INTRODUCERE:
Fenomenul terorismului nu constituie o apariţie nouă în societatea contemporană, proporţiile, însă, respectivului fenomen ne demonstrează că în ultimele decenii acest nivel a crescut, atingând cifre impunătoare.
Cuprins:
CAPITOLUL I.APARIŢIA TERORISMULUI (scurt istoric)
CAPITOLUL II.NOŢIUNEA, CAUZELE ŞI CLASIFICAREA TERORISMULUI
2.1 Definirea terorismului internaţional
2.2 Caracteristicile terorismului (internaţional)
2.3 Cauzele terorismului
2.4 Clasificarea terorismului
CAPITOLUL III.INFRACŢIUNILE CONVENŢIONALE CE APAR CA MANIFESTĂRI ALE TERORISMULUI INTERNAŢIONAL
3.1 Istoricul reglementărilor de drept internaţional
cu privire la prevenirea şi reprimarea terorismului internaţional
3.2 Infracţiunile comise împotriva persoanelor care se bucură de protecţie internaţională, inclusiv agenţii diplomatici
3.3 Deturnarea ilicită a aeronavelor de la cursa lor normală
3.4 Luarea de ostatici
ÎNCHEIERE:
Terorismul internaţional constituie o acţiune reprobabilă indiferent de forma în care el s-a manifestat şi se manifestă prin faptul că rezultatele acestor acţiuni se răsfrîng asupra unor persoane inocente sau chiar state care nu au legătură în cauză care a determinat violenţa, terorismul se înscrie ca un fenomen îngrijorător, de natură a aduce elemente de tensiune internaţională
BIBLIOGRAFIE:
1. Anghel Ion M., Anghel Viorel, Răspunderea în dreptul Internaţional, Editura Lumina-Lex. Bucureşti, 1998;
2. D. Bindschedler, Reconsideration du droit des conflits armes. Centre Europeen de la Dotation Carneigie, geneve, 1969;
3. Creţu Vasile, Dreptul internaţional penal, Editura Societăţii Tempus, Bucureşti, 1996;
4.Cloşcă Ionel, Ion Suceavă, Drept internaţional umanitar, editura, “Sansa” – SRL, Bucureşti, 1992;
5. Grigore Geamănu, Dreptul internaţional şi infracţiunile internaţionale, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1977;
6. Alexandru Gorbovschii, Semionov Iulian, Zacrîtîe straniţî istorii, Editura Mîsli, Moscova, 1988;
7. Grigore Geamănu, Drept internaţional public, vol.- II, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983;
8. L. Leprince-Rinquet, Le grand Merdier – On l’epoir pour demain ?, ed. Flammarion, Paris, 1978;
9. Mitterand Francois, Politique-2 1977-1981, Ed. Fayard, Paris, 1981;
10. Marţian Niciu, Dreptul internaţional public, Editura “Chemarea”, Iaşi, 1993;
11. Ronald Payne, Mossad, istoria secretă, Editura “Coleseum”, Bucureşti , 1997;
12. Dominique Pelessy, Sans foi ni loi , Essai sur le bou leversement des valeurs, ed. Fayard, Paris, 1995;
13. Maria Mona Pivniceru, Răspunderea penală în dreptul internaţional public, Editura, Bucureşti, 1999;
14. Dumitra Popescu, Drept internaţional public, Editura ;
15. Jean-Marie Pontier, Charles Deblash, La Societe francaise, 3-e edition, Lyon, 1995;
16. Jacques Soppelsa, Lexique de geopolitique, ed. Dalloz, Paris, 1998;
17. Gheorghe Arădăvoaice, Laurenţiu Dan Niţă, Terorism, antiterorism, Editura ANTET, Oradea, 1997;
18. O. Balan, terorismul crimă internaţională, Academia de Poliţie “Ştefan cel Mare”, Chişinău 1998;
19. I. Blişcenco, N. Jdanov, Terorism v mejdunarodnom prava, Moscova, 1984;
20. Ion Bodunescu, Flagelul terorismului internaţional, Editura Militară, Bucureşti, 1978;
21. Eric David, Le terorisme en droit international, Comunicare în cadrul Colocviului de la Bruxelles, din 1973;
22. Edward Hyams, Terrorist and Terrorism, Londra, 1975;
23. Brian M. Jenkins, “International Terrorism. A new mode of conflict”, International Terrorism and World Security, Londra, 1975;
24.gerges Levasseur, Les aspectes represifs du terrorisme internaţtional, Pedone, Paris, 1977;
25. Jay Mallin, “The Terrorisme as a Military Weapon”, International Terrorism in the contemporany World, Ed. by M.H. Livingston, Gneenwood Press, Londra, 1978;
26. Pierre Martens, “L’introuvable acte de terrorisme, Reflexions sur la definition et la repression du terrorisme”, Centre de Droit International, Institut de Sociologie, Universite de Bruxelles, 1974;
27. Ioan V. Maxim, Terorismul, Cauze, efecte şi măsuri de combatere, Editura Politică, Bucureşti, 1989;
28. Friederich Nacker. Terreur et terrorisme, Ed. Flammarion, Paris, 1976;
29. Albert Parry, Terrorisme from Robespierre to Arafat, Washington, 1979;
30. A. Sotille, Le terrorisme international, Recueil des cours de l’Academie de Droit International, Haga, 1938;
31. Paul Wilkinson, Political terrorism, De tester and A. Sobel, Londra, 1974;
32. A. Yonah, A.S. Nanes, Legislative responses toterrorisme, Martinus Nijhoff Publishers, 1986;
33. O Balan, Terorismul – flagelul internaţional, Revista “Legea şi viaţa” nr. 8, 1997;
34. Georges Levasseur, Les crimes contre l’humanite et le probleme de leur prescription, Extrait du Journal du Droit International, Ed. Techaiques S.A. Paris, nr.2/1966;
35.V.V. Pela, La Cour Penale Internationale et la represion du terrorisme, in Revue de Droit Penal et de Criminologie nr.4, avril, 1938;
36. Liliana Pungă. Mejdunarodnîi terorizm, Pricinî ego proiavlenia. Revista “Legea şi viaţa”, nr. 4, 1997;
37. Paul Wilkinson, terrorisme: Motivations etcauses. Comentaire N. 53. Publication du Service Canadien du renseignement du securite, janvier 1995;
38. Gerald Sauhier, “La fin du delit politique”, Le Monde, 12 nov, 1976;
39. Jean Salman “La convention europeene pour la repression du terrorisme. Un vrai pas en arriere”, Journall des tribunaux, 24 sept., 1977;
40. Relaţii internaţionale, Documente, Noua ordine internaţională, vol-I, Editura Politică, Bucureşti, 1983;
41. Terrorism in the United States. Terrorist Reesearch and Analitical Center National Security Division, 1993;
42. Terrorism Group Profiles, U.S. Guverment Printing Office, Washington D.C. 20402, 1989;
43. Terrorism in the United States. Terrorist Reesearch and Analitical Center National Security Division, 1994;
44. Guide pour la lutte contre le terrorisme international, Lyon, octobre, 1995;
45. Materialele Colocviului al 10-lea al O.I.P.C. – INTERPOL, dedicat terorismului internaţional, Lyon , 17-19 octombrie, 1995;
46. Jurnal oficial al Societăţii Naţiunilor, partea II-a , decembrie 1934;
47. Comsomoliscaia pravda, Moscova,, 24 septembrie, 1997;
48.Comsomoliscaia pravda, Moscova, 23 decembrie 1997;
49. Revista “Ăho planetî” nr. 23, Moscova, 7 iunie, 1997;
50. Revista “Soldhier of fortune”, nr. 1 Moscova, 1994;
51. Revista americană Newsweek, 20 ianuarie, 1997;
52. Encyclopadia Universalis, Le Monde au present, France, 1994;
53. Le Grand Robert de la langue francaise. Dictionnaire alphabetiwue et analogique de la langue francaise. Deuxieme edition. Tomme IX, Suc-Z, Paris, 1992;
54. Grand Larousse Universel, Tome 14. Paris, 1993;
55. Dicţionar Diplomatic. Editura politică, Bucureşti, 1979;
56. Dicţionar Petit Larouse, Ediţia 33, Paris, 1967;
57. Dicţionar Politic, Editura Politică, Bucureşti, 1975;
58.Dicţionar filozofic, ediţia a 5-a Editura “Politicescaia literatura”, Moscova, 1987.
