ÎNTRODUCERE:
Sistemul de ocrotire a sănătăţii are menirea de a îmbunătăţi nivelul şi distribuţia sănătăţii, de a oferi protecţia de riscuri sociale şi financiare, de a acorda oportunităţi egale cetăţenilor pentru a reduce inegalitatea şi de a spori satisfacţia utilizatorilor. Acestea trebuie atinse într-un mod eficient, prin intervenţii eficace (pe bază de dovezi) şi în cadrul unui sistem, care ar fi sensibil la necesităţile utilizatorului.
Dat fiind faptul, că sistemul de sănătate din Republica Moldova se află într-un proces amplu de restructurare funcţională şi administrativă sunt necesare acţiuni de perfecţionare cu identificarea mecanismelor şi responsabilităţilor intersectoriale pentru ameliorarea stării sănătăţii populaţiei din Republica Moldova.

CUPRINS:
Capitolul I. Fundamentele teoretice ale serviciului public.
1.1 Conceptul de sistem de servicii publice şi definirea serviciului, caracteristicile acestora;
1.2 Serviciile publice, componentă a sistemului terţiar;
1.2.1 Definirea noţiunii de serviciu public;
1.2.2 Tipologia serviciilor publice
1.3 Principii şi reguli de organizare şi funcţionare a serviciilor publice

Capitolul II. Serviciile publice de sănătate-necesitate vitală pentru populaţie.
2.1 Politica serviciilor de sănătate
2.2 Nevoia socială–factor principal de apariţie şi diversificare a serviciilor
2.3 Organizarea sistemului sănătăţii
2.4 Sistemul de finanţarea a sectorului ocrotirii sănătăţii;

Capitolul III. Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală-garanţie a protecţiei sociale a populaţiei
3.1 Cadrul legal privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicala
3.2 Finanţarea în cadrul sistemului de asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
3.3 Experienţa internaţională privind asigurările medicale
3.4 Provocările cu care se confruntă sectorul ocrotirii sănătăţii din Republica Moldova

BIBLIOGRAFIA:
ACTE LEGISLATIVE
1. Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994. //Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr. 001
2. Legea “Cu privire la ocrotirea sănătăţii” nr. 411-XIII din 28 martie 1995.// Monitorul oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 34, articolul: 373;
3. Legea „Cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală” nr.1585-XIII din 27 februarie 1998, // Monitorul oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 038, articolul: 280; cu modificările şi completările ulterioare.
4. Legea “Cu privire la mărimea, modul şi termenele da achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală” nr. 1593-XV ,// Monitorul Oficial, 2003, nr. 018, articolul: 57 (cu modificările ulterioare); cu modificările şi completările ulterioare.
5. LEGE privind administraţia publică locală nr.123 din 18 martie 2003//Monitorul Oficial, 2003, nr. 049, articolul: 211 (abrogat)
6. 1103-III din 5 februarie 2003, // Monitorul oficial, 2003, nr.18-19.
7. Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2007 nr. 408-XV din 21 decembrie 2006.// Monitorul oficial al Republicii Moldova, 2006, nr 203, articolul: 987; cu modificările şi completările ulterioare.
8. Legea „Privind administraţia publică locală” nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 // Monitorul Oficial al Republicii Molodova, 2007, nr. 32 articolul: 116;
9. Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova din 15 iunie 1993 „Cu privire la punerea în aplicare a Legii cu privire la asigurări”,// Monitorul oficial, 1994, nr.5
10. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 668 din 17.07.1997
11. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.950 din 07 septembrie 2001 „Cu privire la fondarea Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină” // Monitorul Oficial, 2001, nr. 110 articolul: 998;
12. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.961 din 10 septembrie 2001 „Privind constituirea Consiliului de coordonare a implementării asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală”// Monitorul Oficial, 2001, nr. 110 articolul: 1009
13. Hotărîrea Guvernului Nr.156 din 11 februarie 2002 „Cu privire la aprobarea Statutului Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină”// Monitorul Oficial, 2002, nr. 027, articolul: 232;
14. Hotărîrea Guvernului nr.213 din 22 februarie 2002 „Cu privire la constituirea Consiliului de administraţie al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină”, // Monitorul Oficial, 2002, nr. 029, articolul: 284

