Introducere:
Actualitatea temei: Republica Moldova în prezent se află la etapa unor schimbări de profunzime în sistemul ei social-economic, care se caracterizează prin crearea relaţiilor de piaţă. Aceste transformări au condiţionat reforme cardinale în sistemul contabil din republică vizînd în special introducerea noilor metode de constatare şi evaluare a Activelor, Pasivelor, Veniturilor şi Cheltuielilor , ş.a.
Pornind de la influenţa pe care o exercită structura financiara a întreprinderii asupra costului finanţării sale, putem spune că, în economia noastră, se manifestă din plin o serie de disproporţionalităţi între costul diferitelor resurse de finanţare. Ne vom opri la o comparaţie între costul surselor proprii şi costul surselor împrumutate.

Planul tezei :
Capitolul I. Conţinutul capitalului. Premisele formării şi valorificării lui
1.1 Istoria apariţiei şi formele de manifestare ale capitalului
1.2 Structura capitalului. Teorii privind structura optimă de capital
1.3 Costul capitalului – conţinut şi mod de determinare

Capitolul II. Analiza structurală a capitalurilor întreprinderii SA “Zorile”
2.1. Analiza elementelor de pasiv la întreprinderea SA “Zorile”
2.2. Impactul structurii capitalurilor întreprinderii SA “Zorile” asupra rezultatelor financiare
2.3. Analiza costului capitalului întreprinderii SA “Zorile”

Capitolul III. Posibilităţi de înbunătăţire a structurii capitalurilor întreprinderii SA “Zorile”.
3.1. Analiza criteriilor ce stau la baza selectării structurii optime a capitalurilor Întrteprinderii
3.2. Costul capitalului – Principalul criteriu de alegere a modurilor de finanţare a întreprinderii SA “Zorile”

Conclizii şi propuneri:
Una din problemele cele mai importante în materie de decizie financiară o constituie modul în care schimbarea structurii financiare afectează valoarea întreprinderii. Cele două elemente ale politicii financiare care afectează structura de finanţare a întreprinderii sunt, pe de o parte, politica de îndatorare, iar, pe de altă parte, politica de dividend. Politica de îndatorare analizează influenţa modificării îndatorării în condiţiile menţinerii neschimbate a mărimii fondurilor proprii, iar politica de dividend vizează influenţa modificării fondurilor proprii (la o îndatorare constantă) asupra beneficiilor rămase după impozitare.

Bibliografie:
1. Adochiţei Mihai, Finanţele întreprinderii, Editura Sylvi, Bucureşti, 2000
2. Antoniu N., Neagoe I. ş.a., Finanţele întreprinderilor, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1993
3. Barreau Jean, Delahaye Jacqueline, Gestion financière, Editura Dunod, Paris,1991
4. Bellelah Mondher, Finance moderne d’entreprise, Editura Economică, Paris, 1998
5. Bistriceanu Gh., Adochiţei M., Negrea E., Finanţele agenţilor economici, Editura Economică, Bucureşti,2001
6. Bran Paul, Finanţele întreprinderii, Editura Economică, Bucureşti,1997
7. Brezeanu Petre, Gestiunea financiară a întreprinderii în economia de piaţă, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 1999
8. Bucătaru Dumitru, Capitalurile firmei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 1999
9. Cobbaut Robert, Théorie financière, Editura Economică, Paris, 1987
10. Cocriş Vasile, Işan Vasile, Economia afacerilor, vol. 1,2,3, Editura Graphix, Iaşi, 1995
11. Cocriş Vasile, Işan Vasile, Economia afacerilor, vol. 4, Editura Ankarom, Iaşi, 1996
12. Conso Pierre, La gestion finacière de l’ entreprise, Editura Dunod, Paris, 1985
13. Filip Gheorghe, Viabilitatea financiară a întreprinderii şi îndatorarea, în volumul Dimensiunea financiară a întreprinderii, coordonator Turliuc Vasile, Editura Eco’Art, Iaşi, 1995
14. Filip Gheorghe, Îndatorarea şi viabilitatea financiară a întreprinderii, în revista Finanţe. Credit. Contabilitate, nr. 8-9, 1994
15. Georgescu Nicolae, Analiza bilanţului contabil, Editura Economică, Bucureşti, 1999
16. Giurgiu Aurel Ioan, Finanţele firmei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001

Introducere:
Prezenţa statului în economie este puternic legată de importanţa
intervenţiei bugetare. În epoca liberalismului economic (sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea) principiul “laiser faire” era stăpân şi economiştii nu se preocupau de incidenţele economice ale bugetului. Liberul joc al forţelor economice impune, pentru funcţionarea economiei, neutralitatea finanţelor publice, statului interzicîndu-i-se utilizarea cheltuielilor publice ca instrument de intervenţie în economie.

Cuprins:
Capitolul I Cheltuielile publice – strategie de implementare a politicii statul
1.1 Abordări teoretice privind cheltuielile publice
1.2 Implementarea strategiei statului privind cheltuielile publice
1.3 Analiza cheltuielilor publice: nivel, structură, dinamică
1.4 Eficienţa cheltuielilor publice

Capitolul II Particularităţile finanţării cheltuielilor publice locale (în baza materialelor raionului Nisporeni)
2.1 Rolul finanţelor publice locale în consolidarea autonomiei locale la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale
2.2 Delimitarea efectuării cheltuielilor publice pe tipuri de bugete
2.3 Finanţarea serviciilor publice – obiectivul prioritar al bugetului UAT

Capitolul III Comparabilitatea modalităţilor de calculare a cheltuielilor publice în diverse ţări
3.1 Noi abordări în finanţarea cheltuielilor publice
3.2 Metode de finanţare a cheltuielilor publice în Republica Moldova

Concluzii şi recomandări:
În Republica Moldova, ţară cu venituri publice comparativ mici, se atestă o insuficienţă de mijloace financiare pentru realizarea, în măsura necesară, a funcţiilor statului atât la nivel central, cât şi la cel local. Ca urmare gradul descentralizării fiscale fluctuează, ceea ce este cauzat de circunstanţe obiective. Ca exemplu poate fi adus faptul că povara datoriei externe a impus necesitatea concentrării resurselor financiare publice într-o perioadă limitată de timp pentru onorarea obligaţiunilor internaţionale ale Republicii Moldova. Realizarea programelor investiţionale, din contra a condiţionat direcţionarea unor resurse financiare importante la gazificare, aprovizionare cu apă potabilă şi alte obiective strategice de ordin naţional.

