Introducere:
În condiţiile economiei de piaţă activitatea economică este concentrată în veriga de bază a economiei - întreprinderi, unde se crează bunurile materiale şi serviciile necesare societăţii. Aici se află resursele materiale şi umane, aici se iau deciziile cu privire la utilizarea lor.
Întreprinderea sau firma sunt noţiuni sinonime, ambele reprezentînd agenţi economici care produc bunuri şi servicii destinate vînzării pe piaţă. Deci, întreprinderea este unitatea structurală de bază a economiei de piaţă care foloseşte resursele materiale şi umane pentru producerea bunurilor şi serviciilor în scopul de a obţine profit.

CUPRINS:
1. Noţiune de întreprindere şi caracteristicele ei principale

2. Clasificarea întreprinderilor din industria alimentară

3. Funcţiile şi sarcinile întreprinderii în economia naţională

4. Legea despre antreprenoriat şi întreprinderi - principalul document
ce reglementează activitatea întreprinderilor

5. Proprietatea: esenţa şi formele ei.

6. Formele organizatorico-juridice ale întreprinderilor.

7. Etapele organizatorice şi juridice ale deschiderii unei afaceri în
Republica Moldova

8. Organizarea controlului activităţii întreprinderii asupra eficienţei
funcţionării întreprinderii în condiţiile economiei de piaţă

Concluzii:
Întreprinderea - veriga de bază a producerii, (bunurilor materiale şi oferirea diferitelor servicii destinate pieţei). Astfel, întreprinderile alcătiesc, de fapt, sectorul productiv al economiei de piaţă.
Activitatea întreprinderilor urmăreşte saturaţia pieţei cu diferite mărfuri. Fiecare întreprindere este determinată de piaţă să sporească performanţa produselor sale, să studieze cerinţele pieţei şi să propună consumatorilor noi produse, participînd activ la asigurarea cerinţelor crescînde ale consumatorilor.

Bibliografia:
1. «Legea despre antreprenoriat şi întreprindere», Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.21-22 Chişinău, 27 decembrie 2001.
2. «Economia şi gestiunea întreprinderii», Nicolescu Ovidiu, Bucureşti 1980.
3. «Analiza economico-financiară a întreprinderii: metode şi tehnici», Mărgulescu Dumitru, Bucureşti 1994.
4. «Studiu privind evaluarea întreprinderilor: anlize comparative», Frăsineanu Corina, Bucureşti 2002.
5. «Economia întreprinderii», L. Zahiu, M. Gheorghiţă, Bucureşti 1999.
6. «Organizarea întreprinderilor industriale. Proiectarea întreprinderilor»,V. Crăciunescu, L. Lădar, Timişoara V-I.
7. «Gestiunea financiară a întreprinderii», Stroc Radu, Bucureşti 2002.
8. «Economia şi gestiunea întreprinderii», C. Bărbulescu, Bucureşti 1995.
9. «Analiza financiară - instrument de apreciere şi fundamentare a strategiei financiare a întreprinderii», Botnari Nadejda, Chişinău ASEM 2000.
10. «Evaluarea întreprinderii: lucrări aplicative, studii de caz», D. Dumitrescu, Bucureşti 2000.
11. «Gestiunea financiară a întreprinderii», Brezeanu Petre, Bucureşti 2002.
12. «Argumentarea şi promovarea politicii restructurării întreprinderilor», Guţu Viorel, Chişinău 2001.
13. «Economia firmelor contemporane», Nicolae Ciornîi, Ilie Blaj, Chişinău UTM 2003.

Întroducere:
Transportul auto este o ramură importantă a economiei naţionale, care are la bază rezolvarea problemelor în traficul de mărfuri şi pasageri, şi asigură relaţiile economice şi de producere între diferite ramuri ale economiei, inflienţează considerabil la rezolvarea forţelor de producere, tehnologia producerii conform formării valorii indicilor.
Rolul transportului este foarte important în dezvoltarea societăţii, în domeniul social, economic şi cultural, în realizarea legăturilor economice şi culturale cu ţările din străinătate.