ÎNTRODUCERE:
Sistemul de ocrotire a sănătăţii are menirea de a îmbunătăţi nivelul şi distribuţia sănătăţii, de a oferi protecţia de riscuri sociale şi financiare, de a acorda oportunităţi egale cetăţenilor pentru a reduce inegalitatea şi de a spori satisfacţia utilizatorilor. Acestea trebuie atinse într-un mod eficient, prin intervenţii eficace (pe bază de dovezi) şi în cadrul unui sistem, care ar fi sensibil la necesităţile utilizatorului.
Dat fiind faptul, că sistemul de sănătate din Republica Moldova se află într-un proces amplu de restructurare funcţională şi administrativă sunt necesare acţiuni de perfecţionare cu identificarea mecanismelor şi responsabilităţilor intersectoriale pentru ameliorarea stării sănătăţii populaţiei din Republica Moldova.

CUPRINS:
Capitolul I. Fundamentele teoretice ale serviciului public.
1.1 Conceptul de sistem de servicii publice şi definirea serviciului, caracteristicile acestora;
1.2 Serviciile publice, componentă a sistemului terţiar;
1.2.1 Definirea noţiunii de serviciu public;
1.2.2 Tipologia serviciilor publice
1.3 Principii şi reguli de organizare şi funcţionare a serviciilor publice

Capitolul II. Serviciile publice de sănătate-necesitate vitală pentru populaţie.
2.1 Politica serviciilor de sănătate
2.2 Nevoia socială–factor principal de apariţie şi diversificare a serviciilor
2.3 Organizarea sistemului sănătăţii
2.4 Sistemul de finanţarea a sectorului ocrotirii sănătăţii;

Capitolul III. Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală-garanţie a protecţiei sociale a populaţiei
3.1 Cadrul legal privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicala
3.2 Finanţarea în cadrul sistemului de asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
3.3 Experienţa internaţională privind asigurările medicale
3.4 Provocările cu care se confruntă sectorul ocrotirii sănătăţii din Republica Moldova

BIBLIOGRAFIA:
ACTE LEGISLATIVE
1. Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994. //Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr. 001
2. Legea “Cu privire la ocrotirea sănătăţii” nr. 411-XIII din 28 martie 1995.// Monitorul oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 34, articolul: 373;
3. Legea „Cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală” nr.1585-XIII din 27 februarie 1998, // Monitorul oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 038, articolul: 280; cu modificările şi completările ulterioare.
4. Legea “Cu privire la mărimea, modul şi termenele da achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală” nr. 1593-XV ,// Monitorul Oficial, 2003, nr. 018, articolul: 57 (cu modificările ulterioare); cu modificările şi completările ulterioare.
5. LEGE privind administraţia publică locală nr.123 din 18 martie 2003//Monitorul Oficial, 2003, nr. 049, articolul: 211 (abrogat)
6. 1103-III din 5 februarie 2003, // Monitorul oficial, 2003, nr.18-19.
7. Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2007 nr. 408-XV din 21 decembrie 2006.// Monitorul oficial al Republicii Moldova, 2006, nr 203, articolul: 987; cu modificările şi completările ulterioare.
8. Legea „Privind administraţia publică locală” nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 // Monitorul Oficial al Republicii Molodova, 2007, nr. 32 articolul: 116;
9. Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova din 15 iunie 1993 „Cu privire la punerea în aplicare a Legii cu privire la asigurări”,// Monitorul oficial, 1994, nr.5
10. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 668 din 17.07.1997
11. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.950 din 07 septembrie 2001 „Cu privire la fondarea Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină” // Monitorul Oficial, 2001, nr. 110 articolul: 998;
12. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.961 din 10 septembrie 2001 „Privind constituirea Consiliului de coordonare a implementării asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală”// Monitorul Oficial, 2001, nr. 110 articolul: 1009
13. Hotărîrea Guvernului Nr.156 din 11 februarie 2002 „Cu privire la aprobarea Statutului Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină”// Monitorul Oficial, 2002, nr. 027, articolul: 232;
14. Hotărîrea Guvernului nr.213 din 22 februarie 2002 „Cu privire la constituirea Consiliului de administraţie al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină”, // Monitorul Oficial, 2002, nr. 029, articolul: 284