Bibliografie:
1. Constituţia Republicii Moldova, Chişinău, 1994.
2. Carta Europeană a Autonomiei Locale, Strasbourg, 15 octombrie 1985 (în vigoare pentru RM de la 1 februarie 1998).
3. Clasificaţia bugetară, ed. a II-a, modificată şi completată, Chişinău (S.N.),1999.
4. Direcţiile principale ale politicii bugetar-fiscale şi cadrul de cheltuieli pe termen mediu (2006-2008).
5. Indicaţii metodologice privind elaborarea bugetelor unităţilor administrativ- teritoriale pe anul 2006 şi estimările pentru 2007-2009 nr. 02/2-07,din 9.06 2005, Ministerul Finanţelor al RM.
6. Legea privind organizarea administrativ- teritorială a Republicii Moldova nr 764-XV,27 decembrie 2001.
7. Legea privind administraţia publică locală, nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006.
8. Legea privind descentralizarea administrativă, nr.435-XVI din 28 decembrie 2006.
9. Legea privind finanţele publice locale, nr.397-XV din 16 octombrie 2003
10. Legea bugetului de stat pe anul 2003,nr.1463-XV din 15.11.2002.
11. Legea bugetului de stat pe anul 2004,nr.474-XV din 27.11.2003.
12. Legea bugetului de stat pe anul 2005,nr.373-XV din 11.11.2004.
13. Legea bugetului de stat pe anul 2006,nr.291-XVI din 16.11.2005.
14. Legea bugetului de stat pe anul 2007, nr.348-XVI din 23.11.2006.
15. Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, nr.847-XIII din 24 mai 1996.
16. Nota explicativă la proiectul bugetului pe anul 2004; pe anul 2005; pe anul 2006; pe anul 2007.
17. Cadrul de cheltuieli pe termen mediu pe anii 2007-2009.

Introducere:
Din evoluţia istorică a conceptului de finanţe publice este remarcabilă apariţia bugetului de stat în asamblul procedeelor şi a mijloacelor financiare ale statului. Această apariţie a fost determinată de necesitatea bugetului statului în primul rând ca mijloc sau procedeu de corelare a cheltuielilor publice cu veniturile publice din fiecare an. În practică termenul de buget este aplicat de Legea finanţelor publice şi de Legea bugetului.
Necesitatea şi actualitatea temei

Cuprins:
Capitolul I: Sistemul bugetar – componentă primordială a Finanţelor Publice
1.1 Caracterul istoric al finanţelor publice
1.1.1 Sistemul relaţional dintre finanţele publice şi sistemul bugetar
1.2 Sistemul bugetar în Republica Moldova
1.2.1 Procedura bugetară
1.3 Particularităţile sistemului bugetar în alte ţări

Capitolul II: Bugetul de stat – instrument al echilibrului public
2.1 Bugetul public naţional – instrument de stabilizare şi echilibru la macronivel
2.2 Sursele de constituire a veniturilor bugetare
2.3 Direcţiile de repartizare a cheltuielilor bugetare
2.3.1 Cheltuieli publice pentru instituţii şi acţiuni social-culturale
2.4 Experienţa internaţională privind asigurarea ec hilibrului bugetar

Capitolul III: Strategii manageriale financiare în scopul optimizării sistemului de finanţe publice
3.1 Politica bugetar-fiscală şi prognoze macroeconomice pe anii 2007-2009
3.2 Strategii manageriale financiare în scopul optimizării sistemului de finanţe publice

Concluzii:
Activitatea economică se desfăşoară în fiecare ţară potrivit unui mecanism propriu, numit mecanism economic. Acesta reprezintă un sistem de metode de conducere economică, de obiective ce determină conducerea şi de structuri organizatorice (instituţionale, suprastructurale, juridice) prin care se efectuează conducerea. În acest sistem de conducere se includ: principiile fundamentale de conducere, organizarea economiei şi conexiunile între componentele acesteia, sistemul pieţei, criteriile de eficienţă, pîrghiile economice, sistemul informaţional.

BIBLIOGRAFIE:
I. Legi şi hotărîri ale Republicii Moldova:
1. Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847-XIII din 24 mai 1996, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 19-20 din 27.03.1997.
2. Legea privind finanţele publice locale nr. 491-XIV din 9 iulie 1999, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 101-102 din 16.09.1999.
3. Legii privind administraţia publică locală, nr.123-XV din 16.10.2003
4. Legea privind taxele locale, nr. 186-XIII din 19.07.1994, modificată în 05.02.2004
5. Legea bugetului de stat pe anul 2005, nr.373-XV din11.11.2004 / Monitorul Oficial al RM, nr.224-225/978 din 05.12.2004
6. Legea bugetului de stat pe anul 2006, nr.291 din 28.11.2005 / MO nr.164 din 09.12.2005
7. Legea bugetului de stat pe anul 2007, nr.348-XVI din 23.11.2006
8. Hotărîrea Parlamenrului Republicii Moldova nr.969-XIII, privind clasificaţia bugetară din 24.07.1996.
9. Codul Fiscal, cu modificări şi completări la data de 01.01.2006
10. Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.813 din 11 iulie 2006
11. Anuarul statistic

II.Manuale, monografii, cărţi, broşuri:
12. Armeanic Alexandru: „Drept financiar”, Editura ASEM, Chişinău, 2006.
13. Anghelache G., Bistriceanu Gh., Moşteanu T., Bercea F., Bodnar M., Georgescu F. „ Finanţe publice” ediţia a III, Editura didactică şi pedagogică Bucureşti, 2002
14. „Autonomie şi eficienţă fiscală”, Chişinău 2004.
15. Burlacu N. Cojocaru V. „Management”, Chişinău 1995.
16. Burlacu N., Cojocaru V., Ioniţă V. Managementul administraţiei publice, (prelegeri), ASEM,
Chişinău, 1995, 132 p.
17. Brăilean T. «Monetarismul in teoria şi politica economică”. – Iaşi: Ed. Institutul European, 1998.
18. Coban Marina: „Politica bugetar-fiscală la etapa actuală”, Chişinău 2003.
19. Cobzari Ludmila: „Metodologia planificării bugetare – elaborare de buget”, Chişinău 2004.
20. Ciuvalschi Sofia: „Sistemul bugetar şi procesul bugetar în Republica Moldova”, Chişinău 2000.
s.a.

Introducere:
Actualitatea temei: În practica economică, evaluarea întreprinderii e privită ca o activitate de estimare a valorii drepturilor de proprietate, tehnologiilor sau de apreciere a avantajelor referitoare la patrimoniul deţinut de întreprindere şi a rentabilităţii viitoare generate de acesta.
Actualmente, întreprinderile îşi desfăşoară activitatea în condiţii economice noi, care presupun un spaţiu economico-financiar bine determinat, manevrat prin instrumente şi tehnici specifice caracteristice economiei de piaţă. Schimbările intervenite în mediu economic au împus utilizarea evaluării ca a unui instrument managerial ce poate fi utilizat în mai multe scopuri: privatizare, reorganizare, finanţare etc.

