Introducere:
Potrivit Tratatului instituind Comunitatea Europeană, Curtea Europeană de Conturi are ca principală atribuţie verificarea conturilor şi a execuţiei bugetului Uniunii Europene, cu dublul scop de a îmbunătăţi gestionarea resurselor financiare şi informarea cetăţenilor Europei cu privire la utilizarea fondurilor publice de către autorităţile cu responsabilităţi de gestiune.
Curtea Europeană de Conturi este formată din 25 membri provenind din cele 25 State Membre şi numiţi pentru un mandat de 6 ani. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi şi au experienţă în domeniul auditării finanţelor publice. Membrii Curţii îşi aleg Preşedintele pentru un mandat de 3 ani.

Cuprins :
1. Scurt istoric. Natura instituţie

2. Statutul Curţii de Conturi

3. Competenţe

4. Activitatea şi modul de funcţionare a Curţii de Conturi

Concluzii:
In concluzie putem spune urmatoarele : Curtea de Conturi contribuie la îmbunătăţirea sistemului administrativ şi la eficienţa folosirii mijloacelor financiare ale UE, în avantajul contribuabililor (plătitorilor de impozit); ea garantează o mai bună folosire a finanţelor Comunităţii şi este pentru contribuabilul european cel mai bun izvor de informaţie despre modul de folosire a fondurilor comunitare. Autonomia ei vis-a-vis de celelalte organe ale UE şi de statele membre îi oferă garantarea îndeplinirii în cele mai sigure condiţii a funcţiei de control pe care o exercită.

Bibliografie:
1. Leicu Corina – Institutii Comunitare,
Bucureşti 2002
2. Mugure Vasile - Drept European,
Bucureşti 1999
3. Dumitru Mazilu - Integrarea Europeană „Drept comunitar şi instituţii europene, Bucureşti 2001
4. Filipescu Ion Fuera Augustin - Drept instituţional comunitar european, Bucureşti 1999
5. Leonard Dick - Ghidul Uniunii Europene,
Washington 2000.
6. Roxana Munteanu - Drept European – Instituţii Ordine juridică,
Bucureşti 1996.

Introducere:
Actualitatea investigaţiei. Evenimentele politice din Balcani au readus în prim plan problemele referitoare la relaţiile inter-etnice, utilizarea limbilor, identitatea naţională a populaţiei autohtone etc.” . Cercetarea dată este una ce ţine nemijlocit nu numai de securitatea în regiunea Balcanilor ci şi de posibilităţile proliferării tendinţelor extremist-separatiste din întreaga lume. Această problemă nemijlocit implică aportul organizaţiilor internaţionale apte de a aplana acest conflict. Mai mult ca atît, este actuală prin faptul că vine în contradicţie cu viitoarea extinderea Uniunii Europene, ceea ce estedeloc inadmisibil, adică existenţa unor focare de conflict la garaniţa Unei Europăe noi, lărgite.

Cuprins:
Capitolul I Consideraţii generale cu privire la conflictele interetnice
1.1 Conflictele etnice: abordări teoretice şi modele
1.2 Tipologiile practicilor de reglementare a conflictelor etnice. Evoluţia naţiunilor
1.3 Conflictele etnice în Balcani

Capitolul II Evoluţia conflictului din Kosovo
2.1 Istoricul regiunii Kosovo
2.2 Mediatizarea opiniei internaţionale cu privire la noul val de violenţă din Kosovo
2.3 Oportunităţile unei stabilităţi în regiunea balcanică (Bosnia şi Serbia)

Capitolul III Conflictul din Republica Moldova
3.1 Cauze ale conflictelor din spaţiul postsovietic
3.2 Evoluţia conflictului din Republica Moldova

Încheiere:
În societăţile care sînt profund divizate, unde frica şi ignoranţa adesea sînt forţele motrice ale conflictului etnic, oamenii tind să se identifice ei înşişi prin grupul lor etnic, considerîndu-l drept o caracteristică definitorie ireductibilă a societăţii. Asemenea societăţi foarte uşor pot deveni prada violenţei etnice atunci cînd există inegalitate între grupuri etnice şi discriminare a uneia sau mai multora din ele, şi cînd discriminarea este aprobată prin politici publice. De aceea, se consideră că pentru a preveni violenţa instituţiile politice trebuie să le permită grupurilor etnice să participe la procesul politic şi să apere drepturile omului. Numai atunci grupurile etnice nu se vor teme de viitor şi se vor simţi “în rînd cu lumea” într-o asemenea societate.

Bibliografie:
Literatură în limba română:
Monografii, Lucrări ştiinţifice, Lucrări didactice:

1. Beniuc V., Rusnac Gh. ’’Conceptele şi noţiunile de bază ale diplomaţiei’’, Dicţionar, Tipografia centrală, Chişinău, 1998

2. Diaconu I. „Curs de drept internaţional public” Bucureşţi 1995

3. Duculescu Victor ’’ Protecţie juridică a dreptului omului. Mijloace interne şi internaţionale’’, Lumina LEX, Bucureşti, 1998, p.479

4. E. Aramă „Istoria Statului şi Dreptului Românesc, Chişinău 1996.

5. Ernest Gellner, Naţiuni şi naţionalism, Blackwell, 1983

6. Gabriela Preda, Transnistria, miza jocurilor marilor puteri, Flux, Chişinău 18 mai 2000.

7. Gheorghe E. Cojocaru, Politica externă a Republicii Moldova, CIVITAS, Chişinău 2001.

8. Gheorghe E. Cojocaru, Politica externă a Republicii Moldova, CIVITAS, Chişinău 2001.


9. Gheorghe E. Cojocaru, Politica externă a Republicii Moldova. Demersuri privind aplanarea conflictului transnistrean, CIVITAS, Chişinău 2001.

10. Hedley Bull ’’Societatea anarhică’’, Ştiinţa, Chişinău, 1998

11. Igor Munteanu, Diagnosticul unei rebeliuni- Diplomaţia forţei.(ORG.RU)

12. Klemens Buescher, Separatismul în Transnistria. Bucureşti 1996

13. Maliţa M. „Teoria şi practica negocierilor”, Bucure;ti 1998

14. Martin Wight ’’Politica de putere’’, ed. ARC, Bucureşti, 1998

15. Mihai Gribincea, Trupele ruse în Republica Moldova. Factor stabilizator sau sursă de pericol?. Chişinău, CIVITAS, 1998.

16. Mircea Maliţa ’’ Zece mii de culturi, o singură civilizaţie’’, Bucureşti, 1999

17. Moldova între Est şi Vest: identitatea naţională şi orientarea europeană, Chişinău 2001.

18. Moşneaga V., Conflictul armat în Republica Moldova, Moldoscopie, partea 7, USM, CHIŞINĂU 1995.

19. O. Şofransky, Republica Moldova – capital geopolitic, Chişinău 1999.

20. Oleg Serebrean, Conflictul transnistrean: geopolitica şi geoistorie, Politosfera, ed. Cartier 2001.

21. Rusu Ion ’’ Organizaţii şi Relaţii Internaţionale’’, Bucureşti: RI, 2002, p.350



Aricole, publicaţii, ziare:

22. "Si vis pacem, para bellum" -o solutie riscanta, Adrian NASTASE, Curentul, 12 iulie 2003

23. BALCANII SI MODERNIZAREA NATO STUDII DE SECURITATE .RO, NUMARUL 1/2004, Vol. 2

24. Bombardarea Iugoslaviei este o cale fara intoarcere, Adrian SEVERIN, COTIDIANUL 17 APRILIE 2003

25. Caracteristica social- economică a oraşelor şi raioanelor Republicii Moldova în anii 1990-1991, volum 1-2. Departamentul de stat pentru statistică al Republicii Moldova.- Chişinău, 1992.

26. Cînd e o armata straină intr-o tara, nu e bine", Interviu cu prof. univ. Milan Vancu, de la Universitatea din Belgrad, în revista Spirit militar modern, Nr 2 februarie 2002

27. Din materialele conferinţei ştiinţifico-practice privind conflictul armat transnistrean - Antoci C., Groza A., Piotrovschii R.

28. Dnestovscaia pravda, 12 iulie 1992.

29. Institutia protectoratului, Corneliu Vlad, Revista Apărarea Bucureşti 2002, Nr. 13

30. Institutul de Politici Publice, Aspecte ale conflictului transnistrean, Ştiinţa, Chişinău, 2001

31. Literatura şi Arta, Cu Republica moldova în Europa, nr. 2002

32. Moldova şi lumea, Semnarea Tratatului dintre RM şi Rusia, v 6. 2 (2001).

33. Moldova Suverană, 15 iulie 1992; nr. 221, (17830), 23 octombrie 1991;

34. nr.180 (17789), 29 AUGUST 1991; nr.215 (17824) 16 octombrie 1991;

35. Nicolae Negru, Politica externă a Republicii Moldova: intenţii şi intenţii, în Arena Politicii , Chişinău, an.2, nr. 2 1997, OCTOMBRIE).

36. Rusia - Moldova - Transnistria. Interesele strategice ale Rusiei, Arena Politică, nr.16, mai 1998.

37. Sfatul Ţării nr. 178 (17687) 27 august 1991; 82 (1122), 19 mai 1992; 85 (1125), 22 mai 1992; 86 (1126), 26 mai 1992; 16 octombrie 1992; nr. 43 (1083), 19 martie 1992; nr.239 (1039), 28 decembrie 1992.

38. Teodor MELESCANU, Repere in tranzitie?, Revista de analiză politică Cadran politic, 2003 din 15 septembrie

39. Uneori, pacea e mai teribila ca razboiul", Interviu cu scriitorul Adam Puslojic, în ziarul Munca în străinătate, 12 martie 2001


Literatură în limba rusă:

40. Mаруневич М.В. Правда о гагаузком народе, как о самобытном этносе и его этнической территории, издательство “Айдынннык”, Комрат, 1993
41. Андрей Стрельцов, Кoльцо западного влияния сжимается, Независимая газета, №38, 28.02.02

42. Бессарабский вопрос и образование Приднестровской Молдавской Республики, Тирасполь, РИО, ПГУ, 1993

43. Вебер А Что стоит за так назыаемым антиглобализмом\\ МЭ и МО-2001-№12-с.50-57

44. Дробот Т. А. Роль международных организации в мировои политике. Основные теоретические подходы// вестник МГУ. Серия 18.-1999 №9 с.15-23

45. Леонид Млечин, Формула власти. От Елцина к Путину, Москва, Центрполиграф, 2000

46. Лоуи Т. Глобализация, государство, демократия: образ новои политическои науки// Полис 1999, №5, с.108-119

47. Маикл Дитрилигеитов ’’ Глобализация как источник международнх конфликтов и обострение конкуренции’’ \\ Проблемы теории и практики управления-2002, Март N3-с 3-12

48. Овчинников К. Что может ООН в экономике// МЖ// 1991-№9-с.38-47

49. Фридман, Кузнецова С. Глобализация: развитые и развиваюшиеся страны// МЭ и МО// 2000, №12, с.24-28

Literatură în limba engleză:
50. "Terrorism, the Olympics and Elections: the 2004 Confluence", raport 2004.

