Introducere:
Europa în general şi Uniunea Europeană în special reprezintă un partener important în comerţul internaţional, aflându-se pe primul loc din punctul de vedere al exportului importului şi al investiţiilor în străinătate, adică în alte ţări decât cele europene. Ţările europene au început să-şi integreze şi să-şi coordoneze economiile şi pieţele lor naţionale în vederea; creşterii competitivităţii produselor faţă de produsele firmelor americane şi japoneze.

Plan:
Capitolul I. Noţiuni generale cu privire la Managementul European
1.1. Euro-management – mozaic de modele naţionale
1.2. Necesitatea unui Management European
1.3. Fundamentele modelului european de management

Capitolul II. Caracteristica principalelor modele europene de management
2.1. Organizarea firmelor germane, franceze şi britanice
2.1.1. Management participativ în firmele germane
2.1.2. Particularităţi organizaţionale infirmele franceze
2.1.3. Caracteristici organizaţionale in firmele britanice
2.2. Cele trei modele europene de management
2.2.1. Modelul German de management
2.2.2. Modelul Francez de management
2.2.3. Modelul Britanic de management

Capitolul III. Managementului european în Republica Moldova

Concluzii:
Modelul european de management constituie o aspiraţie firească şi raţională, dar până va deveni pe deplin competitiv cu modelele american şi japonez trebuie să îndeplinească condiţiile „unităţii în diversitate", ca factori de bază în amplificarea capacităţii competitive cu acestea. Cred că unele dintre aceste condiţii ar putea fi următoarele:
• depăşirea stresului cultural şi managerial prin asimilarea diversi¬tăţii, ca ingredient necesar tuturor ţărilor (mari şi mici) în scopul integrării internaţionale;
• combinarea optimă a talentelor manageriale individuale ale Europei integrate

Bibliografie:
1. Abrudan, I., Premise şi repere ale culturii manageriale româneşti, Ed. Dacia, Cluj, 1998.
2. Ivanov D., Modelele Euromanagementului, Chişinău, 2000
3. Burlacu N., Managementul comparat, Chişinau 1995
4. Albert, M., Capitalism contra capitalism, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1994.
5. Badrus, G., Rădăceanu, E., Globalitate şi management, Ed. AII Beck, Bucureşti, 1999.
6. Comanescu M., Conturarea managementului comparat şi a managementului internaţional, 1994
7. Burlacu N., Cojocaru V., Management, Chişinău 2000
8. Beudean, I., Evaluarea economică normativă, Ed. Mesagerul, Bistriţa, 2000.
9. Bibu, N.A., Management comparat. Abordare interculturală, abordare modernă, Ed. Mirton, Timişoara, 2000.
10. Bîrsan, S., Cultura organizaţională şi dezvoltare managerială, Ed. Briliant, Bucureşti, 1999.
11. Burduş, E., Managementul schimbării organizaţionale, Ed. Economică, Bucureşti, 2000.
12. Burduş, E., Management comparat, Ed. Economică, Bucureşti, 1998.

Introducere:
O analiză succintă a tabloului economic mondial al anilor '90 permite evidenţierea unor trăsături definitorii incontestabile: diversificarea şi înnoirea rapidă a ofertei de mărfuri, sub impactul dezvoltării rapide a ştiinţei şi tehnicii, mondializarea pieţelor, creşterea exigenţelor clienţilor şi ale societăţii.
In aceste condiţii, calitatea produselor şi serviciilor s-a impus ca factor determinant al competitivităţii întreprinderilor.
Calitatea produselor este o prioritate majoră, o condiţie a ridicării eficienţei muncii sociale, a satisfacerii la un nivel superior a nevoilor societăţii, pentru mijloace de producţie şi bunuri de consum.