CUPRINS:
1. Caracteristica întreprinderii
1.1. Caracteristica generală a întreprinderii
1.2. Schema de dirijare şi structura întreprinderii

2. Caracteristica tehnico-economică a întreprinderii
2.1. Structura şi caracteristica mijloacelor de transport şi a fondurilor fixe ale întreprinderii
2.2. Caracteristica tehnico-economică a întreprinderii

3. Planificarea, marketingul şi a asigurarea calităţii la întreprindere

Introducere:
Profundele procese economice şi tendinţele pozitive deja conturate în economie, precum şi speranţele în vederea stări reale în sfera producţiei, într-un fel sau altul, ţin de problemele extinderii în republică a activităţii de antreprenoriat.
E şi firesc să fie aşa mai ales dacă studiem experienţa ţărilor dezvoltate unde, începând cu a doua jumătate a anilor 70 ai secolului XX, antreprenoriatul mic şi mijlociu a beneficiat de o dezvoltare vertiginoasă. În Germania şi Franţa cota întreprinderilor mici atinge nivelul de 45%, în Japonia şi SUA – 50% şi în Ţările Scandinave până la 75% din producţia industrială. Aceste întreprinderi asigură cu locuri de muncă majoritatea populaţiei şi joacă un rol important în exportul producţiei fabricate. Economiştii de forţă afirmă că activitatea de antreprenoriat va deveni un „element-cheie” în constituirea economiei de piaţă în fostele ţări socialiste.

Planul:
1. Esenţa, rolul şi tipologia întreprinderilor.
2. Întreprinderile mici şi mijlocii ca soluţie optimă pentru dezvoltarea economiei.
3. Restructurarea întreprinderilor în Republica Moldova.

Încheiere:
Depăşirea crizei actuale se poate înfăptui numai prin negarea sistemului monopolist - statal, dictatorial, etc., care generează probleme în dezvoltarea economică a oricărui stat. S-a afirmat, prin urmare, opţiunea către o economie de piaţa, întrucât acest tip de economie este singurul care s-a impus, printr-o înalta eficienta, viabilitatea sa fiind atestata de nivelul economic al tarilor avansate din lume.
Modificarea radicala a relaţiilor de proprietate şi apariţia unui număr de întreprinderi noi, care prezintă varietate de însuşiri economice, tehnice umane, juridice.

Bibliografia:
1. Dobrotă Niţă. Economie politică (Economics). Bucureşti 1992
2. Dobrotă Niţă, Sandu Costache. Economie politică. Vol. I, II, III.
3. Neculce Vasile. Economia politică. Galaţi 1991
4. Moldovanu D. Economia politică. Chişinău 200
5. Chircă . Evoluţia reformelor economice. Chişinău 200
6. Mircea Boulescu „Finanţele Întreprinderii”. Finanţe, bănci, asigurări. Nr.2 februarie 2002.
7. Ion Pîrţatchi „Indicatori statistici în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii”. Economie şi finanţe nr.5 2001.
8. Anatol Cîşlari „Restructurarea unităţilor economice în perioada de criză a economiei tranzitorii”. Economica nr.4 2000.
9. Nadejda Botnari „Particularităţile structurii capitalului în întreprinderile industriale din R. Moldova”. Economie şi finanţe nr.4 2001.
10. Predoi A. Tribuna Economică nr.3 1998.
11. Cezar Costescu „Întreprinderile mici şi mijlocii. Alternativă viabilă.”
12. Economie şi finanţe nr.5 2001.

Introducere:
Ca urmare a creşterii economice generale, progreselor obţinute în toate domeniile vieţii economice şi sociale, omul a ajuns astăzi să dispună de mijloace tehnice atât de perfecţionate, încât consumă cantităţi imense de resurse naturale regenerabile şi neregenerabile, exploatând tot mai intens factorii de mediu şi modificând natura într-un ritm rapid. Neimpunând însă asupra acţiunilor sale un control adecvat şi conştient, omul lasă cale liberă dezlănţuirii unor dezechilibre economice, cu efecte negative asupra calităţii vieţii sale cât şi asupra evoluţiei biosferei.