CUPRINS:
Capitolul I. Activitatea de evaluare a intreprinderii
1.1.Evaluarea întreprinderii teorii, concept, definitii, necesitate
1.2. Principiile şi etapele activităţii de evaluare a intreprinderii
1.3. Evaluarea întreprinderii în Republica Moldova

Capitolul II. Metodologia de evaluare a întreprinderii
2.1. Metode de evaluare a întreprinderii
2.2.Evaluarea conform Standardelor internaţionale de evaluare
2.3.Evaluarea întreprinderii în baza Bilanţului Contabil

Capitolul III. Evaluarea întreprinderii FPC ,,Confort’’SRL
3.1.Caracteristica generală a întreprinderii FPC ,,Confort’’SRL
3.2.Analiza economică financiară a întreprinderii FPC”Confort”SRL
3.3 Soluţii de ameliorare a activităţii economico-financiare a FPC,,Confort’’SRL

Concluzie:
Tradiţia în producţia mobilei este unul din elementele principale ce caracterizează trecutul istoric, prezentul şi viitorul Republicii Moldova. Diferite perioade politice şi regimuri care au influenţat progresul sau uneori regresul în industria mobilei au contribuit doar la întărirea şi sistematizarea proceselor din această ramură a industriei. Astfel după destramarea Uniunii Sovetice, capacităţile de producţie care anterior lucrau pentru acoperirea cererii de pe mare parte a pieţii autohtone atît şi al unui segment din piaţa fostei URSS-întro perioada foarte scurtă de timp au rămas blocate. Ce a urmat poate fi considerat o continuare a vechilor relaţii comerciale sub o nouă formă şi anume a economiei de piaţă şi concurenţa liberă pentru ţările CSI şi libertatea de a penitra noile pieţe de desfacere ale oricărei ţări din lume, oportunitate care a devenit reală odata cu aderarea la OMC.

Bibliografie:
1. Legea Republicii Moldova nr. 989XV Cu privire la activitatea de evaluare, Monito
rul Ofocial din 18 iulie 2002.
2. Legea insolvabilităţii, nr.632-XV din 14 noiembrie 2001 / Monitorul oficial al RM.
-2001.Nr.139-140.
3. Hotărîrea Republicii Moldova, privind bunurile imobiliare, nr.958 din 04.08.03,
art. 93.
4. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului provi-
zoriu privind evaluarea bunurilor imobile, nr.958 din 04.08.2003.
5. Hotărîrea Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului cu privire la eva-
luarea obiectelor de proprietate intelectuală, nr.783 din 30 iunie 2003
6. Guţu V. Gh., Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru. Cadastru bunurilor imo-
bile.
7. Statutul APERE.
8. Statutul ANEVAR.
9. Băncilă Natalia, Evaluarea financiară a întreprinderii : Băncilă Natalia, Chişinău,
Editura A.S.E.M., 2005.-218p.
10. Bărbulescu Constantin, Diagnosticarea întreprinderilor în dificultate: Bărbulescu
Constantin, Bucureşti, Editura economică, 2002.- 317p.
11. Bălănuţă V., Diagnosticul şi estimarea patrimoniului întreprinderii şi eficienţei
utilizării activelor în contextul restructurării activităţii de producţie, Contabilitate
şi audit, nr.6,1999.
12. Bran P., Economica valorii, Ed. Economică, Bucureşti,2003.
13. Bistruceanu Gheorghe, Finanţele agenţilor economici: Bistriceanu Gheorghe,
Adochiţei Mihai, Negrea Emil, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1995.
471p.
14. Bistruceanu Gheorghe, Finanţele agenţilor economici: Bistriceanu Gheorghe,
Adochiţei Mihai, Negrea Emil, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2001.
748p.

Introducere:
În contextul implementării Programului Naţional de Reducere a Sărăciei şi Dezvoltare Economică e logică întrebarea care este rolul APL în promovarea acestei dezvoltări economice ţinând cont de faptul că pentru fiecare cetăţean în parte creşterea bunăstării personale şi a calităţii vieţii e un element ce ţine neapărat de locul de trai şi depinde într-o măsură considerabilă de capacitatea UTA de a-i oferi spectrul de servicii solicitate.
Nu e o descoperire că penuria de resurse financiare pe parcursul a cel puţin un deceniu a lăsat un impact profund asupra capacităţii de dezvoltare a APL în Moldova. Ca rezultat nivelul de trai în majoritatea APL a scăzut simţitor. Pentru a răspunde pe măsura provocărilor timpului la nivel local este necesar de apreciat capacitatea financiară curentă vis-a-vis de necesităţile atât pe termen scurt şi mediu, cât şi a celor pe termen lung.

CUPRINS:
1. Dezvoltarea economică şi rolul APL în promovarea acesteia

2. Obiectivele dezvoltării economice pe termen mediu în contextul Republicii Moldova

3. Analiza situaţiei economice actuale şi evoluţia dezvoltării economice în APL

4. Planificarea strategică – element esenţial în dezvoltarea economică a APL

5. Definirea autonomiei financiare durabile ca premiză pentru dezvoltarea economică

6. Studii de caz pe baza or. Floreşti, Ialoveni, etc.

7. Experienţa internaţională: mecanismele utilizate de APL din diverse ţări pentru stimularea dezvoltării economice

Concluzii şi recomandări:
Recentul program „Satul Moldovenesc”, estimează că circa 40 miliarde lei vor fi necesari pentru a aduce infrastructura de bază în localităţile rurale din Moldova la un nivel acceptabil. La rândul său apare întrebarea disponibilităţii acestor resurse financiare într-o perioada medie pentru realizarea acestui obiectiv. Odată ce actuala capacitatea financiară a APL nu poate satisface aceste cerinţe, noi căi vor trebui sa fie explorate.

Introducere:
Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face fata obligaţiilor scadente care rezulta din angajamentele anterioare contractate, fie din operaţii curente a căror realizare condiţionează continuarea activităţii, fie din prelevări obligatorii.
In sistemul analizei financiar-patrimoniale, analiza aptitudinii întreprinderii de a fi solvabila şi de a învinge riscul de faliment ocupa un loc central. Orice dereglare privind achitarea obligaţiilor generează prejudiciu şi necesita o corectura urgenta. Totodată, echilibrul financiar este un imperativ absolut, adică nu poate fi omis sub nici o motivaţie. In practica economică, se poate concepe ca o întreprindere care cunoaşte o perioada mai dificila sa renunţe provizoriu la unele obiective de creştere, obiective economice sau sociale. In schimb, ea nu poate renunţa la asigurarea obiectivului de solvabilitate, care constituie condiţia financiara de supravieţuire.

