Introducere:
Evoluţia de la pieţele spot la pieţele forward şi, ulterior, la pieţele futures s-a realizat ca răspuns la două tipuri de risc: riscul de preţ şi riscul contractual.
Analiza comparativă a pieţelor spot, forward şi futures are în vedere următoarele elemente: părţile tranzacţiei, obiectul tranzacţiei (cantitatea şi calitatea mărfii), condiţiile de livrare, condiţiile de plată, determinarea preţului, riscul de preţ şi riscul contractual.

Plan:
Capitolul I. CARACTERISTICA GENERALA A HEDGINGULUI
§ 1.1 Hedgingul: concept, factori de influenta
§ 1.2 Clasificarea Hedgingului

Capitolul II.ANALIZA MODALITATILOR DE MINIMIZARE A RISCURILOR FINANCIARE PE PIATA LA TERMEN PRIN HEDGING
§ 2.1. Tipuri de modalitati de minimizare a riscurilor
§ 2.2. Hedjarea riscurilor prin contract

Capitolul III.POSIBILITATEA DE UTILIZARE A MODALITATILOR DE HEDJARE INTERNATIONALA PE PIATA BURSIERA DIN REPUBLICA MOLDOVA
§ 3.1. Analiza pietei bursiere din Republica Moldova
§ 3.2. Rolul hedjarii internationale pe piata bursiera din Republica Moldova

Concluzii:
Operaţiunile de hedging sunt acele operaţiuni bursiere prin care cel ce le iniţiază urmăreşte să se acopere contra riscurilor modificării cursurilor valorilor sale mobiliare.
Hedgingul înseamnă în fapt protecţia valorilor mobiliare ale investitorului în condiţiile unei pieţe instabile şi nu obţinerea de profituri. Astfel, prin operaţiile de hedging se evită pierderile, dar se anulează şi şansele de obţinere a unui profit.

Bibliografie:
1. Anghelache Gabriela „Bursa şi piaţa extrabursieră”. Bucureşti 2000.
2. Tarhoaca Cornel, Rogojanu Cosmin, Gogoneaţă Basarab „Economia riscului şi incertitudinii” . Bucureşti 2002.
3. Shippey Karla „Contracte internaţionale”. Bucureşti 2000.
4. Ciobanu Gheorghe „Bursele de valori şi tranzacţiile la bursă”. Bucureşti 1997.
5. „Introducere în studiul analizei tehnice”. Bucureşti 2000.
6. Dodon Igor „Managementrul tranzacţiilor cu titluri financiare”. Chişinău 2001.
7. Anghelache Gabriela „Piaţa de capital: caracteristici, evoluţii tranzacţii”. Bucureşti 2004.
8. „Pieţe de capital”. Chişinau 2005.
9. Stoica Victor, Ionescu Eduard „Pieţe de capital şi burse de valori”. Bucureşti 2002.
10. Paxino Dan Octav„Politica valutară şi managementul riscurilor în tranzacţiile internaţionale”. Bucureşti 2003.
11. Boajă Minică „Relaţii financiare şi valutare internaţionale”. Bucureşti 1999
12. Bran Paul „Relaţii financiar-valutare internaţionale”. Bucureşti 1995.

INTRODUCERE:
În marea majoritate a ţărilor lumii, asistăm în prezent la o expansiune fără precedent a activităţii Guvernelor. Guvernul în concepţia actuală este privit ca "statul distribuitor de servicii" - acest concept este astăzi recunoscut unanim. Guvernele ţărilor şi-au asumat responsabilitatea de a dirija şi utiliza resursele umane, naturale, tehnologice în vederea creării condiţiilor proprii de favorizare a dezvoltării economice şi sociale a ţărilor pe care le conduc.