Introducere:
Democraţia în România este unul din subiectele cel mai des dezbătute în presa scrisă, pe posturile de radio sau la televiziune după Revoluţia din 1989. Motivul pentru care românii au dorit să înfăptuiască această revoluţie a fost însăşi libertatea ce stătea la baza acestei forme de guvernământ. Democraţia devenea pentru români garantul nu doar al libertăţii dar şi al egalităţii şanselor. Dar regimul democratic, precum oricare alt regim are nevoie de structură care poate fi asigurată de instituţii ce sunt reglementate prin Constituţie. Apariţia sau redefinirea unor instituţii este de asemenea un proces care a avut loc în acea perioada. O instituţie redefinită după revoluţia din 1989 este Instituţia Prezidenţială. Cu toate că au existat unele întrebări referitoare la existenţa statului de drept în România, criteriu de bază pentru existenţa democraţiei (ceea ce ar face un studiu foarte interesant) această lucrare nu îşi propune să stabilească raportul dintre puterile statului şi a modului în care ele îşi exercită puterea.

Cuprins:
Capitolul 1: Introducere
1.1 Principiul separaţiei puterilor în stat ...
1.2 ...în România

Capitolul 2: Instituţia prezidenţială în România
2.1 Rolul Preşedintelui României
2.2 Alegerea Preşedintelui României
2.3 Durata mandatului preşedinţial
2.4 Incompatibilitatea funcţiei preşedinţiale cu orice altă funcţie publică şi privată
2.5 Regimul imunităţi preşedinţiale
2.6 Răspunderea politică şi penală a Preşedintelui României

Capitolul 3: Comunicare politică
3.1 Comunicarea publică
3.2 Persuasiunea
3.3 Propaganda politică
3.4 Ce este comunicarea politică?
3.5 Tipologia comunicării politice
3.6 Dimensiuni ale comunicării politice
3.7 Comunicarea prezidenţială

Capitolul 4: Emiţătorul
4.1 Tipologia liderilor politici
4.2 Comunicatorul

Capitolul 5: Canalul de comunicare
5.1 Canal, mijloace de comunicare, cod
5.2 Bariere comunicaţionale
5.3 Presa scrisă
5.4 Jurnalismul Politic

Capitolul 6: Mesajul politic
6.1 Mesajul politic
6.2 Discursul politic
6.3 Tipurile de discurs

Capitolul 7: Receptorul
7.1 Receptorul
7.2 Feedback

Capitolul 8: Studiu de caz
8.1 Atribuţiile Preşedintelui României
8.2 Prezentare generală
8.3 Metodologie
8.4 Interpretarea rezultatelor studiului de caz
8.4.1 Politică internă
8.4.2 Politică externă
8.4.3 Economie internă
8.4.4 Economie externă
8.4.5 Social
8.4.6 Cultural/Sportiv
8.4.7 Protocol (întâlniri, vizite, premieri, etc.)
8.5 Concluzii

Introducere:
Din cele mai vechi timpuri oamenii căutau modalităţi de acumulare a unor mijloace necesare pentru a întreţine şi a dezvolta statul în care veţuiau. Un mijloc dintre cele mai rapide şi mai eficiente pentru a se îmbogăţi peste noapte şi a căpăta periodic plăţi de la cei învinşi erau acţiunile de contropire prin jefuire, se jefuia tot ce era posibil în timpul contropirii, apoi se stabileau biruri – plăţi obligatorii, periodice pentru cei învinşi.
În Roma antică cetăţenii erau scutiţi de impozite. Plăţile obligatorii la stat achitau numai robii, străinii, iobagii. Însă mijloacele acumulate de la ei nu acoperea necesităţile de consum ale statului şi atunci conducătorii statului inventau diverse plăţi obligatorii pentru cetăţeni. Exemplu: pentru purtătorii de nădragi, pentru veceurile publice, pentru pace, etc.