Cuprins:
Capitolul I. Esenţa managementului calităţii totale în întreprinderiie din industria alimentara
1.1.Conceptul de management al calităţii totale (TQM)
1.2. Standardele 1SO-900O - baza esenţială pentru implementarea Sistemelor de Management al Calităţii în întreprinderile din industria Alimentară
1.3. Indicatorii calităţii: esenţa şt analiza lor. Căile de ridicare a nivelului calităţii producţiei

Capitolul II. Caracteristica tehnico-economică şi analiza Sistemului de Management al Calităţii la întreprindere
2.1. Caracteristica generală a întreprinderii
2.2. Analiza indicatorilor tehnico-economici de bază a întreprinderii
2.3. Analiza funcţionării Sistemului de Management al Calităţii la întreprindere
2.4. Analiza SWOT

Capitolul III. Planul de măsuri de perfecţionare a Sistemului de Management al Calităţii şi ridicarea calităţii producţiei la întreprindere
3.1. Măsuri de introducere a tehnologiilor de producţie noi şi tehnicii performante în întreprindere
3.2. Măsuri de perfecţionare a Sistemului de Management al Calităţii (SMC) la întreprindere
3.3. Imbunătăţirea structurii organizatorice de conducere a SMC
3.4. Implementarea metodei HACCP pentru determinarea punctelor critice de control şi risc

Concluzii:
Se poate concluziona că deşi "Lapmol"Srl este o întreprindere deja certificată în Standardul Internaţional al Calităţii ISO 9001:2000, rezervele de sporire a calităţii producţiei sunt încă foarte mari, ceea ce se poate realiza prin:
■ înzestrarea laboratorului de producţie al întreprinderii cu utilaje şi aparate performante, ceea ce va contribui la creşterea duratei de păstrare a producţiei;
■ creşterea ponderii producţiei de calitate superioară în volumul total al producţiei prin atragerea noilor clienţi şi sporirea nivelului de încredere a acestora în calitattea producţiei sale.

Bibliografie:
l. Chirilă Viorel. Managementul calităţii. Ed. TEHNICA - INFO. Chişinău, 2002.
2. Cotelnic Ala. Managementul unităţilor economice. Ed. ASEM. Chişinău, 1998. 3.Ionescu Sorin. Managementul şi asigurarea calităţii. Ed. ICPE. Bucureşti 1994.
4. Isai Violeta. Analiza economico- financiară: Calitatea produselor agricole. Fundaţia Academică „Ch. Zâne", 2000.
5. Isaic - Maniu Al. Manualul calităţii: Omologarea capabilitătii proceselor tehnologice. Fundamente. Proceduri tip ISO. Studii de caz. Ed. Economică. Bucureşti, 1997.
6. Oancea Nicolae. Calitatea totală: strategii şi tehnici specifice. Ed. Fundaţia Universităţii Dunărea de Jos, TEMPUS. Galaţi 2000.
7. Voicu Radu. Managementul unităţilor agroalimentare. Voi II. Ed. ASE Bucureşti, 2002.
8. Ioan Ciornei, Mircea Cozmâncă, Ion Verzea. Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii. Editura Tehnica - Info, Chişinău, 2002.
9. Bogdan Rusu Managementul calităţii totale infirmele mici şi mijlocii, Bucureşti 2001.
10. Mirams Mike Certificarea ISO 9000, Bucureşti 1998

Introducere:
Întreprinderile mixte constituie cea mai răspândită formă de participare a capitalului străin în economia naţională. Primele întreprinderi de aşa fel au fost create pe la finele anilor 80. Însă într–o perioadă atât de scurtă întreprinzătorii autohtoni au avut posibilitatea să acumuleze o experienţă considerabilă în crearea şi conducerea întreprinderilor mixte care va duce nemijlocit la ridicarea eficacităţii în activitatea lor.

Plan:
Capitolul I. Esenţa şi noţiunea întreprinderilor mixte
1.1. Întreprinderea mixtă ca element strategic în economia mondială
1.2. Rolul întreprinderilor mixte în atragerea investiţiilor străine

Capitolul II. Analiza principalilor indicatori ai activităţii ÎM „Lion-Gri„ SRL
2.1. Descrierea întreprinderii mixte „Lion-Gri„ SRL
2.2. Analiza indicatorilor economici principali

Capitolul III. Activitatea întreprinderilor mixte în Republica Moldova

Concluzie:
Pentru ţările în tranziţie, în deosebi Moldova, alături de investiţiile de portofoliu, o importanţă vastă are crearea de întreprinderi mixte, care devin cea mai fregventă formă de cooperare strategică, constituind o consecinţă a internaţionalizării afacerilor.