CAPITOLUL I
1. Caracteristica generală a Guvernului Republicii Moldova ca autoritate executivă

CAPITOLUL II
2. Învestitura şi componenţa Guvernului Republicii Moldova

CAPITOLUL III
3.Funcţionarea Guvernului Republicii Moldova

CAPITOLUL IV
4. Încetarea mandatului Guvernului, a calităţii de membru al Guvernului şi responsabilitatea Guvernului Republicii Moldova

CONCLUZIE:
În final vom efectua o scurtă privire retrospectivă şi o relevare a valenţelor unui stat de drept aşa cum se prezintă ele la etapa actuală.
Republica Moldova, ca şi majoritatea ţărilor Europei Centrale şi de Est, a păşit pe cale unor acţiuni susţinute de reconstrucţie şi reformă. Reconstituirea puterilor instituţionalizate, eliberate de dogmatismul şi schemele statului-partid, s-a început cu regândirea temeliilor vechii societăţi, cu impregnarea necesităţii de funcţionare a unei societăţi democratice şi atribuirea unor funcţii mai potrivite puterilor în stat.

BIBLIOGRAFIE:
Literatură ştiinţifică:
1. Antonie Iorgovan. "Tratat de drept administrativ " Vol.I. Bucureşti 1996;
2. Antonie Iorgovan."Tratat de drept administrativ " Vol.II, Bucureşti 1996;
3. Genoveva Vrabie "Organizarea politico-etatică a României", Iaşi 1993;
4. Mihail Platon, Alexandru Roman, Sergiu Roşea, Teodor Popescu „Istoria administraţiei publica din Moldova", Chişinâu 1998;
5. Ion Muraru, „Studii Constituţionale", Bucureşti 1995;
6. Victor Popa, „Dreptul public", Chişinău 1998;
7. Ioan Vida, „Puterea executivă şi administraţia publică". Bucureşti 1994;
8. Mihail Constantinescu, Ion Deleanu, Antonie Iorgovan, ş. a. „Constituţia României (comentată şi adnotată)", Bucureşti 1992;
9. Mihail Platon, „Introducere în ştiinţa administraţiei publice", Chişinău 1998;
10. Aurel Sâmboteanu, „Administraţia publică centrală", Chişinău 1998;
11. Mircea Preda, „Curs de drept administrativ", P. Gen. Bucureşti 1995:
12. Măria Gh. Orlov, „Dreptul administrativ", partea l, Chişinău 1999:
13. Alexanru Roman, „Evoluţia universală a sistemelor de administrare publică", Chişinău 1998;
14. Ion Paladi, „Serviciile publice", Chişinău 1998;
15. Nadejda Demian, „Serviciul public", Chişinâu 1998;
16. Victor Ghiţu, „Calitatea serviciilor publice", Chişinău 1998;
17. Măria V. Dvoracek, „Drepul administrativ", noţiuni introductive”, Iaşi 1993;
18. Alexandru Negoiţă. „Dreptul administrativ",. Bucureşti 1998:
19. Ioan Alexandru, „Structuri, mecanisme şi instituţii administrative”, Vol.I, Bucureşti 1996;

Introducere:
Riscurile economice reprezintă una dintre problemele de bază a activităţii antreprenoriale din toate timpurile, dar până practice în ultimele decenii acestea erau concepute drept ceva inevitabil, imposibil de calculate, şi mai ales de a se încerca obţinerea vreunui profit de pe urma activităţii date. Totuşi odată cu evoluarea ansamblului ideologic economic, s-a constatat o creştere considerabilă în ceea ce priveşte determinarea, calcularea şi dirijarea riscului.
Ultimii ani în practica mondială conceptul de dirijare cu riscurile a căpătat o dezvoltare înaltă şi se bucură de o atenţie enormă.

Cuprins:
Capitolul I. Esenţa economică a riscului
I. 1. Noţiunea de risc economic
I. 2. Tipologia riscului
I. 3. Factorii ce generează riscurile

Capitolul II. Evaluarea riscului în economia de piaţă
II. 1. Diriarea riscului
II. 2. Metodele cantitative de evaluare a riscului
II. 3. Riscurile macoeconomice

Capitolul III. Riscul de faliment al întreprinderilor industriei alimentare
III. 1. Baza legislativă privind procedura de faliment a întreprinderilor
III. 2. Metodele de lichidare a întreprinderilor falite
III. 3. Evaluarea economică a riscului de faliment în întreprinderile industriei alimentare

Concluzii:
În urma unui studiu mai aprofundat asupra riscurilor, care apar în cadrul întreprinderilor actuale putem concluziona că avem de a face cu un component iseparabil de mediul înconjurător al întreprinderilor, element periculos pentru ciclul vieţii întreprinderii, dar care poate fi lesne prevăzut şi chiar dirijat în direcţia necesară unităţii economice.