CAPITOLUL I Interacţiunea economiei şi a mediului ambiant
1.1. Relaţia dezvoltare economică – mediu ambiant
1.2. Criza mediului ambiant – forme de manifestare
1.3 Teoria economică şi protecţia mediului ambiant

CAPITOLUL II Strategii naţionale şi internaţionale privind protecţia mediului
2.2 Rolul întreprinzătorului, al statelor naţionale şi al comunităţii internaţionale în protecţia mediului
2.3 Educaţie ecologică – cerinţă a progresului societăţii omeneşti

CAPITOLUL III Caracteristica mediului ambiant în Republica Moldova
3.1 Forme de manifestare şi de soluţionare a crizei mediului ambiant în Republica Moldova
3.2 Participarea instituţiilor publice la luarea deciziilor legate de mediu

Concluzie:
Făcând această remarcă, nu intenţionăm să prezentăm vreo variantă a modelelor de creştere economică şi de evoluţie a mediului înconjurător, ci doar să subliniem câteva lucruri mai importante:
în primul rând, există un număr mare de factori care au numai o existenţă simultană, ci sunt într-o strânsă interconexiune. Potrivit acestui principiu orice lucru este conectat cu oricare alt lucru şi, ca atare, producând un impuls sau perturbând un factor, datorită strânsei lor interconexiuni, are loc, mai curând sau mai târziu, o mişcare sau o perturbare a altor factori sau chiar a întregului sistem;

Cuprins:
Capitolul 1 INTEGRAREA REPUBLICII MOLDOVA IN UNIUNEA EUROPEANA . ACTIUNI SI IMPLICATII GEOECONOMICE
1.1. Determinismul geografico-istoric si vectorii economici externi ai Republicii Moldova.
1.2. Desuetitudinea economica a Comunitatii Statelor Independente.
1.3. Analiza implicatiilor geoeconomice ale integrarii Republicii Moldova in Uniunea Europeana.
1.4. Suveranitatea Republicii Moldova si integrarea europeana.

Capitolul II. Ajustarea politicilor industriale si agrare la realitatile europene
2.1. Optiuni pentru conformarea cu politica agricola comuna a Uniunii Europene.
2.2. Dezvoltarea industriei ca premisa pentru depasirea factorilor spatiali.
2.3. Integrarea si capacitatea de concurenta a producatorilor din Republica Moldova.

Capitolul III. Evaluarea posibilitatilor de aderare la Uniunea Europeana
3.1. Oportunitatile oferite de Acordul de Parteneriat si Colaborare, comparativ cu Acordurile de Asociere ale tarilor central si esteuropene.
3.2. Unirea cu România si integrarea in Uniunea Europeana.
3.3. Integrarea europeana si colaborarea regionala.

Incheiere:
Consideram ca in linii generale am atins scopurile pe care le-am fixat
când am inceput acest studiu. Obiectivele noastre fundamentale pe
parcursul studiului au fost: in primul rând sa demonstram absenta motivelor
economice si geoeconomice care ar indreptati prezenta Republicii Moldova
in structurile Comunitatii Statelor Independente; in al doilea rând, sa
argumentam in favoarea aderarii plenare a Republicii Moldova la Uniunea
Europeana.