Bibliografie:
1. Cotelnic Ala , Managementul unităţilor economice, Chişinău, A.S.E.M.1998
2. Bari I. – Economie mondială, Editura didactică şi pedagogică // Bucureşti, 1994;
3. Bărbulescu C. – Economia şi gestiunea întreprinderii // Ed. economică, Bucureşti, 1995;
4. Cotelnic Ala, Managementul activităţii de producţie, Chişinău, Evrica 2003.
5. Dan V. – Managementul industrial // Ed. Economică, Bucureşti, 1996;
6. Dobrescu E. – Integrarea economică // Bucureşti 1996;
7. Hofstede G – Managementul structurilor multiseculare // Ed. economică, Bucureşti 1996;
8. Goia M. – Introducere în management // Ed. Sedona, Timişoara 1995;
9. Marinescu N. – Provocarea managerială modernă // Cluj – Napoca, 1993;
10. Nica C.P. – Managementul firmei // Chişinău 1994;
11. Nicolescu O. – Managementul în comerţul internaţional // Bucureşti 1990;
12. Popescu S. – Managementul societăţilor transnaţionale // Bucureşti 1994;
13. Ungureanu S. – Managementul producţiei // Academia Română de management, Bucureşti 1994;
14. Babii Vladimir – Întreprinderile mixte şi rolul lor în atragerea investiţiilor străine // Economica Nr.3, 1997;
15. Bonciu Florin – Atragerea investiţilor străine // Tribuna economică, Nr. 34, 1999;
16. Bonciu Florin – Stimulente în atragerea investiţiilor străine directe // Tribuna economică, Nr. 40, 1999;
27. Diviza L. – Întreprinderile mixte şi factorul uman // Economica Nr.1, 1997;

CUPRINS:
I. Organigrama personalului
II. Fişa postului
III. Check – List
IV. Prezentarea produsului turistic
V. Fidelizarea clienţilor

Introducere:
Pe parcursul ultimilor ani, corporaţiilor din Europa Centrală şi de Est le-a fost necesar să se adapteze la o concurenţă tot mai aspră, totodată ciocnindu-se cu un şir de probleme în ce priveşte proprietatea şi structurile de conducere a corporaţiilor. Dezvoltarea companiilor în Europa va avea o influenţă asupra încrederii societăţii în procesul reformelor economice. Ce tip de companie trebuie să creeze conducătorii şi acţionarii? O companie cu perspectivă este acea, care propune pe an ce trece o producţie şi servicii din ce în ce mai calitative, bazate pe cererea consumatorilor; care atrage specialişti şi creează condiţii prielnice pentru lucrul lor, condiţii pentru aplicare potenţialului lor în procesul de dezvoltare a companiei, care întrece concurenţii săi în ce priveşte creşterea profiturilor.

Cuprins:
CAPITOLUL 1. “PROBLEMELE PLANIFICĂRII STRATEGICE A ACTIVITĂŢII CORPORAŢIILOR ÎN CONDIŢIILE TRANZIŢIEI LA ECONOMIA DE PIAŢĂ“
1.1. Bazele teoretice a planificării strategice în managementul corporativ
1.2. Analiza experienţei internaţionale în problemele planificării strategice
1.3. Reformarea strategică a sistemei economice a Republicii Moldova în perioada de tranziţie la economia de piaţă

CAPITOLUL 2. CARACTERISTICA ŞI ANALIZA FINANCIAR STRUCTURALĂ A ACTIVITĂŢI ECONOMICE A REPUBLICII MOLDOVA”
2.1. Caracteristica social-economică a situaţiei Republicii Moldova în perioada de reformare şi de tranziţie la economia de piaţă
2.2. Analiza situaţiei economico-financiare a corporaţiei ca bază pentru planificarea strategică corporativă
2.3. Necesitatea modificărilor structurale în Republica Moldova

CAPITOLUL 3. BAZELE METODOLOGICE A PLANIFICĂRII STRATEGICE CORPORATIVE INTERACTIVE
3.1. Metodica elaborării strategiei de dezvoltare a economiei naţionale
3.2. Metodologia elaborării strategiei în managementul corporativ moldovenesc
3.3. Formarea modelelor de combinare a strategiilor dezvoltării economice