CUPRINS:
CAPITOLUL 1. BAZELE TEORETICO-METODICE ALE SOLVABILITĂŢII
1.1. Esenţa noţiunii de solvabilitate
1.2. Indicatorii de solvabilitate
1.3. Metode şi tehnici de gestionare a solvabilităţii

CAPITOLUL 2. CARACERISTICA ŞI ANALIZA FINANCIARĂ A ACTIVITĂŢII ECONOMICE A ÎNTREPRINDERII Î.M. „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A.
2.1. Descrierea şi istoricul întreprinderii
2.2. Analiza indicatorilor tehnico-economici a întreprinderii
2.3. Diagnosticul activităţii financiare a întreprinderii Error! Bookmark not defined.

CAPITOLUL 3. ASIGURAREA SOLVABILITĂŢII Î.M. „VITANTA MOLDOVA BREWERY”
3.1. Analiza solvabilităţii întreprinderii.
3.2. Rolul managementului în dirijarea solvabilităţii
3.3. Căile de asigurare a solvabilităţii Î.M. " Efes Vitanta Moldova Brewery " S.A

Concluzii:
Studierea problematicelor de solvabilitate a permis formularea următoarelor concluzii:
I. Referitor la aspectele teoretice ale solvabilităţii:
 solvabilitatea vizează disponibilităţile de numerar pe o perioadă mai mare de un an;
 solvabilitatea exprimă gradul de acoperire a creditelor;
 solvabilitatea se măsoară prin ratele de solvabilitate (adică active realizabile raportate la datorii exigibile);

Bibliografie:
1. Legea Republicii Moldova cu privire la faliment, Nr.786 – XIII, 26.03.1996.
2. Legea Republicii Moldova privind restructurarea întreprinderilor Nr. 958 – XIII, 19.07.1996.
3. Legea Republicii Moldova privind societăţile pe acţiuni Nr.627-XII, 02.04.1997.
4. Legea Republicii Moldova cu privire la privatizare Nr. 627-XII, 1997.
5. Antoniu N. şi alţii “Finanţele întreprinderii”, Bucureşti, 1992.
6. Bătrîncea M, Batrîncea L-M, „Analiza financiară a întreprinderii”, ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2004
7. Botea F. şi alţii, “Ghidul întreprinzătorului particular”, Chişinău, 1996.
8. Bran P., “Finanţele întreprinderii”, Chişinău “Logos” 1995.
9. Cobzari L., “Restructurarea întreprinderilor”, Chişinău, ASEM, 1999.
10. Cojocaru P. “Strategia dezvoltării social-economice a Republicii Moldova în perioada de până la 2000“, Chişinău, Economie şi finanţe,1997.
11. Constantinescu N., “Dileme ale tranziţiei la economia de piaţă”, Bucureşti, Editura AER- Economistul, 1992.
12. Constantinescu N., „Reforma şi redresare economică“, Bucureşti, Editura Economică, 1995.
13. Guţu I., “Republica Moldova: Economia în tranziţie“, Chişinău, Litera, 1998.
14. Halpern P., “Finanţe manageriale. Modelul canadian”, Bucureşti, Editura Economica, 1999.
15. Işfănescu A., Ţuţu A., Practica evaluării economice a întreprinderii, Buletin economic şi legislativ, Tribuna Economică, nr.2, B., 1995
16. Macari V., Badar I., „Desfăşurarea şi perfecţionarea procesului de privatizare în Republica Moldova: Informaţii de sinteză“, Chişinău, I.C.S.I.T.E. al Republicii Moldova, 1995.
17. Mărgulescu D., “Analiza economico - financiară a întreprinderii”, Bucureşti, 1994.

CONŢINUT:
1. ESENŢA ŞI DIRECŢIILE DE BAZĂ DE UTILIZARE A PLANIFICĂRII FINANCIARE
1.1. Esenţa planificării financiare şi funcţiile ei în gestionarea întreprinderii
1.2. Procesul planificării financiare
1.2.1. Perspectivele planificării financiare
1.2.2 Planificarea financiară curentă
1.2.3 Planificarea financiară operativă
1.3. Metodele planificării financiare–conţinut, utilizare
1.4. Instrumentele planificării financiare
2. PARTICULARITĂŢILE DEZVOLTĂRII SA „FRANZELUŢA” ŞI PREMISELE PLANULUI FINANCIAR
2.1. Indicii tehnico – economici a SA „Franzeluţa”
2.2. Structura organizatorică şi de gestionare a SA „Franzeluţa”
2.3. Analiza stării financiare
2.3.1. Caracteristica generală a stării financiare şi modificările ei
2.3.2. Analiza solvabilităţii
2.3.3. Analiza structurii financiare a bilanţului
2.4. Resursele de muncă şi eficacitatea utilizării lor
2.5. Starea calculărilor
2.6. Sistema de planificare financiară existentă la SA „Franzeluţa”
2.7. Devizul local, tabele elaborate pentru alcătuirea planului financiar
3. PLAN FINANCIAR PROGNOZAT
3.1. Prognozarea planului financiar
4. PLANIFICAREA FINANCIARĂ A CHELTUIELILOR LA ASIGURAREA SECURITĂŢII ŞI A STĂRII ECOLOGICE LA SA „FRANZELUŢA”
4.1. Starea ecologică SA „Franzeluţa”
4.2. Evidenţa cheltuielilor la asigurarea securităţii a proceselor de producţie la SA „Franzeluţa”
4.3. Evidenţa cheltuielilor pentru asigurarea ecologică a producţiei

INTRODUCERE:
Tranziţia la economia de piaţă presupune realizarea unei reforme economice radicale, scopul căruia constă în crearea condiţiilor favorabile ca în societate să se realizeze principalele caracteristici ale economiei de piaţă. După cum se ştie, reformele economice şi sociale în Republica Moldova progresează, se conturează stabilizarea macroeconomică. Cu toate acestea situaţia social-economică continuă să rămînă complicată şi contradictorie.
Astăzi este clar, că pentru realizarea mai eficientă a obiectivelor principale ale reformei acestui sistem se cere o îmbogăţire esenţială , argumentată şi corelată a măsurilor de caracter operativ cu scopurilor şi măsurilor strategice.

