter to travel agents – survival tips for the electronic era, Washington, 1996.
9. Breakwell S., The Internet Travel Opportunity, Berlin, 1997.
10. Bloch M., Pigneur Y. and Steiner T., The IT enabled extended enterprise: applications in the tourism industry,Paris, 1996.
11. Биржаков М.Б.Введение в туризм. - М.:СПб.: Невский фонд, Олбис,1999.
12. Coby A. Bringing in the business. Caterer and Hotelkeeper, Washington, 1993.
13. Cahill J., Internet – a link for bussines, Paris, 1995.
14. Cahill J., Internet, the power, problems and potential, Paris, 1996.
15. KPMG Europe Gets Wires – a Survey of Internet Use In Great Britain, France and Germany, London, 2007.
16. Knodt D., The future of the travel agent,London, 1997.
17. Knowles T. and Garland, The strategic importance of CRSs in the airline industry, New York, 1994.
18. Klein, S. and Langenohl, Co-ordiantion mechanisms and systems architectures in electronic market systems. T.J., New York, 1994.
19. Cho W., Connolly D. and Tse E., Cyberspace hospitality: is the industry ready?, New York, 1995.
20. Frew A. and Pringle S., Multi-media marketing across ATM networks – a hospitality and tourism perspective, Michingam, 1995.
21. Davis D. and Davidson B., 2020 Vision: Transform Your Bussiness Today to Succeed In Tomorrow’s Economy, New York, 1991.
22. Деловой туризм и индустрия MICE в России и за рубежом: основы, понятия и тенденции (практический опыт). – М. :Ассоциация Делового Туризма, 2004.
23. Ernst M. and Walpuski D., Information technologies and tourism markets, Bordeaux, 1994.
24. Emmer R., The Hotelier’s GDS Education Manual, Pittsburg, 1993.

Introducere:
Moldova a cunoscut o dinamica deosebita a conditiilor economico-socia1e, politice si culturale, iar cadrul legislativ a fost si el supus unor multiple transformari si reactualizari, in dorinta de a asigura o cat mai buna abordare si solutionare a problemelor cu care se confrunta societatea. Nu au lipsit stangaciile si neconcordantele, dificultatile in executare si inerentele tergiversari ale unui sistem in schimbare.

Plan:
Capitolul I. Esenţa administraţiei publice locale în sistemul social

Capitolul II. Administraţia publică locală componentă a sistemului social
2.1. Integrarea sistemului administrativ în sistemul social
2.2. Relaţiile administraţiei publice locale cu alte sisteme sociale. Sistemul politic

Capitolul III. Birocraţia ca subiect al activităţii sociale
3.1. Inadaptarea modelului la organizaţiile complexe
3.2. Modelul birocratic şi realitatea politică şi socială

Concluzie:
Administratia publica, incluzind toate structurile sale, nu este si nici nu poate fi considerata ca un cadru izolat de sistemul social general. Scopul sau, acela de a servi interesul-general, de a fi in slujba celor administrati, presupune relatii permanente si active, administratie publica - cetatean/cetatean - administratie publica.

Bibliografie:
1. ALEXANDRU, I. Ştiinţa administraţiei, Bucureşti, Editura Economică, 2001
2. COSTEA, M. Introducere în administraţia publică, Bucureşti, Editura Economică, 1999
3. PLUMB, I. Managementul serviciilor publice, Bucureşti, Editura ASE, 2000
4. WEBER, L. L’Etat acteur économique, Paris, 1991
5. OROVEANU, M.T. Introducere în ştiinţa administrativă, Bucureşti, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, 1993
6. DRAGOS, M. Administraţia publica locală, Chişinău, ASE, 2002
7. IEREMIA, S. Managementul administraţiei publice, Chişinău, 2004

CUPRINS:
CAPITOLUL I. Rata dobânzii în cadrul economiei de piaţă comerciale
1.1. Definirea dobânzii..
1.2. Nivelul dobânzii şi factorii care-l determină..
1.3. Formele şi calculul dobânzii.
1.4. Teorii privind fundamentarea ratei dobânzii.
1.5. Determinarea nivelului ratei active de baza a dobânzii.