Încheiere:
Elaborarea şi implementarea elementelor planificării strategice la diferite nivele; a întreprinderii, teritorial, şi la nivelul întregii ţări poate duce la obţinerea rezultatelor pozitive. Reglementarea activităţii în cadrul planului strategic trebuie să se realizeze prin flexibilitatea sistemei de conducere. Cunoaşterea exactă a misiunilor şi a scopurilor, utilizarea metodelor ştiinţifice de analiză şi planificare, evaluarea alternativelor strategice, alegerea şi realizarea acestor strategii oferă oricărei întreprinderi posibilitatea reală:

Bibliografie:
1. Legi
1. Legea privind societăţile pe acţiuni. Chişinău, 2 aprilie 1997.
2. Legea cu privire la fondurile de investiţii, Chişinău, 5 iunie 1997.
3. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, Chişinău, 3 ianuarie 1992.
4. Legea cu privire la proprietate, Chişinău, 22 ianuarie 1991.
5. Legea cu privire la bazele activităţii economice externe // Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, Chişinău, - 1992
6. Legea cu privire la proprietate // Monitorul Parlamentului Republicii Moldova.- 1991.- 1-4.
7. Legea cu privire la secretul comercial // Monitorul oficial.1994.
2. Acte normative
8. Despre Comisia de Stat a Hârtiilor de valoare, Chişinău,20 iulie 94
9. Despre ducerea registrului acţionarilor, Chişinău, 29 septembrie 94.
10. Despre darea de seamă a societăţilor pe acţiuni de tip deschis, Chişinău, 20 iulie 1995.
3. Periodica
11. Burduş Eugen, Strategia întreprinderii, Tribuna economică, nr. 4-5, an. 95, pag. 8-9, 7.
12. Cojocaru Delia, Strategii de piaţă, Tribuna economică, 1997, nr.15, pag. 59-60.
13. Nicolescu Ovidiu, Conceptul de strategie, Tribuna economică, nr. 10, an. 95, pag. 10-11.
14. Petrişor Ioan, Demersul strategic al firmei în mediul concurenţial, Tribuna economică, nr. 10- 11, an. 92, pag. 32, 30.
15. Stancu Vasile, Luarea deciziilor pe baza costurilor, Tribuna economică, nr. 30, an. 92, pag. 8.
4. Literatura ştiinţifică
16. Alain Simon, Geopolitica şi strategiile întreprinderii, Editura tehnică, Bucureşti 96.
17. Baboiu L. Managementul inovaţiei. întreprinderea viitorului. Viitorul întreprinderii. - Bucureşti, 1995.-370 p.
.....................s.a.

Introducere:
Licitaţia este un concurs la care investitorul direct sau prin intermediul organizatorului de licitaţie pe baza documentelor licitaţiei,invită contractanţi (ofertanţi) care să prezinte oferte în scopul adjudecării realizării investiţiei publice,în favoarea celui mai competitiv contractant (ofertant).
Dezvoltarea construcţiilor constituie o condiţie esenţială pentru progresul celorlalte ramuri productive, deoarece asigură condiţiile corespunzătoare funcţionării normale a activităţii de construcţii. În prezent contractarea lucrărilor de construcţie prin procesul de licitare este un sistem bine dezvoltat ce le creează ofertanţilor condiţii egale de contractare, dar şi investitorilor posibilitatea de a alege ofertantul cel mai competitiv.

b]Cuprins:[/b]
CAPITOLUL 1. LICITAŢIA. NOŢIUNI ŞI TERMENI UTILIZAŢI
1.1 Licitaţia. Cadrul legislativ
1.2 Modul de petrecere a licitaţiei
1.3 Etapele de desfăşurare a licitaţiei

CAPITOLUL 2. ELABORAREA ŞI PREZENTAREA OFERTELOR
2.1 Calificarea ofertanţilor
2.2 Conţinutul ofertei
2.3 Prezentarea ofertelor
2.4 Deschiderea şi evaluarea ofertelor