Bibliografie:
1. Ciornâi N, Blaj I., „Economia firmelor contemporane”, ed. „Prut Internaţional”, Chişinău, 2003
2. Roşca N., Băieş S., „Dreptul afacerilor”, ed. „Cartier juridic”, Chişinău, 1997.
3. Florin Paul Bran „ Finanţele întreprinderii ”, Bucureşti 1995
4. Moldlex
5. www.google.com
6. www.wickipedia/networkscence.com
7. Conspectul de la „Managementul riscului”

Introducere:
In orice societate, economiile si investitiile au jucat un rol deosebit de important, atat la nivel macroeconomic cat si la nivelul fiecarei persoane sau agent economic. Desigur, exista un ansamblu de factori care influenteaza deciziile fiecarei persoane sau agent economic de a renunta la un castig sau avantaj prezent (determinat de utilizarea unor fonduri disponibile in prezent) in favoarea unui avantaj viitor (determinat de economisirea sau investirea acestor fonduri, pentru a fi utilizate in viitor), insa procesele de economisire sunt prezente intr-o masura mai mare sau mai mica, pe termene mai lungi sau mai scurte si moduri foarte variate la nivelul fiecarei persoane, fizice sau juridice.

Cuprins:
Partea I Economiile si Investitiile
Capitolul 1 Introducere
Capitolul 2 Rentabilitate si Risc
Capitolul 3 Inflatia
Capitolul 4 Rentabilitati Compuse
Capitolul 5 Modalitati de economisire si investire

Partea a II-a Banci.Institutii Financiare
Capitolul 6 Sume detinute in moneda nationala (lei)
Capitolul 7 Sume detinute in valute convertibile
Capitolul 8 Bancile Comerciale
Capitolul 9 Bancile Populare
Capitolul 10 C.E.C.-ul si alte institutii financiare
Capitolul 11 Titluri de stat
Capitolul 12 Piata monetara - concluzii

Partea a III-a Fonduri de Investitii
Capitolul 13 Investitii Administrate
Capitolul 14 Societati de Investitii Financiare (SIF)
Capitolul 15 Fonduri Mutuale
Capitolul 16 Organizarea si functionarea fondului mutual
Capitolul 17 Cum investim in fondurile mutuale?
Capitolul 18 Plasamentele fondurilor mutuale
Capitolul 19 Indicatori si riscuri
Capitolul 20 Fonduri de investitii specializate
Capitolul 21 Fonduri mutuale - concluzii

Partea a IV-a Actiuni cotate
Capitolul 22 Piata de capital
Capitolul 23 Valorile mobiliare
Capitolul 24 Piata de capital in Romania
Capitolul 25 Bursa de Valori Bucuresti
Capitolul 26 Piata extrabursiera Rasdaq
Capitolul 27 Tranzactionarea actiunilor
Capitolul 28 Preschimbarea certificatelor de actionar (PPM) in bani
Capitolul 29 Analiza actiunilor
Capitolul 30 Evenimente importante din activitatea societatilor emitente
Capitolul 31 Indici bursieri
Capitolul 32 Actiuni cotate - concluzii

Partea a V-a Piete la termen
Capitolul 33 Piete la termen si valori mobiliare derivate
Capitolul 34 Contracte futures
Capitolul 35 Contracte options
Capitolul 36 Piete la termen - concluzii

Partea a VI-a Alte investitii
Capitolul 37 Investitii directe in societati necotate
Capitolul 38 Investitii imobiliare si plasamente alternative
Concluzii Stabilirea unei strategii proprii de investitii
Incheiere Ce facem mai departe?

Introducere:
Prezenta lucrare constituie o succintă expunere la tema „Gestiunea mijloacelor fixe la întreprindere”, în care se redă explicarea aspectelor de determinare a mijloacelor fixe, noţiunea de mijloc fix, indicatorii eficienţei utilizării fondurilor fixe la întreprindere, metode de calculare, etc.
Conţinutul lucrării este împărţit în 2 capitole tematice: 1. Caracteristica şi analiza mijloacelor fixe; 2. Metode de calcul a uzurii mijloacelor fixe. Fiecare capitol la rîndul său conţine citeva subpuncte, toate selectate în aceeaşi cheie.