51. Coghill Research Laboratories, LowerRace, Pontypool, Gwent, UK

52. Defense & Foreign Affairs Daily, Volume XXII, No. 50, martie 19, 2004

53. Giddens A. The constirtution of society, Oxford, Policy Press, 1997

54. Goldstein Joshua S. ’’International Relations’’, New York: Longman 1999, p.606

55. Gregory R. Copley, Editor al Global Information System-rezumat

56. Human Rights at the Turn of New Millenium in The Republic of Moldova,

57. Moldovan Helsinki Committee for Human Rights, Chisinau, 2001

58. International Criminal Tribunal for former Yugoslavia

59. L.Sohn, „The function of Interanational Arbitration Today”,1963

60. Millenium summit Multilateral treaty framework: an invitation to universal Participation// -New York: United Nations, 2000 – p.65

61. Preventing deadly conflicts ” Washington 1997

62. San Francisco Chronicle, martie 30, 1999).


Literatură în limba franceză:

63. Le Monde diplomatique, Paris, Document, 2003

Siteuri în internet:

64. http://ro.altermedia.info/index.php?p=900&more=1&c=1

65. http://www.cogreslab.co.uk/

66. www.kosovo.com

67. WWW.STUDIIDESECURITATE.RO

68. www.ipp.md

Introducere:
Până în anii 1980, conceptul de securitate avea un rol subsidiar, în analizele geopolitice, fiind dezvoltat cu precădere în domeniul militar, în cadrul studiilor strategice.
În domeniul relaţiilor internaţionale, nu există o şcoală de gândire coerentă care să dezvolte acest concept, el fiind relaţionat cu principalele concepte care sunt dezvoltate în şcolile relaţiilor internaţionale. Astfel, se pot distinge două abordări care au dominat gândirea referitoare la problema securităţii naţionale, până în anii '80:

Cuprins:
Capitolul 1. Evoluţia conceptului de securitate în ultimele decenii
1.1. Evoluţia conceputului de securitate în anii 80
1.2. Evoluţia conceputului de securitate în anii 90

Capitolul 2. Aspecte politice ale securităţii naţionale ale Republicii Moldova
2.1. NATO – direcţie strategică a Republicii Moldova în vederea menţinerii securităţii naţionale
2.2. Conflictul transnistrean – miza strategiei la Marea Neagră

Concluzie:
În concluzie, în orice dezbatere despre plasarea unei ţări într-un areal de securitate, miza crucială rămâne reacţia populaţiei, a societăţii, a liderilor de opinie. Din acest punct de vedere, o dezbatere mai consistentă la Chişinău pe chestiunea opţiunilor de securitate a R. Moldova se impune cu necesitate. Este evident astăzi că aşa numită „neutralitate” e un anacronism fără miză şi fără valoare. Alternativele trebuie cercetate, iar singura opţiune viabila – miza NATO – este una care nu a fost explicată sau dezbătută îndeajuns. Decizia trebuie fundamentată pe dezbatere serioasă, nu etichete sau şabloane politice formulate apodictic.

Bibliografie:
1. BARRY BUZAN, "Popoarele, statele si teama", Editura Cartier, 2000
2. Wolfers Arnold, "Securitatea nationala ca simbol ambiguu" , "Discord and Collaboration 7", Baltimore, Johns Hopkins University Press, 1962
3. KENNETH WALTZ, citat de BARRY BUZAN, op.cit.,
4. SCALAPINO R., "Asian Security Issues: Regional and Global",
5. Berkeley, „Institute for East Asian Studies”, 1988.
6. WRIGHT JOANNE, "Northern Ireland - A British Isles Security Complex", Terrorism and Political Violence,vol. 5, nr.4, 1993,
7. KENNETH WALTZ, "Man, the State and War: A Theoretical Analysis", Columbia University Press, 1954, tradusa in limba romana de Mihaela Sadovschi: Kenneth Waltz "Omul, statul si razboiul. O analiza teoretica", Ed. Institutul European, Iasi, 2001
8. BROOKS STEPHEN, Power, Globalizations, and the End of the Cold War, Intenational security, 2000/2001, vol.25, nr.3.
9. COPELAND DALE, The Constructivist Challenge to Structural Realism, International Security, Vol.25, nr.2, 2000.
10. Security Communities, edit. EMANUEL ADLER si MICHAEL BARNETT, Cambridge; Cambridge University Press, 1998.
11. MIKE M. MOCHIZUKI si MICHAEL O'HANLON, " A Liberal Vision for the U.S. –Japan Alliance", Survival, vol.40, nr.2, 1998.
12. J. ANN TICKNER, "Gender in International Relations: Perspectives on Achieving Global Security" (New York: Columbia University Press, 1992), Capitolul 2: 'Man, the State, and War: Gendered Perspectives on National Security'.
13. LENE HANSEN, "A Case for Seduction? Evaluating the Poststructuralist Conceptualization of Security", Cooperation and Conflict, vol.32, nr.4, 1997
14. BRIAN L. JOB (coord.) "The Insecurity Dilemma: National Security of Third World States", Capitolul 1: Job, 'The Insecurity Dilemma: National, Regime, and State Securities in the Third World'
15. KEITH KRAUSE, "Critical Theory and Security Studies", Cooperation and Conflict, vol.33, nr.3, 1998
16. Asmus, Ronald D. and Nurick, Robert C. (1996) „NATO Enlargement and the Baltic States”, Survival 382, no. 2, Summer: 121-142.
17. Badescu, Ilie, Dungaciu, Dan (1995), Sociologia si geopolitica frontierei, Editura Floarea Albastra, 2 vol., Bucuresti.
18. Booth, Ken (1991), „Security and Emancipation”, in Review of International Studies, vol 17, No. 4.
19. Bugajski, Janusz (2004), „Putin’s doctrine in the New East Euope”, CSIS, Budapest Foreign Policy
20. Club, February 19, ttp://foundation.moldova.org/stiri/eng/498/.
21. Emerson, Michael (2001), The Elephant and the Bear: The European Union, Russia and their Near Abroads, Brussels, CEPS, 2001.
22. Hough, Peter (2004), Understanding Global security, Routledge, Taylor and New York.
23. Lejins, Atis and Ozolina, Žaneta eds. (1997), Small States in a Turbulent Environment: The Baltic Perspective, Riga: Latvian Institute of International Affairs.
24. Puheloinen, Ari (1997), Russia's Geopolitical Interests in the Baltic Area, Cambridge, MA: Center for International Affairs, Harvard University.
25. Quo Vadis? NATO and the Baltic States (1996), Conference Proceedings published by the Konrad Adenauer Foundation and the Latvian Institute of International Affairs, Riga, Latvia, 7 December.
26. Tassinari, Fabrizio Mare (2004), Europaeum Baltic Sea Region Security and Cooperation from post-Wall to post-Enlargement Europe, Department of Political Science University of Copenhagen.
27. POLITICAL & SECURITY STATEWATCH Monthly bulletin on Moldova issued by IDIS VIITORUL
28. www.moldova.org
29. Colectia revistei Lumea Magazin, 2003-2004.
30. Agentia FLUX, Chisinau.
31. Galaju Ion, Toma Andrei „Principalii indicatori ai securităţii statului” Chişinău 2002
32. Coşelev Natalia „Conceptul de securitate economică” Chişinău 2001
33. Toma Andrei „Unele aspecte ale securităţii economice a statului în condiţiile globalizării” Chişinău 2002
34. Pungă Lilian „NATO: crearea unui nou sistem de securitate” // Moldova şi Lumea nr.9/10. a.1998
35. Guţu Ion „Organizaţia pentru securitate şi cooperare în Europa în contextul noii arhitecturi a Uniunii Europene şi NATO” Chişinău 2002.

INTRODUCERE:
Actualitatea temei. Sectorul principal al economiei naţionale a Republicii Moldova îl reprezintă, bine înţeles, agricultura. În acest sector activează aproape jumătate din populaţia aptă de muncă. Autorul consideră că tema de cercetare este foarte actuală reieşind din următoarele trei considerente: în primul rând, dezvoltarea sectorului agricol influienţează nemijlocit nivelul de trai al persoanelor ocupate în agricultură, sau, cu alte cuvinte, de dezvoltarea economică a agriculturii depinde bunăstarea a mai bine de jumătate din populaţia ţării noastre. În al doilea rând, dezvoltarea sectorului agricol depinde, în mare măsură, de posibilităţile de realizare a producţiei agroalimentare pe pieţele externe, de comerţul extern.

Cuprins:
Capitolul I Aspectele teoretice ale relaţiilor economice internaţionale
1.1. Delimitări conceptuale privind relaţiile economice internaţionale
1.2. Abordarea teoretică a comerţului exterior
1.3. Locul şi rolul produselor agroalimentare în economia mondială. Problema alimentaţiei

Capitolul II Analiza comerţului extern cu produse agroalimentare al Republicii Moldova
2.1. Dezvoltarea sectorului agroalimentar
2.2. Evoluţia exportului cu produse agroalimentare
2.3. Dinamica importului de produse agroalimentare

Capitolul III Perspectivele dezvoltării comerţului extern cu produse agroalimentare al Republicii Moldova
3.1. Impactul integrării în Uniunea Europeană asupra dezvoltării comerţului cu produse agroalimentare al Republicii Moldova
3.2. Impactul aderării la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC)
3.3. Previziuni şi recomandări referitor la evoluţia relaţiilor de export – import cu produse agroalimentare al Republicii Moldova

CONCLUZII:
Multitudinea de elemente teoretice, practice conduc la realizarea următoarelor concluzii în baza conţinutului tezei:
1. În condiţiile economiei de piaţă, necesitatea realizării de către stat a anumitor funcţii în vederea reglementării relaţiilor export - import este indiscutabilă. Indiferent de doctrinele economice dominante, niciodată nu a fost abrogată responsabilitatea statului privind situaţia economică a ţării. Aşadar, reglementarea de stat a comerţului are un impact concludent asupra dezvoltării relaţiilor export - import, statul utilizând în aceste scopuri o varietate largă de mijloace şi metode de influenţă asupra comerţului, aşa ca codul vamal şi fiscal, politica comercială, legislaţia economică, respectarea acordurilor internaţionale etc.

BIBLIOGRAFIA:
Actele normative:
1. Legea cu privire la tariful vamal IV 1380 - XIII din 20 noiembrie 1997 // Monitorul Oficial al R.M. - 1998. - nr. 40-41. - art. 286.
2. Legea cu privire la certificare nr. 652 - XIV din 28 octombrie 1999 // Monitorul Oficial al R.M. - 2000. - nr. 12-13. - art. 62.
3. Legea cu privire la reglementarea de stat a activităţii comerciale externe nr. 1031 - XIV din 8 iunie 2000 // Monitorul Oficial al R.M. - 2000. - nr. 119-120. - art. 838.
4. Codul Vamal al Republicii Moldova nr. 1149 - XIV din 20 iulie 2000 // Monitorul official. - 2000. - nr. 160-162. - art. 1201.
5. Legea cu privire la controlul exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice nr. 1163 - XIV din 26 iulie 2000 // Monitorul Oficial al R.M. - 2000. -nr. 137-138.-art. 970.
6. Legea privind aderarea Republicii Moldova la OMC nr. 218 - XV din l iunie 2001 // Monitorul Oficial al R.M. - 2000. - nr. 160-162. - art. 397.
7. Legea cu privire la inspecţia înainte de expediţie nr. 265 - XV din 26 iunie 2003 // Monitorul Oficial al R.M. - 2003. - nr. 141-145.
8. Legea privind aplicarea unei măsuri de salvagardare provizorii - nr. 8 – XV din 05.02.2004.
Literatura:
- Literatura de specialitate:
9. BACALE, Leonid. (coordonator) Marketing. - Cluj-Napoca: Dacia, 2002.
10.Bari, Ioan. Economia mondială. - Bucureşti: Ed. Economică, 1997.
11. Borş, Ion. Relaţii valutar-financiare internaţionale ale Republicii Moldova. – Chişinău - Arc, 2004.
12. Chirilă, Victor. Relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană //Moldova şi integrarea europeană. – Chiţinău - 2001.
13. Cobzaru, Ilie. Relaţii economice internaţionale. - Bucureşti: Ed. Economică, 2000.
14. Dan, Moregan. Impactul globalizării economiei mondiale asupra comerţului internaţional. – Cişinău – 2002.
15. Deruţa, Ion. Relaţii economice internaţionale. - Bucureşti: Ed. Economică, 1999.
16. Dinu, Gavrilescu. D., Giurcă Economia agroalimentară. – Chişinău –2000.
17. Galajul, Ion, Rojco, Veaceslav. Economia mondială. – Chişinău - Tipografia centrală, 1999.
18. Ghid pentru intreprinderi. Sistemul Comercial Mondial. Ediţia a doua. - Geneva: ITC/CS, 1999
19. Ignat, Ion, Pralea, Semion. Economica mondială. - Iaşi: Simposion, 1994.
20. Letiţia, Zahariu. Tratat agroalimentar. - Chişinău – 2002.
21. Manoilescu, Mihai. Forţele naţionale productive şi comerţul exterior, Teoria protecţionismului şi a schimbului internaţional. - Bucureşti: Ed. Ştiinţa, 1986.
22. Munteanu, Leonid. Comerţul Internaţional. – Chişinău - TACIS, 2002.
23. Osadcii, Victor. Comerţ internaţional. – Chişinău - Radu, 1999.
24. Rujan, Ovidiu. Teorii şi module in relaţiile economice internaţionale. - Bucureşti: Ed. Economică, 2001.
25. Rusu, S. Impactul aderării R. Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) // Agricultura Moldovei. - 2004. - Nr. 12.
26. Semion, Certan. Politici agricole comune ale comunităţii economice europene – Chişinău - 2004
27. Smith, Adam. Avuţia naţiunilor. Cercetare asupra naturii şi cauzelor ei. – Chişinău, Universitas, 1992.
28. Sută, Nicolae ş.a. Comerţ internaţional şi politici comerciale contemporane - Bucureşti: Eficient, 1997.
29. Tănasie, Petru. Econologie internaţională. Teoria şi practica relaţiilor economice internaţionale. – Bucureşti: Hyperion XXI, 1992.
- Surse internet:
30. Notă informativă. Departamentul statistică, 9 martie 2007 – http://www.statistica.md./ Accesat 25.03.2007./
31.Comerţul exterior, 2001 - 2006. – http://www.statistica.md./ Accesat 25.03.2007