Cuprins:
Capitolul 1: Analiza diagnostic financiară a întreprinderii şi bazele ei teoretice
1.1 Noţiune, esenţa, sarcinile analizei stării şi stabilităţii financiare a întreprinderii
1.2Analiza repartizării capitalului şi aprecierea stării patrimoniului întreprinderii
1.3 Analiza surselor de formare a capitalului
1.4 Indicii eficienţei şi intensităţii utilizării capitalului
1.5 Analiza solvabilităţii pe baza indicatorilor de lichiditate a întreprinderii
1.6 Analiza stabilităţii financiare a întreprinderii

Capitolul 2.Analiza economico-financiară a activităţii comerciale şi de producţie
2.1 Caracteristica generală a întreprinderii S.A. “Barza Albă”
2.2 Analiza activităţii de marketing
2.3 Analiza indicatorilor de bază a activităţii economice S.A. „BARZA – ALBĂ”
2.4. Analiza activelor întreprinderii
2.5. Analiza surselor de finanţare
2.6. Analiza lichidităţii întreprinderii S.A.”Barza Albă”
2.7. Analiza rezultatelor financiare şi eficienţa utilizării patrimoniului .
2.8. Analiza costului de producţie
2.9. Analiza producţiei
2.10. Analiza comercială
2.11. ANALIZA DE CORELAŢIE







Concluzie:
Forma de dependenţă aleasă a Rentabilităţii Financiară de factorii selectaţi este corelativă şi liniară. Influenţa autocorelaţiei se elimină prin introducerea factorului-timp;
Conform analizei de corelaţie efectuate, ecuaţia de regresie multiplă ia următoarea formă: Y= 27,5616 + 0,3045X1 – 0,1896X2 + 0,0291X3 + 3,1747X4 ;

Introducere:
Activele întreprinderii reprezintă sursele întreprinderii şi anume include în sine totalitatea mijloacelor întreprinderii care participă direct sau indirect în procesul activităţii economice a unui agent economic. Analiza activelor întreprinderii joacă un rol important în ceea ce priveşte măsurarea valorii acestora, deoarece acestea ajută întreprinderii nu numai la desfăşurarea activităţii sale financiar-economice ci şi permit acoperirea din contul acestora a datoriilor acesteia.
Trecerea economiei ţării noastre prin perioada de tranziţie implică în sine atragerea unor investiţii pentru reabilitarea situaţiei economico-financiare a ţării ceea ce se caracterizează fie prin modernizarea şi reconstrucţia obiectelor industriale şi civile existante fie prin construcţia unor obiective strategice noi cu o importanţă la nivel naţional şi local.

Planul tezei de licenţă:
1. Aspectele conceptuale privind activele întreprinderii şi factorii de influenţă.
1.1. Definirea noţiunii activelor întreprinderii, componenţa şi structura acestora.
1.2. Rolul şi sarcinile analizei activelor întreprinderii.
1.3. Factorii de influenţă asupra activelor întreprinderii.
2. Analiza structurii activelor întreprinderii.
2.1. Scopul sarcinile şi importanţa analizei structurii activelor.
2.2. Analiza în dinamică a activelor întreprinderii “Inconex-Com” SRL.
2.3. Analiza structurii patrimoniului întreprinderii.
3. Analiza factorilor de influenţă asupra activelor întreprinderii.
3.1. Scopul sarcinile şi importanţa analizei factorilor de influenţă asupra activelor.
3.2. Sistemul informaţional în analiza factorilor de influenţă asupra activelor întreprinderii
3.3. Măsurarea factorilor de influenţă asupra activelor.

Introducerea:

Capitolul I. Descentralizarea fiscală – necesitatea pentru consolidarea autonomiei financiare
1. 1. Descentralizarea fiscală – oportunitatea pentru Republica Moldova
1. 2. Caracteristica sistemului de impozite şi taxe locale în Republica Moldova
1. 3. Experienţa ţărilor Europene în domeniul fiscalităţii la nivel local

Capitolul II. Analiza ponderată a impozitelor şi taxelor locale în componenţa bugetelor unităţilor administrativ teritoriale
2. 1. Rolul impozitelor şi taxelor locale în formarea veniturilor bugetelor unităţilor administrativ teritoriale în Republica Moldova şi în alte state europene
2. 2. Rolul impozitelor şi taxelor locale în formarea veniturilor municipiului Chişinău
2. 3. Analiza comparativă a sistemului de impozite şi taxe locale în Republica Moldova şi statele Uniunii Europene

Capitolul III. Eficientizarea administrării impozitelor şi taxelor locale
3. 1. Problemele cu care se confruntă sistemul fiscal la nivel local în Republica Moldova
3. 2. Modalităţile de eficientizare a administrării fiscale autohtone

Concluzii şi recomandări:
Problema cea mai mare pe care a moştenit-o conducerea republicii constă în rolul exagerat de mare a statului în societatea modernă. Experienţa ţării noastre, a ţărilor europene şi a statelor dezvoltate denotă faptul că o mulţime de servicii, în special la nivel local nu pot fi soluţionate eficient, calitativ şi prompt în condiţia unei concentrări exagerate a puterii în stat.
Fără o autonomie reală autorităţile publice locale nu au capacitatea de a face faţă problemelor ce stau în faţa comunităţii, drept consecinţă aceasta duce la agravarea nivelului de trai a populaţiei ţării.

Bibliografia:
Acte legislative
1. Titlul VII „Taxele locale” din Codul fiscal Nr.11-XV din 17.02.05.
2. Legea Nr.155-XVI din 21 iulie 2005.
3. Titlul VI al Codului Fiscal RM, în redacţia Legii Nr.235-XVI din 14 octombrie 2005).
4. Legea cu privire la activitatea de evaluare. Nr. 989-XV din 18.04.2006 (MO nr. 102/773 din 16.07.2006).
5. Law On Local Taxes And Payments Nr. 135-12 12.12.2005, Netherlands.
Regulamente şi Instrucţiuni
1. Instrucţiunea cu privire la modul de calculare şi achitare la buget a impozitelor funciar şi pe bunurile imobiliare Nr.11 din 04.09.2006.
2. Instrucţiunea despre modul de întocmire şi prezentare a dărilor de seamă fiscale pe taxele locale prevăzute de Titlul VII al Codului fiscal, nr. 79 din 28 aprilie 2006.
Cărţi, monografii, dicţionare
1. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat ,,Raportul Serviciului Fiscal de Stat pe anul 2006”.
2. ,,Strategia de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2006-2010”,aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1208 din 20 octombrie 2006.
3. Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru ,,Raportul Statistic pe anul 2006”.

Introducere:
Tema investigaţiei este foarte actuală şi cere o rezolvare urgentă. Este ştiut faptul că în Republica Moldova cheltuielile specifice (normative) garantate de stat pentru finanţarea acţiunilor şi obiectivelor constituţionale, conform clasificaţiei funcţionale, economice şi organizatorice a cheltuielilor bugetare, sunt mult sub limita necesităţilor. În acest caz UAT primesc un suport masiv sub forma transferurilor din Fondul de susţinere financiară a teritoriilor, creat în cadrul BS. Dar aceste transferuri sunt, în primul rând, direcţionate pentru echilibrarea bugetară. Menţionăm însă că suma cheltuielilor luate în calcul prevede anumite cheltuieli specifice (normative) garantate de stat, care sunt aceleaşi pentru toate teritoriile, având la bază principiul normativului pe cap de locuitor (ori la un copil, la un elev).