Cuprins:
Capitolul I. Principalele teorii fiscale şi abordarea lor contemporană
1.1. Teorii clasice privind impozitare
1.2. Teoria keynesistă privind impozitul ca o pârghie de reglare şi creştere economică
1.3. Teoria neoclasică şi avantajele liberii concurenţe
1.4. Principiile clasice şi moderne ale impunerii

Capitolul II. Politica fiscală a Republicii Moldova în contextul integrării europene
2.1. Abordarea fiscalităţii în ţările europene
2.2. Sistemul fiscal al Republicii Moldova
2.3. Impactul măsurilor efectuate de politica fiscală în anii 1998-2009 în Republica Moldova

Capitolul III. Aspectul fiscal al companiilor de asigurări europene şi ale Republicii Moldova
3.1. Conceptul, evoluţia, particularităţile şi tendinţele pieţelor de asigurări europene şi ale Republicii Moldova
3.2. Activitatea economico-financiară a companiilor de asigurări
3.3. Impunerea fiscală în companiile de asigurări

Concluzii şi recomandări:
Ca obiective majore ale politicii fiscale se pot enumera:
1. Procurarea cu randament cat mai ridicat a resurselor fiscale la dispozitia autoritatilor publice, ceea ce pesupune, in primul rand, crearea unui sistem de impozite adecvat politicii generale; realizarea procesului de redistribuire a produsului national intre sfere, domenii de activitate, categorii de persoane si indivizi; influentarea (reglarea) unor procese economico-sociale, corespunzator obiectivelor politicii generale.

Bibliografie:
Acte legislative şi normative
1. Codul Fiscal al Republicii Moldova.Legea nr.1163 – XIII din 24.04.97
2. Legea Bugetului de Stat al Republicii Moldova pe anul 2004 nr. 474 – XV din 27.11.2003
3. Legea Bugetului de Stat al Republicii Moldova pe anul 2005 nr. 373 din 11.11.2004
4. Legea Bugetului de Stat al Republicii Moldova pe anul 2006 nr. 291 din 16.11.2005
5. Legea Bugetului de Stat al Republicii Moldova pe anul 2007 nr. 348 din 23.11.2006
6. Legea Republicii Moldova privind Finanţele Publice Locale Nr. 397 – XV din 16. 10.2003
7. Anuarul Statistic din Republica Moldova din 2005
8. Art. 93 din Tratatul de Constituire a Comunitatii Europene Când au fost adoptate primele doua directive cu impact în domeniul impozitelor directe: „Directiva Fuziunilor” şi „Directiva companie mama-companie copil;
9. Art..58, alin.1 din Constituţia Republicii Moldova Manole Tatiana „Finanţe Publice”edit Academiei de Administrare Publica, Chişinău, 1998
10. Raportul Serviciului Fiscal pe anul 2006. Confor declaraţiei preşedintelui parlamentului M. Lupu. www. MinFin .md
11. Legii Republicii Moldova pentru punerea în aplicare a Titlului VI al Codului Fiscal Nr.1056-XIV din 16.06.2000
12. Notă asupra proiectului de lege a bugetului de stat pe anul 2007
13. Legea Republicii Moldova “Privind bazele sistemului fiscal” din 17.11.92.(cu modificări şi compăletări ulte4rioare). (Monitorul Oficial, 1992, nr.11, art.326).
14. Legea Republicii Moldova “Cu privire la Serviciul fiscal de stat”, nr.876-XII din 22.01.92. (Monitorul Oficial, 1992, nr.1, art.16).

Introducere:
Petru o percepere eficientă a noţiunilor centrale legate de profitabilitatea valorilor mobiliare ,este necesară o incursiune în noţiuni definitorii pentru întreg procesul de manifestare a titlurilor financiare.Una din aceste noţiuni este piaţa de capital care îşi are rolul său de edificare a mecanismelor care cuprind sferele activităţilor de negociere a valorilor mobiliare.Piaţa de capital reprezintă ansamblul relaţiilor şi mecanismelor prin intermediul cărora capitalurile disponibile şi dispersate din economie sunt dirijate către orice entităţi publice şi private solicitatoare de fonduri.

