INTRODUCERE:
Examinînd particularităţile acumulării capitalului financiar la etapa contemporană e necesar a ne concentra atenţia, în primul rînd, asupra formelor acumulării şi evidenţierii tendinţelor care s-au conturat în această sferă. Structura pieţei capitalului de împrumut se constituie, în temei, din două elemente: institutele de credit şi financiare, şi piaţa hîrtiilor de valoare, care, la rîndul ei, se divizează în operaţii în afara bursei şi bursa de valori. Institutele de credit şi financiare practică operaţii cu capitalul acumulat de populaţie, de întreprinderi şi de stat. Acumularea în aceste instituţii are loc sub formă bănească.

PLANUL:
Capitolul I:Situaţia investiţională pe piaţa RM
I.1.Caractere generale
I.2.Istoricul investiţiilor pe piaţa valorilor mobiliare

Capitolul II:Fondurile de investiţii pe piaţa RM
II.1.Cadrul legislativ al fondurilor de investiţii
II.2.Caracteristicile fondurilor de investiţii

Capitolul III:Activitatea investiţională a pieţei valorilor mobiliare
III.1.Cadrul investiţional în RM
III.2.Aspectul informaţional şi protecţia activităţii investiţionale

CONCLUZIE:
Studiind fondurile de investiţii pe piaţa hîrtiilor de valoare a Moldovei, au fost determinate particularităţile activităţii acestor în contextul pieţei hîrtiilor de valoare, pot fi formulate propuneri în vederea perfecţionării bazei de funcţionare a fondurilor de investiţii, aplicînd experienţa mondială din mai multe puncte de vedere,dar în particular.
Importanţa practică se confirmă prin faptul că rezultatele cercetărilor au fost aprobate,găsindu-şi aplicare în elaborarea proiectelor unor acte normative pentru crearea bazei legislative a funcţionării fondurilor de investiţii de tip clasic în Moldova:
"Regulamentul cu privire la compania de administrare a investiţiilor";
"Contractul-tip despre administrarea fiduciară a investiţiilor";

BIBLIOGRAFIE:
1. Coşelev,N. ”Consum,economii şi investiţii în RM”,Chişinău,1994
2. Iov,T. “Particularităţile şi problemele activităţii fondurilor de investiţii pe piaţa hîrtiilor de valoare”,Chişinău,2005
3. Ciornîi,N. ”Investiţii străine şi impactul lor asupra performanţei economice a RM”,Chişinău,2005
4. Traci,D. ”Fondurile de investiţii în economia tranzitorie”,Chişinău,2005
5. Caraganciu,A. ”Managementul portofoliului de investiţii”,Chişinău,2005
6. Andrei,L.C. “Economie politică şi politici economice”,Bucureşti,1999
7. Popa,A. “Investiţii pe coordonatele economiei de piaţă”,Craiova,1997
8. Băileşteanu,G. ”Investiţii,resurse,efecte,indicatori:pentru uzul studenţilor”,Timişoara,1991
9. Vasilescu,I. “Investiţii”,Bucureşti,2000
10. Roşca,P”Economie generală”,Chişinău,1997
11. Ciornîi,N. “Tranziţia la economia de piaţă şi investiţiile străine în RM”,Chişinău,2002
12. Albu,S. “Eficienţa investiţiei:Curs universitar”,Chişinău,2005
13. “Piaţa de capital: Caracteristici , evoluţii , tranziţii”, Chiţinău,2004

Introducere:
În toate ţările democratice, o parte importantă a activităţilor economice se desfăşoară sub responsabilitatea administrativă, financiară şi legală a autorităţilor locale. Gradul de implicare al administraţiilor publice locale în aceste activităţi diferă în funcţie de tradiţiile istorice, de mediul economic, social şi politic din fiecare ţară. Există o întreagă diversitate de modalităţi în care sunt concepute responsabilităţile autorităţilor locale în diferite ţări ale lumii, dar nu există o unică soluţie pentru modul în care responsabilităţile sunt atribuite unei ori altei categorii de administraţie locală sau rămân în sarcina administraţiei centrale.