INTRODUCERE:
În prezent economia mondială este determinată şi dirijată în mod primordial de tendinţele economice ale ţărilor înalt dezvoltate. În această situaţie ţările slab dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare cad sub presiunea şi influenţa măsurilor de ordin economico-politic întreprinse în cadrul ţărilor dezvoltate.

CUPRINS:
CAPITOLUL I. ABORDAREA CONCEPTELOR TEORETICE ALE STRATEGIEI ŞI POLITICILOR ECONOMICE
1.1 Esenţa şi conţinutul strategiei şi politicilor economice
1.2 Politica economică dirijistă şi rolul economic al statului
1.3 Structura economică – elementul de bază în determinarea strategiei

CAPITOLUL II. ANALIZA ASPECTELOR FORTE ALE STRATEGIEI ŞI POLITICILOR ECONOMICE ÎN CADRUL ŢĂRILOR DEZVOLTATE
2.1 Ţările Uniunii Europene: Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia,
Portugalia, Belgia, Olanda şi influenţa lor asupra Moldovei, României
(ţărilor în curs de dezvoltare)
2.2 Ţările Americii de Nord: SUA, Canada
2.3 Japonia, Singapore
CAPITOLUL III. EXAMINAREA POLITICILOR ECONOMICE ALE REPUBLICII MOLDOVA ŞI CORELAREA LOR CU STRATEGIA ŢĂRILOR DEZVOLTATE

3.1 Analiza situaţiei economice curente a Republicii Moldova
3.2 Principalele aspecte în evoluţia politicilor economice din Republica Moldova
3.3 Deficienţe instituţionale ale politicilor economice în Moldova
3.4 Influenţa politicilor economice asupra calităţii creşterii economice
3.5 Impactul politicilor economice din Republica Moldova în perspectiva de integrare europeană

ÎNCHEIERE:
În prezent economia Republicii Moldova este închistată într-un cerc vicios. Pe de o parte volumul mic al investiţiilor, cât şi declinul economic cumulat în ultimii zece ani îngreunează restructurarea producţiei şi a reorientării exporturilor, descurajează investiţiile publice şi private. Pe de altă parte creşterea durabilă a economiei este subminată de datoria publică externă şi internă în creştere (peste 2,2 miliarde de dolari) cât şi de balanţa comercială şi de plăţi externe dezechilibrată combinată cu imposibilitatea utilizării resurselor materiale, financiare şi umane pentru restaurarea economiei în ansamblu.

BIBLIOGRAFIE:
1. Abraham-Frois G., Economie politică, Economica, Paris, 1988.
2. Actul Unic European, 1987
3. Angus Maddison, Monitoring the World Economy: 1820-1992, Paris, OECD, 1995.
4. Bărbulescu C., Sisteme strategice ale întreprinderii, Editura economică, Bucureşti, 1999.
5. Bartolomiej Kaminski, Trade and Production Fragmentation: Central European Economies in Networks of Production and Marketing, World Bank Study, 2001.
6. Ben David, Trade, Growth and Disparity among nations, WTA, Geneva, 2000.
7. Carmela Martin, Francisco J. Velazquez, Bernard Funck, European Integration and Income Convergence, Lessons for Central and Eastern European Countries, May, 2001.
8. Cititi ultimele prognoze economice ale Centrului de Politici Economice, Centrul de Politici Economice (IDIS “Viitorul”), Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale nr.8, 23 noiembrie, 2006.
9. Ciulbea T., Doctrine economice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998.
10. Cojuhari A., Pogolşa A., Pogolşa N., Doctrine economice moderne şi contemporane, AIDE, Chişinău, 2001.
11. Creţoiu G., Cornescu V., Bucur I., Economie politică, Editura Şansa, Bucureşti, 1995.
12. Dan V. (şi colab.), Strategii şi structuri industriale competitive, Editura ALL, Bucureşti, 1997.
13. Dinu E., Strategia firmei, Editura economică, Bucureşti, 2000.
14. Economist Intelligence Unit, Nr. 4, 2006
15. Global Economic Prospects and the Developing Countries Report, 2001.
16. Gogoneaţă C., Structurile economice, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984.
17. Guţu I., Republica Moldova: economia în perioada de tranziţie, Edit. Litera, Chişinău, 1998.
18. Îndrumar pentru afaceri în ţările dezvoltate, www.eurostates.com
19. ISTAT, Banca d’Italia, Prometeia (decembrie 2006)
20. Kaminski B., “Trade and Production Fragmentation: Central European Economies in Networks of Production and Marketing”, World Bank Study, 2006.
21. Karla Hoff, Beyond Rosenstein-Rodan: The Modern Theory of Coordination Problems in Development, Annual World Bank Conference on Development Economics, 2000.
22. Marcu F., Maneca C., Dicţionar de neologisme, Editura Academiei, Bucureşti, 1978.
23. Moldova: Moving to a Market Economy, World Bank Report, november, 1999
24. Neme C., Les doctrines contemporaines in Daniel Viley, Paris, 1996.
25. Nicolescu O., Strategii manageriale de firmă, Editura Economică, Bucureşti, 1998.
26. Politici de Creştere Economică, Crearea Locurilor de Muncă şi Reducerea Sărăciei, Guvernul Republicii Moldova, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.
27. Progress Toward the unification of Europe, World Bank Paper, 2000.
28. Prohniţchi V., Deficiente instituţionale ale politicilor economice in Moldova, Centrul de Politici Economice al Institutului pentru Dezvoltare si Iniţiative Sociale "VIITORUL", 27 februarie 2004.
29. Prohniţchi V., Moldova şi integrarea europeană, culegere de studii ale Institutului de Politici Publice, Editura Prut Internaţional, Chişinău, 2004.
30. Republica Moldova: Raport Naţional de Dezvoltare Umană 2006.
31. Richard T., American Economic Review, Papers and Proceedings, May, 2000.
32. Stegăroiu I., Puşcoci S., Abordarea militară a conceptului de strategie // Economistul – 22 martie, 2004, Nr.1579.
33. Sută-Selejan S., Doctrine economice, Editura economică, Bucureşti, 1996.
34. Valeriu Prohniţchi, Moldova şi integrarea europeană, culegere de studii ale Institutului de Politici Publice, Editura Prut Internaţional, Chişinău, 2004.
35. William Easterly, The Lost Decades: Developing Countries Stagnation in Spite of Policy Reform: 1980-1998, Cambridge, MIT Press, 2006.
36. World Bank Report, Moldova: Moving to a Market Economy, 1999.
37. www.azi.md/news
38. www.commerce.gov
39. www.finexpo.be
40. www.gpoaccess.gov/fr/index.html
41. www.impots.gouv.fr
42. www.mineco.fgov.be
43. www.minindustria.it
44. www.paris.mae.ro

Introducere:
Actualitatea investigaţiei. Lumea contemporană constituie un ansamblu de entităţi interconectate în cadrul căruia toate acţiunile şi procesele mai importante se influenţează reciproc. Această interdependenţă universală s-a accentuat după cel de-al doilea război mondial datorită legăturilor tot mai strânse între statele şi zonele geografice ale globului, precum şi datorită schimbărilor ştiinţifico-tehnologice, care au loc în ritm fără precedent.

Cuprins:
Capitolol I. Aspecte teoretico-metodologice ale procesului de globalizare şi integrării
1.1. Globalizarea, provocare la adresa umanităţii
1.2. Problema îmbunătăţirii dezvoltării statelor subdezvoltate în contextul relaţiilor internaţionale contemporane

Capitolul II. Riscuri şi probleme ale integrării statelor subdezvoltate în contextul globalizării
2.1. Tabloul general al lumii prin prisma dezvoltării durabile a statelor
2.2. Democratizarea, stabilitate politică şi securitate economică a statelor subdezvoltate în contextul globalizării

Capitolul III. Influenţa procesului de globalizare asupra evoluţiilor social-politice şi economice din Republica Moldova
3.1. Integrarea economică internaţională – garanţie a dezvoltării economice a Republicii Moldova
3.2. Influenţa factorilor externi asupra procesului de dezvoltare a Republicii Moldova

Concluzii:
În conformitate cu opinia multor cercetători ştiinţifici, o altă tendinţă, care va determina perspectivele globalizării relaţiilor internaţionale, va fi restructurarea relaţiilor economice dintre state, sub influenţa diverselor procese integraţionale. Ei numesc acest proces formarea «geoeconomiei».