PLANUL:
Capitolul I:Bazele financiare a valorilor mobiliare
I.1.Caractere generale a valorilor mobiliare
I.2.Activităţile economice în domeniul valorilor mobiliare

Capitolul II:Profitabilitatea instrumentelor financiare de diferite tipuri
II.1.Gestiunea portofoliului pe piaţa de valori mobiliare. Cotarea valorilor mobiliare
II.2.Instrumente financiare şi profitabilitatea acestora.

Capitolul III:Analiza profitabilităţii valorilor mobiliare în RM
III.1.Particularităţile profitabilităţii valorilor mobiliare
III.2.Potenţialul de profitabilitate a valorilor mobiliare

Concluzie:
Tratarea profitului atît sub aspect teoretic , adică ca o categorie economică , dar şi sub aspect practic , adică ca o valoare real pozitivă , comensurată şi evidenţiată ca atare,considerăm că reprezintă un cîmp larg de manifestare a concepţiilor , aargumentelor şi contadicţiilor.În plan teoretic , profitul este privit sub o mare diversitate de opinii,unele avîndu-le în vedere ca materializare a diferenţei între venituri şi cheltuieli ,iar altele apelînd la inexistenţa lui întrucît se pulverizează sub forma salariilor , dobînzilor şi a rentei.Iată aici , prin urmare , putem să exprimăm clar toate aspectele profitului.În lucrarea de faţă s-a vorbit anterior despre mijloacele de obţinere a profitului , adică de diferitele instrumente financiare care penetrează piaţa valorilor mobiliare,de aceea o reprezentare a mijloacelor propriu-zise de constituire de profit în aceste cazuri este absolut necesară

Bibliografie:
1. “Piaţa hîrtiilor de valoare al RM”,Chiţinău,1996
2. Coman, F.”Activitatea bancară.Profit şi performanţă”,Bucureşti,2000
3. Fota, C.”Piaţa acţiunilor”,Bucureşti,1994
4. Anghelache, G:”Bursa şi piaţa extrabursieră”,Bucureşti,2000
5. Stancu, I.”Finanţe”,Bucureşti,2002
6. Dragotă, V.;Dragotă, M.;Dămian, A.”Gestiunea portofoliului de valori mobiliare”,Bucureşti,2003
7. “Piaţa de capital: Caracteristici , evoluţii , tranziţii”, Chişinău,2004
8. Andrei,L.C. “Economie politică şi politici economice”,Bucureşti,1999
9. Coşelev,N. ”Consum,economii şi investiţii în RM”,Chişinău,1994
10. Roşca,P ”Economie generală”,Chişinău,1997
11. Chircă , S. ”Mecanisme de funcţionare a economiei”,Chişinău,1997
12. Ciucur, D.;Gavrilă, I.;Popescu, C.”Economie”,Bucureşti,1999
13. Gheorghe, A. ”Profitul :Concept ,norme, politici”,Bucureşti,1998
14. Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare, Nr. 199-XIV din 18.11.1998. Data ultimei modificări 05.02.2002

CUPRINS:
Lista diagramelor
Sumar executiv
Introducere
Metodologia studiului
1. Politica de protecţie socială
1.1. Reglementări internaţionale
1.2. Politica de protecţie socială în Republica Moldova
2. Asigurarea socială în Republica Moldova
2.1. Bugetul asigurărilor sociale de stat
2.2. Rolul autorităţilor publice locale în susţinerea socială a populaţiei
2.3. Concluzii
3. Conţinutul asistenţei sociale
3.1. Asistenţa socială, componentă a sistemului de protecţie socială
3.2. Serviciile sociale prestate în Republica Moldova
3.3. Analiza cadrului legal privind serviciile sociale
3.3. Concluzii
4. Studiul de caz privind finanţarea serviciilor sociale
5. Concluzii şi recomandări
5.1. Soluţii la problemele abordate
5.2. Evaluarea riscurilor
5.3. Mecanismul de implementare al recomandărilor