CUPRINS:
Capitolul 1 Elementele de bază a pieţei hîrtiilor de valaore
1.1 Elementele de bază a pieţei capitalurilor.
1.2 Tipurile hârtiilor de valoare
1.3 Obligaţiunea – creanţă a emitentului

Capitolul 2 Obligaţiunile municipale şi rolul lor în finanţarea municipalităţilor
2.1 Finanţele municipale. Esenţa şi formarea acestora.
2.2 Obligaţiunile municipale ca formă a creditului public

Capitolul 3 Experienţa SUA şi a României în domeniul obligaţiunilor municipale şi evaluarea posibilităţilor de aplicare a instrumentului în R.Molodova.
3.1 Experienţa SUA
3.2 Obligaţiunile municipale în România
3.3 Evaluarea posibilităţilor de utilizare a obligaţiunilor municipale în finanţarea municipiilor R. Moldova

Concluzii:
Finanţele municipiile reprezintă o parte componentă a finanţelor publice. Însă există anumite specifice care dictează necesitatea studierii independente a acestora. Finanţarea municipiilor de regulă se face din contul impozitelor şi taxelor locale, din transferuri de la bugetul de stat, precum şi din resurse creditare. Una din aceste resurse creditare îl reprezintă finanţarea prin obligaţiuni municipale. Obligaţiunile municipale sunt hârtii de valoare, aparţin pieţei hârtiilor de valoare.

Bibliografie:
1. Cartea Europeană a Autonomie Locale, Strasbourg, 15 octombrie 1985;
2. Legea Republicii Moldova privind administraţia publică locală, nr. 186-XIV din 6.11.1998
3. Legea Republicii Moldova privind finanţele publice locale, nr. 491-XIV din 9.07.1999
4. Legii cu privire la piaţa valorilor mobiliare, nr. 199-XIV din 18 noiembrie 1998 cu privire la piaţa valorilor mobiliare
5. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Floricel Constantin, Monedă. Credit. Bănci, Bucureşti, 1997
6. Manole Tatiana, „Finanţele publice locale”, Chişinău, 2003, p.58
7. Stratulat Oleg, Caracteristica generala a cheltuielilor publice, ASEM, Ch, 1997
8. Игнатущенко В.Н., Шитов А.М. Государственные облигации. Как вкладывать деньги и получать доход. – М.: «Инфра», 1997.
9. Литвиненко Л.Т. Рынок государственных облигаций. –М.: «Финстатинформ», 1997
10. Ливингстон Л.Дуглас, Анализ рисков операций с облигациями на рынке ценных бумаг, М., 1998
11. Сергей Никифоров, О создании устойчивой системы муниципального кредитования в России, Журнал "Рынок ценных бумаг”, 24 декабря 2004
12. Хорст Циммерманн, Муниципальные финансы, Москва, 2003
13. Рынок ценных бумаг и его финансовые институты: учебное пособие/ под ред. В.С.Торкановского – Спб.: АО «Комплект», 1994
14. Рынок ценных бумаг: учебное пособие/ под ред. Золотарева В.С., Ростов на Дону, 2000
15. http://www.k2kapital.com/training/learning/market_ob/92883.html
16. www.kmarket.ro
17. http://www.urbaneconomics.ru
18. www.chisinau.md
19. www.cvnm.md

Introducere:
“Munca – sursa tuturorbogăţiilor societăţii, sursa unică a avuţiei naţiunilor” Adam Smith

Munca a fost dintotdeauna şi a rămas factorul de producţie activ şi determinant: prin intermediul ei sunt antrenaţi ceilalţi factori de producţie, se realizează combinarea şi utilizarea lor eficientă. Oamenii cu aptitudinile şi deprinderile lor, cu experienţa şi cunoştinţele dobândite sunt producătorii tuturor bunurilor economice.
Evidenţa muncii şi a remunerării ei reprezintă un sector care necesită un mare volum de muncă şi ocupă o importanţă deosebită în volumul total de evidenţă a lucrărilor.

Plan :
Capitolul I. MUNCA – factor activ si determinant al producţiei.

Capitolul II. Evidenţa personalului , a volumului de muncă şi calcularea salariului
2.1. Noţiuni privind munca, evidenţa personalului şi a timpului lucrat
2.2. Perfectarea documentelor privind volumul de producţie fabricată
2.3. Formele şi sistemele de salarizare

Capitolul III. Evidenţa analitică şi sintetică a decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii
2.4. Contabilitatea datoriilor privind asigurările sociale de stat
2.5. Contabilitatea retribuţiilor privind plata concediului de odihnă

Concluzie:
Evidenţa muncii, precum şi calcularea salariului, este un sector cu mare volum de lucru al contabilităţii. El este legat cu multitudinea formelor şi sistemelor de salarizare utilizate la întreprindere, multitudinea documentelor primare şi de specificul metodelor de calcul.
Evidenţa operativă a personalului la intreprindere se ţine conform regulamentelor în vigoare, privind efectivul şi retribuţia salariaţilor în secţia de cadre a întreprinderii.