Cuprins:
Capitolul I. Particularităţile evaluării cheltuielilor bugetare pentru unităţile administrativ-teritoriale(UAT).
1.1. Esenţa cheltuielilor specifice (normative)
1.2. Particularităţile generale de evaluare a cheltuielilor bugetelor UAT
1.3. Particularităţile specifice privind evaluarea cheltuielilor bugetelor UAT

Capitolul II. Ecualizarea veniturilor în teritorii în baza calculării coeficienţilor factoriali
2.1. Măsuri de ecualizare a necesităţilor de finanţare.
2.2. Utilizarea coeficienţilor (indicatorilor) factoriali la calcularea volumului de cheltuieli specifice de stat pentru bugetele UAT de nivelul I (cazul bugetelor comunei Hîrjauca , satului Hogineşti şi oraşului Călăraşi pentru anul 2006).
2.2.1 Evaluarea sumei cheltuielilor specifice (QChSi) pentru bugetele de nivelul I.
2.3. Utilizarea coeficienţilor factoriali la calcularea volumului de cheltuieli specifice pentru bugetul Consolidat al UAT (cazul bugetului raionului Călăraşi)
2.3.1 Mecanismul de calcul al QChSi pentru Bugetul Consolidat al raionului Călăraşi.

Capitolul III. Implementarea în Republica Moldova a noii metode de calcul a cheltuielilor specifice: oportunităţi şi perspective
3.1. Analiza comparativă complexă.
3.2.. Concluzii şi recomandări finale privind implementarea rezultatelor studiului

C o n c l u z i i:
1. În Republica Moldova la finanţarea acţiunilor şi obiectivelor publice se utilizează principiul normativelor de cheltuieli la un locuitor, la un copil, la un elev, la un angajat, la un tutelat.
2. Lipsa echităţii în oferirea serviciilor publice.
3. Normativul actual de cheltuieli specifice nu corespunde necesităţilor.

Bibliografie:
1. Legea privind finanţele publice locale Nr. 397 – XV din 16 octombrie 2003. (MO Nr. 248 – 253 din 19 decembrie 2003.
2. Norme metodologice privind elaborarea şi prezentarea de către autorităţile administraţiei publice locale a propunerilor la proiectul bugetului pe anul 2003 şi estimările pe anii 2004-2005. – Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
3. Norme metodologice privind elaborarea şi prezentarea de către autorităţile administraţiei publice locale a propunerilor la proiectul bugetului pe anul 2004 şi estimările pe anii 2005-2006. – Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
4. Norme metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor de buget pe anul 2005 şi estimările pe anii 2006-2007. – Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
5. Norme metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor de buget pe anul 2006 şi a estimărilor pe anii 2007-2008. – Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
6. Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2004 / Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova. – Ch.: Statistica, 2004. – 738 pag.
7. Bugetul satului Hogineşti raionul Călăraşi pentru anul 2006 (proiect). – Direcţia Generală Finanţe, raionul Călăraşi.
8. Bugetul comunei Hîrjauca raionul Călăraşi pentru anul 2006 (proiect). – Direcţia Generală Finanţe, raionul Călăraşi.
9. Bugetul oraşului Călăraşi, raionul Călăraşi pentru anul 2006 (proiect). – Direcţia Generală Finanţe, raionul Călăraşi.
10. Bugetul Consolidat al raionului Călăraşi pentru anul 2006 (proiect). – Direcţia Generală Finanţe, raionul Călăraşi.
11. Hotărârea Guvernului nr. 1631 din 31 decembrie 2003 „Despre elaborarea Cadrului de cheltuieli pe termen mediu şi a proiectului de buget pe anul respectiv”.
12. Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM) pe anii 2004 – 2006. Guvernul Republicii Moldova. Decizia din 9 iulie 2003.
13. Brigita Reper. Republic of Slovenia, Ministry of Finance, Department for the System of Financing Local Communities. Fiscal Equalization in Slovenia. Belgrade, 19-20 November, 2004.

Introducere:
Sistemul europen al transferului de credite a fost iniţial format în anul 1989 ca o schemă pilot în cadrul programului Erasmus.Scopul acestui sistem, în acea perioadă, era de a facilita recunoaşterea prgramelor de studii în străinătate ale studenţilor mobili prin transferul de credite. ECTS ca un sistem de transfer s-a răspîndit în mai mult de 30 ţări şi a fost introdus în mai mult de 1000 instituţii superioare de învăţămînt.

Cele 40 de state semnatare ale Procesului Bologna au identificat ECTS ca una din temeliile Spaţiului European al Învăţămîntului Superior. Un număr mare de ţări au adoptat sistemul ECTS prin lege ca un sistem de acumulare pentru sistemul de învăţămînt superior propriu şi multe altele sînt în procesul de adoptare. În multe state ECTS a devenit o cerinţă pentru acreditare. Conferinţa de la Zurich asupra Acumulării şi transferului de credite, din octombrie 2002 de la European Universitz Association, au susţinut rolul central al ECTS în Învăţămîntul Superior. ECTS va avea un loc fundamental în schema naţională şi europeană a calificărilor.

Cuprins:
Trăsăturile cheie ale ECTS
• Creditele ECTS
• Lucrul studentului
• Rezultatele şi competenţele învăţăturii
• Scara de notare ECTS
• ECTS pentru studiul continuu
Documentele ECTS
• Pachetul de informaţii ECTS
• Forma ECTS de aplicare a studentului
• Acordul de studii ECTS
• Fişa de note ECTS
Carta sudentului Erasmus
Persoanele cheie ECTS
• Coordonatorii instituţionali şi de facultate ECTS
• Îndrumătorii ECTS/DS

Introducere:
Actualitatea temei. Conjunctură mondială, la etapa actuală, se caracterizează prin spectaculoase transformări ale relaţiilor între state, prin apariţia unor fenomene aparent contradictorii, cum sunt globalizarea relaţiilor economice, internaţionalizarea capitalurilor şi a fluxurilor monetare şi informaţionale, dar şi tendinţa de concentrare a economiilor naţionale în centre economice prin amplificarea rolului şi importanţei sistemului financiar.

Cuprins:
Capitolul I: Caracteristica generală a resurselor financiare publice
1.1 Conţinutul resurselor financiare publice
1.2 Evoluţia conceptului resurselor financiare publice în practica internaţională
1.3 Necesitatea şi rolul componentelor resurselor financiare publice

Capitolul II: Mecanisme de acumulare a resurselor financiare publice şi impactul acestora asupra proceselor economice
2.1 Metode, tehnici, pîrghii financiare de acumulare a
resurselor financiare publice
2.2 Dimensiuni ale resurselor financiare publice
2.3 Mecanismele de stimulare a agenţilor economici

Capitolul III: Dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului resurselor financiare publice în perioada de tranziţie
3.1 Repere ale reformei în Republica Moldova
3.2 Impactul sistemului fiscal asupra dezvoltării economice
3.3 Direcţiile de perfecţionare a sistemului resurselor financiare în economia Republicii Moldova

ÎNCHEIERE:
Cercetările realizate au condus la formularea următoarelor concluzii:
Cu regret, după atîţea ani de tranziţie, sistemul resurselor financiare publice al Republicii Moldova are o mulţime de lacune şi reforma financiară se mai află încă în proces de realizare. Scopul reformelor este nu numai asigurarea cu resurse mari, prin colectarea veniturilor bugetare, contractarea de împrumuturi, dar şi sporirea eficacităţii sistemului resurselor financiare publice, îmbunătăţirea echităţii fiscale, simplificarea sistemului în ansamblu.