Bibliografie:
1. “Democratization is a world movement that affects North and South, East and West”- www.undp.org/governance/.
2. L.Greenfeld (1993), „Transcending the Nation’s Worth”,
3. Bady, B. “Nationalist Postnationalism: Global Discourse in Contemporary American Culture” // American Quarterly, September 1998, vol. 50, Nr. 3,
4. O’Loughlin, Global Democratization, Institute of Behavioral Science, Department of Geography, University of Colorado, Boulder, USA
5. Belostecinic Grigore „Republica Moldova în contextul proceselor de globalizare şi integrare economică” Economica 2002 Nr.5
6. Bouaine, R. Mondialisation an-dela des mythes, Paris 1997,
7. Buell, F. National Culture and the New Global System, Baltimore, 1994
8. Courrier International nr.469, 28 oct.-3 noiembrie 1999
9. Cristopher M. Dent. The Europian Economy. The Global Context, Routladge, 1997
10. Croitoru, V. Geopolitica: Curs de prelegeri (în proces de publicare), Chişinău, 2005,
11. Cuzneţov V. Globalizarea şi organizaţiile internaţionale. Chişinău, 1998
12. Democratization and Globalization issues in Realism vs. Cosmopolitanism debate in the Realism vs. Cosmopolitanism: A debate between Barry Buzan and David Held, conducted by A.McGrew, www.polity.co.uk/global/realism.htm,
13. Dobrotă N., Economie politică. Ed. Economie, Bucureşti, 1995
14. Dungaciu, D. Naţiunea şi provocările (post)modernităţii: istorie, concepte, perspective, Bucureşti: Tritonic, 2004.
15. Matti Ahtisaari în: „Building Global Democracy” în democracy and Globalization: Promoting a North-South Dialogue, Edited by Leena Rikkila, Hakapaino Oy, Helsinki, 2001
16. ECE (2000), Economic Survey of Europe, United Nations, Economic Commission for Europe, Geneva şi calculele autorului (2005 – 2007)
17. Evan, T. "Citizenship and Human Rights in the Age of Globalization" // ALTERNATIVES, Vol. 25, No. 4, 2000,
18. Falk, R. On Humane Governance: Towards a New Global Politics, Cambridge: Polity Press, London, 1995,
19. Georgios Monterides. Globalizarea şi universalitatea – Himeră şi Adevăr. Bucureşti, 2002,
20. Ghiddens A. Die Konsequen for Modernne. Frankfurt/M: Shurkamp, 1995.
21. Giddens, A., “Globalization: making the world a single place” in John Baylis and Steve Smith, The Globalization of World Politics, Oxford, Oxford University Press, 2001
22. Gotişan Victor. Globalizarea – provocarea societăţii contemporane, cauze, tendinţe,
23. Grugel, J. “Democratisation studies globalisation: the coming of age of a paradigm” // British Journal of Politics and International Relations, Vol. 5, No. 2, May 2003,
24. Held, D. Democracy and Global Order, Cambridge: Polity Press, London, 2004,
25. Huntington S. „The Clash of Civilizations and the Remaking of the World Order”, Oxford University Press, 1995.
26. Huntington, S. "After Twenty Years: The Future of the Third Wave" // Journal of Democracy, nr. 8(4), 1997.
27. Ionesu T., etc. Globalizarea – prosperitate şi identitate, Bucureşti, 2002
28. Isac Eufrosinia „Teoriile globalizării şi problemele de discuţie” // „Probleme regionale în contextul procesului de globalizare: simpozion internaţional (2002, Chişinău)” Chişinău, 2003
29. Istoria Globalizării, www.carr.ro/2.htm,
30. Lebeda, P. Globalisation – Critical Reconstructions (Review Essay), JIRD (2003) 6(2), March 2003,
31. Lenin V.I. Dezvoltarea capitalismului în Rusia, vol 3,
32. Lester R. Brown (coord.), Starea lumii, 2002. Probleme globale ale omenirii ~- ediţie milenară, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2002.
33. Levitt, T. Harvard Business Review, New York 1983,
34. MacDonald, L. “Citizenship, Participation and the Public Sphere in the Americas,” in Hemispheric Integration and Democracy in the Americas: Citizenship, Participation, Accountability – Report on the Symposium, Windsor, June 3-5, 2000. Montreal, International Centre for Human Rights and Democratic Development,
35. Manolescu Gh. Consolidarea economiei de piaţă: diagnoze, priorităţi, perspective. Bucureşti: Centrul de Informare şi Documentare Economică, 2001.
36. Manole T. Finanţele publice locale: teorie şi aplicaţii. Chişinău: Cartier administrativ, 2000.
37. McMichael, P. Development and Social Change: A Global Perspective (Thousand Oaks, CA: Pine Forge), 2000.
38. Maximilian S. Reflecţii asupra problemelor socio-economice ale R.Moldova. Moldova şi România: un deceniu de colaborare în cercetarea ştiinţifică economică, Bucureşti: Academia Română, 2001,
39. Mazilu A. Transnaţionalele şi competitivitatea: o perspectivă est-europeană. Bucureşti: Editura Economică, 1999.
40. Moldovanu D. Economia Moldovei în capcana globalizării şi tranziţiei. Chişinău: Editura ARC, 2004.
41. Moldovanu Dumitru. “Economia Moldovei în capcana globalizării şi tranziţiei”. Chişinău 2004.
42. Moldovanu, D. Tranziţia: Interdependenţa transformărilor sisitemice şi a integrării în economia mondială, A.S.E.M. 1997,
43. Moldovanu D. Tranziţia din perspectiva competitivităţii economice: este devreme de a număra bobocii. România şi Republica Moldova. Potenţialul competitiv al economiilor naţionale. Posibilităţi de valorificare pe piaţa internă, europeană şi mondială. Bucureşti, 2004.
44. Movileanu P. etc. Principalele curente de politici agricole europene. Chişinău 2000,
45. Munck, R. (ed.) Labour in the Global Economy: Challenge and Prospects, London: Athlone Press, 2000
46. Nicolae Belii, “Tranziţia mai grea decât un război. România 1990-2000”, Bucureşti, Editura Expert, 2001.
47. O’Loughlin, J., Ward, M.D., Lofdahl, et.al. (1998) “The diffusion of democracy 1946-1994” in Annals of the Association American Geographers, nr. 88 (4)
48. Pîrîianu Mihai “Despre conceptual de dezvoltare durabilă”, revista “Finanţe publice, Contabilitate” nr.11-12
49. Perillier, L. et Tur, J.-J. Le mondialisme, Presses Universitaires de France, 1977
50. Pircop M., Tanţău A. Globalizarea şi strategia firmei. B.: Ed. Eficient, 2001,
51. Preston W.: „Political/Cultural Identity. Citizens and Nations in a Global Era”.
52. Popescu Ion, Bondrea A.A., Constantinescu M.I. Globalizarea: mit şi realitate. Bucureşti: Editura Economică, 2004
53. Postelnicu G., Postelnicu C. Globalizarea economică. Bucureşti: Economica, 2000
54. Postolachi Valentina “Aspecte social-demografice în contextual dezvoltării durabile a Republicii Moldova”. Economica 2005, nr. 2
55. Raportul BM "Global Economic Prospecta, 2004.
56. Revista Capital, 2003-2006.
57. Răilean V. Business internaţional. – Chişinău, 1998
58. Railean V. Integrarea ţărilor est-europene în Uniunea Europeană: precepte pentru Republica Moldova. Chişinău, 2000
59. Roşca P. Relaţii economice internaţionale. Manual. Chişinău: ULIM, 2005.
60. Roşca P. Integrarea internaţională a R.Moldova – factor al creşterii economice. Moldova şi România: un deceniu de colaborare în cercetarea ştiinţifică economică, B.: Academia Română, 2001,
61. Saca, V. Interese politice şi relaţii politice: dimensiuni tranzitorii, Chişinău: CE USM, 2001
62. Sava, I.N. Zece ani de tranziţie în Europa de Est (1990-2000), Bucureşti: Ed. Fundaţiei Culturale Române, 2000
63. Smith Adam. Avuţia naţiunilor. Vol. I. – Chişinău, 1992
64. Stiglits Joseth. Globalizarea – speranţe şi deziluzii. Bucureşti, 2003
65. Suciu C. Economia cunoaşterii şi civilizaţia globală. Bucureşti: Editura ASE, 2002.
66. Şişcan N. Economia politică contemporană. Chişinău: ASEM, 2001
67. Tănasie P. Ecologie internaţională. Teoria şi practica relaţiilor economice internaţionale. –
68. Thede, N. Democratic Development 1990-2000: An Overview, (Coord.), April 2002,
69. Tinbergen T. Restructurarea ordinii internaţionale. – Bucureşti, 1978
70. Toba A. Teorie economică generală, Chişinău, 2001
71. Wallerstein I. The modern World System.- New York: Academic Press, 1980
72. Ward, M.D. (2002), “Globalization and Democratization”, presented at a Conference on “Responding to Globalization: Societies, Groups, and Individuals”, April 4 - 7, 2002, Boulder, Colorado, USA.
73. Ward, MD., O’Loughlin, J., Shin, M., et.alt., The Spatial and Temporal Diffusion of Democracy, 1946-1994, edited by M.D. Ward, ISA, University of Colorado, USA, 1996, presented at the 37th Annual Conference of the International Studies Association, San Diego, California, 16-20th of April, 1996,
74. Weiss, L. Mitul statului lipsit de putere, Bucureşti: Ed. Arta Grafică, 1999,
75. Zainea Eugen „Argumente pentru o strategie naţională de dezvoltare durabilă” Economistul nr.3 2005
76. Балуев, Д.Г. «Взаимодействие международных институтов и элементов гражданского общества» // ПОЛИС, № 3, 2000,
77. Камаренко, Г., Ефремов, В. «Экономическая глобалиcтика» // Экономист, № 11/1998,
78. Костецки М. «Становление «сервисной» экономики // Проблемы теории и практики управления» nr.1 Moscova 1995.
79. Левин, И.Б. «Глобализация и демократия» // ПОЛИС, № 2/2003
80. Шишкан Н.М. Современные социально-экономические мегатенденции. Кишинэу,
81. Хозин, Г.С. "Глобализация междунородных отношений", // США, Канада, № 1/2000,
82. www.ichrdd.ca/english/commdoc/publications/demDev/ddOverview10Years.html#CHAP-2.1

Introducere:
Actualitatea temei investigaţe. Din punct de vedere geografic, Republica Moldova este o ţară ce dispune de anumite avantaje de poziţionare, dar şi de dezavantaje istorice condiţionate de aflarea ei la interconexiunea a mai multor imperii, culturi, religii etc. În prezent, Republica Moldova nu dispune de resurse naturale importante, de acumulări semnificative de ape, nu are ieşire directă la mare, dar poate folosi pe larg alte avantaje ce s-au conturat de-a lungul timpului: forţa de muncă, potenţialul uman foarte înalt, solurile fertile etc. Un avantaj incontestabil în acest sens ar putea fi şi relaţiile politice de vecinătate a Republicii Moldova. Fiind un stat mic, în condiţiile actuale de globalizare a politicii, economiei, culturii şi a altor ramuri, ţara noastră trebuie să dezvolte relaţii politice şi economice cu ţările vecine: România şi Ucraina.

Cuprins:
Capitolul I. Instituirea şi evoluţia relaţiilor politice moldo-române şi moldo-ucrainene
1.1. Influenţa factorului regional asupra relaţiilor externe ale Republicii Moldova, României şi Ucrainei
1.2. Stabilirea şi evoluţia relaţiilor politice moldo-române
1.3. Relaţiile politice moldo-ucrainene, de la geneză la actualitate

Capitolul II. Aspecte ale principalelor relaţii moldo-române şi moldo-ucrainene.
2.1. Colaborarea transfrontalieră dintre Moldova, România şi Ucraina
2.2. Problema regiunii transnistrene, rolul României şi Ucrainei în
soluţionarea ei

Încheiere:
Extinderea spre Est a Uniunii Europene, fiind, în esenţă, un proces pozitiv, poate avea atât efecte benefice, cât şi negative pentru Republica Moldova şi Ucraina, două state post-sovietice situate în vecinătatea noilor membri ai Spaţiului Schengen, referindu-ne, în primul rând, la România. Pentru aceste state implementarea hotarului Schengen ar putea avea drept consecinţă, pe de o parte, apariţia unor tendinţe pozitive în mai multe domenii problematice, iar, pe de altă parte, apariţia unor noi probleme şi agrava¬rea celor deja existente.