CAPITOLUL II. Rolul ratei dobânzii în cadrul politicii monetare
2.1. Politica monetară: obiective şi instrumente.
2.1.1. Obiectivele politicii monetare a Băncii Naţionale a României.
2.1.2. Instrumente directe şi indirecte de politică monetară.
2.2. Influenţa ratei de dobândă pe piaţa monetară.

CAPITOLUL III. Evoluţia ratei de dobandă pe piaţa monetară din România în perioada 1998-2002
3.1. Politica monetară a Băncii Naţionale a României în anul 1998.
3.2. Politica monetară a Băncii Naţionale a României în anul 1999.
3.3. Politica monetară a Băncii Naţionale a României în anul 2000
3.4. Politica monetară a Băncii Naţionale a României în anul 2001
3.5. Politica monetară a Băncii Naţionale a României în anul 2002

CAPITOLUL IV. Modalităţi prin care Banca Naţională a României a influenţat rata dobânzii în economie în perioada 1998-2002
4.1. Piaţa monetară din România în anul 1998.
4.2. Piaţa monetară din România în anul 1999.
4.3. Piaţa monetară din România în anul 2000
4.4. Piaţa monetară din România în anul 2001
4.5. Piaţa monetară din România în anul 2002

Bibliografie:
1. ARISTOTEL, Politica, Editura Antet, 1999
2. BALINO Tomas J.T., SUNDARARAJAN V., Monetary Policy Instruments: Design of instrument mix and coordination of instrument design, Instruments of Monetary Management, issues and Country Experiences, Editors Tomas J.T. Balino şi Lorena M Zamalloa, International Monetary Fund, 1997
3. BASNO Cezar, DARDAC Nicolae, Produse, costuri si performante bancare,Editura Economica, Bucuresti,2000
4. DRĂGULIN Ion, RĂDULESCU Eugen, ,Monetary policy in România: challenges and FRIEDMAN Benjamin M, Target, instruments and indicators of monetary policy, Journal of Monetary Economics, nr.1, 1975
5. options", RCEP, working paper nr.15/ octombrie 1999
6. GHIZARI Iota Emil, Obiective şi instrumente ale politicii monetare în România, Academia Română, Institutul Naţional de Cercetări Economice, Bucureşti, 1998 (teză de doctorat)
7. HOANTA Nicolae, Bani si banci, Editura Economica, Bucuresti, 2001
8. ISĂRESCU Mugur, Inflatia si echilibrele fundamentale ale economiei romanesti, Banca Naţionala a României, 1996
9. ISĂRESCU Mugur, Economia românescă în perspectiva anului 2000: Piaţa şi politica valutară în România, Banca Naţionala a României, 1999
10. LAZARESCU Vasile, Bancile comerciale in economia de piata din Romania, Agora, Bacau,1998
11. MARINESCU I., Pretul, moneda, creditul si dobanda, Editura Academiei, Bucuresti, 1987
12. PECICAN Eugen, Piata valutara, banci si econometrie, Editura Economica, Bucuresti,2000
13. RĂDULESCU Eugen, Inflaţia, marea provocare, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1999
14. RUSS Jacqueline, Istoria Filozofie vol. 2, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti 2000
15. STOICA Maricica, Management bancar,Editura Economica, Bucuresti, 1999
16. TUDORACHE Dumitru, PUIANU Constantin, MORARU Dan, CARACOTA Constantin Razvan, Moneda, banci, credit, Sylvi, Bucuresti, 2001
17. TRIBUNA ECONOMICA, Numarul 11, 2003

*** www.bnr.ro

Introducere:
Avand in vedere denumirea lucrarii, se impune o prezentare a rolului si importantei creditelor de trezorerie, in asigurarea resurselor de finantare ale firmei, astfel incepem prin definirea acestora, ca find ajutoarele pe termen scurt, Cu caracter subiectiv, cc au ca object asigurarea echilibrului trezoreriei curente a intreprinderii ~i care nu poate fi obtinutä prin mobilizarea creantelor sale comerciale.