Referinte bibliografice:
1. Gheorghe Floricel, Coridorul euroasiatic de transport prin Marea
Neagra. Drumul Matasii in secolul XXI. Editura economica, Bucuresti, 1998.
2. IFRI, RAMSES 1998. Dunod, Paris, 1997.
3. Jean-Pierre Faugere, Economie europeenne. Presse de sciences
politiques et Dalloz, Paris, 1999.
4. L.Union Europeenne. Les notices. La documentation francaise, Paris,
1999.
5. Loukas Tsoukalis, Noua economie europeana revizuita. (traducere din
engleza). Editura Arc, Chisinau, 2000.
6. Michel Ayral, Le marche interieure de l.Union Europeenne. La
documentation francaise, Paris, 1998.
7. Octavian Sofransky, Republica Moldova: Capital geopolitic. Editura
Cartier, Chisinau, 1999.
8. Oleg Serebrian, Va exploda Estul? Geopolitica spatiului pontic.
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1998.
9. Pascal Boniface, Atlas des relations internationales. Hatier-Paris,
1997.
10. Gheorghe Cojocaru, GUAM: Arhipelagul petrolului. Revista .Arena
Politicii., anul II, nr.3 (15), noiembrie 1997.
11. Garnet Sh., Limitele puterii de la Kremlin. Revista .Arena Politicii.,
anul I, nr.3, septembrie 1996.
12. Igor Munteanu, Moldova si CSI . o alianta fragila. Revista .Arena
Politicii., anul II, nr.2 (14), octombrie 1997.
13. Alexei Salmin, Prezentul si perspectivele CSI. Revista .Arena
Politicii., anul I, nr.2, august 1996.
14. Александр Дугин, Основы геополитики. АРКТОГЕЯ-центр,
Москва, 1999.
15. Страны мира. Справочник. 1999. Москва, Из-во
«РЕСПУБЛИКА», 1999.
16. Э.Г. Кочетов, Геоэкономика. Москва, Из-во БЕК, 1999.
17. Джордж Сорос, Кризис мирогово капитализма. Издательский
дом ИНФРА-М, Москва, 1999.
18. Olaf F. Knudsen, .Analizarea securitatii statului mic: rolul factorilor
externi., [NATO: ce este, ce va fi. Noua Europa si securitatea statelor mici],
Bucuresti, 1996.
19. Istoria României in date, Mica intreprindere editorial-poligrafica
.Crai-nou., 1992.
20. Nicolae Rimbu, Geografia Republicii Moldova. Editura .Lumina.,
Chisinau, 1991.

INTRODUCERE:
Istoria dezvoltării omenirii ne arată că problema de bază atît a înaintaşilor noştri, cît şi a noastră însăşi, profilează grija pentru asigurarea bunătăţii şi a securităţii economice individuale şi comune. Una din consecinţele amplificării şi adîncirii interdependenţelor economice dintre state în lumea contemporană este şi tendinţa tot mai puternică a economiilor naţionale de a conlucra sub variate forme de cooperare şi integrare economică internaţională, deoarece analiza şi evoluţia dezvoltării economice a demonstrat că societăţile umane cîştigă creşterea economică mai mult atunci cînd îşi unesc eforturile, activităţile lor, decît atunci cînd sînt divizate. Totodată, însăşi procesul integrării economice internaţionale cunoaşte o evoluţie continuă atît în privinţa modalităţilor de înfăptuire, cît şi a consecinţelor sale multiple, manifestîndu-se cu unul dintre procesele economice cu implicaţii globale profunde în viaţa ţărilor şi a popoarelor lumii.

CUPRINS:
CAPITOLUL I. Cooperare şi integrare economică internaţională
1.1. Conceptul de cooperare internaţională
1.2. Esenţa şi formele cooperării

CAPITOLUL II. Integrarea economică internaţională
2.1. Conceptul de integrare
2.2. Cauzele integrării economice
2.3. Principalele forme şi grupări de integrare economică
2.4. Piaţa unică – trăsătura esenţială a integrării eeconomice
2.5. Comunitatea Economică Europeană. Relaţii şi tendinţe
2.6. Consecinţele integrării economice internaţionale

CAPITOLUL III. Cooperarea şi integrarea economică a Republicii Moldova în spaţiul economic internaţional