Bibliografia:
1. Railean V. „Integrarea ţărilor est-europene în Uniunea Europeană: precepte pentru Moldova”. - Chişinău, 2000
2. Goncearov Alexandr Nicolaevici „Sostoianie i perspektivî razvitia vneşneekonomiceskih otnoşenii Moldovî i Ukrainî”. Chişinău 2001.
3. Roşcovanu Mihai „Cooperarea transfrontalieră a Republicii Moldova cu România şi Ucraina”. Chişinău 2003.
4. Jones C. Ukraine: Waiting for the free market // Banker.- London, 1998 -Vol.148, Nr.867
5. Cutacu C. Evoluţii recente ale dezvoltării regionale // Tribuna economică.-Bucureşti, 1999 - Nr.15
6. Jangoja R. „Stranî GUUAM: sotrudnecestvo i concurenţia”. Kiev, 2000.
7. Gakman S. “Sotrudnecestvo prigranicinîh teritorii Ukrainî, Respublike Moldova i Rumînii v kontexte integraţionnîh proţesov. Chişinău 1999.
8. Viorel Cibotaru, “Factori regionali în cooperarea regională dintre Republica Moldova şi vecinii săi” http://www.e-democracy.md, 08.09.2005
9. Cojocea Petrache “Istoria unui tratat controversat: Tratatul privilegiat şi cooperare între România şi Republica Moldova”. Chişinău 2000.
10. Cenuşă Denis, „Evoluţia relaţiilor dintre Republica Moldova şi România” http://politicom.moldova.org/, 03.11.2004
11. Popescu, Nicu, Transformarea Europei şi Republica Moldova, 26 mai 2005, www.azi.md.
12. King, Charles, Moldovenii: România, Rusia şi politica culturală, Editura Arc, Chişinău, 2002.
13. Petrencu A. Istoria universală. Epoca contemporană, Chişinău, 1996.
14. Fruntaşu, Iulian, O istorie etnopolitică a Basarabiei (1812-2002), Cartier, Chişinău, 2002.
15. Ciobanu, Vitalie, Anatomia unui fenomen geopolitic: Republica Moldova, Polirom, Iaşi, 2005.
16. Departamentul de Comunicare Publică, Preşedinţia României, 06.10.2005 http://www.presidency.ro
17. Deică, Petre, Rusia imperială. Recidiva sau visul unui geopolitician rus, http://www.geopolitica.ro, 27.06.2006
18. William Crowther, Moldova: caught between nation and empire, in the "New States, New Politics", Cambridge University Press, 1997.
19. Dancu Ionel „Noi perspective în relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti”, www.curentul.ro, 24 mai 2001.
20. http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2005/02/050203_tvr_basescu.shtml.
21. www.weu.org, Ukraine, Russia and European security: implications for Western policy, Peter van Ham, February 1994.
22. Podgarskaia E.M. „Ekonomiceskie sveazi Moldovî so stranami Ţentralinoi i Vostocinoi Evropî”. Chişinău, 2001
23. Politica externă a Republicii Moldova: aspecte ale securităţii şi colaborării regionale, Chişinău 1998, cu referinţă la Arena Politicii, nr.8, 1996.
24. http://www.mfa.md, „Problema posturilor vamale mixte în relaţiile Chişinăului cu Kievul”, 07 septembrie 2001.
25. Zbignew Bjezinski „Великая шахматная доска”, Moscova, 1999.
26. Kucima Leonid, “Aderarea la Uniunea Europeană nu este posibilă în viitorul apropiat” www.rusnovosti.ru, 20.03.2004
27. „Cooperarea transfrontalieră între Republica Moldova, România şi Ucraina”, www.gov.ro, 30 mai 2005.
28. „Euroregiuni cu participarea României” www.eurodobrogea.ro, 14 iiunie 2006.
29. Daniel Dascaliu „Cooperare intre euroregiuni” www.evenimentul.ro , 11 ianuarie 2006
30. „Ekonomichesckie sveazi Ukrainskoi i Moldavskoi SSR” Chişinău, 1981.
31. „Otnoşenia s sosedeami i prioritetî Moldovî. Politicheskii komentarii agenstva „Infotag” // Ekonomiceskoe obozrenie 2000, nr. 22, pag. 21
32. “Consolidarea cooperării transfrontaliere în “Euroregiunea “Dunărea de Jos” // 14 decembrie 2006, http://www.habitatmoldova.org
33. „Colaborare transfrontalieră şi interregională ucraineano-română”. http://www.cons-ua.ro/ro/spivrob.htm, 14 mai 2005
34. Sava Andrei „Finanţări din partea UE pentru Euroregiunea Siret-Prut-Nistru” http://arhiva.informatia.ro, 19 august 2004
35. „Trilaterala România – Ucraina – Republica Moldova” http://www.mae.ro/, 15 martie 2004.
36. Pop Adrian „Direcţii de evolutie a Politicii Europene de Vecinătate (PEV). Viziune normativă din perspectiva intereselor României” http://www.ier.ro/Dezbateri/opini/Politica_vecinatate.pdf
37. Kuşnir T. „Razvitia ekonomicheskogo sotrudnechestvo Moldovî i Ukrainî (bez integraţii staenem sîrievîm pridatkami). Dîlo, 2005, nr.21.
38. „Evoluţia relaţiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană”, Strategia Europeană, p.1.1, IPP, 2005
39. Bejenaru Elena “Mediul Ambiant” 2004 nr.1.
40. Boţan Igor „Cum va evolua "Planul ucrainean" de reglementare a conflictului transnistrean?” www.e-democracy.md , 5 septembrie 2006
41. Concepţia securităţii naţionale a Republicii Moldova, MO al RM, nr.35/399 din 29.06.1995
42. Vladlen Kuznetzow, «Small Countries and Big Politics», NPA, 1989.
43. Concepţia politicii externe a Republicii Moldova, 8 februarie 1995, nr. 368-XIII.
44. Munteanu Igor, „Social Multipolarity in Moldova”, CSCR, G10, November, 2004.
45. Olaf F. Knudsen, „Analizarea securităţii statului mic: rolul factorilor externi., [NATO: ce este, ce va fi. Noua Europă şi securitatea statelor mici]”, Bucureşti 1996.
46. Liţescu, Ana Cristina. „Confederaţie între Moldova şi Transnistria” // Cotidianul. – 2001. – 20 apr.
47. „Problema Transnistriei nu se va rezolva cât timp Smirnov va fi la putere” // Adevărul – 2001. – 10 iul.
48. Relaţiile dintre Tiraspol şi Chişinău sunt măcinate de neîncredere // Cotidianul. – 2001. – 3 aug. – P. 11. Relaţiile dintre Tiraspol şi Chişinău sunt măcinate de neîncredere // Cotidianul. – 2001. – 3 aug.
49. Moldova, România, Ucraina: integrarea în structurile europene, preluat din România Liberă, 18.07.1997.
50. http://www.mae.ro/poze_editare/2006.07.17_UEextindere.pdf
51. Curierul Naţional, nr. 3091 din 05.05.2001.
52. Ionescu Mihail E. După hegemonie – patru scenarii de securitate pentru Europa de Est în anii ‘90, Bucureşti 1993.
53. Cojocaru Gheorghe E. Politica externă a Republicii Moldova, Chişinău 1999.
54. Baleanu V.G. In the shadow of Russia: Romania’s Relations With Moldova And Ukraine, August 2000, Conflict Studies Research Centre Paper, G85.
55. www.weu.org, Ukraine, Russia and European security: implications for Western policy, Peter van Ham, February 2004.
56. Planul de acţiuni „Moldova-UE”, Chişinău 2006.
57. Popescu, Oana, “La negocierile transnistrene, doar prin intermediul UE, interviu cu Adriaan Jacobovits de Szeged”, în Cotidianul, 6 iunie 2005.
58. Asmus, Ronald D. and Jackson, Bruce P., “The Black Sea and the Frontiers of Freedom”, în Policy Review, Jun-Jul 2004.
59. Brzezinski, Zbigniew, “Hegemonic Quicksand”, în The National Interest, Winter 2003/04.
60. Aydin, Mustafa, Europe's Next Shore: the Black Sea Region after EU Enlargement, Occasional Paper, no, 53, European Union Institute for Security Studies, Paris, June 2004.
61. http://www.statistica.md/publications/137/ro/Raport_Transnistria_Meyer_rom.pdf
62. Chirtoacă, Nicolae, Moldova requirements, în David Greenwood and Peter Volten (eds.), Security-sector Reform and Transparency Building: Needs and Options for Ukraine and Moldova, Harmonie Paper 17, Centre for European Security Studies, Groningen, 2004.
63. Gudîm, Anatol, Republic_ Moldova şi Uniunea Europeană ca parteneri, Centrul de Investigaţii Strategice şi Reforme, Chişinău 2002.
64. Popescu Cristian Tudor „Kievul a obtinut sprijinul SUA pentru aderarea la NATO, dar nu si pe cel al ucrainenilor” http://www.gandul.info/articol_3143/kievul_a_obtinut_sprijinul_sua_pentru_aderarea_la_nato__dar_nu_si_pe_cel_al_ucrainenilor.html, 25 octombrie 2005
65. http://www.shape.nato.int/docu/other/ro/handbook2007.pdf, 03 februarie 2007
66. http://epochtimes-romania.com/articles/article_5282.html
67. Herd, Graeme P., Moldova and the Dnestr Region: Contested past, frozen conflict, speculative futures, Conflict Studies Research Centre, Central & Eastern Europe Series 05/07, February 2005.
68. Ciobanu, Vitalie, “Cine mai are nevoie de Republica Moldova?”, în Contrafort, nr. 12 (110), decembrie 2003.
69. Hlihor, Constantin, Istorie şi geopolitică în Europa secolului XX. Consideraţii teoretice şi metodologice, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2006.
70. Emerson, Michel, European Neighbourhood Policy: Strategy or Placebo?, CEPS Working Document, No. 215, November 2004.
71. http://www.mfa.md/img/docs/ipap_ro.pdf

Capitolul III. Integrarea europeană a Republicii Moldova prin prisma relaţiilor cu România şi Ucraina
3.1. Aspiraţiile europene ale României, Republicii Moldova şi Ucrainei
3.2. Neutralitatea militară a Republicii Moldova prin prisma relaţiilor ţărilor vecine cu NATO

Introducere:
Principiul de bază al integrării în societatea europeană civilizată este promovarea unei politici de bună vecinătate şi colaborare regională. Anume colaborarea regională pune accentul pe mecanismele de consolidare a relaţiilor de bună vecinătate, pentru că aceasta este chemată să completeze interacţiunile şi interdependenţa în creştere permanentă.
Colaborarea regională se dezvoltă în câteva direcţii principale:
- colaborarea între ţările din regiune;
- colaborarea între diferite regiuni ale statelor;
- colaborarea transfrontalieră între teritoriile din preajma frontierelor - a euroregiunilor.

Cuprins:
Capitolul I. Evoluţia comparată a relaţiilor politice moldo-române, moldo-ucrainene.
1.1. Cauzele, premizele stabilirii şi dezvoltării relaţiilor bilaterale moldo-româneşti
1.2. Cauzele, premizele stabilirii şi dezvoltării relaţiilor bilaterale moldo-ucrainene

Capitolul II. Studiu asupra principalelor probleme în relaţiile moldo-române şi moldo-ucrainene.
2.1. Aspecte ale relaţiilor transfrontaliere dintre Moldova, România şi Ucraina
2.2. Problema regiunii transnistrene şi aportul României şi Ucrainei în soluţionarea ei

Capitolul III. Integrarea europeană a Republicii Moldova prin prisma relaţiilor sale cu vecinii săi: România şi Ucraina
3.1. Aspiraţiile europene ale României, Republicii Moldova şi Ucrainei
3.2. Neutralitatea militară a Republicii Moldova prin prisma relaţiilor ţărilor vecine cu NATO

Concluzii:
Extinderea spre Est a Uniunii Europene, fiind, în esenţă, un proces pozitiv, poate avea atât efecte benefice, cât şi negative pentru Republica Moldova şi Ucraina, două state post-sovietice situate în vecinătatea noilor membri ai Spaţiului Schengen, referindu-ne, în primul rând, la România. Pentru aceste state implementarea hotarului Schengen ar putea avea drept consecinţă, pe de o parte, apariţia unor tendinţe pozitive în mai multe domenii problematice, iar, pe de altă parte, apariţia unor noi probleme şi agrava¬rea celor deja existente.