Bibliografie:
1. “Codul Muncii al Republicii Moldova”, Chişinău 2005.
2. Mărgulescu D., Diagnostic economic financiar, Bucureşti 1995.
3. Noul Sistem Contabil al Agenţilor Economici din Republicii Moldova, ACAP, vol.I – Chişinău 1998.
4. Ţurcanu V.I., Contabilitatea conform standardelor internaţionale, Chişinău 1994.
5. Contabilitatea Financiară, ACAP, Chişinău 1999.

ÎNTRODUCERE:
Evoluţia relaţiilor economice de la începuturi şi până în prezent a avut loc într-un singur sens: de la economia naturală menită să satisfacă necesităţile oamenilor prin consumul rezultatelor muncii depuse – spre economia de schimb în care rezultatele muncii umane sunt schimbate pe altele. Aceasta evoluţie are o istorie îndelungată iar mijloacele şi modalităţile de plată au fost permanent perfecţionate. Astfel trocul apărut la etapa iniţială a fost înlocuit de moneda metalică, care la rândul ei a fost înlocuită cu moneda de hârtie (numerar) ambele fiind înlocuite de banii scripturali, iar banii materiali decăzând cu încetul din circuitul monetar.

CUPRINS:
CARACTERIZAREA GENERALĂ A MIJLOACELOR ŞI MODALITĂŢILOR DE PLATĂ. PRINCIPALELE LOR CARACTERISTICI
PLATA MARFĂ CONTRA MARFĂ
PLATA ÎN NUMERAR
PLATA FĂRĂ NUMERAR
ORDINUL DE PLATA
ACREDITIVUL DOCUMENTAR
INCASOUL DOCUMENTAR
CECUL
DISPOZIŢIA DE PLATA
CAMBIA
MIJLOACELE ŞI MODALITĂŢILE DE PLATĂ FĂRĂ NUMERAR UTILIZATE ÎN REPUBLICA MOLDOVA.

ÎNCEIERE:
În prezenta lucrare a fost efectuată o încercare de a sistematiza cunoştinţele în materie de modalităţi de plată utilizate în practica bancară pe plan internaţional şi particularităţile acestora în Republica Moldova, În rezultatul analizei s-a constatat că circuitul monetar în Republica Moldova pe lângă trăsăturile specifice are multe trăsături comune cu sisteme similare din alte ţări, dar dat fiind faptul că economia ţării este în tranziţie cadrul instituţional al circuitului monetar este mai dur decât cele utilizate în ţările dezvoltate.

Bibliografie:
1 C. Basno, N. Dardac “Operaţiuni bancare instrumente şi tehnici de plată” Bucureşti 1995
2 Тобиас Амели «Введение в банковское дело» Москва 1997
3 Negruş Mariana “Plăţi şi garanţii Internaţionale”Bucureşti 1996
4 L.Ionescu “Bănci şi operaţiuni bancare” ed. Didactică şi pedagogică 1996
5 “Acte şi Normative Bancare”
6 “Moneda-mica enciclopedie”
7 Regulamentului privind utilizarea documentelor de plata la efectuarea platilor fără numerar pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Adnimistraţie a BNM nr.150 din 26.06.2003
8 Regulamentul privind decontările fără numerar nr. 25/11-02 din 12.07.1996
9 Regulamentul cu privire la modul de stabilire a limitelor numerarului disponibil în casa subiecţilor economici (întreprinderii), normelor de cheltuieli ale numerarului pentru necesitati gospodăreşti urgente, termenelor şi a modului de predare a încasărilor de către subiecţii economici instituţiilor bancilor comerciale (pe actiuni).
10 Regulamentului privind utilizarea carnetului de cecuri de numerar", aprobat prin Hotărârea Consiliului de administraţie a BNM nr. 377 din 16.12.1999
11 Legea Cambiei nr1527 din 22.06.1993
12 “Condiţiile privind emiterea, circulaţia cambielor simple a băncilor comerciale”
13 Regulamentului BNM privind utilizarea acreditivul documentar irevocabil şi acoperit pe teritoriul Republicii Moldova nr. 122 din 29.03.2003