ACTE NORMATIVE
1. Rezoluţia primei Conferinţe de unificare a dreptului penal adoptată la Varşovia 1927;
2. Rezoluţia Conferinţei a 2-a de unificare a dreptului penal adoptată la Bruxelles 1930;
3. Rezoluţia Conferinţei de unificare a dreptului penal adoptată la Paris 1931;
4. Rezoluţia Conferinţei de unificare a dreptului penal adoptată la Madrid 1934;
5. Rezoluţia Conferinţei de unificare a dreptului penal adoptată la Copenhaga 1935;
6. Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea terorismului adoptată la Geneva la 16 noiembrie 1937;
7. Convenţia pentru înfiinţarea unei Curţi penale internaţionale adoptată la Geneva 16 noiembrie 1937;
8. Convenţia cu privire la relaţiile diplomatice, adoptată la Viena în 1961;
9. Convenţia privind aviaţia civilă internaţională de la Chicago din 1944;
10. Convenţia privind infracţiunile şi alte anumite acte ce survin la bordul aeronavelor, semnată la Tokio la 14 septembrie 1963;
11. Convenţia pentru reprimarea capturării ilicite a aeronavelor, semnată la Haga la 16 decembrie 1970;
12. Convenţia pentru reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securităţii aviaţiei civile adoptată la Montreal la 23 septembrie 1971;
13. Convenţia asupra prevenirii şi reprimării infracţiunilor împotriva persoanelor care se bucură de o protecţie internaţională, inclusiv agenţii diplomatici New-Yorc 14 decembrie 1973 aprobată prin rezoluţia Adunării Generale 3166/XXVIII;
14. Convenţia internaţională împotriva luării de ostatici adoptată la Adunarea Generală a O.N.U la New Yorc, la 17 decembrie 1979, prin Rezoluţia 34/146;
15. Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea actelor de terorism care îmbracă forma delictelor împotriva persoanei, precum şi acţiunile de forţă conexe acestor delicte, dacă aceste acte au o consecinţă internaţională, adoptată la Washington, la 2 februarie 1971 în Cadrul Organizaţiei Statelor Americane;
16. Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1977;
17. Rezoluţia 3034/XXVIII/1972; 40/61/ 1985; Doc. O.N.U. A/C 6/ 418, 2 nov. 1972;
18. Convenţia internaţională împotriva recrutării folosirii, finanţării şi instruirii de mercenari adoptată în cadru ONU 1989;
19. Convenţia privind securitatea personalului Naţiunilor Unite şi a celui asociat New Yorc, 1994;
20. Convenţia pentru reprimarea actelor ilicite împotriva siguranţei navigaţiei maritime adoptată la 10 martie la Roma;
21. Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite împotriva siguranţei platformelor fixe situate pe platoul continental adoptată la 10 martie la Roma;
22. Rezoluţia Adunării Generale a ONU, nr. 40/61 din 1985;
23. Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 3034/XXVII din 1972 ;
24. Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 31/102 din 15 decembrie 1976;
25. Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 34/145 din 1979;
26. Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 39/159 din 1984;
27. Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 40/161 din 1 decembrie 1985;
28. Documentul Final al Reuniunii de la Madrid din 1980;
29. Documentul Final al Reuniunii internaţionale de la Sherm-El-Shekn din 13 martie din Egipt;
30. Planul de Măsuri adoptat la Conferinţa de la Paris 31 iulie 1996;
31. Ghidul de luptă contra terorismului internaţional revizuit la al zecelea colocviu, dedicat terorismului internaţional din 17-19 octombrie 1995;
32. Protocolul privind lupta cu actele ilegale de violenţă în aeroporturile care deservesc aviaţia civilă internaţională din 24 februarie 1988, Montreal;
33. declaraţia privind măsurile de lichidare a terorismului internaţional aprobată prin rezoluţia a ONU din 9 decembrie 1994;
34. Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare adoptată la 3 martie 1980 la Viena;
35.Convenţia privind marcarea substanţelor explozive plastice în scopul descoperirii lor, Montreal din 1 martie 1991;
36. rezoluţia AG. a ONU nr. 46/51 din 1991;
37. Declaraţia cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale adoptată de AG. a ONU la 14 decembrie 1960, prin Rezoluţia nr. 1516/XV;
38. Rezoluţia AG. a ONU nr. 3103/XXVIII;
39. Rezoluţia Adunării Generale a ONU, nr. 3328/XXIX;
40. Protocolul I din 8 iulie 1977 de la Geneva;
41. Proiectul de cod a crimelor împotriva păcii şi securităţii omenirii adoptat la a 48-a Sesiune a Comisiei de Drept Internaţional a ONU în 1996;
42. Statutul Curţii Penale Internaţionale adoptat la 27 iulie 1998 de Conferinţa Diplomatică a Plenipotenţialelor în perioada de 15-17 iulie la Roma;
43. Legea Republicii Moldova cu privire la combaterea terorismului nr. 539-XV din 12 octombrie 2001 publicată în MO nr. 147-149 din 6 decembrie 2001;
44.Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova 12/55 – XIII de ratificare a Rezoluţiei Adunării Generale a ONU nr. 3166/XXVIII din 16.07.97.
Introducere:
M-am oprit asupra temei ,, Statul ca subiect de drept al comerţului international", pentru că acest aspect deţine locul centraI în dreptul comerţului in¬ternaţional. Întreaga motivaţie a existenţei dreptului comerţului international este focalizată pe determinarea destinatarilor regulilor pe care acesta le conţine. Este esenţial să se ştie cui li se aplică normele, regulile şi principiile dreptului comerţului internaţional; în caz contrar, an¬samblul acestuia, cu întregul său eşafodaj normativ, ar fi lipsit de finalitate şi raţiunea de a fi a dreptului internaţional ar dispa¬re.
Cuprins :
Capitolul 1 Notiunea de stat ca subiect de drept comercial internaţional
1.1 Statul ca subiect de drept a comerţului internaţional (apariţia şi evoluţia acestuia)
1.2 Perspectivele instituţiei politico-juridice de stat ca subiect de drept a comerţului internaţional
1.3 Def1niţia statului în sensul dreptului comerţului internaţional
Capitolul 2 Elementele constitutive ale statului ca subiect de drept internaţional
2.1 Necesitatea întrunirii elementelor constitutive pentru a exista un stat din punctul de vedere al dreptului comerţului internaţional
Capitolul 3 Recunoaşterea statului ca subiect de drept comercial internaţional
3.1 Noţiunea de recunoaştere; importanţa instituţiei recunoaşterii
3.2 Caracterele actului de recunoaştere a statului ca subiect de drept a comerţului internaţional
3.3 Efectele recunoaşterii statului ca subiect de drept a comerţului internaţional
3.4 Formele recunoaşterii statului ca subiect de drept a comerţului internaţional
3.5 Teorii cu privire la recunoaşterea statului ca subiect de drept ja comerţului internaţional
Încheiere:
Subiectele de drept internaţional alcătuiesc ceea ce se numeşte societatea internaţională; societatea internaţională este formată din subiecte de drept internaţional şi în primul rând, din state. Societatea internaţională sau comunitatea internaţională reprezintă" orice grupare de oameni stabilă şi de orice întindere ar fi; constituie în acelaşi timp societate şi comunitate ". Ea poate să fie guvernată de cutuma şi morala internaţională, dar multe comunităţi internaţionale au o bază convenţională (comu¬nităţile europene ş.a).
BIBLIOGRAFIE:
1. Dragoş-Alexandru Sitaru „Dreptul comerţului Internaţional. Tratat”, Vlumul II, Ed. ACTAMI, Bucureşti, 1996.
2. D. A. Sitaru „Dreptul comerţului internaţional”. Tratat. Vol.I, ACTAMI, Bucureşti, 1995.
3. Dumitru Mazilu „Dreptul comerţului Internaţional”, Editura ALL, Bucureşti 1994.
4. Tudor Popescu "Dreptul comerţului internaţional", Ed.-a II-a, EDP, Bucureşti 1983.
5. Mircea N. Costin, Sergiu Deleanu, "Dreptul comerţului internaţional. Partea generală", vol.I, Lumina lex, Bucureşti, 1997.