BIBLIOGRAFIE:
I. Cărţi
1. Ciucur Dumitru, "Economie politică", Editura Economică, 2001;
2. Cojuhari Andrei, "Teorie economică”, Editura Chişinău 2003;
3. Dobrescu Emilian M., "Integrarea economică”, Editura All Beck, 2001;
4. Dobrotă Niţă, "Economie politică”;
5. Galagiu Ion, "Economie mondială”;

II. Aricole
6. Administrarea publică, nr.2, 2002;

III.
7. www. google. ro
8. www.e-democracy. ro
9. www. ase.ro

INTRODUCERE:
Omenirea este angajată într-un proces istoric de trecere la o nouă societate şi la un nou sistem economic de integrare mondială. Sfidarea de mare anvergură şi de adâncă profunzime, îşi va putea găsi răspunsul adecvat printr-un efort creativ susţinut şi bine concertat. Numai progresul general în cunoaşterea umană va fi în măsură posibilă deschisă cu noi orizonturi a oamenilor şi popoarelor în direcţia conceperii unui alt tip de societate, o integrare a Republicii noastre respectiv

CUPRINS:
Capitolul I. Esenţa şi structura economiei mondiale
1.1 Economia mondială şi trăsăturile ei esenţiale
1.2 Definirea integrării şi avantajele integrării internaţionale
1.3 Circuitul economic şi formele de cooperare

Capitolul II. Principalele forme de integrare în cadrul economiei mondiale
2.1 Comerţul internaţional, balanţa comercială şi de plăţi externe
2.2 Migrarea internaţională a forţei de muncă, diviziunea mondială a muncii
2.3 Globalizarea economiilor

Capitolul III. Integrarea Republicii Moldova în cadrul economiei mondiale
3.1 Principiile, formele, căile de integrare a R.M. în cadrul economiei mondiale
3.2 Etapele sistemului monetar
3.3 Trăsăturile pieţei monetare în Republica Moldova

Încheiere:
După toate cele analizate în această lucrare, ne dăm bine seama că economia mondială este o problemă economică complicată, care generează până în prezent aprinse dispute atât teoretic cât şi politice în întreaga lume. Pe baza metodologiei generale şi de tratate a mecanismelor economiei mondiale a pieţelor în general, în lucrarea dată am analizat integrarea economică a R. Moldova în cadrul economiei mondiale. Fiecare ţară foloseşte metodele sale de integrare în cadrul economiei mondiale.

BIBLIOGRAFIE:
1. Virgil Gheorghiţă, Aristite Cociuban „Economie mondială”, ed. Politeia – SNSPA, 2002.
2. Sterian Dumitrescu „Economie mondială”, ed. Interprint, Bucureşti, 1994;
Tribuna economică nr. 38/2002.
Tribuna economică nr. 18/2002.
Tribuna economică nr. 4/2002.
Tribuna economică nr. 12/2002.
3. Dumitrescu Florea „Căile stabilităţii monetare”, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1993.
4. B.N.R. „Politica monetară în perioada de tranziţie”, Bucureşti, 1998.
5. Revista „Ţara”, ediţie trimestrială, Moldova.
6. Revista „Tendinţe în economia Moldovei”, ediţie trimestrială, Moldova.

Introducere:
Omenirea este angajată într-un proces istoric de trecere la o nouă societate şi la un nou sistem economic de integrare mondială. Sfidarea de mare anvergură şi de adâncă profunzime, îşi va putea găsi răspunsul adecvat printr-un efort creativ susţinut şi bine concertat. Numai progresul general în cunoaşterea umană va fi în măsură posibilă deschisă cu noi orizonturi a oamenilor şi popoarelor în direcţia conceperii unui alt tip de societate, o integrare a Republicii noastre respectiv a realizării unui nou sistem economic, concomitent, mai eficient şi mai echitabil.