Plan:
Capitolul I Caracteristica şi analiza mijloacelor fixe.
1.1. Delimitări şi structuri privind mijloacele fixe .
1.2. Clasificarea mijloacelor fixe.

Capitolul II Metode de calcul a uzurii mijloacelor fixe.
2.1. Obiectul economic şi financiar al procesului de amortizare.
2.2. Alegerea şi caracteristica metodelor de calcul a uzurii mijloacelor fixe.
2.3. Compararea rezultatelor privind calculul uzurii utilajului după metodele examinate.
2.4. Indicatorii eficienţei utilizării fondurilor fixe la întreprindere.

Concluzii:
Odată cu creşterea tehnicizării, automatizării şi robotizării proceselor de producţie, locul mijloacelor fixe în structura de producţie a întreprinderii a crescut ca importanţă, dominînd valoric şi cantitativ structura respectivă şi influenţînd cantitativ-calitativ celelalte elemente.

Bibliografia:
1. Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării nr.5 din 29.01.01,Monitorul Oficial al R.M. nr. 21-24 din 27.02.01.
2. Galina Şpac,Petru Griciuc, ”Unele particularităţi ale clasificării mijloacelor fixe în scopuri fiscale”// Contabilitate şi audit,2004,nr.12 p.34
3. Ch.D.Bistriceanu, M.N.Adochiţei, E.Negrea „Finanţele agentului economic”, Editura Economică, Bucureşti 2001
4. Mihai Toma, Felicia Alexandru „Finanţe de gestiune financiară a întreprinderii”, Bucureşti 1998
5. „Contabilitatea financiară”, ASEM, Chişinău 2001
6. Hoanţa Nicolae, „Finanţele firmei”, Sibiu 1996
7. Bran Paul „Finanţele întreprinderii”, Editura Economică, Bucureşti 1997
8. Panaite Ileana – Alice „Finanţele întreprinderii”, Bucureşti 2000

CUPRINS:
Analiza pe baza Bilanţului Financiar (Analiza exigibilitate-lichiditate)
Analiza pe baza Bilanţului Funcţional (operaţional)
Contul de Profit şi Pierdere şi Soldurile Intermediare de Gestiune
Capacitatea de autofinanţare
Tabloul de finanţare nevoi-resurse
Analiza ratelor de structură bilanţieră, de îndatorare, de lichiditate şi solvabilitate
Ratele de rentabilitate

Bibliografie:
Georgeta Vintilă, Gestiunea Financiară a Întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, 2004
Ion Stancu, Gestiunea Financiară, Editura Economică, 1994
Mihai Toma, Petre Brezeanu, Finanţe şi Gestiune Financiară, Editura Economică, 1996

INTRODUCERE:
Cel ce vrea să dea sfaturi în problemele financiare trebuie să cunoască resursele cetăţii, natura şi marginea lor, pentru a adăuga pe cele ce lipsesc şi a mări pe cele neîndestulătoare; de asemenea trebuie să cunoască cheltuielile cetăţii pentru a suprima pe cele inutile şi a micşora pe cele excesive. Aristotel

Finanţele întreprinderii reprezintă ansamblul de măsuri şi activităţi obiectul cărora este fenomenul financiar.
Gestiunea financiară o funcţie a finanţelor întreprinderii care are ca scop asigurarea regulată a fondurilor necesare pentru exploatarea curentă şi pentru investiri în active imobilizate, la timp şi cu costuri cît mai scăzute fără a prejudicia independenţa faţă de terţi şi posibilităţile de acţiune economică.

CUPRINS:
I. ROLUL ŞI IMPORTANŢA GESTIUNII FINANCIARE ÎN CADRUL ÎNTREPRINDERII
1.1 Gestiunea financiară – element de bază privind activitatea întreprinderii
1.2 Previziuni strategice şi operaţionale în cadrul gestiunii financiare. Funcţiile gestiuii financiare

II. GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII
2.1 Gestiunea ciclului de exploatare. Gstiunea stocurilor
2.2 Determinarea nevoilor de finanţare a ciclului de exploatare
2.3 Gestiunea financiară pe termen lung

III. PREVIZIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRIDERII
3.1 Conţinutul previziunii financiare. Metode de previziune financiară
3.2 Analiza şi previziunea rezulttelor financiare ale întreprinderii
3.3 Echilibrul financiar al întreprinderii