Cuprins:
Capitolul I
I — Metodologiile si principiile de acordare a creditelor de trezorerie si previziunea de trezorerie.
1.1 Planificarea actiunilor pentru obtinerea creditului
1.2 Garantii la credit
1.3 Pasi in obtinerea creditelor
1.3.1 Selectarea creditului
1.3.2 Contactarea unui bancher
1.3.3 Solicitarea unui credit
1.3.4 Procesul de evoluare
1.3.5 Procesul de analiza
1.3.6 Decizia de creditare
1.3.7 Negocierea contractului de creditare
1.3.8 Refuzul bancii
1.4 Previziunea trezoreriei
1.4.1 Notiunea de trezorerie
1.4.2 Bugetul de trezorerie
1.4.3 Elaborarea bugetului de trezorerie
1.4.4 Functiile, organizarea si sarcinile trezoreriei
1.4.5 Dimensionarea trezoreriei

Capitolul II — Categoriile de credite de trezorerie si metode de stabilire a soldului de trezorerie.
2.1 Creditele pe termen scurt — sursa de acoperire a activelor circulante
2.2 Categorii de credite pe termen scurt
2.2.1 Credite de trezorerie
2.2.2 Credite de mobilizare
2.2.3 Credite de prefinantare
2.3 Metode de stabilire a soldului de trezorerie
2.3.1 Metoda “incasari - plati” si metoda “surse —necesar”
2.3.2 Alegerea si negocierea creditelor de trezorerie

Capitolul III — Trezoreria neta. CASH-FLOW-UL actionarilor, costul creditelor de trezorerie.
3.1 Definirea trezoreriei nete
3.2 Fluxul de trezorerie in intreprindere
3.2.1 Analiza diagnostic a situatiei financiare a societatilor comerciale
3.2.2 Analiza diagnostic in intreprindere
3.3 Costul creditelor de trezorerie si modalitati de calcul ale acestora.
3.3.1 Elemente pentru fundamentarea costului creditelor si de clasificare a clientilor bancii
3.3.2 Rata de dobanda proportionala si rata de dobanda echivalenta
3.3.3 Costul creditului de trezorerie si de scont
3.3.4 Optimizarea costului creditelor pe termen scurt Capitolul IV — Bonitatea intreprinderii, capacitatea de plata, solvabilitatea
si lichiditatea financiara.
4.1 Aprecierea bonitatii intreprinderii prin capacitatea de plata, lichiditate si solvabilitate.
4.2 Rate financiare de apreciere a bonitatii intreprinderii privind rentabilitatea si viteza de rotatie a capitolului utilizat.

Concluzii:
Avand in vedere denumirea lucrarii, se impune o prezentare a rolului si importantei creditelor de trezorerie, in asigurarea resurselor de finantare ale firmei, astfel incepem definirea acestora, ca find ajutoarele pe termen scurt, cu caracter subiectiv, ce au ca object asigurarea echilibrului

Introducere:
De la unificarea din anul 221 î.e.n., din timpul Dinastiei Han, China a fost divizată în mai multe regate, timp de peste 700 de ani, sau o treime din istoria ei ca naţiune. Dacă ar fi cuantificate perioadele în care a fost pierdut controlul asupra Chinei, aceasta deţine de departe primul loc mondial. Odată venit la putere, comunismul promite să schimbe totul, iar Revoluţia Culturală permite alierea etniilor minoritare. Guvernul nu alocă, însă, resurse capitalului intensiv şi neglijează agricultura. Reforma introdusă de Deng Xiaoping schimbă această situaţie acordând importanţă maximă forţelor pieţei şi susţinând acest proces cu faimoasa replică mai întâi să ne îmbogăţim. Întreprinderile private au fost astfel, încurajate şi investitorii străini au început să sosească în număr tot mai mare. Într-un deceniu, întregul imperiu era, practic, transformat.