CAPITOLU 3. CONTRACTAREA. ADJUDECAREA CONTRACTELOR DE EXECUŢIE
3.1 Contractul, condiţii generale
3.2 Proceduri de angajare a persoanei juridice în contractarea execuţiei investiţiilor la licitaţie
3.3 Contractarea execuţiei investiţiilor prin procedura licitaţiei publice
3.4 Contractarea execuţiei investiţiilor prin cererea de ofertă de preţ
3.5 Contractarea execuţiei investiţiilor prin procedura achiziţiei dintr-o singură sursă
3.6 Licitaţia publică deschisă cu preselecţie

Concluzii:
Licitaţie concurs organizat de grupul de lucru pentru achiziţii, de selectare a ofertelor optime în vederea efectuării a lucrărilor de construcţii.
În prezent lucrările de construcţii fără procesul de licitaţie sunt indispensabile, această legătură restrânsă este reglemetată de diferite acte normative. Fiecare antreprenor pentru a participa la licitaţie trebuie să prezinte un set de documente la cererea beneficiarului, care trebuie să corespundă legislaţiei în vigoare.
Deseori întâlnim cazuri când antreprenorii comit greşeli la îndeplinirea documentaţiei de licitaţie. De asemenea sunt cazuri când lipseşte un document (garanţia bancară), sau completarea greşită a documentelor.

Bibliografie:
1. Legea Republicii Moldova cu privire la achiziţia de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului nr. 1166-XIII din 30.04.1997;
2. Republica Moldova. Legi şi Hotărâri. Cod Civil al Republicii Moldova, Chişinău, 2004;
3. Regulamentul privind achiziţiile de servicii pentru executarea lucrărilor de proiectare a investiţiilor publice nr. 44 din 13.01.2006;
4. Regulamentul cu privire la achiziţiile publice de lucrări nr. 1123 din 15.09.2003;
5. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulamentului licitaţiilor cu „reducere” nr. 662 din 28.11.1996;
6. Anexă la Ordinul Ministerului Economiei, Agenţiei Naţionale Achiziţiilor Publice nr. 20 din 31.03.2004 şi Departamentului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului nr. 5 din 29.03.2004;
7. Angelescu Coralia, Dicţionar de economie, Bucureşti, Editura economică, 2001;
8. Baieş Sergiu, Drept civil: partea generală, persoană fizică persoană juridică, Chişinău, 2004;
9. Chirică Dan, Drept civil. Contracte speciale, Bucureşti, Editura Lumina, Lex, 1997;
10. E., Safta-Romano, Contracte civile: Încheiere, executare, încetare, Iaşi, 1999;
11. Stancu Stelian, Teoria contractelor: Negocierea şi derularea contractelor economice, Bucureşti, Editura ASA,2002;
12. Ştefan Cârlan, Economia construcţiilor, Iaşi, Editura Gheorghe Asachi, 2003;
13. www.justice.md;
14. www.statistica.md;
15. www.licro.ro;

Introducere:
Liberalismul economic , apărut cu circa trei secole în urmă avea să devină principala megatendinţă din găndirea economică modernă şi contemporană. În linii mari, el constituie antiteza efatismului, neajungînd însă pînă la negarea completă a statului, pînă la anarhie. Astăzi pretutinderi predomină convingerea că redresarea economiilor socialiste hipercentralizate şi ineficiente poate avea loc doar în cazul revenirii lor la economia de piaţă.

Cuprins :
1. Esenţa şi caracteristicile liberalismului economic

2. Principalele trăsăturii ale doctrinei liberalismului economic classic

3. Factorii care au dus la apariţia liberalismului economic

4. Adam Smith principalul fondator al doctrinei Liberalismului economic

5. Ideile liberalilor optimişti despre liberalismul economic
a) liberarul francez J.B.Stai
b) liberarul francez J.S.Mill.

6. Apariţia şi dezvoltarea procţionismului

Concluzie:
Liberalismul economic, apărut cu circa trei secole în urmă avea să devină principala megatendinţă din găndirea economică modernă şi contemporană. În linii mari, el constituie antiteza efatismului, neajungînd însă pînă la negarea completă a statului, pînă la anarhie. Liberalismul economic a apărut din necesitatea obiectivă a negării relaţiilor de producele feudale şi constituirea relaţiilor economiei de piaţă liberă. Acest curent de gîndire economică a influenţat teoria şi practica economică pînă la începutul secolului al XIX-lea. Liberarul lui Mises prin credinţă manifestînduse cu intransigenţă şi constată că şi prin patima verbului, nu poate fi comparat decît cu cel smithisn.