6. Ioan .L. Georpescu «Dreptul comercial român. Teoria generală a obligaţiilor comerciale. Probele. Contractul de vânzare-cumpărare comercială. Bucureşti 1994.
7. O. Căpăţână."Tratat de drep al comerţului internaţional",voll. Editura Academiei Bucureşti, 1985.
8. Ion Octavian „Dreptul comerţului internaţional”, Bucureşti 1992
9. M. Costin “Dicţionar de drept internaţional al afacerilor”, Bucureşti 1995
10. Клиф Шмитгофф «Экспорт: право и практика международной торговли», Москва, 1993.
11. Светлана Герчикова «Международное коммерческое дело», Москва 1996.
12. Frederic Eiseman "Usages de la vente comerciale internaţionale, Incoterms, Collection "Exporter",ed."Jupiter", Paris. 1972.
13. Philipe Khan, "La vente commerciale internaţionale", Paris 1961.
14. Samuelson Alain. « Relations Commerciales Internationales » , ed. II-nd, Paris, 1997.
15. Burnete Sorin. “Comerţ Internaţional. Teorii.Modele. Politici,”,ed. Economica ,1999.
16. I.Stoian.E.Dragne. « Comerţ Internaţional. Tehnici şi proceduri. » , vol.I ,ed. Caraiman 1997.
17. “Sistemul Comercial Mondial” , Ghid pentru întreprinderi, Centrul de Comerţ Internaţional UNCTAD/OMC şi Secretariatul Commonwealth.
18. “Comerţul Viitorului”, elaborată şi publicată de OMC,ediţia a 2 revăzută ,1999.
19. Radu G. “Drept Vamal Comunitar”, Proiectul „Implimentarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare RM-UE” Chişinău, 2001.
20. Michalet Ch. A. “Les conditions du developpement du tiers monde et L’organisation Mondiale du Commerce”, Les editions Rochevignes, Paris, 1999.
21. Афдокушин E.Ф. «Международные Економические Отношения», ,,Юристь,, Москва 2001.
22. Булатова A.С. «Мировая Економика», Изд. Юристь, Москва 2000.
23. Mansfield. E. “World Trade Organisation”, Facts and Policies, INC. White Lains, New York , 1999.
24. World Trade Organisation, “Trading in to the Future”, 2 edition revised, Geneve, 1999.
25. Accession to the World Trade Organisation: The process and Issues. Informal paper prepared by UNCTAD Secretatiat.
26. Moldova şi Integrarea Europeană. Institutul de Politici Publice; Ed. Internaţional. Chişinău, 2001.
27. V. Aldea, Gh. Bivol. “Acordul General pentru Tarife şi Comerţ”, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1997.
28. Sută N. “Comerţ Internaţional şi politici Comerciale Contemporane”, Ed. All ; Bucureşti 1995.
29. Osadcii V. “Comerţ Internaţional. Note de curs “, Ed. 1 ;Chişinău 1999.
30. Колосов Ю. М. ; Кривчикова Э. С. « Международное Право», Из. Международные Отношения, Москва 2000 .
31. Miron D, “Comerţ Internaţional şi politici comerciale contemporane”, Ed. Eficient, Bucureşti, 2000.
32. Dinuţă I. “Relaţii Economice Multilaterale” , Ed. Scrisul românesc , Craiova, 1995.
33. « Acord General sur les Tarifs Douaniers et le Commerce. Instrument de base et documents divers », Volum IV, Texte de L-acord General, 1989.
34. Tamaş D. “Organizaţia Mondială a Comerţului”, Ed. All, Bucureşti, 1998.
35. WTO, Focus News Leter, Media Relations Division, Geneva, 1995.
36. Sută-Stejan S. “Politica Comercială Contemporană”, ed. Economică, Bucureşti, 1999.
37. Kolosov I. “ Mejdunarodnoe pravo “; Izdatelistvo Grand; Moscva, 1999.
38. „An Anatomy of the World Trade Organisation” ; Edited by Konstantinos Adamantopoulos, Kluwer Law International, London-The Hague-Boston, 1997.
39. L.D׳Arcy, C. Murray, B. Cleave. “The Law and Practice of International Trade”; ed. “Sweet and Maxwell”, London 2000.
40. “Guide to Uruguay Round Agreements” by WTO Secretariat ; ed. Kluwer Law International ; The Hague-London-Boston ; 1999.
41. Radu G. “Originea mărfii. Aspect comparativ: Uniunea Europeană – Republica Moldova” ; Proiectul “Implimentarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare RM – UE”, Chişinău 2002.
42. Watson P. E.Flynn. C.Conwell. “ Completing the World Trade Organisation System. Proposal for a Millennium Round” ; ed. Kluwer Law International , 1999.
43. World Trade Organisation , Information and media relations division , The third edition; Geneve, 2000.
44. Майоров C. M. «Всемирная Торговая Организация» , Издательство ФО Полимаг. Москва.1999.
45. Flory T. “ Les accords du Tokyo Round du GATT et le reforme des procedures de reglement des differends dans le systeme commercial interetatique” , RGDIP, 1982, nr.2.
46. Basic Instruments and Selected Documents (BISD). Suppl. Nr.26 , Geneva, 1980.
47. Raportul adoptat de Părţile Contractante la 3.11.1952, privind taxele speciale de import instituite de Grecia , BISD, Suppl.1.
48. “Assessment of Moldova΄s Capacity to meet the Commitments of the Memorandum on Trade Liberalisation and Facilitation” ; Draft Report , Dublin , January 2002.
49. Bari. I, “Economia Mondială”, ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1997.
50. Miga-Beşteliu Raluca, “Drept Imternaţional. Introducere în Dreptul Internaţional Public”, ed.ALL, Bucureşti, 1998.
51. Palmeter.D, Mavroids.P.C, “Dispute Settlement in the WTO. Practice and Procedure; , ed. Kluwer Law International, The Hague-London-Boston, 1999.
52. Yusuf.A, “Intellectual Property and International Trade. The TRIPS Agreement”, ed. By C.Correa, London, 1998.
53. Watson.P, Flynn. J, Conwell.C, “Completing the World Trade Organisation System. Proposals for a Millennium Round”, ed. Kluwer Law International, 1999.
Capitolul 4 Metoda comparativă dintre Statul românesc şi Republica Moldova ca subiecte de drept comercial internaţional.
4.1 Statul român şi Republica Moldova, ca subiect al dreptului comerţului internaţional
4.2 Formele de manifestare a calităţii statului român şi Republica Moldova de subiect al dreptului comerţului internaţional şi organismele specializate în materie
4.3 Principalele modalităţi de manifestare a calităţii statului român şi Republica Moldova de subiect al dreptului comerţului internaţional
I N T R O D U C E R E:
Modificarea ambianţei relaţiilor sociale şi transformarea lor într-un sistem propriu pentru activitatea umană a dictat necesitatea creării unor noi forme ale activităţii sociale, economice, juridice.
Trecînd mii de ani în locul economiei naturale, unei economii pastorale şi agricole îşi face apariţia o economie de piaţă, puternic dezvoltată ceea ce a favorizat şi a impus dezvoltarea umană.
PLANUL LUCRĂRII:
I. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND SOCIETATEA PE
ACŢIUNI
II. ÎNFIINŢAREA SOCIETĂŢII PE ACŢIUNI
III. CAPITALUL, PROFITUL, DEVIDENTELE SOCIETĂŢII
IV. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SOCIETĂŢII PE ACŢIUNI
V. ÎNCETAREA ACTIVITĂŢI SOCIETĂŢII PE ACŢIUNI
Î N C H E I E R E:
Institutul persoanei juridice civile este unul din cele mai principale instituţii ale dreptului civil. Această afirmaţie este bazată pe acel fapt că, având personalitate juridică colectivitatea are posibilitatea de a participa la raporturile juridice în scop de a dobăndi anumite drepturi şi de a fi titularul lor. Aceste drepturi sunt necesare pentru asigurarea vieţii şi activităţii normale a omului.