Plan:
Capitolul I. Recunoaşterea Chinei pe plan mondial

Capitolul II. Influenţa comerţului chinez asupra economiei mondiale
2.1. Prezentarea mediului economic internaţional
2.2. Investiţiile Străine Directe - garanţia unei economii sănătoase şi prospere
2.3. Structura comerţului exterior chinez

Capitolul III. Rolul Chinei în economia Mondială
3.1. Competitivitatea Chinei în comerţul mondial
3.2. Locul şi perspectiva Chinei în Economia Mondială

Concluzie:
Modelul de dezvoltare economică practicat de China, prin imbinarea cu succes a celor două sisteme total opuse, socialismul şi capitalismul, este unic în lume, iar aplicarea reformelor economice pare a fi metoda cea mai bună pentru a ţinti atât liberalizarea, cât şi democratizarea economiei. Modelul se pare că nu a fost ales la întâmplare de Deng Xiaoping, ci s-a bazat pe o teorie cât se poate de logică. Dacă avea loc mai întâi deschiderea politică, aceasta putea genera tot felul de forţe politice care ar fi îngreunat aplicarea reformelor economice, aşa cum s-a întâmplat în anul 1989, în fosta URSS

Bibliografie:
1. World Economic Situation and Prospects as of mid – 2005, United Nations publication, mai 2005
2. World Economic Outlook, April 2004, International Monetary Fund
3. Conjunctura economica în tarile CSI si în China, India, Cuba, Mongolia si Vietnam în 2004 si începutul anului 2005, Institutul de Economie Mondiala, Bucuresti, 2005,
4. The Worldwatch Institute, Starea lumii 2004, Ed. Tehnica, Bucuresti, 2004,
5. China and the New Rules for Global Business, The Boston Consulting Group, 2004
6. Daniela Liusnea, China – tara cu cel mai rapid ritm de crestere din lume, Institutul de Economie Mondiala, Bucuresti, 2004
7. Conjunctura Economiei Mondiale 2005, Institutul de Economie Mondiala Bucuresti
8. Ovidiu Puiu-coordonator, Politici Economice Internationale, Ed. Independenta economica, 2000
9. Sterian Dumitrescu, Ana Bal, Economie mondiala, Editia a II, Ed. Economica, 2002
10. Sterian Dumitrescu, Ovidiu Puiu, George Marin, Economie mondiala, Ed. Independenta Economica, Pitesti, 2006

Introducere:
De la bun început vom încerca să facem o scurtă incursiune în istoria apariţiei Fondului Monetar Internaţional. La sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, economiile aveau în mare măsură un caracter naţional, comerţul internaţional se afla în declin şi atît investiţiile directe, cît şi tranzacţiile financiare se aflau, practic, în impas. Acestea, în mare măsură, au fost circumstanţele care au determinat puterile lumii în 1945, în special SUA şi Marea Britanie, să convină aranjamentele postbelice de la Bretton Woods, naşterea FMI şi a Băncii Mondiale. Anume aceste două foruri financiare - erau menite să facă posibil comerţul internaţional într-o lume lipsită de mişcări ale capitalului. BM - urma să compenseze lipsa investiţiilor directe, iar FMI - lipsa creditului financiar pentru compensarea dezechilibrelor din comerţ.

Cuprins:
I. BANCA MONDIALĂ ŞI ACŢIUNILE ÎNTREPRINSE DE EA ÎN VEDEREA STABILIZĂRII MACROECONOMICE ÎN ŢĂRILE ÎN CURS DE DEZVOLTARE.
1.1. Despre Banca Mondială. Rolul şi activităţile ei pe plan mondial
1.2. Proiecte ale Băncii Mondiale în ţările în curs de dezvoltare

II. FMI ŞI STRATEGII DE COOPERARE CU BĂNCILE NAŢIONALE ALE ŢĂRILOR ÎN CURS DE DEZVOLTARE.
2.1. Fondul Monetar Internaţional. Rolul şi activităţile lui pe plan mondial
2.2. Modalităţile de colaborare între F.M.I. şi membrii săi