Introducere:
Prezenta lucrare constituie o succintă expunere la tema „Gestiunea mijloacelor fixe la întreprindere”, în care se redă explicarea aspectelor de determinare a mijloacelor fixe, noţiunea de mijloc fix, indicatorii eficienţei utilizării fondurilor fixe la întreprindere, metode de calculare, etc.
Conţinutul lucrării este împărţit în 2 capitole tematice: 1. Caracteristica şi analiza mijloacelor fixe; 2. Metode de calcul a uzurii mijloacelor fixe. Fiecare capitol la rîndul său conţine citeva subpuncte, toate selectate în aceeaşi cheie.

Plan:
Capitolul I Caracteristica şi analiza mijloacelor fixe.
1.1. Delimitări şi structuri privind mijloacele fixe .
1.2. Clasificarea mijloacelor fixe.

Capitolul II Metode de calcul a uzurii mijloacelor fixe.
2.1. Obiectul economic şi financiar al procesului de amortizare.
2.2. Alegerea şi caracteristica metodelor de calcul a uzurii mijloacelor fixe.
2.3. Compararea rezultatelor privind calculul uzurii utilajului după metodele examinate.
2.4. Indicatorii eficienţei utilizării fondurilor fixe la întreprindere.

Concluzii:
Odată cu creşterea tehnicizării, automatizării şi robotizării proceselor de producţie, locul mijloacelor fixe în structura de producţie a întreprinderii a crescut ca importanţă, dominînd valoric şi cantitativ structura respectivă şi influenţînd cantitativ-calitativ celelalte elemente.
Facînd analiza întreprinderii SA „Moldova” din punct de vedere a eficienţei indicatorilor utilizării fondurilor fixe la întreprindere putem spune ca la întreprinderea dată conform indicatorului Rata imobilizărilor = 0,329 în perioada curentă arată că nu are dificultăţi privind achitarea datoriilor curente.

Bibliografia:
1. Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării nr.5 din 29.01.01,Monitorul Oficial al R.M. nr. 21-24 din 27.02.01.
2. Galina Şpac,Petru Griciuc, ”Unele particularităţi ale clasificării mijloacelor fixe în scopuri fiscale”// Contabilitate şi audit,2004,nr.12 p.34
3. Ch.D.Bistriceanu, M.N.Adochiţei, E.Negrea „Finanţele agentului economic”, Editura Economică, Bucureşti 2001
4. Mihai Toma, Felicia Alexandru „Finanţe de gestiune financiară a întreprinderii”, Bucureşti 1998
5. „Contabilitatea financiară”, ASEM, Chişinău 2001
6. Hoanţa Nicolae, „Finanţele firmei”, Sibiu 1996
7. Bran Paul „Finanţele întreprinderii”, Editura Economică, Bucureşti 1997
8. Panaite Ileana – Alice „Finanţele întreprinderii”, Bucureşti 2000

Introducere:
Caracteristica ramurii, starea ei curentă şi perspectivele de dezvoltare. Industria vinificaţiei una din ramurile de bază a Republicii Moldova, care produce aproximativ jumătate din toată producţia naţională. Actualmente în R.M. sînt aproximativ 150 fabrici de vin.
Principala piaţă de desfacere este exportul şi anume ţările CSI. În anul 2003 cota parte a ţărilor CSI din total export a constituit 63 %. Însă în ultimii ani cota exportului în afara ţărilor CSI are o tendinţă de creştere.

PLAN:
Capitolul IMijloacele fixe – parte componentă a activelor pe termen lung.
1.1 Esenţa economică a mijloacelor fixe
1.2 Componenţa şi structura mijloacelor fixe

Capitolul II Caracteristica tehnico – economică şi măsurile de îmbunătăţire a utilizării mijloacelor fixe la întreprinderea „Aroma” S.A.
2.1 Caracteristica întreprinderii şi poziţia sa în ramură
2.2 Analiza indicatorilor tehnico – economici de bază
2.3 Analiza SWOT
2.4 Evidenţa reparaţiei mijloacelor fixe
2.5 Indicatorii utilizării eficiente a mijloacelor fixe şi interpretarea lor economică
2.6 Măsuri de perfecţionare a organizării locurilor de muncă
2.7 Asigurarea utilizării eficiente şi căile de îmbunătăţire a utilizării mijloacelor fixe în întreprinderile industriei alimentare