Bibliografie:
1. Dumitru Moldovan “Doctrina economică”
Chişinău, 1994
2. Gheorghe Popescu “Fundamentul gîndirii economice”
Cluj Napoca, 1993
3. Ion Pohoată “Doctină economică universală”
Iaşi, 1993
4. Nicolaie Vrancu, Ilie văleanu “Istaria gîndirii economice”
Bucureşti, 1992
5. Sultana- Sută Sălejan “Doctrină şi curente în gîndirea economică” Bucureşti, 1992
6. Căun Andrei “Dicţionar de economie”
Oradea, 1993
7. Dumitru Moldovanu “Doctrinele Economice”
Chişinău 2003
8. “Teorie valoare muncă şi valoare utilitate”
Chişinău, 1998
9. Adam Smith “Avuţia naţiunilor”
Chişinău, 1992
10. “Statul şi rolul lui în economie”
Chişinău, 1995

Întroducere:
Liberalismul economic, apărut cu circa trei secole în urmă avea să devină principala megatendinţă din găndirea economică modernă şi contemporană. În linii mari, el constituie antiteza efatismului, neajungînd însă pînă la negarea completă a statului, pînă la anarhie. Astăzi pretutinderi predomină convingerea că redresarea economiilor socialiste hipercentralizate şi ineficiente poate avea loc doar în cazul revenirii lor la economia de piaţă.

CUPRINS:
1.0.0. Esenţa şi caracteristicile liberalismului economic

1.0.1. Principalele trăspturi ale doctrinei liberalismului Economic

2.0.0. Factorii care au dus la apariţia liberalismului Economic

3.0.0. Adam Smith principalul fondator al doctrinei Liberalismului economic

4.0.0. Ideile liberalilor optimişti despre liberalismul economic:
a) liberarul francez J.B.Stai
b) liberarul francez J.S.Mill.

5.0.0 Apariţia şi dezvoltarea procţionismulu

Concluzii:
Liberalismul economic, apărut cu circa trei secole în urmă avea să devină principala megatendinţă din găndirea economică modernă şi contemporană. În linii mari, el constituie antiteza efatismului, neajungînd însă pînă la negarea completă a statului, pînă la anarhie. Liberalismul economic a apărut din necesitatea obiectivă a negării relaţiilor de producele feudale şi constituirea relaţiilor economiei de piaţă liberă. Acest curent de gîndire economică a influenţat teoria şi practica economică pînă la începutul secolului al XIX-lea. Liberarul lui Mises prin credinţă manifestînduse cu intransigenţă şi constată că şi prin patima verbului, nu poate fi comparat decît cu cel smithisn. Smith s-ar fi măndrit cu o asemenea descendenţă. “Produsul” ucenicului este bogat decît cel al pionerului şi campionului liberalismului clasic prin varietatea argumentaţiei la care recurge. Faptul este deplin justificabil: Smith a avut de a face cunoscute cît mai multe valori.