III. RELAŢIILE REPUBLICII MOLDOVA CU B.M. ŞI F.M.I.
3.1. Banca Mondială în Republica Moldova. Programele implementate şi scopurilor lor strategice
3.2. Colaborarea Republicii Moldova cu FMI: rezultate preliminare şi probleme actuale

Concluzii:
Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială îşi desfăşoară deja de aproape 15 ani activitatea în ţara noastră, ceea ce ne permite să emitem unele concluzii:
Banca Mondială este un organ internaţional de asistenţă, care activează preponderent în ţările slab dezvoltate conlucrând cu autorităţile locale spre îmbunătăţirea cadrului economic, social, cultural, tehnic, ecologic etc. De asemenea, Banca Mondială conlucrează şi cu agenţi economici şi organizaţii non-guvernamentale, având pachete de proiecte pentru fiecare tip de organizaţie. Deşi spectrul activităţilor Băncii Mondiale este destul de larg, în ultimii ani s-a observat tendinţa acestei instituţii de a acorda o atenţie mai mare parteneriatelor sociale şi conlucrării cu alte mecanisme financiare sau donatori. Astfel, proiectele finanţate de Banca Mondială, în majoritatea cazurilor, trebuie să aibă şi cofinanţatori, ceea ce ar asigura un buget mai mare al proiectului şi o susţinere mai importantă în implementarea sa. Cofinanţarea poate fi exprimată şi prin contribuţie în natură, ceea de asemenea se consideră foarte important, contribuţia fiind exprimată prin voluntariat, acordarea în arendă gratuită a unor încăperi sau utilaje etc.

Bibliografie:
1. Articles of Agreement of the International Monetary Fund. IMF, Washington, D.C., 1993.
2. Cheney David M., Evaraert Luc D. Promoting Economic Stability - the IMF's Compensatory and Contingency Financing Facility. IMF, Washington, D.C., 1989.
3. Driscoll David D. Wtat is the International Monetary Fund? IMF, Washington, D.C., 1998.
4. Guitian Manuel. The unique nature of the responsabilities of the International Monetary Fund. IMF Pamphlet, nr.46, Whashington D.C., 1992.
5. Landell-Mills Joslin. Helping the Poor - the IMF's New Facilities for Structural Adjustment. IMF, Washington, D.C., 1992.
6. Lenain Patrick. FMI-ul. Editura C.N.l. '"CORESI" S.A., Bucureşti, 1996.
7. Nowzad Bahrain. Promoting development, the IMF"s contribution. IMF, Washington, D.C., 1992.
8. http://www.e-democracy.md/comments/socioeconomic/200605152/
9. Recueil de decisions, FMI, 6 ed„ 1972, decision nr. 2603 (68/132), decision nr. 1034 (60/27), decision nr. 2603 (68/132).
10. Patraş Mihai, „Împrumuturile publice ale Republicii Moldova: evoluţie, eficienţă, necesitate şi posibilitate de convertire a acestora”, Administrarea publică, nr. 1, 2003.

INTRODUCERE:
Actualitatea temei. Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova se confruntă cu unele sarcini dificile în activitatea de ghidare a ţării pe parcursul procesului major de transformări menite să asigure conformarea cu standardele de guvernare din Uniunea Europeană. Printre acestea figurează şi pregătirea unor mai bune sisteme de elaborare a rapoartelor financiare şi transformare a procesului de control financiar intern şi extern în aşa fel încît ministerele să-şi asume o mai mare responsabilitate în ceea ce priveşte introducerea sistemelor riguroase de control financiar intern şi raportare.

Cuprins:
Capitolul I: Caracteristica generală a finanţelor publice şi a auditului extern.
1.1. Conţinutul, esenţa şi evoluţia finanţelor publice
1.2 Definirea conceptului, obiectivele şi caracteristicile auditului extern.
1.3 Esenţa, rolul şi locul auditului extern în sectorul public:

Capitolul II: Mecanisme de acumulare a resurselor financiare publice şi impactul acestora asupra proceselor economice
2.1 Metode, tehnici, pîrghii financiare de acumulare a resurselorfinanciare publice
2.2 Principii, procedee şi etape ale auditului extern:
2.3 Auditul extern – element fundamental în gestiunea finanţelor publice.