BIBLIOGRAFIE:
1) Legea nr. 1134-XIII din 02.04.97 privind societăţile pe acţiuni;
2) Codul civil adoptat în anul 1964;
3) Legea cu privire la proprietate din 22.01.91, nr. 459-XII;
4) Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi din 03.01.92, nr. 845;
5) Legea privind limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţii din 29.01.92, nr. 906;
6) Legea cu privire la faliment din 26.03.96, nr. 786-XIV;
7) I. Turcu, «Dreptul afacerilor» Iaşi 1992;
8) Stanciu. D. Cărpenaru «Drept comercial român», Bucureşti, 1993;
9) R. Petrescu, «Drept comercial Român», Bucureşti, 1996;
10) N. Roşca, S. Baeş, «Dreptul afacerilor», Chişinău, 1997;
11) E. Cârcei, «Constituirea societăţilor comerciale pe acţiuni», Bucureşti, 1995;
12) Gh. Beleiu, «Drept civil român», Bucureşti, 1998;
13) C. Crişu, S. Crişu, «Codul juristului», Bucureşti, 1997;
14) Conseil de l"Europe, Programme demo-droit, "Droit des societes";
15) C. Albuţ, C. Diaconu, "Drept financiar", Iaşi, 1998.
Întroducere:
Primul Proiect al Cadastrului şi viitorul Sistem de administrare Imobiliară din R.Moldova vor avea un rol important privind trecerea Republicii noastre la economia de piaţă .
Planul :
1.Procedura înregistrării drepturilor.
1.1Subiecţii şi obiectele înregistrării .
1.2 Drepturile , obligaţiile titularului de drepturi şi ale registratorului .
1.3 Procedura înregistrării .
2.Metodele înregistrării .
3. Modul de înregistrare a unor tipuri de bunuri şi drepturile asupra lor .
Concluzii:
Susţinerea preconizată de Banca Mondială şi ţările–donatoare ne-au ajutat în crearea sistemului cadastral al bunurilor imobiliare necesare pentru susţinerea pieţei bunului imobil şi care este baza fundamentală a primului pas către economia de piaţă şi dezvoltarea economică a ţării .
Procesul de implimentare a cadastrului în teritoriu , transmiterea terenurilor în proprietate privată concomitent cu executarea lucrărilor cadastrale constituie o procedură complicată în care sunt implicate diverse structuri de stat şi private .
Bibliografie:
1. Legea cadastrului bunurilor imobile , nr. 1543-XII din 25 februarie 1998 .
2.Hotărîrea Guvernului nr. 1030 din 12 octombrie 1998 .
„Regulamentul cu privire la modul efectuării înregistrării primare masive” .
„Regulamentul registratorului oficiului teritorial cadastral” .
3. „Instrucţiune provizorie privind acţiunile de implimentarea primului
proiect cadastru”, nr.01-755 , 3noiembrie 2003 .
4.Valeriu Gînju , Vladimir Guţu , „Cadastru bunurilor imobile” vol.III ,
Chişinău 1999 .
5.Dr. Ala Climov , Inga Grecu Stăvilă „În ajutorul registratorului oficiului
teritorial cadastral” , Chişinău 2001.
6. „Cadastru” , publicaţie a Agenţiei de Stat Relaţii Fuciare şi Cadastru ,
nr. 4(34) , aprilie 2003 .
INTRODUCERE:
Actualmente Republica Moldova se află în etapa de tranziţie la economia de piaţă,ce se caracterizează în primul rând prin proprietatea privată şi prin includerea în circuitului civil a bunurilor imobile (pământul), fapt ce era exclus pe timpul sovietic. Astfel formându-se piaţa bunurilor imobile, caracterizată prin varietatea de tranzacţii: vânzarea – cumpărarea, locaţiunea, servitutea, ipoteca, etc. Bunurile imobile având un regim juridic deosebit, fiind încă din vechi timpuri obiect al litigiilor, necesită o evidenţă strictă şi controlată de organe statale.
CUPRINS:
CAPITOLUL I. SISTEMUL CADASTRAL
1.1. CADASTRU BUNURILOR IMOBILE CA SUBIECT AL CADASTRULUI GENERAL
1.2. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE
1.3. STRUCTURA ŞI CONŢINUTUL REGISTRULUI BUNURILOR IMOBILE
1.4. TIPURILE REGISTRULUI BUNURILOR IMOBILE (MANUAL, COMPUTERIZAT)
CAPITOLUL II. OBIECTELE ÎNREGISTRĂRII
2.1. BUNURILE IMOBILE SUPUSE ÎNREGISTRĂRII
2.2. DREPTURILE REALE
2.2.1. DREPTUL DE PROPRIETATE
2.2.2.ALTE DREPTURI REALE, FAPTELE JURIDICE ŞI DREPTURILE DE CREANŢĂ
CAPITOLUL III. ÎNSCRIEREA DREPTURILOR ÎN REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE
3.1. TIPURILE ÎNSCRISURILOR
3.2. PROCEDURA ÎNSCRIERII DREPTURILOR ÎN REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE
3.3. RECTIFICAREA, CORECTAREA ERORILOR ŞI MODIFICAREA ÎNSCRIERILOR ÎN REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE
CONCLUZII SI RECOMANDARI:
Cu toate că Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 a fost adoptată cu circa 9 ani în urmă, în doctrina juridică naţională nu există cercetări şi analize detailate ale problemelor din domeniu. Prin urmare investigaţiile făcute în prezenta lucrare au o importanţă deosebită atât pentru doctrină, cât şi pentru circuitul civil al bunurilor imobile din Republica Moldova.
BIBLIOGRAFIE:
1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”,1994, nr.1.
2. Codul civil al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 1107 din 06.06. 2002. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova” , 2002, nr. 82-86.
3. Codul funciar, aprobat prin Legea nr. 828-XII din 25.12.1991 (republicat). În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 2001, nr. 107.
4. Codul cu privire la locuinţe, adoptat la 03.06.1983 (cu completările şi modificările ulterioare). În: „Veştile Sovietului Suprem şi Guvernului RSSM”, 1983, nr. 6.
5. Codul silvic, aprobat prin Legea nr. 887 din 21.06.1996. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 1997, nr. 4-5.
6. Codul subsolului, aprobat prin Legea nr.1511-XII din 15.06.1993. În: „Monitor”, 1993, nr.11.
7. Codul apelor, aprobat prin Legea nr.1532-XII din 22.06.1993. În: „Monitor”, 1993, nr.10.
8. Codul familiei aprobat prin Legea nr. 1316-XIV din 26.10.2000. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 2001, nr. 47-48.
9. Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25.02.1998. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 1998, nr. 44-46.
10. Legea nr. 354-XV din 28.10.2004 cu privire la formarea bunurilor imobile. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 2004, nr. 233-236.
11. Legea nr. 1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 1997, nr. 57-58.
12. Legea condominiului în fondul locativ nr. 913 –XIV din 30.03.2000. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 2000, nr. 130-132.
13. Legea nr. 1320 -XIII din 25.09.1997 cu privire la registre. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 1997, nr. 77-78.
14. Legea privatizării fondului de locuinţe nr. 1324-XII din 10.03.1993. În: „Monitor”, 1993, nr. 5.
15. Legea nr. 198-XV din 15.05.2003 cu privire la arenda în agricultură. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 2003, nr. 163-166.
16. Legea nr. 1247-XII din 22.12.1992 privind reglementarea de stat a regimului proprietăţii funciare, cadastru funciar de stat şi monitoringul funciar. În:
„Monitor”, 1992, nr. 12.
17. Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488-XIV din 08.07.1999. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 1999, nr. 42-44.
18. Legea nr. 764-XV din 27.12. 2001 privind organizarea administrativ-teritorială. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 2002, nr.16.
19. Legea nr. 123-XV din 18.03.2003 privind administraţia publică locală. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 2003, nr. 49.