ÎNCHEIERE:
Finanţele reprezintă relaţiile de repartuizare a produsului social şi în special a venitului naţional concretizînd transferurile băneşti de la agenţii economici, instituţii, persoane fizice către bugetul statului.
Finanţele întreprinderii reprezintă ansamblul de măsuri şi activităţi obiectul cărora este fenomenul financiar.
Gestiunea financiară una din funcţile principale ale finanţelor întreprinderii care are ca scop, asigurarea regulată a fondurilor necesare pentru exploatarea curentă şi pentru investiri în active imobilizate, la timp şi cu costuri cît mai scăzute fără a prejudicia independenţa faţă de terţi şi posibilităţile de acţiune economică.

BIBLIOGRAFIE:
Adochiţei M. Finanţele întreprinderii în economia de piaţă.
Tipografia Mitrea – Peatra Neamţ, 1993

Antoniu N. Finanţele întreprinderilor. Bucureşti, 1993

Avare Ph. Gestiune şi analiză financiară. Bucureşti 2002

Bărbulescu C. Sistemele strategice ale întreprinderii. Bucureşti, 1999

Bărbulescu C. Economia şi gestiunea întreprinderii. Bucureşti, 1995

Bistriceanu Gh. Finanţele agenţilor economici. Bucureşti, 2001

Bistriceanu Gh. Lexicon de finanţe, credit contabilitate şi informatică
Demetrescu C. financiar-contabilă. Bucureşti, 1981

Bran P. Finanţele întreprinderii. Ed. Economică. Bucureşti, 1994

Charreaux C. Gestiune financiară. Litec. Paris, 1991

Cohen E. Gestiunea financiară a întreprinderii. EDICEF,1991

Cohen E. Analiză financiară. Economica . Paris, 1990

Cristea H. Gestiunea financiară a întreprinderii. Ed. Mirton.
Ştefănescu N. Timişoara, 1996

Enescu C. Mecanismul economic în comerţul exterior. Editura Academiei
Romîne – Bucureşti, 1989

Ghiţă M. Gestiune.Control.Evaluare. Craiova, 1996

Halpern P. Finanţe managerile. Bucureşti, 1998

Hoanţa N. Finanţale firmei. Sibiu, 1996

Matei Gh. Finanţe generale. Craiova, 1992

Mailler Gestiune financiară de întreprindere. Dunod, Paris, 1992

Neagoe I. Finanţele întrrprinderii. Ankaram. Iaşi, 1997


Nederiţă A. Contabilitate managerială: Ghid practico-didactic.
Chişinău, 2001

Stancu I. Finanţe:Pieţe financiare şi gestiune, portofoliu.bucureşti, 2002

Stancu I. Gestiunea financiară a agenţilor economici. Bucureşti, 1994

Toma M. Gestiune financiară de întreprindere, aplicaţii practice.
Bucureşti, 2003

Toma M. Finanţe, credit şi circulaţie bănească. Lito ASE Bucureşti,
1991

Toma M. Finanţe şi gestiune financiară. Bucureşti, 1998

Tiriulnicov N. Analiza rapoartelor financiare. Chişinău, 2004

Vasile I. Finanţele întreprinderii. Bucureşti, 2003

Vasile I. Gestiunea financiară a întreprinderii. Bucureşti, 1997

Văcărel Iu. Finanţe publice. Bucureşti, 1992

Vintilă G. Gestiunea financiară a întreprinderii. Bucureşti, 1997

INTRODUCERE:
„Mişcarea este viaţă”
Sănătatea reprezintă un bun şi un drept fundamental al omului. Menţinerea sănătăţii într-o stare bună este o condiţie obligatorie pentru dezvoltarea durabilă a oricărei naţiuni. Republica Moldova, fiind ţară în tranziţie spre o economie de piaţă şi spre o societate democratică, traversează o perioadă de criză a tuturor instituţiilor sociale. Iată de ce, pentru depăşirea acestei crize, este atât de important de a întreprinde măsuri imediate şi eficiente în vederea păstrării şi ameliorării sănătăţii populaţiei.