Concluzie:
În cadrul fiecărei unităţi un accent deosebit se pune pe utilizarea mijloacelor fixe cu o eficienţă economică cât mai ridicată, eficienţă care să exprime interacţiunea cantităţii şi calităţii mijloacelor fixe ca generatoare de efecte economice.
Un rol important în creşterea eficienţei economice a utilizării mijloacelor fixe îl are îmbunătăţirea utilizării acestora.

Bibliografie:
1. Standartele Naţionale de Contabilitate nr. 16, Contabilitate şi Audit nr. 1, 1998;
2. Bran Paul „ Finanţele întreprinderii”. Bucureşti, Editura Economică, 2000;
3. Balanuţă Vladimir „ Analiza gestionară”. Chişinău 2003 ;
4. Nicolae Ciornâi, Ilie Blaj „ Economia firmelor contemporane”, Chişinău, Editura Prut Internaţional, 2003;
5. Cârstea Gheorghe „ Economia şi gestiunea întreprinderii”, Bucureşti, 1999;
6. Românu I., Vasilcu I. „ Eficienţa economică a investiţiilor şi capitalului fix”, Bucureşti, 1993;
7. Stănescu C. „Analiza economico – financiară”, Bucureşti, 1999.
8. Raportul financiar: Bilanţul contabil.
9. Anexa nr. 4 la bilanţul contabil: Existenţa şi mişcarea activelor pe termen lung.

Cuprins:
Capitolul I: Trăsături definitorii privind tratarea conceptului de mic business
1.1. Evoluţia conceptului de mic business
1.2. Rolul şi importanţa micului business în economia de piaţă

Capitolul II: Particularităţi manageriale ale micului business
2.1. Organizarea şi gestiunea întreprinderilor mici
2.2. Conţinutul funcţiilor manageriale în cadrul micului business

Capitolul III: Trăsături caracteristice de dezvoltare a micului business în Republica Moldova
3.1. Caracteristicile întrprinderilor în Republica Moldova
3.2. Căile şi mijloacele de stimulare ale micului business în Republica Moldova
3.3. Analiza comparativă a micului business în Rusia, România, Moldova

CUPRINS:

1. Micul business. Esenţa economică şi criteriile definitorii ale micului business

2. Evoluţia şi analiza micului business în economia Republicii Moldova

3. Măsurile de sporire şi susţinere a micului business

BIBLIOGRAFIA:
1. Codul Fiscal (titlul I,ii). Nr.1163-XIII din 1.01.1997 // Monitorul Oficial nr.62,1997.
2. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. Nr.845-XII din 03.01.1992 // Monitorul Oficial nr.2, 1994.
3. Legea cu privire la susţinerea şi protecţia micului business. Nr.112-XIII din 25.08.1994 // Monitorul Oficial nr.2, 1994.
4. Legea cu privire la patenta de întreprinzător. Nr.93-XIV din 15.07.1997 // Monitorul Oficial nr. 72-73, 1998.
5. Legea privind asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor. Nr.1505-XIII din 18.02.1998 // Monitorul Oficial nr. 38-39, 1998.
6. Legea cu privire la gospodăria ţărănească (de fermier). Nr.93-XIV din 15.07.1997 // Monitorul Oficial nr. 72-73, 1998.
7. Legea cu privire la susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Nr.206-XII din 7.07.2006 // Monitorul Oficial, 2006
8. Programul de stat de susţinere a micului business pentru anii 1999-2000. - Anexa la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 750 din 5.08.1999 // Monitorul Oficial nr. 87-89, 1999.
9. Programul de stat de susţinere a micului business pentru anii 2002-2005 – Anexa la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 850 din 27.06.2002 // Monitorul Oficial 2002, nr. 96-99.
10. Privind Fondul pentru susţinerea antreprenoriatului şi dezvoltarea micului business. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.659 din 21.10.1993 // Monitorul Oficial 1994, nr. 17.
11. Anuarul statistic al Republicii Moldova, Departamentul Analize Statistice şi Sociologice al Republicii Moldova. – Chişinău: Statistica, 1997- 2004..