20. Legea nr. 523-XIV din 16.07.1999 cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 1999, nr. 124-125.
21. Legea nr. 449-XV din 30.07.2001 cu privire la gaj. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 2001, nr.120.
22. Legea nr. 835-XIII din 17.05.1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului (modificată). În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 1997, nr.1-2.
23. Legea nr. 989-XV din 18.04.2002 cu privire la activitatea de evaluare. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 2002, nr. 102.
24. Legea nr. 1453-V din 08.11.2002 cu privire la notariat. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 2002, nr.154-157.
25. Legea nr. 845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. În: „Monitor”, 1992, nr.2.
26. Hotărârea Guvernului nr. 984 din 21.09.1998 cu privire la unele măsuri pentru urgentarea procesului de împroprietărire. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 1998, nr.90-91.
27. Hotărârea Guvernului nr. 466 din 21.04.1998 cu privire la aprobarea Cadastrului funciar general al Republicii Moldova la data de 1 ianuarie 1998. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 1998, nr. 62-65.
28. Hotărârea Guvernului nr. 1030 din 12.10.1998 despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 1998, nr. 96.
29. Hotărârea Guvernului nr. 718 din 20.07.2000 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile prestate de oficiile cadastrale teritoriale. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 2000, nr.88-90.
30. Hotărârea Guvernului nr. 58 din 24.01.2001 cu privire la furnizarea şi conţinutul informaţiei cadastrale. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 2001, nr.11-13.
31. Hotărârea Guvernului nr. 24 din 11.01. 1995 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 1995, nr.14.
32. Instrucţiunea cu privire la modul de elaborare şi actualizare a planurilor cadastrale şi geometrice aprobată prin ordinul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, nr. 107 la 27.05.2003.
33. Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, aprobată de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru la 22 iunie 2005 prin ordinul nr. 112, înregistrat la Ministerul Justiţiei a Republicii Moldova cu nr. 423 din 17 octombrie 2005.
34. Scrisoarea instructivă din 25 decembrie 1998 nr. 01-345 privind lista documentelor ce confirmă drepturile asupra bunurilor imobile aprobată de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru.
35. Aramă, Elena. Istoria dreptului românesc. Chişinău, „Reclama”, 1995, 200 p.
36. Baieş, Sergiu şi Roşca, Nicolae. Drept civil. Drepturile reale principale. Chişinău, 2005,301 p
37. Baieş, Sergiu şi Roşca, Nicolae. Principiile fundamentale ale dreptului de proprietate. Chişinău, ARC, 2000, 346 p.
38. Baieş Sergiu şi Roşca Nicolae. Drept civil. Partea generală. Persoana fizică. Persoana juridică. Chişinău, 2004, 461 p.
39. Bîrsan, Corneliu. Drept civil. Drepturile reale principale. Bucureşti, ALL BECK, 1998, 374 p.
40. Bîrsan, Corneliu. Regimul juridic al bunurilor imobile. Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983, 140 p.
41. Bloşenco, Andrei. Drept civil. Partea specială. Note de curs. Chişinău, Cartdidact, 2003, 280 p.
42. Climov, Ala. Formarea bunurilor un nou aspect al exercitării dreptului de proprietate. În: Revista Naţională de Drept, Chişinău, 2000, nr. 1, p. 44-45;
43. Climov, Ala. În ajutorul registratorului oficiului cadastral teritorial. Chişinău, 2001
44. Dicţionar explicativ al limbii române. Bucureşti. Ediţia a doua,1996, 636 p.
45. Filipescu, Ion P. Drept civil. Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale. Bucureşti, Actami, 1996, 354 p.
46. Gribanov, A. G. Predpriâtie: problemy, doctrinî i zakonodatelistvo. // Hoziaistvo i pravo, 2000, nr. 7, s. 15.
47. Marian, Silvia. Cadastru şi publicitatea imobiliară.Chişinău 2006
48. Carmen Ilie. Drepturile reale. OSCAP-PRINT, Bucureşti, 2003
49. Săineanu Lazăr, Dicţionar universal al limbii române, Chişinău, „Litera”, 1998
50. Miclea Mircea, Cadastru şi cartea funciară, Bucureşti, 1995.
51. Albu Ioan, Publicitatea imobiliară în dreptul român. Noile cărţi funciare, 1996
52. Ovidiu Ungureanu, Drepturi reale, Curs practic, Rosetti, Bucureşti, 2001
53. Грибанов А.Г., Предприятие: проблемы, доктрины и законодательство, 2000
54. Marian Nicole, Publicitatea imobiliară şi noile cărţi funciare, Bucureşti, 2000
55. Volcinschi Victor, Servitutea, Superficia, 2004
INTRODUCERE:
Problemele legate de utilizarea optimală a resurselor funciare şi perfecţionarea administrării pământului sunt importante prin toată lumea. Odată cu creşterea populaţiei apare o necesitate mai mare de control al mediului, şi acestea probleme trebuie să merite o atenţie mai mare. Este uşor de găsit exemple de utilizare incorectă a resurselor funciare, planificare slabă, management rău şi reglementare funciară insuficientă. Remediile deseori sunt greu de elaborat şi mai greu de implementat.
Cuprins:
CAPITOLUL 1. NOŢIUNEA DE CADASTRU ŞI IMPORTANŢA LUI. APARIŢIA CADASTRULUI.
1.1 CADASTRE ŞI REGISTRE FUNCIARE JURIDICE
1.2 BENEFICIILE CADASTRULUI ŞI REGISTRULUI FUNCIAR.
1.3 ISTORICUL APARIŢIEI ŞI CREĂRII CADASTRULUI
CAPITOLUL 2. APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA CADASTRULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
2.1 TARA ŞI DEZVOLTAREA ECONOMICA RECENTA
2.2 PROIECTUL CADASTRULUI
CAPITOLUL 3. STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE ORGANELOR CADASTRALE
3.1 AGENŢIA NAŢIONALĂ CADASTRU, RESURSE FUNCIARE ŞI GEODEZIE
3.2 ROLUL STRUCTURILOR EXISTENTE ÎN CREAREA ORGANELOR CADASTRALE TERITORIALE
3.3 ORGANIZAREA DE BAZĂ A ORGANELOR CADASTRALE
CAPITOLUL 4. ACTIVITATEA ORGANELOR CADASTRALE
4.1 PRINCIPIILE ACTIVITĂŢII CADASTRALE
4.2 METODELE DE ÎNREGISTRARE ÎN MOLDOVA
4.3 PROCEDURA DE ÎNREGISTRARE
4.4 REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE
4.5 FONDUL DE GARANŢIE
CONCLUZII, RECOMANDĂRI:
Resursele funciare reprezintă o importanţă vitală pentru Moldova şi, în special, în condiţiile economiei de piaţă. Din acest motiv, este logic interesul statului ca pământul să fie folosit raţional şi în favoarea dezvoltării economiei de piaţă. În acelaşi timp, proprietarii trebuie să se simtă liberi de a avea grijă de proprietatea lor în cadrul anumitor limite şi să fie încurajaţi de a propune idei şi soluţii noi referitoare la proprietatea respectivă.
BIBLIOGRAFIE:
I. Acte normative
1. Legea cadastrului bunurilor imobile, Nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998
2. Hotărârea Guvernului Nr. 166, 24 februarie 1997, "Privind trecerea Direcţiei generale pentru reglementare a regimului proprietăţii funciare şi reformei funciare din cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei în subordinea Agenţiei Naţionale Cadastru, Resurse Funciare şi Geodezie"
3. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 794 din 19 august 1997, "Cu privire la aprobarea Concepţiei sistemului Cadastrului Naţionale"
4. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova 792 din 15 iulie 1998, "Cu privire la Agenţia Naţională Cadastru, Resurse Funciare şi Geodezie"
5. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 978 din 18 septembrie 1998, "Privind aprobarea tarifelor pentru serviciile prestate de organele cadastrale teritoriale".
6. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1027 din 6 noiembrie 1997, "Cu privire la Agenţia Naţională Cadastru, Resurse Funciare şi Geodezie",
7. Acordul Privind Creditul pentru Dezvoltare între Republica Moldova şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), semnat la 8 iunie 1998.
8. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 538 din 14 iunie 99 "Cu privire la aprobarea Regulamentului şi structurii Agenţiei Naţionale Cadastru, Resurse Funciare şi Geodezie"
9. Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor aprobată prin Ordinul ANCRFG nr. 136 "A" din 23 octombrie 1998.
10. Cadastru bunurilor imobile, Volumele I-III, sub redacţia Valeriu Gînju, Vladimir Guţu, Chişinău 1998-1999.
II. Monografii
11. Henssen J.L. 1971, Principiile de publicitate şi specialitate în legătură cu cadastrul şi registrele funciare. Congresul FIG (federaţiei Internaţionale a Geodezilor), Wiesbaden
12. Simpson S.R, Land Law and Registration (Drept funciar şi înregistrare), Cambridge University Press. (1976)
13. Doebele W. (1985) Why cadastral systems are important for less developed countries (De ce sistemele cadastrale sunt importante pentru ţări mai sărace). The Urban Edge, 9.
14. Gerhard Larsson, Land Registration and cadastral systems, Logman Goup UK Limited 1991
15. Dumitru Burghelea, Drept funciar şi cadastru român, Iaşi, Editura Moldova, 1994
Introducere:
Ultimii ani, din ce în ce mai frecvent, în faţa cetăţenilor republicii noastre apar probleme legate de apărarea dreptului de proprietate, inclusiv în relaţiile de familie. O modalitate, de reglare civilizată a relaţiilor patrimoniale dintre soţi în timpul căsătoriei ori în caz de desfacere a căsătoriei o constituie contractul matrimonial.
PLAN:
1. Noţiunea de contract matrimonial
2. Încheierea contractului matrimonial
3. Forma conţinutul contractului matrimonial
4. Modificarea şi rezilierea contractului matrimonial.
Încetarea şi declararea nulităţii contractului matrimonial
Încheiere:
Totalizînd cunoştinţele obţinute în rezultatul scrierii acestei lucrări, putem face următoarele concluzii:
- Contractul matrimonial este convenţia încheiată benevol între persoanele care doresc să se căsătorească sau între soţi, în care se determină drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale acestora în timpul căsătoriei şi/sau cazul desfacerii acesteia;
Bibliografia:
1. Codul familie al Republicii Moldovai din 26.10.2000;
2. Adriana Corhan “Dreptul familiei. Teorie şi practică”, All Back, Bucureşti 2001;
3. Lilia Mărgineanu, Gabriel Mărgineanu, “Dreptul familiei”, Chişinău 2002;
4. Cristina Mihaela Crăciunescu, “Regimuri matrimoniale”, All Back, Bucureşti, 2000;
5. V. Ursu, E. Gorbacov, „Contractul matrimonial”, Chisinău, 2005;
6. С. Н. Бондов, «Брачный договор», Москва, 2000.
INTRODUCERE:
În dreptul roman s-a impus regula „rei indicata pro veritate habetur” (lucrul judecat se consideră adevărat), maximă interpretată în sensul că sentinţa că sentinţa judecătorului nu e adevăr ci ţine loc de adevăr.
Cuprins:
CAPITOLUL I.NOŢIUNI GENERALE
1.1 CĂILE DE ATAC AL HOTĂRÎRILOR JUDECĂTOREŞTI
1.2 ELEMENTELE RECURSULUI SECŢIUNEA I
CAPITOLUL II.CONDIŢIILE RECURSULUI SECŢIUNEA I
2.1 CONDIŢII DE FOND ALE RECURSULUI
2.2 CONDIŢII DE FORMĂ ALE RECURSULUI
2.3 TEMEIURILE DECLARĂRII RECURSULUI
CAPITOLUL III.PROCEDURA DE JUDECATĂ A RECURSULUI
3.1 PROCEDURA PREALABILĂ
3.2 DESFĂŞURAREA JUDECĂŢII
3.3 SOLUŢIILE CE SE PRONUNŢĂ ÎN INSTANŢA DE RECURS
CONCLUZIE:
Rolul oricărui proces civil este de a apăra, de a valorifica drepturile şi libertăţile fundamnetale ale cetăţenilor, interesele legitime încălcate sau nerecunoscute şi deduse judecăţii. În acest sens statul are obligaţia de a organiza şi de a garanta realizarea justişiei, ca putere separată de stat, rezervîndu-şi, cu unele excepţii, dreptul de a rezolva prin organele sale, anume alcătuite în acest scop, conflictele de interese care se ivesc în desfăşurarea raporturilor sociale.
BIBLIOGARFIE:
1 Codul de Procedură Civilă al Republicii Moldova
2 Florea Măgureanu, Drept Procesual Civil, Ediţia VII-a, editura All Beck, Bucureşti, 2004
3 Florea Măgureanu, Drept Procesual Civil, Luminalex, Bucureşti 1998
4 Ioan Leş, Tratat de Drept Procesual Civil, Ediţia a II-a, Editura All Beck, Bucureşti 2002
5 Ioan Leş, Principii şi instituţii de Drept Procesual Civil, Vol. III, Editura Luminalex 1998
6 Ina Dorfmann, Drept Procesual civil, Chişinău 2002
7 E. Molcuţ, Drept privat roman, Vol I, Universitatea, Bucureşti 1979
8 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie nr. 4, 2004
Introducere:
Având in vedere ca prin normele de drept penal trebuie combătut fenomenul periculos al infracţionalităţii, pentru pararea valorilor sociale esenţiale, prin prevederea celei mai grele răspunderi juridice – răspunderea penala-pentru infractiuni comise, izvoarele dreptului penal sub raportul formei prezintă particularitatea ca pot fi exprimate numai prin legi
Conceptul de infracţiune si conştiinţa dreptului penal este folosit sub mai multe accepţiuni.
PLAN:
1. Raspunderea penala
1.1 Noţiunea răspunderii penale.
1.2 Principiile răspunderii penale
1.3 Delimitarea răspunderii penale de alte forme ale răspunderii juridice
1.4 Temeiurile răspunderii penale.
2. Liberarea de raspundere penala
Incheiere:
Persoana este supusă răspunderii penale şi pedepsei penale numai pentru fapte săvârşite cu vinovăţie iar răspunderii penale şi pedepsei penale este supusă numai persoana care a săvârşit cu intenţie sau din imprudenţă o faptă prevăzută de legea penală. La aplicarea legii penale se ţine cont de caracterul şi gradul prejudiciabil al infracţiunii săvârşite, de persoana celui vinovat şi de circumstanţele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.
BIBLIOGRAFIE :
1. Zolyneak Maria, Drept penal, ed. Chemarea, Iasi, 1999
2. Codul Penal al Rep. Moldova
3. Nistoreanu Gheorghe; Boroi Alexandru, Drept penal. ed. ALL BECK, Bucuresti, 2002
4. Bulai Constantain, Mitrache Constantantin, Drept penal roman, ed. Sansa, Bucuresti, 1996.
5. N.F.Cuznetova, Drept Penal, Ed. Mgu, Moscova, 1993
6. Macari. Drept penal. Partea generală. Chişinău, 2002
7. Macari. Drept penal. Partea specială. Chişinău, 2003
8. Mateuţ. Drept penal special, Bucureşti, 1999 .
9. Bordac A., Bujor O., Brînză S. Drept penal, Chişinău, 1994
Întroducere:
Răspunderea juridică este unul dintre pilonii de bază a unui stat de drept, îndeosebi acestui capitol ar trebui să i se atribuie un rol important în cadrul unui stat care trece de la o economie şi o orânduire socială de tip centralizat, la o societate democratică şi o economie dominată de legile pieţii, cum este Republica Moldova. De ce ar trebui de acordat o atenţie sporită? De aceea că cred că răspunderea juridică este un criteriu sigur conform căruia se poate conchide asupra fenomenelor ce se petrec într-o societate şi asupra societăţii însăşi.