Bibliografie:
1. Constituţia Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994.
2. Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992.
3. Legea cu privire la serviciul fiscal de stat nr. 176 din 22.01.1992.
4. Legea cu privire la bazele sistemului fiscal nr. 1198-XII din 17.11.1992.
5. Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995.
6. Legea Republicii Moldova cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.1995.
7. Legea Republicii Moldova privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847 –XIII din 24.05.1996.
8. Legea Republicii Moldova privind datoria de stat şi garanţiile de stat nr.943-XIII din 18.07.1996.
9. Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997 .
10. Legea Republicii Moldova cu privire la protecţia socială specială a unor categorii de populaţie nr.933-XIV din 14.04.2000.
11. Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 1463-XV din 15.11.2002.
12. Legea Republicii Moldova privind finanţele publice locale nr. 397-XVI din 18.11.2003.
13. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova pe anii 2002-2005, nr.1415 din 19.12.2001.
14. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova privind Direcţiile principale ale politicii bugetar-fiscale şi cadrul cheltuielilor pe termen mediu (2003-2005) nr. 693 din 03.06.2002.
15. Băcescu M., „Macroeconomie: bazele macroeconomiei”, Bucureşti: ALL, 1993. – 426 p.
16. Brăilean T. „Monetarismul în teoria şi politica economică”,Iaşi: Institutul European, 1998.
17. Brezeanu Petre. „Finanţe publice şi fiscalitatea între teorie şi practică”, Bucureşti: România de Mâine, 1998. – 220 p.
18. Bucătaru Dumitru. „Finanţe: note de curs”,Iaşi: Editura Fundaţiei „Chemarea ”, 1994. – 157 p.
19. Caraganciu A. „Problemele metodologice ale analizei mecanismului financiar în economia de tranziţie”, Chişinău: Editura ASEM, 1996.-252p.
20. Casian A. „Tranziţia: retrospective şi perspective, politica bugetar-fiscală”,GUNIVAS, 2002. – 472 p.
21. Câmpeanu E. „Politici moderne privind echilibrul financiar public”,Bucureşti: Editura Universitară, 2005. – 140 p.
22. Cobzari L. „Rolul grupurilor financiar-industriale în perioada de tranziţie: Tendinţele sociale în pragul secolului XXI” Kaunas, 1998.
23. Cobzari L. „Metodologia planificării bugetare: elaborare de buget”, Chişinău: CEP USM, 2004. – 231 p.
24. Ciubotaru M. „Optimizarea macroeconomică în Republica Moldova: elaborarea sistemului de simulare”,Chişinău, 2000. – 25 p.

Introducere:
Internetul a influenţat cel mai tare asupra marketingului călătoriilor şi turismului decît orice altă tehnologie de pe timpurile inventării televiziunii. El, deja, s-a afirmat ca canalul de bază a distribuţiei şi promovării produsului organizaţiilor turistice pe piţa serviciilor turistice.
Importanţa Internetului şi a altor platforme interactive multi-media în promovarea turismului este greu de evaluat. Pe măsura pătrunderii în Era Informaţională, organizaţiile care se ocupă cu marketingul destinaţiilor turistice şi ceilalţi mari furnizori de servicii turistice trebuie să conştientizeze necesitatea utilizării Internetului şi noilor tehnologii interactive, atractivitatea lor crescîndă faţă de turişti şi călători, şi să înveţe să profite de pe urma utilizării acestor noi canale, privelegiul cărora constă în eficienţa distribuţiei globale şi, totodată, în posibilitatea apropierii sectoarelor private şi publice a pieţii turistice.

Cuprins :
Capitolul I : Tehnologiile informaţionale în industria turismului.
1.1. Sisteme informaţionale utilizate în turism.
1.2. Programe şi soft folosite la formarea, promovarea şi comercializarea produsului turistic

Capitolul II : Marketingul turistic, marketingul turistic în regimul online
2.1. Conceptul, specificitatea si trasaturile marketingului turistic.
2.2. Marketingul pachetelor turistice în regimul on-line

Capitolul III : Utilizarea Tehnologiilor Informaţionale în sistemele electronice de rezervare.
3.1. Sisteme informatice în activităţile de turism
3.2. Sisteme informaţionale utilizate pentru rezervări

Concluzie:
În Republica Moldova dezvoltarea tehnologiilor informaţionale în turism se află în prezent la etapa iniţială, iar în rîndul firmelor turistice unica modalitate de comunicare este telefonul.
Cauzele unei astfel de situaţii sunt următoarele :
- lipsa mijloacelor financiare necesare;
- nivelul scăzut de calificare a colaboratorilor;
- lipsa susţinerii din partea statului şi coordonării elaborării noilor tehnologii în graniţele ramurii;
- deficitul informaţiei în publicaţiile periodice şi în literatura de specialitate în legătură cu această problemă, etc.

Bibliografie:
1. Snak Oscar; Baron Petre; Neacşu Nicolae “Economia turismului”, Bucureşti, Expert, 2001
2. Bran Florina; Marin, Dinu; Simion, Tamara “Economia turismului şi mediul înconjurător”, Bucureşti, Editura Economică\\Bucureşti \, 1998
3. Snak Oscar “Economia şi organizarea turismului”, Bucureşti, Sport-Turism, 1976
4. Stănciulescu Gabriela “Managementul agenţiei de turism”, \\2002\ Bucureşti, Editura A.S.E.\\Bucureşti \, 2002
5. Ţuclea Claudia Elena “Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii din turism şi servicii”, Bucureşti, Editura A.S.E.\\Bucureşti \, 2004
6. Stănciulescu Gabriela “Tehnica operaţiunilor de turism”, \\1998\ Bucureşti, All Educational, 1998
7. Diaconu Mihaela “Turism prin Internet: experienţe şi tendinţe”, Bucureşti, Tribuna economică, 2004
8. Draica Constantin “Turismul internaţional : practici de elaborare şi distribuţie a produsului turistic” Bucureşti, ALL BECK, 2003
9. В.Г. Гуляев «Новые информационные технологии в туризме», Moscova 1999,

INTRODUCERE:
"Există momente în viaţă când n-ar trebui să speculezi: când îţi permiţi să faci speculaţii şi când nu", spunea Mark Twain, cunoscut adversar al riscului, sugerând existenţa riscului şi a incertitudinii ce caracterizează societatea.
Bursa de valori mobiliare reprezintă un domeniu incitant şi fascinant, nu numai pentru actorii pieţei de capital ci şi pentru nespecialişti.