Cuprins:
Capitolul I. Esenţa şi structura economiei mondiale
1.1 Economia mondială şi trăsăturile ei esenţiale
1.2 Definirea integrării şi avantajele integrării internaţionale
1.3 Circuitul economic şi formele de cooperare

Capitolul II. Principalele forme de integrare în cadrul economiei mondiale
2.1 Comerţul internaţional, balanţa comercială şi de plăţi externe
2.2 Migrarea internaţională a forţei de muncă, diviziunea mondială a muncii
2.3 Globalizarea economiilor

Capitolul III. Integrarea Republicii Moldova în cadrul economiei mondiale.
3.1 Principiile, formele, căile de integrare a R.M. în cadrul economiei mondiale
3.2 Etapele sistemului monetar
3.3 Trăsăturile pieţei monetare în Republica Moldova

Încheiere:
După toate cele analizate în această lucrare, ne dăm bine seama că economia mondială este o problemă economică complicată, care generează până în prezent aprinse dispute atât teoretic cât şi politice în întreaga lume. Pe baza metodologiei generale şi de tratate a mecanismelor economiei mondiale a pieţelor în general, în lucrarea dată am analizat integrarea economică a R. Moldova în cadrul economiei mondiale. Fiecare ţară foloseşte metodele sale de integrare în cadrul economiei mondiale.

Bibliografie:
1. Sergiu I. Chircă, „Mecanismele sistemelor economice”, Editura ASEM, Chişinău, 2004.
2. Virgil Gheorghiţă, Aristite Cociuban „Economie mondială”, ed. Politeia – SNSPA, 2002.
3. Octavian Sofransky, „Republica Moldova: Capital geopolitic”, Editura Cartier, Chisinau, 1999.
4. Farcaş Alexandru, Economia de piaţă : micro, macro, mondoeconomie Cluj-Napoca, Libris, 1996.
5. Dumitrescu Florea „Căile stabilităţii monetare”, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1993.
6. Umaneţ Valeriu, Economie politică, Chişinău, Editura U.S.M., 2001
7. Borş V., Railean V., Republica Moldova şi integrarea economică europeană, Chişinău, 2000.
8. Moldovan D., Economia relaţiilor externe. Chişinău, 1999.
9. Dumitrescu S., Bal A., Economie mondială. Ed. Economica, 1999.
10. Dumitrescu S., Gheorghiţă V., Marin G. – Economia Mondială, Ed. Independenţa Economică, 1998.

Introducere:
Cu aproape un an în urmă pe continentul bătrîn au fost inregistrate două evenimente cu o semnificaţie deosebită, evenimente care trasează simbolic calea spre realizarea idealului Europei unite prin integrarea în familia europeană a statelor ce aparţin spaţiului european. Primul val al extinderii spre est a UE care s-a consumat la 1 mai 2004 marchează avansarea statelor europene spre împlinirea visului Europei integre, paşnice şi prospere. Ziua Europei pe care o sărbătorim la 9 mai, a cărei conotaţie este amplificată de aderarea la UE a 10 noi membri, ne oferă în fiecare an ocazia de a reflecta o dată în plus, de a pătrunde în spiritul valorilor europene, racordîndu-ne în mod corespunzător acţiunile.

CUPRINS:
CAPITOLUL I. INSTITUŢIONALIZAREA RELAŢIILOR POLITICE DINTRE REPUBLICA MOLDOVA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ
1.1. Acordul de Parteneriat şi Cooperare semnat cu Republica Moldova
1.2. Oportunităţile oferite Republicii Moldova de Acordul de Parteneriat şi Cooperare

CAPITOLUL II. REPUBLICA MOLDOVA ÎN CADRUL PROGRAMELOR REGIONALE EUROPENE
2.1. Pactul de Stabilitate în Europa de Sud-Est
2.2. Republica Moldova şi proiectele euroregiunilor “Dunărea de Jos” şi “Prutul de Sus”
2.3. Colaborarea Republicii Moldova în cadrul Iniţiativei Central-Europene

CAPITOLUL III. PERSPECTIVELE REPUBLICII MOLDOVA DE INTEGRARE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ.ASPECTELE POLITICII ECONOMICE
3.1. Criteriile de aderare la Uniunea Europeană
3.2. Posibilităţile Republicii Moldova de integrare în Uniunea Europeană
3.3. Aspecte ale politicii economice din Republica Moldova