CUPRINS:
Capitolul I: Răspunderea juridica, noţiuni generale
1. Noţiunea de răspundere juridică
2. Condiţiile răspunderii juridice
3. Particularităţile Răspunderii
Capitolul II: Formele răspunderii juridice
1. Răspunderea juridică penală
2. Răspunderea juridică administrativă
3. Răspunderea juridică disciplinară
Capitolul III: Răsrunderea civilă în domeniul cadastral
1. Răsrunderea civilă în domeniul cadastral
2. Fondul de garanţie ca mijloc de recuperare a prejudicului cauzat titularului de drepturi
3. Sancţiuni aplicate în cadrulrăspunderii juridice în domenul cadastral
Capitolul IV: Răspunderea registratorului în cadastru
1. Dispoziţii generale
2. Modul şi condiţiile de ocupare a funcţiei de registrator
3. Atribuţiile registratorului. Drepturile, obligaţiile registratorului
4. Controlul activităţii registratorului
5. Răspunderea registratorului
CONCLUZII:
Ca domeniu de activitate, scopul cadastrului rezultă din conţi¬nutul relaţiilor economice. La rândul său, fiind într-o permanentă dezvoltare, relaţiile economice dictează în permanenţă conţinutul cadastrului. Nu poate exista un cadastru independent de relaţiile economice ale ţării. Totodată, relaţiile economice, în fiecare ţară, în fiecare perioadă, sunt diferite. De aici şi scopul cadastrului se află într-o permanentă dezvoltare.
BIBLIOGRAFIE:
1. Climov Ala „În ajutorul registratorului oficiului cadastral teritorial”
2. Liviu Pop „Teoria generală a obligaţiilor” Ed. AH, Iaşi 1994
3. A.M. Luca "Drept civil. Noţiuni generale despre obligaţii. Contracte civile". Iaşi 1994.
4. C. Statescu, C. Barsan, ‘ Tratat de drept civil. Teoria Generala a obligatiilor’, Ed. Academiei R.S.R., 1981,
5. Ion Botnarenco „Cadastrul în Republica Moldova”
6. Popia Rodica „ Cadastru general şi de specialitate” editura AH, Iaşi, 2000
7. Земельное право России. Учебник – М.:"Былина",1997.
8. Земельное право Учебник для вузов /Под ред. С.А.Боголюбова - М.: Издательская группа “Норма-Инфра-М”, 1999.
9. Ерофеев Б.В. земельное право. – М.: Новый юрист, 1998.
10. Жариков Ю. , Улюкаев В. земельное право России - М.: Былина, 1997.
11. Забелышенский А.А. Правовая охрана земель как составной части природного комплекса. Свердловск 1979.
12. Колбасов О.С. Экология: политика – право. М., 1975.
13. Комов Н., Родин А., Алаказ В. Земельные отношения и землеустройство в России М.: изд-во: «Руалит», 1995
14. Шемшученко Ю.С. , Мунтян В.Д. Розовский Б.Т. Юридическая ответственность в области охраны окружающей среды. Киев 1978
15. Крассов О. И. “Земельное право”: Учебник.- М.: Юрист, 2000.-624 с.
Боголюбов С. А. “Земельное право”: Учебник для вузов.-М.: НОРМА,2001.
Legislaţie folosită:
1. Constituţia Republicii Moldova.
2. Codul civil al Republicii Moldova.
3. Codul penal al Republicii Moldova.
4. Codul cu privire la contravenţiile administrative al Republicii Moldova.
5. Codul funciar al Republicii Moldova adoptat la 25 decembrie 1991 prin Legea nr. 828
6. Legea cadastrului bunurilor imobile, nr 1543-XIII din 25.02.1998.
7. Legea privind reglementarea de stat a regimului proprietăţii funciare, cadastrului funciar de stat şi monitoringului funciar de stat, nr. 1247-XII din 22. 12.1992
8. Legea Republicii Moldova privind arenda în agricultură nr. 198-XV din 15.05.2003.
9. Legea cu privire la gaj nr. 838 adoptată la 23.05.96.
10. Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor din 11.05.2000.
11. Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare - cumpărare a pământului, nr.1308 - XIII din 25 iulie
12. Hotărîrea guvernului nr. 1030 din 12.10.1998. care aprobă următoarele acte normative:
- Regulamentul privind programul de stat privind crearea cadastrului
- Regulamentul privind modul efectuării înregistrării primare masive.
- Regulamentul privind registratorul oficiului cadastral teritorial.
- Regulamentul privind concursul pentru ocuparea funcţiei de registrator
13. Hotărîrea guvernului nr. 984 din 21.09.1998. cu privire la unele măsuri pentru urgentarea procesului de împropretăire.
14. Hotărîrea guvernului nr. 1170 din 04.12.1998. cu privire la fondul de garanţie.
15. Hotărîrea guvernului nr. 641 din 16.01.1999. cu privire la formarea bunurilor imobile.
INTRODUCERE:
Răspunderea internaţionala s-a consacrat ca un adevărat principiu al dreptului internaţional public, conform căruia orice încălcare a unei obligaţii internaţionale antrenează răspunderea autorului încălcării si obligaţia acestuia de a repara eventualul prejudiciu produs.
CUPRINS:
1.Fundamentul răspunderii internaţionale a statului
2. Evoluţia istorica a instituţiei si tipuri de răspunderi internaţionale ale statului
3. Elementele răspunderii internaţionale ale statului pentru fapte ilicite
3.1. Conduita ilicita
3.2. Imutabilitatea conduitei ilicite unui subiect al dreptului internaţional public
3.3. Prejudiciul
CONCLUZII:
Raspunderea subiectelor de drept international pentru consecinte pagubitoare rezultate din activitati licite conform dreptului international
Din anul 1978, Comisia de Drept International a O.N.U. manifesta o preocupare constanta pentru stabilirea regimului juridic al raspunderii internationale a statelor, întemeiata “pe risc”. Aceasta forma de raspundere are un caracter obiectiv, fiind suficienta constatarea producerii unui prejudiciu, chiar în absenta încalcarii unei norme de drept international.
BIBLIOGRAFIE:
1. Marian 1. Niciu. Drept intemational public. Vol. I si II. Editura Fundatiei Chemarea", Iasi,1996.
2. Dumitru Popescu, Adrian Nastase. Drept intemational рublic. Casa de edituri si presa ,,Şansa" – SRL, Bucuresti, 1997.
3. Ion Diaconu. Curs de drept internaţional public. Editura ,,Sansa" - SRL Bucuresti, 1993.
4. Kurs mejdunarodnogo prava v 7-mi tomah. Moscva,1989.
INTRODUCERE:
Raportul juridic civil este relaţia socială cu caracter patrimonial sau personal nepatrimonial, reglementată de norma de drept civil.
Raportul juridic procesual civil este relaţia socială reglementată de normele de drept procesual civil între instanţa de judecată şi persoanele ce participă la activitatea judiciară ce se desfăşoară în vederea soluţionării pricinilor civile şi executarea hotărârilor deliberate.
PLAN:
1. Noţiunea raporturilor juridice procesual civile.
2. Subiecţii raporturilor juridice procesual civile.
3. Instanţa de judecată ca subiect al raporturilor juridice procesual civile.
4. Participanţii la proces ca subiecţi ai raporturilor juridice procesual civile.
CONCLUZII:
Studiind mai detaliat această temă am însuşit mai bine care este definiţia raportului juridic procesual civil, deosebirile raportului juridic procesual civil de celelalte raporturi juridice (raporturile juridice procesual civile sunt asigurate în caz de opunere prin forţa autoritară a statului, pe când realizarea celorlalte raporturi nereglementate de norme juridice de norme juridice nu sunt susţinute de forţa statului.