CUPRINS:
CAPITOLUL 1 - Operaţiuni pe pieţe financiare
1.1. Piaţa de capital
1.1.1. Cererea şi oferta de capital
1.2. Piaţa monetară
1.2.1. Piaţa valutară – segment de bază al pieţei monetare
1.2.1.1. Motivaţia operaţiunilor pe piaţa valutară
1.2.1.2. Participanţii la piaţa valutară internaţională
1.2.1.3. Tipuri de operaţiuni pe piaţa valutară
1.3. Pieţele la termen. Evoluţie şi caracteristici
1.3.1. Pieţele de mărfuri la termen, predecesoare ale pieţelor financiare
1.3.2. Tranzacţiile la termen – cerinţă a modernizării schimburilor
economice
1.3.3. Casele de compensaţie – verigă esenţială a operaţiunilor la termen
1.3.4. Pieţele financiare la termen
1.3.4.1. Tipuri de operaţiuni cu instrumente financiare
1.3.4.2. Caracteristicile pieţelor pe care se negociază
instrumentele financiare la termen
1.3.4.3. Motivaţiile contractelor la termen

CAPITOLUL 2 – Operaţiuni pe pieţe futures şi options
2.1. Contracte futures
2.1.1. Definire
2.1.2. Preţurile futures
2.1.2.1. Relaţia dintre preţurile spot şi preţurile futures
2.1.2.2. Noţiunile: bază, contango, backwardation şi randament
convenabil
2.1.3. Contracte futures pe valute
2.1.3.1. Baza şi convergenţa
2.1.3.2. Operaţiuni de hedging
2.2. Contracte options
2.2.1. Definire
2.2.2. Categorii, trăsături caracteristice
2.2.2.1. Call options
2.2.2.2. Put option
2.2.2.3. In-the-money, at-the-money, out-of-the-money
2.2.2.4. Intrinsic value, time value
2.3. Tipuri de opţiuni valutare
2.3.1. Opţiuni pe cursul de schimb
2.3.2. Opţiuni pe contracte futures pe valute
2.3.3. Opţiuni în stil futures
2.4. Piaţa opţiunilor valutare
2.5. Strategii de utilizare a opţiunilor valutare
2.5.1. Cumpărare de opţiuni calls
2.5.2. Vânzarea descoperită de opţiuni calls
2.5.3. Cumpărarea de opţiuni puts
2.5.4. Vânzarea unui put descoperit
2.5.5. Vânzarea acoperită de call
2.5.6. Vertical spreads
2.5.7. Straddles şi strangles
2.5.8. Alte strategii

CAPITOLUL 3 – Modelarea pieţelor pe opţiuni
3.1. Relaţia de paritate put-call
3.2. Factorii ce determină primele opţiunilor
3.2.1. Impactul asupra opţiunilor calls
3.2.2. Impactul asupra opţiunilor puts
3.3. Calculul volatilităţii
3.3.1. Volatilitatea istorică
3.3.2. Volatilitatea dedusă
3.4. Principii elementare legate de preţul opţiunilor
3.5. Modelul Black-Scholes
3.6. Modelul binomial de evaluare a opţiunilor
3.6.1. Modelul binomial cu un interval
3.6.2. Modelul binomial cu mai multe intervale
3.7. Modelul Garman-Kohlhagen
3.8. Măsurarea riscului opţiunii şi a senzitivităţii

CAPITOLUL 4 – Simularea operaţiunilor pe pieţele futures şi options
4.1. Simularea operaţiunilor pe pieţele futures
4.2. Simularea operaţiunilor pe piaţa opţiunilor
4.2.1. Calcularea primei unei opţiuni call folosind modelul binomial
4.2.2. Calcularea primei unei opţiuni call folosind modelul
Garman-Kohlhagen
4.3. Operaţiuni secifice investitorului pe piaţa opţiunilor

CONCLUZII:
Formarea şi dezvoltarea pieţei de capital în România reprezintă componente esenţiale ale procesul de restructurare şi reformă ale sistemului economic din ţara noastră şi de creare a mecanismelor şi instituţiilor specifice unei economii de piaţă.
Dezvoltarea pieţei de capital face posibilă apariţia în cadrul acesteia şi a pieţei futures şi a opţiunilor.
În vara anului 1996, Bursa Monetar - Financiară şi de Mărfuri Sibiu iese din starea de apatie (caracteristică dominantă a activităţii burselor româneşti de mărfuri), fructificând ajutorul şi experienţa domnului Thomas Curtean, membru al Chicago Mercantile Exchange, bursă pe modelul căreia s-au implementat şi dezvoltat contractele futures la bursele din Varşovia şi Budapesta în anii 1992 –1993.

BIBLIOGRAFIE:
1. Anderson R.
"The Regulation of Futures contract Innovations in the United States" – The journal of Futures Markets, 1984

2. Anghelache Gabriela
"Pieţe de Capital şi Tranzacţii Bursiere", Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1997

3. Bursa Română de Mărfuri
"Piaţa la Termen", Suport de Curs, 1998

4. Chance Don M.
"An Introduction to Options and Futures", Dryden Press, Chicago, 1987

5. Curtean Thomas, Lupu Iulian, Popescu Vergil
"Futures şi Options", Manualul Brokerului, Sibiu, 1997

6. Downes Jhon, Goodman, Jordan Elliot
"Dictionary of Finance and Investment Terms", Barron's Educational Series Inc., New York, 1991

7. Edwards Franklin M., Cindy W.
"Futures and Options", McGrow-Hill Inc., New York, 1992

8. Giddy I.
"Foreign Exchange options", The Journal of Futures Market, 1983

9. Gradu Mihaela
"Tranzacţii bursiere", Editura Economică, Bucureşti, 1995

10. Herbst, Anthony F.
"Commodity Futures. Markets, Methods of Analysis and Management of Risk", John Wiley and Sons, New York, 1986

11. Hull John
"Options, Futuers and other Derivative Securities", Prentice-Hall Inc., New Jersey, 1993

12. Peter S. Rose
"Money Capital Markets", The Financial System in the Economy, 1986 - Business Publications Inc

13. Popa I.
"Bursa", vol I şi II, Editura Adevărul S.A., Bucureşti, 1993-1994

14. Ritchken Peter
"Options. Theory, Strategy and Applications", Scott, Foresman and Co., Glenview, Illinois, 1987

14. Schwagen Jack D.
"A Complete Guide to the Futures Markets: Fundamental Analysis, Technical Analysis, Trading, Spread and Options", John Wiley and Sons, New York, 1984

15. Streit Manfred E.
"Futures Markets. Modelling, Managing and Monitoring Futures Trading” European University Institute, Great Britain, 1983

16.Williams Jeffrey
"The Economic Functions of Futuers Markets", Cambridge University Press, SUA, 1986