Introducere:
Tranziţia la economia de piaţă, destrămarea fostului sistem administrativ şi alte fenomene care au derulat o dată cu obţinerea independenţei Republicii Moldova sînt procese care afectează diverse domenii de activitate ale societăţii. Funcţionarea statului de drept, edificarea societăţii civile, aplicarea mecanismelor de piaţă în condiţiile unei crize structurale de amploare, care a însoţit consolidarea independenţei, constituie doar unele din aspectele problemei abordate. În condiţiile actuale, reevaluarea rolului autorităţilor administraţiei publice în raport cu societatea şi reforma administraţiei publice centrale reprezintă elementul-cheie ce ţine de democratizarea ţării şi sporirea aspiraţiilor de integrare europeană.

Cuprins:
1. Cadrul conceptual al politicii reformei în administraţia publică
1.1. Situaţia actuală în administraţia publică centrală
1.2. Necesitatea efectuării reformei administraţie publice centrale
1.3. Principiile reformei administraţiei publice
1.4. Interdependeţa dintre reforma administraţiei publice centrale şi alte reforme şi planuri relevante

2. Scopul, obiectivele şi subiectele politicii R.M. faţă de reforma administraţiei publice centrale.

3. Componentele politicii R.M. în reforma administraţiei publice centrale
3.1. Reorganizarea administraţiei publice centrale
3.2. Cadrul legal în domeniul administraţiei publice centrale
3.3. Procesul decizional
3.4. Managementul resurselor umane
3.5. Managementul finanţelor publice

4. Procesul de participare şi mediatizare

5. Rezultatele scontate ale reformei administraţiei publice centrale

6. Evetualele riscuri la implementarea reformei administraţiei publice centrale

7. Monitorizarea implementării prezentei strategii

Bibliografie:
1. ALEXANDRU, I. Ştiinţa administraţiei, Bucureşti, Editura Economică, 2001
2. COSTEA, M. Introducere în administraţia publică, Bucureşti, Editura Economică, 1999
3. PLUMB, I. Managementul serviciilor publice, Bucureşti, Editura ASE, 2000
4. OROVEANU, M.T. Introducere în ştiinţa administrativă, Bucureşti, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, 1993
5. DRAGOS, M. Administraţia publica, Chişinău, ASE, 2002
6. IEREMIA, S. Managementul administraţiei publice, Chişinău, 2004
7. www.google.md

Introducere:
Până nu demult unica modalitate de a valorifica capitalul de care dispuneau cetăţenii era păstrarea acestora la băncile de economii existente. Pe parcurs, odată cu destrămarea economiei centralizate, şi constituirea economiei de piaţă apar tot mai multe posibilităţi de investire a mijloacelor financiare. Acestea nu se reduc doar la plasarea banilor în băncile comerciale sub formă de diferite depozite, ci şi posibilităţi de a investi în diverse instrumente financiare, cum ar fi acţiunile, obligaţiunile, futurese, etc, care sunt instrumente ale pieţelor financiare.

Cuprins:
1. PIAŢA VALUTARĂ INTERNAŢIONALĂ. ESENŢA ŞI ISTORIA DEZVOLTĂRII
2. PARTICIPANŢII PIEŢEI FOREX
3. ELEMENTELE PIEŢEI FOREX
3.1. Codificarea şi cotarea valutelor
3.2. Cross-cursurile 1
3.3. Regimul de lucru a pieţei FOREX
4. TIPURILE DE OPERAŢIUNI PE PIAŢA FOREX
5. VÂNZAREA CU MARJĂ
5.1. BUY (cumpără) – SELL (vinde)
5.2. Loturile şi depozitele de asigurare
5.3. Regulile de baza a vânzării cu marjă.
5.4. Calcularea profiturilor şi a pierderilor
5.5. Margin call
5.6. Interesul bancar
5.7. Spead-ul
5.8. Comisioanele
5.9. Condiţiile de efectuare a vânzării cu marjă
5.10. Plusurile şi minusurile vânzării cu marjă
5.11. Procedura de vânzare cu marjă
6. CUM SE OBŢIN PROFITURILE PE PIAŢA FOREX.