CONCLUZIE:
Dintr-o perspectivă pragmatică integrarea în UE se va solda cu două consecinţe majore, pe de o parte reducerea suveranităţii politice, iar pe de altă parte apariţia noilor posibilităţi pentru promovarea intereselor economice naţionale. În această ordine de idei Republica Moldova trebuie să-şi structureze propria viziune asupra modului cum înţelege ca dezvoltarea într-o perspectivă apropiată relaţiile sale cu UE. Aceasta ar putea să se materializeze prin adoptarea unui document care ar urma să fie adoptat de către cele trei ramuri ale puterii de stat şi de către societatea civilă şi care ar trebui să afirme clar ideea integrării. Una din căile cele mai importante spre integrare în UE ar fi exploatarea potenţialului oferit de APC, care reprezintă documentul cel mai important în şirul celor care formează cadrul juridic al relaţiilor dintre Republica Moldova şi UE. Problema, însă, este că ni se cere implementarea deplină a APC, care de fapt nici nu include prevederi referitoare la obţinerea statutului de membru cu drepturi depline.

Bibliografie:
1. Railean V.Integrarea ţărilor este-europene în Uniunea Europeană: percepte pentru Moldova. Chişinău, editura Civitas, 2000,p.13-24

2. Buscăneanu S. Criteriile europene în perspectiva elaborării concepţiei de integrare europeană a Republicii Moldova. www.ipp.md/publications/studiu Buscăneanu.doc;

3. Gudîm A. Republica Moldova şi Uniunea Europeană ca parteneri. Chişinău, TACIS, 2002, p. 39

4.Raţă Gh. Politici sociale în Uniunea Europeană: concluzii pentru Republica Moldova. www.ipp.md/publications/stRaţă.fin

5. Cuc V. Etapele integrării europene.// Democraţia, nr. 27, 2003, p.3

6. Orientarea europeană ca problemă internă. www.ipp.md/publications/orieheur/

7. Moldova şi frontierele externe ale UE. www.ipp.md

8. Lungu D. Uniunea Europeană apreciază pozitiv dialogul politic cu Republica Moldova. // Moldova Suverană, nr. 48, 2004, p.5

9. Concepţia integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. // Democraţia, nr. 36, 2003, p.10

10. Barbăroşie A. Republica Moldova şi integrarea europeană, Chişinău, 2001,p.3-15

11.Gudâm A. Republica Moldova şi Uniunea Europeană la parteneri, Chişinău, 2002,p.39-45

12. Cojocaru Gh. Politica externă a Republicii Moldova, Chişinău, 2001,p.25-32

13. RM şi Integrarea europeană:elemente de strategie,Chişinău,2003,p.65-103

14.Serebrean O. Evaluarea stării actuale a procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, Chişinău, 2000,p.32-39

15.Railean V. Republica Moldova şi integrarea economică europeană, Chişinău, 2000,p.52-61

ÎNTRODUCERE:
Dezvoltarea cooperării regionale în domeniul reglementării activităţii finaciar-monetare în limitele Uniunii Europene se începe practic simultan odată cu dezvoltarea cooperării la nivel mondial .Această afirmaţie este concepută datorită existenţei tratatelor şi acordurilor internaţionale de ex.Tratatul de la Roma din 1948,în cuprinsul căruia se conţinea prerogativa constituirii instituţii europene şi respectiv în 1958 apare ca instituţie europeană Banca Europeană de Investiţii.