BIBLIOGRAFIE:
Acte normative:
1. Constituţia Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994
2. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din 30.05.2003, Monitorul Oficial nr. 111-115 din 12.06.2003
3. Legea cu privire la organizarea judecătorească nr. 514–XIII din 06.07.1995, Monitorul Oficial nr. 58/641 din 19.10.1995
4. Legea cu privire la instanţele judecătoreşti economice, nr. 970 din 24.07.1996, Monitorul Oficial nr. 77/742 din 28.11.1996
5. Legea cu privire la sistemul instanţelor judecătoreşti militare nr. 836 din 17.05.1996, Monitorul Oficial nr. 51/482 din 01.08.1996
6. Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 – XIII din 20.07.1995, Monitorul Oficial nr. 59-60 din 26.10.1995
7. Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie nr. 789-XIII din 26.03.1996, Monitorul Oficial nr. 32-33/323 din 30.05.1996
8. Legea Republicii Moldova cu privire la Consiliului Superior al Magistraturii nr. 947 din 19.07.1996, Monitorul Oficial nr. 64/65 din 03.10.1996
Monografii:
1. I. Dorfman „Drept procesual civil” Chişinău 2003.
2. Ioan Leş, Drept procesual civil: Cursul universitar, Bucureşti: Lumina Lex, 2002
3. I. Deleanu. Proces civil, Iaşi, Ediţia Chemarea , 1994
4. Viorel Mihai Ciobanu Tratat teoretic şi practic de procedură civilă, Vol.I, Bucureşti, 1996.
Introducere:
Privite prin prisma normelor juridice, raporturile juridice de drept familial apar ca o realizare a normelor prevăzute în legislaţia familială. Aceste norme prevăd anumite modele de comportament. Dar conduita descrisă de norme devine realitate numai atunci, cînd se concentrează în anumite raporturi sociale, cînd se cunosc subiectele raportului, se cunosc în legătură cu ce a apărut acest raport, ce drepturi şi ce obligaţii au subiecte raportului, care vor fi consecinţele abaterii de la modelul prescris de norma juridică etc.
Plan:
1. Noţiunea şi caracteristicile raportului juridic familial
2. Structura raportului juridic familial
2.1. subiectele raportului juridic familial
2.2. conţinutul raportului juridic familial
2.3. obiectul raportului juridic familial
Încheiere:
Dreptul familiei reglementează relaţiile personale nepatrimoniale şi patrimoniale ce rezultă din căsătorie, rudenie, înfiere, precum şi alte relaţii sociale similare celor familiale ce se stabilesc între subiectele de drept familial aflate pe poziţii de egalitate.
Ca şi orice raport juridic, raportul familial se caracterizează prin anumite trăsături: caracter social, caracter istoric, caracter voliţional şi caracter valoric; şi structura internă: subiecte, conţinutul şi obiectul.
Bibliografia:
1. Codul familie al Republicii Moldovai din 26.10.2000;
2. Codul civil al Republicii Moldovai din 6.06.2002;
3. Adriana Corhan “Dreptul familiei. Teorie şi practică”, All Back, Bucureşti 2001;
4. Ştefan Cocoşi, “Dreptul familiei”, Vol. I,II, Lumina Lex, 2001;
5. Ion P. Filipescu, “Tratat de dreptul familiei”, All Back, 1998;
6. Lilia Mărgineanu, Gabriel Mărgineanu, “Dreptul familiei”, Chişinău 2002.
INTRODUCERE:
Mi-am ales acest subiect la lucrarea mea de an pentru că este o temă destul de controversată şi nu mai puţin interesantă. Studiind acest subiect vom putea înţelege pe deplin noţiunea de „raport juridic” şi vom putea deosebi acest tip de raport de alte tipuri de raporturi juridice.
În lucrarea de dată mi-am propus să fac o analiză a raporturilor juridice administrative tradiţionale, precum şi a celora care, deşi, conţin trăsături specifice domeniului privat, sunt supuse regimului juridic de drept public.
CUPRINS:
CAPITOLUL I. NOŢIUNI GENERALE ALE RAPORTULUI JURIDIC ADMINISTRATIV
§ 1. TEORII PRIVIND RAPORTUL JURIDIC ADMINISTRATIV
§ 2. DEFINIŢIA, NATURA JURIDICĂ ŞI CARACTERELE RAPORTULUI JURIDIC ADMINISTRATIV
§ 3. FORMELE RAPORTURILOR JURIDICE ADMINISTRATIVE
CAPITOLUL II. ELEMENTELE RAPORTULUI JURIDIC ADMINISTRATIV
§ 1. SUBIECTELE RAPORTULUI JURIDIC ADMINISTRATIV
§ 2. OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC ADMINISTRATIV
§ 3. CONŢINUTUL RAPORTULUI JURIDIC ADMINISTRATIV
CONCLUZII:
Mi-am propus să studiez această temă pentru consider că este una actuală şi necesită o studiere amănunţită. Am încercat redau o expunere analitică cât mai completă şi obiectivă a aspectelor teoretice şi prac¬tice ceea ce ţin de raportul juridic administrativ.
Am încercat să contribui la examinarea problematicii juridice a unei importante materii din dreptul administrativ - cum este cea a „raporturilor juridice administrative”.
BIBLIOGRAFIE:
1. Ala Climov. Raporturile juridice administrative, Editura Reclama, Chişinău, 2001.
2. G. Vrabie, S. Popescu, "Teoria generală a dreptului", Iaşi, 1993
3. Maria Dvoracek, "Drept administrativ", Iaşi, 1993Maria Orlov. Drept administrativ, Chişinău, 1999.
4. Prisăcaru, "Tratat de drept administrativ român", Bucureşti, 1993
5. R. Ionescu, "Drept administrativ", Bucureşti, 1970
6. Maria Orlov. Drept administrativ, Chişinău, 2000.
7. Iorgovan. Tratat de drept administrativ, Vol. I, Editura Nemira, Bucureşti, 1996.
8. Iorgovan. Tratat de drept administrativ, Vol. II, Editura Nemira, Bucureşti, 1996.
9. Iorgovan. Drept administrativ. Tratat elementar, Vol. I, Editura Nemira, Bucureşti, 1993.
10. Victor Popa. Dreptul public. Chişinău, 1998.
11. Ion Creangă. Curs de drept administrativ pentru studenţii facultăţii de drept. Chişinău, ed. Epigraf,
12. Zubco V., I. Creangă, A. Pascari, D. Visterniceanu, O. Uţică, R. Pulbere. Ghidul funcţionarului public în contenciosul administrativ, editura Bons Offices, Chişinău, 2005
13. Ioan Alexandru. Structuri, mecanisme şi instituţii administrative, Bucureşti, 1992, 1996.
14. B. Brezoianu. Drept administrativ român, Editura Lucreţiu, Bucureşti.
15. Д. С. Овсянков. Административное право, Москва, 1996.
16. Д. Н. Бахрах. Административное право России, Москва, 2002.
Introducere:
Asupra bunurilor soţilor se aplică două regimuri juridice, şi anume regimul juridic proprietăţii comune în devălmăşie şi regimul juridic proprietăţii personale.
Proprietatea personală, evident, presupune aparţinerea unui anumit bun unei anumite persoane, adica presupune exercitarea dreptului de proprietate asupsa unui bun de catre o singură persoană. Proprietatea în devălmăşie se distinge prin aceea că aparţine nefracţionat tuturor titularilor devălmaşi şi are ca obiect bunuri comune nefracţionate în materialitatea lor.
Plan:
1. Noţiuni generale privind regimului legal al bunurilor soţilor
2. Proprietatea comună în devălmăşie a soţilor
3. Proprietatea personală a soţilor
4. Urmărirea bunurilor comune şi personale a soţilor
Încheiere:
Analizînd regimul juridic al bunurilor soţilor, proprietatea comună în devălmăşie şi proprietatea personală a lor, putem menţiona concluziona că bunurile dobândite de către soţi din contul veniturilor obţinute de fiecare dintre soţi din activitatea de muncă, activitatea de întreprinzător, activitatea intelectual; premiilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi, cu excepţia celor care au un caracter de compensare (ajutor material, despăgubire pentru vătămarea sănătăţii etc.
Bibliografia:
1. Codul familie al Republicii Moldovai din 26.10.2000;
2. Codul civil al Republicii Moldovai din 6.06.2002;
3. Adriana Corhan “Dreptul familiei. Teorie şi practică”, All Back, Bucureşti 2001;
4. Ştefan Cocoşi, “Dreptul familiei”, Vol. I,II, Lumina Lex, 2001;
5. Ion P. Filipescu, “Tratat de dreptul familiei”, All Back, 1998;
6. Lilia Mărgineanu, Gabriel Mărgineanu, “Dreptul familiei”, Chişinău 2002