Capitolul III: Dezvoltarea şi rolul auditului extern în gestiunea finanţelor publice
3.1 Repere ale auditului extern în gestiunea finanţelor publice în Republica Moldova
3.2 Rolul şi impactul auditului extern asupra dezvoltării sectorului public
3.3 Direcţiile de perfecţionare în gestiunea finanţelor publice Republicii Moldova

Încheiere:
Auditul fondurilor publice este un concept relativ nou pentru ţările ex-sovietice. În prezent organele responsabile din această sferă sunt obligate prin legislaţie, începînd cu Constituţia, să-şi asume mai curînd “controlul” asupra folosirii fondurilor publice decît auditul. Înţelegerea conceptului de audit public precum şi a scopurilor şi diferenţierii între audit intern şi extern pare să fie de asemenea la o etapă începătoare de evoluţie.
Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul de revizie şi control financiar de la Ministerul Finanţelor sunt responsabile pentru implementarea controlului financiar şi administrativ asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare respective.

Bibliografie:
1. Constituţia Republicii Moldova aprobată la 29.07.1994
2. Concepţia controlului de stat în Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.189-XIII din 19.07.1994,
3. Legea nr.312-XII din 08.12.1994 „Privind Curtea de Conturi”,
4. Legea nr.1104-XV din 06.06.2002 „Cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei”,
5. Hotărărea Guvernului nr.1187 din 24.12.1997 „Cu privire la reforma contabilităţii”,
6. Hotărărea Guvernului nr.710 din 23.09.1994 „Cu privire la Programul de Stat de trecere a Republicii Moldova la sistemul mondial de contabilitate şi statistică”,
7. Hotărîrea Guvernului nr.253 din 10.03.2003 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la efectuarea reviziilor economico-financiare”,
8. Legea Republicii Sovietice Socialiste Moldova „Cu privire la Departamentul Controlului de Stat al Republicii Sovietice Socialiste Moldova”, nr.465-XII din 31 ianuarie 1991,
9. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.928 din 21 decembrie 1994 „Privind crearea Departamentului Control Financiar şi Revizie”,
10. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.121 din 23 februarie 1995 „Privind aprobarea Regulamentului, structurii, personalului scriptic, categoriilor de salarizare şi coeficientului financiar”,
11. Hotărîrea Curţii Constituţionale a Republicii Moldova nr.40 din 15 iulie 1999 ”despre controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.312-XIII din 8 decembrie 1994 „Privind Curtea de Conturi” şi Hotărîrii Parlamentului nr.449-XIII din 5 mai 1995 „Privind aprobarea Regulamentului Curţii de Conturi a Republicii Moldova”,

Introducere:
Scopul lucrării date este de a ilustra cercetările asupra teoriilor consumatorului şi a restricţiilor asupra consumului de orice natură. Pentru aceasta sunt luate ca exemple lucrările a patru economişti de seamă, în ordinea cronologică a evoluţiei istorice a teoriei comportamentului consumatorului.
Astfel, în prima parte este pusă în discuţie teoria lui Keynes J.M. în continuare sunt studiate modelele economice ale consumatorului la Irving Fischer, Franco Modiliani şi a lui Mealton Friedman, care oferă posibilitatea de a compara din puncte de vedere diferite analiza consumului echilibrat.[s][/s]

Cuprins:
Modelul economic al lui Keynes
Irving Fischer şi alegerea temporală
Constrîngerea bugetară temporară
Preferinţele consumatorului
Alegerea optimală a consumatorului
Influenţa variaţiei veniturilor asupra consumului
Influenţa variaţiei ratei dobînzii asupra consumului
Restricţii la creditare
Franco Modiliani şi modelul ciclului de viaţă
Mealton Friedman şi teoria venitului permanent
Teoria venitului permanent
Noţiuni noi asupra teoriei comportamentului consumatorului. Limite ale teoriei tradiţionale