Cuprins:
CAPITOLUL I. SISTEMUL DE FINANȚARE A OCROTIRII SĂNĂTĂȚII ÎN REPUBLICA MOLDOVA
1.1.Principiile organizării finanţării în ocrotirea sănătăţii
1.2. Cvazisistemul de finanţare a ocrotirii sănătăţii
1.3. Organizaţia Mondială a Sănătaţii. Practica internaţională privind finanţarea Ocrotirea Sănătății

CAPITOLUL II. MECANISMUL DE FINANȚARE A OCROTIRII SĂNĂTĂȚII ÎN REPUBLICA MOLDOVA
2.1. Structura Ocrotirii Sănătății
2.2. Modalitatea de finantare a Ocrotirii Sănătății în Republica Moldova
2.3.Funcționarea Companiei Naționale de Asigurări Medicale (CNAM) și mecanismul de finanțare

CAPITOLUL III. ASIGURĂRILE DE SĂNĂTATE ÎN SISTEMUL OCROTIRII SĂNĂTĂȚII
3.1. Asigurările de sănătate în Republica Moldova
3.2. Rolul asigurărilor de sănătate în optimizarea finanţării ocrotirii sănătăţii în Republica Moldova
3.3. Perspectivele de reformare a sistemului medico-social de asigurare şi rolul lui în modificarea sistemului de finanţare a ocrotirii sănătăţii
3.4. Probleme ale sistemului de finanţare a ocrotirii sănătăţii în Republica Moldova

Concluzii şi propuneri:
Cheltuielile pentru sănătate diferă de la o ţară la alta. Finanţarea sistemului de sănătate este în funcţie de mai multe aspecte: semnificaţia pe care o are sănătatea în ierarhia valorilor împărtăşite de populaţie, nivelul de dezvoltare economică a ţării, existenţa surselor bugetare şi mijloacelor speciale în finanţarea sănătăţii, nivelul de dezvoltare a tehnologiilor medicale şi a reţelei instituţiilor medico-sanitare, priorităţile acordate elementelor de bază ale asistenţei medicale, etc. Nivelul alocărilor generale destinate sănătăţii este un indicator deosebit de important pentru planificarea şi dezvoltarea serviciilor medicale. Acest indicator îşi găseşte expresia prin calcularea cotei procentuale a resurselor destinate sănătăţii în raport cu Produsul Intern Brut.

Bibliografie:
I.Acte legislative
1. Constituţia Republicii Moldova, Moldpres, Chişinău, 1994.
2. Cadrul de cheltuieli pe termin mediu (2005-2007) (aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.639 din 8 iunie 2004), Ministerul Finanţelor, 2004.
3. Decizia Consiliului municipal Chișinău „Cu privire la regulamentul Direcției sănătății a Consiliului municipal Chișinău
4. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (nr.1585-XIII din 27 februarie 1998), cu modificările ulterioare, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.38-39, 1998.
5. Indicații metodice privind elaborarea Devizului de venituri și cheltuieli din mijloacele Fondului de Asigurări Obligatorii de Asistență Medicală.
6. Hotărîrea cu privire la cotele maxime a cheltuielilor pentru remunerarea muncii angajaţilor din Instituțiile Medico Sanitare Publice în sistemul Asigurări Obligatorii .
7. Hotărîrea cu privire la cotele maxime a cheltuielilor pentru remunerarea muncii angajaţilor din Instituțiile Medico Sanitare Publice în sistemul Asigurări Obligatorii.
8. HOTARIRE pentru aprobarea Regulamentului, structurii si efectivului-limita al aparatului central ale Ministerului Sanatatiinr. 326 adoptat: 21.03.2007
9. Legea ocrotirii sănătăţii (nr.411-XIII din 28 martie 1995), cu modificările ulterioare, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.34, 1995.
10. Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar (nr.847-XIII din 24 mai 1996), cu modificările ulterioare, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.91-96, 2003.
11. Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (nr.1593-XV din 26 decembrie 2002) cu modificările ulterioare, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.18-19, 2003.
12. Legea bugetului de stat pe anul 2004 (nr.474-XV din 27 noiembrie 2003), Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.243, 2003.
13. Legea cu privire la fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2004 (nr.1625-III din 30 decembrie 2003), Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.6-12, 2004.
14. Leagea bugetului de stat pe anul 2005, *nr.373 – XV din 11 noiembrie 2004) Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004.
15. Norme metodologice privind elaborarea şi prezentarea de către autărităţile publice centrale a propunerilor la proiectul bugetului de stat pe anul 2004/2007 şi Ministerul Finanţelor, 2003/2007
16. Regulamentul cu privire la modul de constituire şi administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.594 din 14 mai 2002), cu modificările ulterioare, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.66-68, 2002.
17. Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.617 din 4 iunie 2004).
18.Proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 2005, Ministerul Finanţelor, 2006, 2007.