Bibliografia:
1. Petrencu A. Istoria universală. Epoca contemporană, Chişinău, 1996.
2. William Crowther, Moldova: caught between nation and empire, in the "New States, New Politics", Cambridge University Press, 1997.
3. Baleanu V.G. In the shadow of Russia: Români’ s Relations With Moldova And Ukraine, August 2000, Conflict Studies Research Centre Paper, G85.
4. Politica externă a Republicii Moldova: aspecte ale securităţii şi colaborării regionale, Chişinău 1998, cu referinţă la Arena Politicii, nr.8, 1996.
5. „Rusia nu poate fi în Europa fără Ucraina, în calitatea acesteia de parte componentă a Europei, pe cînd Ucraina poate ajunge în Europa fără Rusia", Zbignew Bjezinski Bejiuxan uiaxMamHan docKa, Moscova, 1999.
6. Roşcovanu Mihai „Cooperarea transfrontalieră a Republicii Moldova cu România şi Ucraina”. Chişinău 2003.
7. Bejenaru Elena “Mediul Ambiant” 2004 nr.1
8. Planul de acţiuni „Moldova-UE”
9. Cojocea Petreache “Istoria unui tratat controversat: Tratatul privilegiat şi cooperare între România şi Republica Moldova”. Chişinău 2000
10. Enache Marian „Misiune diplomatică în Republica Moldova, 1993-1997”. Iaşi 2000.
11. „Noile frontiere în Europa de Sud-Est: Republica Moldova, Ucraina, România”. Chişinău 2002.
12. Barbăroşie Arcadie, Gheorgiu Valeriu, „Republica Moldova în Pactul de Stabilitate – realizări şi perspective”. Kiev, 2004
13. Conferinţa Ştiinţifică internaţională „Politici economice de integrare europeană” (23-25 septembrie). Chişinău, 2005.
14. Goncearov Alexandr Nicolaevici „Sostoianie i perspektivî razvitia vneşneekonomiceskih otnoşenii Moldovî i Ukrainî”. Chişinău 2001.
15. Tănasă Ruslan „Alegerile parlamentare post-totalitare în Ucraina, Republica Moldova şi România: analiza comparată”. Cernăuţi 2002.
16. „Moldova, România, Ucraina: Bună vecinătate şi colaborare regională”. Chişinău 1998.
17. Pîntea Iurie, Ciubotaru Viorel, Popa Victor, „The National Security Council in the Decision-Making Process: Comparative analysis: Republic of Moldova, Romania and Ukraine”. Chişinău 2006
18. „Republica Moldova şi integrarea europeană: Cooperarea în Pactul de Stabilitate”. Chişinău, 2003
19. Broclawsky J.-P. Ukraine // Courrier des pays de l'Est. - Paris, 1997 - Nr.417
20. Crosnier M.-A. Moldavie // Courrier des pays de l'Est. - Paris, 1997 - N°417
21. Cutacu C. Evoluţii recente ale dezvoltării regionale // Tribuna economică.-Bucureşti, 1999 - Nr.15
22. Dan Ilie Morega. Comerţul internaţional în contextul globalizării mondiale. Bucureşti, 2000
23. Ganciucov V., Gutium T. Situaţia comerţului exterior al Republicii Moldova şi promovarea exportului autohtone // Economie şi sociologie. - 1998 - Nr.2
24. Grodziţcaia O. Orientarea geografică a comerţului exterior al Republicii Moldova // Economie şi sociologie. - 1999 - Nr.l
25. Jones C. Ukraine: Waiting for the free market // Banker.- London, 1998 -Vol.148, Nr.867
26. Novic S., Stiopin A., Pavlov G. Relaţiile economice externe nemărfare ca factor economic de dirigare // Economie şi sociologie. - 2000 – Nr.1
27. Railean V. Integrarea ţărilor est-europene în Uniunea Europeană: precepte pentru Moldova. - Chişinău, 2000
28. Railean V. Particularităţile comerţului exterior al unei ţări mici în tranziţie: exemplul Moldovei. - Chişinău, 2000
29. Railean V. Republica Moldova şi integrarea economică europeană: exemplul Moldovei. - Chişinău, 2000
30. Raportul Naţional al Dezvoltării Umane. Republica Moldova 1999. Tranziţia şi securitatea umană. / Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. - Chişinău, 1999
31. Stiopin A., Novic S. Noţiuni generale de abordare sistemică a reglamentării fluxurilor mărfare de export - import // Economie şi sociologie. - 2000 – Nr.l
32. Strategia Naţională pentru dezvoltare durabilă. / Consiliul Economic Suprem pe lângă Preşedinţia Republicii Moldova. Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. - Chişinău, 2000
33. Tranziţia economică: tendinţe de mondializare şi cazul Moldovei. Buletin anual Institutului Internaţional de Management, Nr. 1, 1999
34. http://www.statistica.md/publications/137/ro/Raport_Transnistria_Meyer_rom.pdf
35. http://www.gandul.info/articol_3143/kievul_a_obtinut_sprijinul_sua_pentru_aderarea_la_nato__dar_nu_si_pe_cel_al_ucrainenilor.html
36. http://www.shape.nato.int/docu/other/ro/handbook2001.pdf
37. http://epochtimes-romania.com/articles/article_5282.html
38. http://www.mfa.md/img/docs/ipap_ro.pdf
39. http://www.nato.int/docu/nato-trans/nato-trans-rom.pdf
40. http://www.fisd.ro/PDF/mater_noi/Raport_Transnistria.pdf
41. http://www.mae.ro/poze_editare/2006.07.17_UEextindere.pdf
42. http://www.ipp.md/files/Publicatii/2003/iulie/
43. http://www.mae.ro/
44. www.curentul.ro, 24 mai 2001.
45. www.weu.org, Ukraine, Russia and European security: implications for Western policy, Peter van Ham, February 1994.
46. http://www.azi.ro/arhive/2006/08/12-13/externe.htm
47. http://www.gandul.info/articol_10228/rusia_cere_ucrainei_si_georgiei_sa_stea_departe_de_nato.html

INTRODUCERE:
Activitatea economică în Republica Moldova după obţinerea independenţei a fost determinată de necesitatea realizării reformelor economice, în aceşti ani, în republică s-a desfăşurat o activitate intensă în direcţia reformării economiei naţionale, în vederea tranziţiei de la o economie centralizată de comandă de tip socialist la o economie de piaţă.
Primii paşi în realizarea reformelor economice în republică au fost îndreptaţi spre liberalizarea activităţii economice a agenţilor economici, a preţurilor, comerţului, şi nu în ultimul rînd a comerţului exterior.

Cuprins:
Capitolul I Agenţii economici şi activitatea economică externă a lor
1.1. Caracteristica agenţilor economici
l .2. Implicarea factorilor de mediu ambiant în activitatea întreprinderii
1.3. Activitatea economică externă a firmelor
1.4. Contractul de comerţ exterior

Capitolul II Analiza activităţii economice externe a Î.S. CVC „Mileştii Mici"
2.1. Istoricul întreprinderii
2.2. Analiza indicatorilor tehnico-economici şi a comerţului extern a Î.S.CVC „Mileştii Mici" în dinamică
2.3. Analiza producerii şi a vînzărilor a Î.S. CVC „Mileştii Mici"
2.4. Analiza costului de producţie
2.5. Analiza resurselor umane, salariul
2.6. Analiza rentabilităţii întreprinderii
2.7. Analiza exportului
2.8. Analiza în dinamică a dependenţei rentabilităţii economice de factorii de bază

Capitolul III Planul de măsuri
3.1. Calculul efectului economic de la implementarea publicităţii pe postul de televiziune polonez
3.2. Efectul economic obţinut de la plasarea anunţului în ziarul polonez

Concluzii:
Din datele prezentate şi analizate în capitolul II, şi anume din analiza vînzărilor pe pieţe şi pe produse se observă faptul că Î.S. CVC „Mileştii Mici" are o repartizare a produselor pe pieţe neuniformă, concentrîndu-se în special pe piaţa Rusiei, fapt ce se caracterizează ca negativ.
Faptul ce se caracterizează ca negativ este că, exportul unei întreprinderi trebuie sa fie repartizat în diferite ţări ale lumii, deoarece odată cu criza economică a unei ţări poate afecta negativ şi asupra întreprinderii.

Bibliografie:
1. Bălănuţă V. Analiza gestiunii întreprinderii Ed. ASEM, Chişinău, 2003
2. Bărnulescu C. ş.a. Economia şi gestiunea întreprinderii, Editura
Economică, Bucureşti, 1995
3. Betbeze J-P Economie de l'entreprise contemporaine, Paris, Edition
Nathan, 1989
4. Blaug M. Teoria economică în retrospectivă, Bucureşti, 1992
5. Constantin A. Economia întreprinderii, Bucureşti, Ed. ASE, 1997
6. Ciornâi N., Blaj I Economia firmelor contemporane, Prut Internaţional,
Chişinău, 2003
7. Ciornîi N., Tranziţia la economia de piaţă şi investiţiile străine în Republica Moldova, Prut Internaţional, Chişinău, 2002
8. Ciucur D., Gavrilă I., Popescu C. Economie. Manual universitar. Ediţia
a II, Editura Economică, Bucureşti, 2001
9. Cocriş V., Işan V. Economia afacerilor, Iaşi, 1994
10. Cotelnic A. Managementul unităţilor economice, ASEM, Chişinău,
1998
11. Dimitriu C. Management internaţional şi relaţiile economice
internaţionale, Polirom, Iaşi, 2000
12. Dolan E. Microeconomics. Sankt-Peterhurg. 1994
13. Heyne P. Modul economic de gîndire. Bucureşti. 1991
14. Keynes Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a
banilor, Bucureşti, 1970
15. Moldovanu D. Economia relaţiilor externe. ARC, Chişinău 1999
16. Popescu C., Ciucur D. Tranziţia prin Criză, Bucureşti. 1995
17. Samuelson P., Economics. An Introductorv Analysis. New York, 1982
18. Ţiriulnicova N, ş.a. Analiza rapoartelor financiare. ASEM, Tipografia
Centrală, Chişinău 2004

INTRODUCERE
Activitatea economică în Republica Moldova după obţinerea independenţei a fost determinată de necesitatea realizării reformelor economice, în aceşti ani, în republică s-a desfăşurat o activitate intensă în direcţia reformării economiei naţionale, în vederea tranziţiei de la o economie centralizată de comandă de tip socialist la o economie de piaţă.
Primii paşi în realizarea reformelor economice în republică au fost îndreptaţi spre liberalizarea activităţii economice a agenţilor economici, a preţurilor, comerţului, şi nu în ultimul rînd a comerţului exterior.

Cuprins:
Capitolul I Agenţii economici şi activitatea economică externă a lor
1.1. Caracteristica agenţilor economici
l .2. Implicarea factorilor de mediu ambiant în activitatea întreprinderii
1.3. Activitatea economică externă a firmelor
1.4. Contractul de comerţ exterior

Capitolul II Analiza activităţii economice externe a Î.S. CVC „Mileştii Mici"
2.1. Istoricul întreprinderii
2.2. Analiza indicatorilor tehnico-economici şi a comerţului extern a Î.S.CVC „Mileştii Mici" în dinamică
2.3. Analiza producerii şi a vînzărilor a Î.S. CVC „Mileştii Mici"
2.4. Analiza costului de producţie
2.5. Analiza resurselor umane, salariul
2.6. Analiza rentabilităţii întreprinderii
2.7. Analiza exportului
2.8. Analiza în dinamică a dependenţei rentabilităţii economice de factorii de bază

Capitolul III Planul de măsuri
3.1. Calculul efectului economic de la implementarea publicităţii pe postul de televiziune polonez
3.2. Efectul economic obţinut de la plasarea anunţului în ziarul polonez

Concluzii:
Din datele prezentate şi analizate în capitolul II, şi anume din analiza vînzărilor pe pieţe şi pe produse se observă faptul că Î.S. CVC „Mileştii Mici" are o repartizare a produselor pe pieţe neuniformă, concentrîndu-se în special pe piaţa Rusiei, fapt ce se caracterizează ca negativ.
Faptul ce se caracterizează ca negativ este că, exportul unei întreprinderi trebuie sa fie repartizat în diferite ţări ale lumii, deoarece odată cu criza economică a unei ţări poate afecta negativ şi asupra întreprinderii.