Bubliografie:
1. Dumitru Moldovan “Doctrina economică”
Chişinău, 1994

2. Gheorghe Popescu “Fundamentul gîndirii economice”
Cluj Napoca, 1993

3. Ion Pohoată “Doctină economică universală”
Iaşi, 1993

4. Nicolaie Vrancu, Ilie văleanu “Istaria gîndirii economice”
Bucureşti, 1992

5. Sultana- Sută Sălejan “Doctrină şi curente în gîndirea economică” Bucureşti, 1992

6. Căun Andrei “Dicţionar de economie”
Oradea, 1993

7. “Teorie valoare muncă şi valoare utilitate”
Chihinău, 1998

8. Adam Smith “Avuţia naţiunilor”
Chişinău, 1992

9. “Statul şi rolul lui în economie”
Chişinău, 1995

INTRODUCERE:
Economia politică , în sensul cel mai larg, este ştiinţa legilor care guvernează producţia şi schimbul bunurilor materiale necesare traiului în societatea umană. Producţia şi schimbul sunt două funcţii diferite. Producţia poate avea loc fără schimb , schimbul –tocmai pentru că din capul locului e un schimb de produse – nu poate avea loc fără producţie . Fiecare din aceste două funcţii sociale se află sub influenţa unor factori externi deosebiţi şi are din această cauză , în mare parte , şi legile ei proprii , deosebite. Pe de altă parte însă , aceste funcţii se condiţionează reciproc în fiecare moment şi se influenţează reciproc în aşa fel încît ar putea fi denumite abscisa şi , respectiv ,ordonata curbei economice.

PLANUL:
Capitolul I. Caractere generale şi specifice ale legilor
I.1. Legile general-umane
I.2. Legile social-economice

Capitolul II. Aspectele practicea legilor populaţiei
II.1. Aspectul dialectic al legilor
II.2. Evoluţia practicistă al legilor

Capitolul III. Aplicarea legilor şi perspectivele de dezvoltare economică
III.1. Premise metodologice privind fundamentul social al legilor
III.2. Perspective ale creşterii economice în aspectal legilor sociale

CONCLUZIE:
Tranziţia la economia de piaţă şi promovarea libertăţii economice a omului în domeniul producţiei, comerţului, finanţelor etc. presupunea acordarea teoriei şi practicii economice o atenţie tot mai prioritară. Şi aici evidenţiem cu principalul -cunoaşterea şi aplicarea legilor. Aici se pot înscrie totalitatea legilor care reglementează caracterul de implementare a diferitor proiecte ce vizează activităţile şi performanţele actualei economii.Însă, după cum au fost prevăzute în lucrarea prezentă ,apar diverse contradicţii,luîndu-se legile economice ca punct central în activitatea de zi cu zi.Actualmente, întâlnim şi în acest domeniu cele mai diverse păreri. Unii teoreticieni şi practicieni consideră că legile economice reprezintă o invenţie teoretică a unor oameni de ştiinţă.

Bibliografie:
1. Culegere de studii ”Engels şi contemporanietatea” , Bucureşti, 1971
2. F .Engels ”Anti-duhring”, Bucureşti ,1966
3. F.Engels „Dialectica naturii” , Chişinău , 1984
4. F.Engels „Originea familiei ,a proprietăţii private şi a statului : în legătură cu cercetările făcute de Lewis H. Morgan”, Chişinău , 1980
5. C.Enache,C.Mecu „Economie politică” , Bucureşti ,2004
6. I.Ignat , N.Clipa , I.Pohoarţă „Economie politică” , Bucureşti ,1998
7. C.Angelescu „Economie politică” ,Bucureşti ,1995
8. ”Legile , legităţile şi legislaţia în teoria şi practica economică” ,ASEM, Chişinău ,2000
9. G.Glezerman „Legile dezvoltării sociale” , Bucureşti ,1961
10. A.Blanovschi „Legile economice:abordări privind caracterul şi clasificarea”, Chişinău ,2000
11. N.Dobrotă „Economie politică” ,Bucureşti ,1993
12. P. Samuelson „Economie politică”. Bucureşti, 2000. (selectiv)
13. N. Şişcan „Economie politică contemporană”. Chişinău, 2001
14. S. Chircă „Mecanisme economice”. Bucureşti, 1999

Introducere:
În a doua jumătate a secolului XX, în relaţiile economice sunt practicaţi pe larg termenii de leasig şi franchising.
Leasingul s-a afirmat în ultimile decenii – îndeosebi în S.U.A. şi ţările Europei Occidentale – ca metodă de finanţare pe termen mediu şi lung şi prin aceasta ca factor de promovare a vînzarilor, în particular a exporturilor. În esenţă, leasingul este o formă de închiriere realizată de societăţi financiare specializate (societăţi de leasing) a unor bunuri de echipament către firme (beneficiari) care nu dispun de fonduri proprii ori nu pot sau nu doresc să recurgă la credite bancare pentru cumpararea acestora de la producatori.