Concluzii:
Din cele expuse mai sus este de menţionat că piaţa FOREX nu se asemănă cu joaca în ruletă, după cum afirmă unii autori. Motivele date ce rezultă din analiza efectuată a pieţei sunt:
 Pronosticarea pieţei. Indiferent de mecanismele şi teoriile ce explică variaţiile valutare, este greu de negat că la baza lor se află anumite legităţi. Plus la toate FOREX este cea mai numerică şi cea mai mare după volumul operaţiunilor piaţă, ceea ce măreşte posibilitatea de pronosticare. Cursurile valutare sunt determinate de participanţii pieţei, ale căror preferinţe şi aşteptări pot fi pronosticate. În plus valoarea valutei depinde şi de situaţia economică a ţării valutei (SUA, Anglia, Japonia, etc.). Economiile ţărilor date sunt reglate de metode civilizate, şi regular se publică date despre starea acestora, ceea ce permite efectuarea pronosticurilor.

Bibliografia:
1. Cobzau I., Relaţii economice internaţionale, Editura Economică, Bucureşti,2000.
2. Denuţa I., Relaţii economice internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
3. Gulaju I., Rojco V., Economia mondială, Tipografia Centrală, Chişinău, 1999.
4. Rujan O. Relaţii economice internaţionale: Teorii şi modele, Editura All, Bucureşti, 1999
5. Suvorov S.G., Azbuca valiutnogo dealinga, ed. Universitet St. Petersburg, St. Petersburg, 1998
6. Şmîrev A.I., Colesnicov V.I., Climov A.Iu., Mejdunarodnâie valiutno-creditnâi otnoşenia, ed. Piter, St. Petersburg, 2001
7. Crasavinoi L..N., Mejdunarodnâie valiutno-creditnâie i finansovâie otnoşenia, ed. Finansâ i Statistica, Moscva, 2000
8. Mejdunarodnâi ăconomicesckie otnoşenia, pod red. Râbalchina, Moscva, 1998.
9. www.Forex-library.com
10. www.finbook.biz
11. www.forex.ru
12. www.forexart.com

INTRODUCERE:
În ultimii zece ani, după adoptarea Constituţiei Republicii Moldova, cadrul legislativ în toate domeniile de dezvoltare ale societăţii noastre a suferit modificări şi completări esenţiale atât cantitative (după numărul de reglementări normative adoptate), cât şi calitative (după natura acestor norme şi a raporturilor pe care le reglementează), având drept scop dezvoltarea relaţiilor de piaţă şi ridicarea nivelului de trai al populaţiei.
Orice activitate a administraţiei publice, inclusiv cea de prestare a serviciilor de interes local în mod continuu şi calitativ, poate avea succes doar în cazul, când aceste activităţi sunt clar reglementate de legislaţia în vigoare sub toate aspectele: organizarea, finanţarea, gestionarea, ş. a.

CUPRINS:
1. Introducere
2. Evoluţia şi diagnosticul în domeniul prestării serviciilor publice de interes local sub aspectul descentralizării.
3. Regimul juridic al formelor de gestiune a serviciilor publice de interes local
4. Concluzii şi recomandări de optimizare a activităţii serviciilor publice de interes local
5. Propuneri pentru mecanismul de implementare al recomandărilor
6. Bibliografie