Bibliografie:
1. Bălănuţă V. Analiza gestiunii întreprinderii Ed. ASEM, Chişinău, 2003
2. Bărnulescu C. ş.a. Economia şi gestiunea întreprinderii, Editura
Economică, Bucureşti, 1995
3. Betbeze J-P Economie de l'entreprise contemporaine, Paris, Edition
Nathan, 1989
4. Blaug M. Teoria economică în retrospectivă, Bucureşti, 1992
5. Constantin A. Economia întreprinderii, Bucureşti, Ed. ASE, 1997
6. Ciornâi N., Blaj I Economia firmelor contemporane, Prut Internaţional,
Chişinău, 2003
7. Ciornîi N., Tranziţia la economia de piaţă şi investiţiile străine în Republica Moldova, Prut Internaţional, Chişinău, 2002
8. Ciucur D., Gavrilă I., Popescu C. Economie. Manual universitar. Ediţia
a II, Editura Economică, Bucureşti, 2001
9. Cocriş V., Işan V. Economia afacerilor, Iaşi, 1994
10. Cotelnic A. Managementul unităţilor economice, ASEM, Chişinău,
1998
11. Dimitriu C. Management internaţional şi relaţiile economice
internaţionale, Polirom, Iaşi, 2000
12. Dolan E. Microeconomics. Sankt-Peterhurg. 1994
13. Heyne P. Modul economic de gîndire. Bucureşti. 1991
14. Keynes Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a
banilor, Bucureşti, 1970
15. Moldovanu D. Economia relaţiilor externe. ARC, Chişinău 1999
16. Popescu C., Ciucur D. Tranziţia prin Criză, Bucureşti. 1995
17. Samuelson P., Economics. An Introductorv Analysis. New York, 1982
18. Ţiriulnicova N, ş.a. Analiza rapoartelor financiare. ASEM, Tipografia
Centrală, Chişinău 2004

Introducere:Buna desfăşurare a raporturilor comerciale internaţionale presupune crearea şi utilizarea unor mijloace juridice de soluţionare a diferendelor ce apar în legătură cu executarea contractelor de comerţ internaţional. De obicei, părţile contractante convin ca eventualele neînţelegeri, conflicte şi litigii să fie soluţionate prin negocieri. Dacă litigiile apărute nu au putut fi rezolvate prin înţelegere pe cale amiabilă, ele sunt supuse unei instanţe jurisdicţionale statale sau unui arbitraj.

PLANUL:
1. Caracterizarea generală a modalităţilor de solu¬ţionare a litigiilor în comerţul internaţional. Arbitrajul comercial internaţional
2. Convenţia de arbitraj
3. Procedura arbitrală de soluţionare a litigiilor
4. Arbitrajul comercial internaţional în Republica Moldova:
a) Izvoarele;
b) Legea aplicabilă;
c) Organizarea şi funcţionarea Curţii de Arbitraj;
d) Soarta sentinţelor arbitrate.

BIBLIOGRAFIA:
1. O. Ungureanu „Manual de drept internaţional privat” Bucureşti, 1999.
2. Băieşu A. „Dreptul internaţional privat”, Chişinău, 1999.
3. Filipescu I. „Drept internaţional privat” Vol. I, II, Bucureşti 1997.
4. Lipovanu „Probleme privind obiectul şi sistemul dreptului internaţional privat”, Bucureşti, 1992.
5. P. Szabo „Trăsăturile esenţiale ale elementelor de extraneitate din raporturile juridice civile”, Cluj, 1990
Acte normative
1. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din 30.05.2003, Monitorul Oficial nr. 111-115 din 12.06.2003
2. Convenţia de la Haga privind procedura civilă din 1954.
3. Convenţia asupra competenţei şi executării hotărîrilor în materie civilă şi comercială, Bruxelles, 1968.
4. Convenţia de la Haga privind accesul internaţional la justiţie din 1980.

Introducere:
In lipsa unei definiţii legale, vămuirea este privită ca un sistem de activităţi juridico-organizatorice şi tehnice îndeplinite de organele vamale în ordinea şi în condiţiile stabilite de CV.
Legislaţia vamală în vigoare permite să tragem unele concluzii ce ţin de vămuire:

PLANUL:
1. Reguli generale privind vămuirea
2. Operaţiunile prealabile vămuirii.
3. Depozitul provizoriu.
4. Declararea mărfurilor şi mijloacelor de transport. Noţiune. Funcţii. Forme.
5. Modul de declarare a mărfurilor şi mijloacelor de transport.

BIBLIOGRAFIA:
Acte normative:
1. Codul vamal al RM nr.H49-XIV din 20.07.2000, MO nr.160-162 (1201) din 23.12.2000 art.146, 178.
2. Legea RM cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, art. 4 al. 4, Nr. 1569-15 din
3. Ordinul Serviciului Vamal nr.276-0 din 24.10.2002 cu privire la perfectarea actelor vamale la vămuirea mărfurilor provenite din tranzacţiile economice externe, MO nr. 162-165/384 din 06.12.2002.
Literatură:
1 .B.H. Ta6pHHHA3e, PoccHHCKoe TaMo^ceHHoe npaBO, H3. HopMa, MocKBa, 2001, c. 235,241.
2. BT. flparaHOBa, M.M. PocconoBa, TaMO>KeHHoe npaBO, H3. Unity, MocKBa, 2001,cTp. 10-11.
3. V.Ursu, O. Canţer, I. Magu , Schiţe de contribuţie la monografia de drept vamal, Chişinău 2006

INTRODUCERE:
În lucrarea de faţă vom încerca să abordăm o modalitate relativ nouă de dobîndire a dreptului de proprietate pentru Republica Moldova, şi anume -uzucapiunea.
Codul civil vechi nu prevedea uzucapiunea ca mod de dobîndire a dreptului de proprietate. Considerăm binevenită introducerea uzucapiunii în Codul Civil actul, deoarece schimbările economice, progresul tehnico-ştiinţific, schimbarea mentalităţii populaţiei cereau anumite schimbări în acest sens. Vom încerca să vedem din punct de vedere moral cît este de corect de a dobîndi un drept de proprietate prin uzucapiune.

Planul:
Capitolul I. Dreptul de proprietate - drept real esenţial
1.1 Noţiunea dreptului de proprietate
1.2 Caracterele generale ale dreptului de proprietate
1.3 Atributele dreptului de proprietate
1.4 Formele dreptului de proprietate
1.5 Consideraţii generale privind modurile de dobîndire a dreptului de proprietate

Capitolul II. Uzucapiunea ca mod de dobîndire a dreptului de proprietate
2.1 Justificarea uzucapiunii
2.2 Bunurile ce se pot uzucapa
2.3 Condiţiile necesare dobîndirii dreptului de proprietate prin uzucapiune
2.3.1 Posesia de bună-credinţă a bunului
2.3.2 Posesiunea utilă
2.3.3 Posesiunea continuă
2.3.4 Posesiunea paşnică
2.3.5 Posesiunea publică
2.3.6 Posesiunea nu trebuie să fie precară
2.4 Întreruperea prescripţiei achizitive şi efectele uzucapiunii
2.5 Modul de atribuire a proprietăţii dobândite prin uzucapiune

Capitolul III. Înregistrarea uzucapiunii
3.1 Noţiunea de înregistrare şi felurile înscrierii în Registru.
3.2 Înregistrarea uzucapiunii

Concluzie:
Aşadar, uzucapiunea a existat şi există în diferite sisteme de drept. Prezenţa uzucapiunii, sub o formă sau alta, în diferite sisteme de drept care au existat de-a lungul timpului constituie dovada faptului că ea reprezintă o soluţie pentru un tip de situaţii practice, răspunzând unei necesităţi sociale comune, prin care îşi găseşte justificarea.

Introducere:
Înainte de a trece la analiza fiecărui principiu este necesar de a reda ce înţelege legea prin noţiunea de mărfuri. Conform articolului 1 Cod Vamal mărfurile - sunt orice bunuri mobile: obiecte şi alte valori, inclusiv valori valutare (valută străină şi monedă naţională în numerar, documente de plată şi valori mobiliare exprimate în valută străină şi monedă naţională), gaze naturale, energie electrică, energie termică, alt fel de energie, precum şi, precum şi mijloacele de transport.

Cuprins:
1. Principii generale de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală

2. Trecerea peste frontiera vamală a mijloacelor băneşti. Unele aspecte comparative cu legislaţia statului român.

Bibliografie:
Acte normative: 1) Codul Vamal Republicii Moldova, nr. 1149 - XIV din
20.07.2000; Monitorul Oficial al RM nr. 160-162/1201 din 23.12.2000 2) Legea Republicii Moldova cu privire la modul de de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, Monitorul Oficial al RM nr. 185-189/1416 din 31.12.2002
Manuale: 1) Ursu Viorica, Oleg Canter, Ion Magu “Schiţe de contribuţie la monografia de drept vamal”. Chişinău 2006.
2) Carmen Mladen „Drept vamal", pag. 54-57
3) Dicţionar de drept vamal pag. 422-421

Cuprins:
Capitolul I Apariţia terorismului (scurt istoric)

Capitolul II Noţiunea, cauzele şi clasificarea terorismului
2.1 Definirea terorismului internaţional
2.2 Caracteristicile terorismului (internaţional)
2.3 Cauzele terorismului
2.4 Clasificarea terorismului

Capitolul III Infracţiunile convenţionale ce apar ca manifestări ale terorismului internaţional
3.1 Istoricul reglementărilor de drept internaţional cu privire la prevenirea şi reprimarea terorismului internaţional
3.2 Infracţiunile comise împotriva persoanelor care se bucură de protecţie internaţională, inclusiv agenţii diplomatici
3.3 Deturnarea ilicită a aeronavelor de la cursa lor normală
3.4 Luarea de ostatici
3.5 Terorismul şi mişcările de eliberare naţională

Capitolul IV Tendinţe de bază ale terorismului internaţional contemporan

Concluzii:
Terorismul internaţional constituie o acţiune reprobabilă indiferent de forma în care el s-a manifestat şi se manifestă prin faptul că rezultatele acestor acţiuni se răsfrâng negativ asupra unor persoane inocente sau chiar state. Terorismul se înscrie ca un fenomen îngrijorător, de natură a aduce elemente de tensiune internaţională. Actele de terorism şi violenţă individuală în forma în care ele se manifestă sunt reprobabile, condamnabile şi trebuie împiedicate. Deturnările, sechestrările sau doborârea de avioane având la bord persoane inocente, răpirea de persoane sau de diplomaţi, luarea de ostatici, asasinatul, folosirea de explozive, distrugerea şi incendierea de edificii, manevrele militare frecvente la graniţele unor state, ameninţarea cu folosirea forţei prin panică, teama şi teroarea, provocate prin actele teroriste, în opinia publică, sunt inadmisibile şi împotriva lor se cer de luat măsuri cât mai drastice şi eficiente.