ÎNTRODUCERE:
"Salariul este venitul ce remunerează, proporţional cu timpul lucrat sau cu sarcina exercitată, persoana care este legată de un utilizator (patron) de muncă printr-un contract de inchiriere a serviciilor. Acesta din urmă poate fi explicit sau poate rezulta dintr-o relaţie de dependenţă economică. În funcţie de calitatea beneficiarului de venit, salariul este susceptibil şi de diferite alte denumiri: leafă-¬funcţionari civili; soldă - militari; retribuţie - cadre superioare; simbrie -personal casnic"

Cuprins:
Capitolul I Geneza şi semnificaţia salariului
1.1 Aspecte ale gîndirii politice
1.2 Gîndirea contemporană asupra salariului
Capitolul II Formele şi sistemele de salarizare
1.1 Salariul, definiţia şi formele acestuia
1.2 Determinarea mărimii şi dinamica salariului
1.3 Sistemul de salarizare şi elementele acestuia
Capitolul III Calcularea salariului

Concluzie:
Am observat ca in ultimii 5 ani procentul de marire a salariului s-a marit cu 130%. Salariul in marea masura difera de la o tara la alta, adica au loc deosebiri nationale ce sunt conditionate de urmatorii factori:

Bibliografie :
1. Teorie Economica autor: Andrei Cojuhari, Tatiana Manole
2. Buletin Statistic ianuarie-decembrie 2004 Chisinau 2005 pag 64-71
3. Dezvoltarea social- economica a republicii Moldova in anul 2004 Chisinau 2005 pag 45-52
4. Cadrul de cheltuieli pe termen mediu 2005-2007 mai 2004 pag 21-53
5. Anualul statistic al republicii Moldova 2004 Chisinau 2004 pag 690-714
6. Dezvoltarea 2004.16.07 nr 27 pag7
7. Programul disciplinei : “Sisteme de salarizare”autor: Bîrcă Alic Chiăinău 2000 pag.6-12
8. Economie „Manual universitar„autori: Dumitru Ciucur, Ilie Gavrilă, Constantin Popescu ,Ediţia a doua pag. 338-343
9. Economia politică Niţă Dobrotă pag. 234-244
10. Economia politică Gheorghe Creţoi, Viorel Cornescu,Ion Bucur
pag. 213-220

Introducere:
Prezenta lucrare urmăreşte scopul de a – i ajuta pe studenţi să – şi formeue o gândire economică complexă , coerentă şi critică la modul de funcţionare a economiei contemporane , să contribue la analiza , evaluarea formelor şi sistemelor economice cu care se confruntă actualmente Republica Moldova şi să fie capabili să se încadreze cu profesionalism la locurile de muncă .
Lucrarea cuprinde compartimente care reflectă fundamentele teoretice ale salariului , dezvoltarea şi reglementarea sistemelor de salarizare , analiza principalelor forme de salarizare .

Cuprins:
Salariul ca formă de venit
Analiza naturii salariului
Geneză şi semnificaţie contraversată
Optica contemporană asupra salariului
Concepţia monistă şi dualistă
Mărimea şi dinamica salariului
Factorii ce influenţează mărimea salariului
Formele de salarizare a muncii
Sistemul tarifar
Protecţia datelor personale ale salariului
Formele de plată ale salariului
Termenele , periodicitatea şi locul de plată a salariului

Bibliografie:
1. Viorel Cornescu „Economie politică” , Chişinău 1997
2. Ion Bucur „Economie” , Bucureşti 1998
3. Gheorghe Creţoiu „Economie” , Bucureşti 1995
4. Dumitru Moldoveanu „Economie politică” , Bucureşti 1998
5. Tatiana Manole „Teoria economică” , Chişinău 2004