BIBLIOGRAFIE, ACTE NORMATIVE:
1. Constituţia Republicii Moldova
2. Codul civil
3. Legea cu privire la concesiuni nr.534-XIII din 13.17.1995, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 67 din 30 noiembrie 1995.
4. Legea privind administraţia publică locală, (nr.123 – XV din 18.03.03)
5. Legea serviciilor publice de gospodărie comunală, nr. 1402-XV din 24.10.2002
6. Legea privind limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei (nr.906-XII din 29.01.1992).
7. Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, nr.523-XIV, din 16.07.99,
8. Legea cu privire la apa potabilă nr. 272-XIV din 10.02.1999, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 39-41 din 22.04.1999.
9. Hotărârea Guvernului. Republicii Moldova cu privire la restructurarea gospodăriei cu alimentare cu apă şi canalizare nr.530 din 06.06.2000, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 65-67 din 08.06.2000.
10. Hotărârea Guvernului. Republicii Moldova cu privire la unele măsuri de reglementare a procesului de contorizare a consumurilor de apă şi energie termică nr. 634 din 05.07.2000, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 81-83 din 13.07.2000.
11. Hotărârea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică privind aprobarea Metodologia determinării, aprobării şi aplicării tarifelor pentru serviciile de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate 164 din 29.11.2004, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 218-223/465 din 03.12.2004.
12. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la plata pentru energia termică de către populaţia municipiului Chişinău nr. 138 din 16.02.2001, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 27-28 din 06.03.2001.
13. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentarea cu apă nr. 191 din 19.02.2002, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 29-31 din 28.02.2002.

Introducere:
Investiţiile constituie alocarea riscantă a valorilor în obiecte ale activităţii de antreprenoriat sau ale altor tipuri de activităţi cu scopul de a obţine profit sau efect social.
Investiţiile de portofoliu se realizează prin cumpărarea titlurilor de valoare, operelor de artă, crearea unor depozite bancare etc., ţinându-se cont îndeosebi, de rata dobânzilor bancare, în funcţie de care se poate aprecia rentabilitatea acestora.

Plan:
Capitolul I. Portofoliul de investiţii. Noţiuni generale
1.1. Portofoliul de investiţii: concept, tipuri, principii de formare
1.2. Procesul investiţional

Capitolul II. Particularităţile gestiunii portofoliului
2.1. Definiţia portofoliului şi tipuri de portofolii
2.2. Gestiunea portofoliilor de investiţii
2.2.1. Gestiunea portofoliiilor de acţiuni
2.2.2. Gestiunea portofoliiilor de obligaţiuni

Capitolul III. Formele gestiunii portofoliului de investiţii
3.1. Gestiunea pasivă versus Gestiunea activă
3.2. Organizarea gestiunii portofoliului

Concluzie:
Portofoliul de investiţii constituie totalitatea obiectelor investitionale deţinute de către investitor în scopul realizării unei activităţi investiţionale corespunzătoare strategiei investiţionale stabilite.
Portofoliul de valori mobiliare se formează sub incidenţa diferiţilor factori, care determină tipul Portofoliul de investiţii constituie totalitatea obiectelor investijfonale deţinute de către investitor în scopul realizării unei activităţi investiţionale corespunzătoare strategiei investiţionale stabilite

Bibliografie
1. Butler, R., Davies, L., Pike, R., Sharp, J., Strategic Investment Decisions, ROUT-LEDGE, London, 1993;
2. Bowlin, Guide to financial analysis, The Brookings Institution, Washington,1980
3. Cuthbertson K., Quantitative Financial Economics. Stocks, Bonds and Foreign Exchange, John Wiley and Sons, 1996;
4. Ghilic-Micu, B., Zuvelca, S., Metode de analiza riscului în gestiunea portofoliilor, 1997;
5. Hirt, G., Block, S., Fundamentals of Investment Management, Sixth Edition, Irwin McGraw-Hill, New York, 1999;
6. Maracine, V., Scarlat, E., Calancia, L., Piata financiara si gestiunea portofoliilor, Bucuresti, 2002;
7. Maracine, V., Masurarea performantei managementului de portofoliu, 2002;
8. Mishkin, F., Eakins, S., Financial Markets and Institutions, Second Editions, Addison-Wesley, New York, 1999;
9. Taggart, R., Jr., Quantitative Analysis for Investment Management, Prentice Hall, Inc., USA, 1996.
10. Teoria Portofoliului a lui Harry Marcowitz, "Portofolio Selection. Eficient Diversification of Investment", Publishing House John Wiley & Sons, New-York, 1959
11. Popescu Vergil - "Bursa si tranzactii cu titluri financiare", Ed. Asociatiei Cal Clubul Roman, Bucuresti, 1993