Bibliografie:
1.Anghel Ion M., Anghel Viorel. Răspunderea în dreptul Internaţional. –Bucureşti: Lumina-Lex, 1998;
2.D. Bindschedler. Reconsidération du droit des conflits armés. Centre Européen de la Dotation Carneigie, Genève, 1969;
3.Creţu Vasile. Dreptul internaţional penal. –Bucureşti: Editura Societăţii Tempus, 1996;
4.Cloşcă Ionel, Ion Suceavă. Drept internaţional umanitar. –Bucureşti: Şansa–SRL, 1992;
5.Grigore Geamănu. Dreptul internaţional şi infracţiunile internaţionale. –Bucureşti: Editura Academiei RSR, 1977;
6.Alexandru Gorbovschii, Semionov Iulian, Zacrâtâe straniţî istorii. - Moscova: Mâsli, 1988;
7.Grigore Geamănu. Drept internaţional public, vol.II. –Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică, 1983;
8.L. Leprince-Rinquet, Le grand Merdier – Ou l’espoir pour demain?. –Paris: Flammarion, 1978;
9.Mitterand François, Politique-2 1977-1981. –Paris: Fayard, 1981;
10.Marţian Niciu. Dreptul internaţional public. –Iaşi: Chemarea, 1993;
11.Ronald Payne. Mossad, istoria secretă. –Bucureşti: Coleseum, 1997;
12.Dominique Pelessy. Sans foi ni loi. / Essai sur le bouleversement des valeurs. –Paris: Fayard, 1995;
13.Maria Mona Pivniceru. Răspunderea penală în dreptul internaţional public. -Bucureşti, 1999;
14.Dumitra Popescu. Drept internaţional public. –Iaşi: Chemarea,
15.Jean-Marie Pontier, Charles Deblash. La Société française, 3-ème édition. -Lyon, 1995;
16.Jacques Soppelsa. Léxique de géopolitique. –Paris: Dalloz, 1998;
17.Gheorghe Arădăvoaice, Laurenţiu Dan Niţă. Terorism, antiterorism: -Oradea: ANTET, 1997;
18.O. Balan. Terorismul - crimă internaţională. –Chişinău: Academia de Poliţie “Ştefan cel Mare”, 1998;
19.I. Blişcenco, N. Jdanov. Terorism v mejdunarodnom prava, Moscova, 1984;
20.Ion Bodunescu. Flagelul terorismului internaţional. –Bucureşti: Editura Militară, 1978;
21.Eric David. Le terrorisme en droit international. // Comunicare în cadrul Colocviului de la Bruxelles, din 1973;
22.Edward Hyams. Terrorist and Terrorism. -Londra, 1975;
23.Brian M. Jenkins. International Terrorism. A new mode of conflict. / International Terrorism and World Security, Londra, 1975;
24.Georges Levasseur. Les aspectes represifs du terrorisme international. –Paris: Pedone, 1977;
25.Jay Mallin. The Terrorisme as a Military Weapon. International Terrorism in the contemporany World. –Londra: Ed. by M.H. Livingston, Gneenwood Press, 1978;
26.Pierre Martens. L’introuvable acte de terrorisme. Reflexions sur la définition et la repression du terrorisme. / Centre de Droit International, Institut de Sociologie, Université de Bruxelles, 1974;
27.Ioan V. Maxim. Terorismul. Cauze, efecte şi măsuri de combatere. Bucurelti: Editura Politică, 1989;
28.Friederich Nacker. Terreur et terrorisme. –Paris: Flammarion, 1976;
29.Albert Parry. Terrorisme from Robespierre to Arafat. -Washington, 1979;
30.A. Sotille. Le terrorisme international. // Recueil des cours de l’Académie de Droit International. -Haga, 1938;
31.Paul Wilkinson. Political terrorism, de Tester and A. Sobel. -Londra, 1974;
32.A. Yonah, A.S. Nanes. Legislative response toterrorisme, Martinus Nijhoff Publishers, 1986;
33.O Balan. Terorismul – flagelul internaţional. // Revista “Legea şi viaţa” nr. 8, 1997;
34.Georges Levasseur. Les crimes contre l’humanité et le problème de leur prescription. // Extrait du Journal du Droit International. –Paris:Ed. Techaiques S.A., nr.2/1966;
35.V.V. Pela. La Cour Penale Internationale et la represion du terrorisme. // Revue de Droit Penal et de Criminologie, nr.4, avril, 1938;
36.Liliana Pungă. Mejdunarodnâi terorizm, Pricinî ego proiavlenia. // Revista “Legea şi viaţa”, nr. 4, 1997;
37. Paul Wilkinson. Terrorisme: Motivations et causes. Comentaire, nr. 53. // Publication du Service Canadien du renseignement du securité, janvier 1995;
38. Gerald Sauhier. La fin du délit politique. // Le Monde, le 12 novembre, 1976;
39.Jean Salman. La convention européenne pour la repression du terrorisme. Un vrai pas en arrière. // Journal des tribunaux, 24 sept., 1977;
40.Relaţii internaţionale. Documente. Noua ordine internaţională, vol.I. –Bucureşti: Editura Politică, 1983;
41.Terrorism in the United States. Terrorist Reesearch and Analitical Center National Security Division, 1993;
42.Terrorism Group Profiles, U.S. Guverment Printing Office, Washington D.C. 20402, 1989;
43.Terrorism in the United States. Terrorist Reesearch and Analitical Center National Security Division, 1994;
44.Guide pour la lutte contre le terrorisme international. -Lyon, octobre, 1995;
45.Materialele Colocviului al 10-lea al O.I.P.C. – INTERPOL, dedicat terorismului internaţional. -Lyon, 17-19 octombrie, 1995;
46.Jurnal oficial al Societăţii Naţiunilor, partea II-a, decembrie 1934;
47.Comsomoliscaia pravda. -Moscova, 24 septembrie, 1997;
48.Comsomoliscaia pravda. -Moscova, 23 decembrie 1997;
49.Revista “Ăho planetî”, nr. 23. -Moscova, 7 iunie, 1997;
50.Revista “Soldhier of fortune”, nr. 1. -Moscova, 1994;
51.Revista americană Newsweek, 20 ianuarie, 1997;
52.Encyclopadia Universalis: Le Monde au présent. -France, 1994;
53.Le Grand Robert de la langue française. Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française. Deuxième édition. Tomme IX. –Paris: Suc-Z, 1992;
54. Grand Larousse Universel, Tome 14.-Paris, 1993;
55. Dicţionar Diplomatic. –Bucureşti: Editura politică, 1979;
56. Dictionaire Petit Larousse. -Paris, 1967;
57. Dicţionar Politic, Editura Politică, Bucureşti, 1975;
58.Dicţionar filozofic, ediţia a 5-a. –Moscova: Politicescaia literatura,1987.

Acte internaţionale:
1.Rezoluţia primei Conferinţe de unificare a dreptului penal adoptată la Varşovia, 1927;
2.Rezoluţia Conferinţei a 2-a de unificare a dreptului penal adoptată la Bruxelles, 1930;
3.Rezoluţia Conferinţei de unificare a dreptului penal adoptată la Paris, 1931;
4.Rezoluţia Conferinţei de unificare a dreptului penal adoptată la Madrid, 1934;
5.Rezoluţia Conferinţei de unificare a dreptului penal adoptată la Copenhaga, 1935;
6.Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea terorismului adoptată la Geneva, la 16 noiembrie 1937;
7.Convenţia pentru înfiinţarea unei Curţi penale internaţionale adoptată la Geneva, 16 noiembrie 1937;
8.Convenţia cu privire la relaţiile diplomatice, adoptată la Viena, 1961;
9.Convenţia privind aviaţia civilă internaţională de la Chicago, din 1944;
10.Convenţia privind infracţiunile şi alte anumite acte ce survin la bordul aeronavelor, semnată la Tokio, la 14 septembrie 1963;
11.Convenţia pentru reprimarea capturării ilicite a aeronavelor, semnată la Haga, la 16 decembrie 1970;
12.Convenţia pentru reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securităţii aviaţiei civile adoptată la Montreal, la 23 septembrie 1971;
13.Convenţia asupra prevenirii şi reprimării infracţiunilor împotriva persoanelor care se bucură de o protecţie internaţională, inclusiv agenţii diplomatici, New-Yorc, 14 decembrie 1973, aprobată prin rezoluţia Adunării Generale 3166/XXVIII;
14. Convenţia internaţională împotriva luării de ostatici adoptată la Adunarea Generală a O.N.U, la New-Yorc, la 17 decembrie 1979, prin Rezoluţia 34/146;
15.Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea actelor de terorism care îmbracă forma delictelor împotriva persoanei, precum şi acţiunile de forţă conexe acestor delicte, dacă aceste acte au o consecinţă internaţională, adoptată la Washington, la 2 februarie 197,1 în Cadrul Organizaţiei Statelor Americane;
16.Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului adoptată la Strasbourg, la 27 ianuarie 1977;
17. Rezoluţia 3034/XXVIII/1972; 40/61/ 1985; Doc. O.N.U. A/C 6/ 418, 2 nov. 1972;
18.Convenţia internaţională împotriva recrutării folosirii, finanţării şi instruirii de mercenari adoptată în cadru ONU, 1989;
19.Convenţia privind securitatea personalului Naţiunilor Unite şi a celui asociat New-Yorc, 1994;
20.Convenţia pentru reprimarea actelor ilicite împotriva siguranţei navigaţiei maritime adoptată la Roma;
21.Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite împotriva siguranţei platformelor fixe situate pe platoul continental adoptată la Roma;
22.Rezoluţia Adunării Generale a ONU, nr. 40/61 din 1985;
23.Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 3034/XXVII din 1972
24.Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 31/102, din 15 decembrie 1976;
25. Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 34/145, din 1979;
26. Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 39/159, din 1984;
27.Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 40/161, din 1 decembrie 1985;
28.Documentul Final al Reuniunii de la Madrid, din 1980;
29.Documentul Final al Reuniunii internaţionale de la Sherm-El-Shekn, Egypt;
30.Planul de Măsuri adoptat la Conferinţa de la Paris, la 31 iulie 1996;
31.Ghidul de luptă contra terorismului internaţional revizuit la al zecelea colocviu, dedicat terorismului internaţional din 17-19 octombrie 1995;
32.Protocolul privind lupta cu actele ilegale de violenţă în aeroporturile care deservesc aviaţia civilă internaţională, din 24 februarie 1988, Montreal;
33.Declaraţia privind măsurile de lichidare a terorismului internaţional aprobată prin rezoluţia a ONU, din 9 decembrie 1994;
34.Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare, adoptată la 3 martie 1980, la Viena;
35.Convenţia privind marcarea substanţelor explozive plastice în scopul descoperirii lor, Montreal, din 1 martie 1991;
36. Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 46/51, din 1991;
37.Declaraţia cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale, adoptată de AG. a ONU la 14 decembrie 1960, prin Rezoluţia nr. 1516/XV;
38.Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 3103/XXVIII;
39.Rezoluţia Adunării Generale a ONU, nr. 3328/XXIX;
40.Protocolul I din 8 iulie 1977 de la Geneva;
41.Proiectul de cod a crimelor împotriva păcii şi securităţii omenirii adoptat la a 48-a Sesiune a Comisiei de Drept Internaţional a ONU, în 1996;
42.Statutul Curţii Penale Internaţionale adoptat la 27 iulie 1998 de Conferinţa Diplomatică a Plenipotenţialelor, în perioada de 15-17 iulie la Roma;

Acte normative:
1.Legea Republicii Moldova cu privire la combaterea terorismului nr. 539-XV, din 12 octombrie 2001, publicată în MO nr. 147-149, din 6 decembrie 2001;
2.Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova 12/55 – XIII de ratificare a Rezoluţiei Adunării Generale a ONU nr. 3166/XXVIII, din 16.07.97.