Cuprins:
Capitolul I. Noţiuni generale
1.1. Definirea leasingului. Avantajele şi limitele lui
1.2. Clasificarea operaţiunilor de leasing
1.3. Conceptul de franchising şi clasificarea lui

Capitolul II. Tehnica iniţierii, derulării şi analiza eficienţii afacerilor economice în leasing
2.1. Etapele creării unei reţele de franchiză
2.2. Leasing şi franchising în practica internaţională

Capitolul III. Leasing şi franchising în practica Republicii Moldova
3.1. Analiza activităţilor curente şi a oportunitţăţlor de leasing în
Republica Moldova
3.2. Franciză - o afacere profitabilă pe piaţa Republicii Moldova

Concluzii:
Sistemul de franciză reprezintă o soluţie ce trebuie luată din ce în ce mai mult în calcul atunci când se doreşte iniţierea unei afaceri. Cu precădere, întreprinderile mici vor fi „obligate” să se orienteze pe termen lung către cumpărarea unei francize, datorită avantajelor substanţilae pe care le oferă. Aceste companii mici trebuie să reacţioenze rapid la schimbările pieţei, să caute produse şi servicii din ce în ce mai diversificate menite să atragă intersul clienţilor potenţiali.
Franchisingul ca formă ce întrumeneşte elemente de arendă, comercializare, antrepriză, reprezentanţă îşi găseşte o raspîndire tot mai pronunţătă în ţările occidentale. În ţara noastră se manifestă substanţial.
Activitatea de antreprenoriat prin franşiză în Republica Moldova se reglementează prin „legea cu privire la franşiză (franchiaising)”nr. 1335-XIII din 1.10.1997 şi prin alte acte normative legislative.

Bibliografie:
1. Legea Republicii Moldova „Cu privire la leasing”, nr. 861-XIII din 15 februarie 1996.
2. Legea Republicii Moldova „Cu privire la frnanchising (francuiză)”, nr. 1335-XIII din 1 octombruie 1997.
3. Andrei Liviu C. „Economia politică şi politici ecionomice”, Bucureşti, Editura economică, 1999
4. Bărbulescu Constantin; gavrilă tatiana „Economia şi gestiunea întreprinderii”, Bucureşti, Editura economică, 1999
5. Bob Constantin (coordionator), Lisandru N., Gheorghescu M., ş. a. „Economia întreprinderii”, Editura ASE, catedra de Comerţ, Bucureşti, 1997. – 296 p.
6. Ciornîi Nicolae, Blaj Ilie – „Economia firmelor contemporane”, Manual, Chişinău, 2003, 311 p.
7. Ciucur Dumitru, Gavrilă Ilie, Popescu Constatntin „Economie”, Manual universitar, Bucureşti, editura Economică, 1999
8 Chircă Sergiu I. „Mecanisme de funcţionare a economiei”, Vol. I, II.,Chişinăum, Editura ASEM, 1997
9 Cocris Vasile, Isan Vasile „Economia afacerilor”, Iaşi, Editura „Graphis”, 1994
10. Dima I. C. „Economia şi gestiunea firmei”, Bucureşti, Editura economică, 1999
11.Jaba O., Niţă V. „Economia şi gestiunea întreprinderii”, 1. Editura Univrersităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1997. – 367p.
12. Oprea Ion, „Economia firmei”, Editura LUX LIBRIS, Braşov, 1994. – 135p.
13. Patriche Dumitru – “Politici, programe, tehnici şi operaţiuni de comerţ”, Ed. Economică, Bucureşti, 2003, p. 258
14. Popescu Dan, „Conducerea afacerilor”, Bucureşti, Editura „Scripta”, 1995
15. Roşca Petru – „Economia generală”, Manual, ULIM, 1997. – 264p.
Roşca Petru, “Economia întreprinderii”, ULIM, Chişinău, 2004
16. Sasu Constantin, Bernier Robert E. „Enciclopedia întreprinzătorului”, Editura economică, Bucureşti, 2000
17. „Leasingul în Moldova: situaţie reală şi oportunităţi de dezvoltare”, Editat la "Business Consulting Institute", Institutului de Cercetări şi Consultanţă în Management în cadrul proiectului BIZPro-Moldova.
18. www.google.ro