Sumar:
Capitolul I: Definirea micului business, noţiuni generale

Capitolul II: Micul Business în Republica Moldova
Paşii spre afirmare a micului business
Rolul social-economic al micului business
Micul business în Republica Moldova
Micul business în profil teritorial
Situaţia financiară a întreprinderilor din sectorul micului business
Strategia ineficientă de dezvoltare a microfinanţării din Republica Moldova
Problemele micului business în Republica Moldova
Soluţii pentru înlăturarea problemelor

Capitolul III.Dezvoltarea micului business în RM
Probleme şi perspective
Barierele administrative în economie

Capitolul IV: Cadrul legislativ cu privire la susţinerea şi protecţia micului business
Susţinerea de stat a micului business
Concluzii şi expuneri

Concluzii şi expuneri:
Micul business înseamna activitatea de întreprinzator, desfăsurată de micro-întreprindere şi de întreprinderile mici. Micul business în lume este supranumit „coloană vertebrală a economiei” graţie celei mai mari contribuţii la crearea noilor locuri de muncă, stimularea concurenţei, favorizarea inovaţiilor şi tehnologiilor. Sectorul micului business în Republica Moldova, ca şi în curs de dezvoltare, a apărut ca urmare a majoritatea statelor în reformelor structurale efectuate în procesul trecerii de la economia centralizată la cea de piaţă. În ţările dezvoltate din punct de vedere economic (unde micul business este considerat promotor al dezvoltării economice graţie avantajelor pe care le oferă), micul business cunoaşte o dezvoltare accelerată mai ales în domeniile serviciilor şi a producerii mărfurilor de larg consum.

Introducere:
Actualitatea acestei teme de cercetare este condiţionată de importanţa majoră ce-i revine micului business în economie şi respectiv necesitatea abordării unor soluţii în scopul înlăturării constrîngerilor de ordin intern şi extern pe care le întîmpină micul business în Republica Moldova.
Micul business este sector de supravieţuire care îi implică în procesul reformator pe oamenii care şi–au pierdut locul de muncă. În consecinţă micul business poate contribui la asigurarea stabilităţii economice şi politice în societate, atribuindu-i concurenţei un caracter civilizat. În perioada economiei în tranziţie, cea mai importantă funcţie a micului business este acea de asigurare a supravieţuirii păturilor considerabile ale populaţiei în condiţiile crizei acute, prin autoocupare, acordarea posibilităţilor obţinerii mijloacelor suplimentare de existenţă.

Cuprins:
1.Micul business parte componentă a economiei de piaţă moderne
1.1 Esenţa economică a micului business
1.2 Importanţa micului business în economia de piaţă modernă
2.Baza legislativă a activtaţii micului business în Republica Moldova
2.1 Caracteristica bazei legislative ce reglamentează activitatea micului business în Republica Moldova
2.2 Analiza practicilor internaţionale în domeniul reglementării funcţionării micului business
3.Dezvoltatrea micului business în Republica Moldova
3.1Premisele şi etapele apariţiei micului business în Republica Moldova
3.2 Evoluţia micului business la etapa de tranziţie laeconomia de piaţă
3.3 Căile prioritare de stimulare a micului business în întreprinderile din republica Moldova

Concluzie:
Microîntreprinderile simt o necesitate de diverse servicii în domeniul businessului. Ele îşi cunosc destul de bine şi îşi diferenţiază necesităţile, sunt “deschise pentru primirea ajutorului”. Din numărul principalelor servicii, necesare antreprenorilor, fac parte: găsirea surselor de finanţare , marketingul şi planificarea businessului.
Orientarea spre economia d e piaţă cere crearea structurii economiei naţionale adecvate economiei de piaţă. Economia ţării se dezvoltă normal dacă numărul întreprinderilor mici şi ponderea lor în produsul naţional este considerabil.

Bibliografie:
1. Anuar statistic 2001
2. Angela Solcan. Managementul micului business. Chişinău 2001
3. Evoluţia micului business în Republica Moldova prin prisma experienţei Uniunii Europene. Chişinău ASEM 1996
4. Evaluarea situaţiei micului business din Moldova. Economica nr2 1998
7. Zbîrciog V. Tranziţia la economia de piaţă.Chişinău 1995.
8. Revistele: Observator economic, Profit, Logos-Pres
9. Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
10. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprindere.
11. Codul fiscal. Chişinău 1999.