Plan:
Capitolul I. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD)-instituţie europeană regională financiar-monetară
1.1. Apariţia şi funcţionarea BERD-ului
1.2. Rolul şi scopurile BERD-ului
1.3. Activitatea BERD-ului
1.4. Finanţarea Europei Centrale, Europei de Est şi a ţărilor CSI de către BERD
1.5. Cerinţele BERD-ului faţă de proiectele prezentate spre finanţare şi adresarea în BERD

Capitolul II. Banca Europeană de Investiţii (BEI) – instituţie europeană regională financiar-monetară
2.1. Constituirea BEI
2.2. Organizarea şi funcţionarea BEI
2.3 Activitatea BEI. Planul operaţional al BEI 2000-2004
2.4 Importanţa BEI pentru ţările membre şi pentru partenerii săi

Capitolul III. Alte instituţii europene regionale financiar-monetare
3.1.Formarea instituţiile Europene bancar-monetae în baza tratatelor internaţionale
3.2. Institutul Monetar European (IME) şi Banca Centrală Europeană (BCE)
3.3. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)
3.4. Fondurile europene bancare şi financiare:
a) Fondul European de Dezvoltare ;
b) Fondul European de Investiţii;
c) Fonduri de pre-aderare ;

Capitolul IV. Procesul de investire şi finanţare a ţărilor CSI, inclusiv Republica Moldova (RM) de către instituţiile europene regionale financiar-monetare
4.1. Reformele de bază ale instituţiilor în activitatea economică şi financiară a ţărilor CSI
4.2. Relaţiile RM cu instituţiile europene regionale financiar-monetare
4.3. Cooperarea dintre RM şi BERD. Reprezentanţa BERD-ului în RM

Concluzii:
Cooperare regională europeană este foarte importantă pentru domeniul reglementării şi dezvoltării sistemelor financiar-monetare ale ţărilor membre. Datorită existenţei acestor instituţii, economia ţărilor membre, se supervizează şi poate să se conforme sistemului economic, monetar şi financiar european.
Scopul acestor instituţii este să promoveze dezvoltarea economică prin încurajarea creşterii întreprinderilor productive private din ţările membre, îndeosebi îndeplinirea acestui scop se face prin:

Bibliografie:
Legislaţia Republicii Moldova
1. Constituţia RM din 27 august 1994
2. Legea cu privire la statutul, imunitatea, privilegiile şi facilităţile acordate BERD-ului în Mldova, nr. 207/XIII 29.07.1994, MO. Nr. 7,8 din 06.10 1994 art.72.
3. Hotărîrea Guvernului 499/24.07.1992 “Cu privire la aprobarea Acordului de împrumut, încheiat între CEE (creditor),RM (benificiar) şi BNM (agentul benifciarului) pentru 27 mln. EURO semnat la Bruxelles”,MO., nr.7/190 din 30.07.1992.
4. Hotărîrea Parlamentului 246/24.12.1998 “Pentru ratificarea Acordului degaranţie dintre RM şi BERD, semnat la 18.12.1998”, MO., nr.1-2/5 07.01.1999.
Tratate internaţionale
5.Tratatul de la Roma instituind CEE şi CECA din 1957 (intrat în vigoare de la 1 ianuarie 1958).
6.Tratatul de la Maastriht privind UE-1992 (intrat în vigoare din 1 noiembrie 1993).
7.Tratatul de la Amsterdam privind UE-1997 (intrat în vigoare la 1 mai 1999).
8.Hotărîrea Parlamentului nr.208-XIII din 29.07.94
Manuale şi Monografii
9. Dan Drosu Şaguna „Tratat de drept financiar şi fiscal” Bucureşti 2001, editura ALL BECK.
10. Marcu Viorel „Drept instituţional comunitar 2001 Bucureşti ediţia II, editura Lumina Lex
11. Dumitru Mazilu Integrarea Europeană „Drept comunitar şi instituţii europene (curs) 2001 Bucureşti
12.Filipescu Ion Fuera Augustin, Drept instituţional comunitar european,ediţia – IV Bucureşti 1999,editura Actani.
13. Raluca Miga – Beşteliu Organizaţii internaţionale interguvernamentale Bucureşti 2000, edituira ALL BECK.
14.Octavian Bibere, Uniunea Europeană între real şi virtual, Bucureşti 1999, editura ALL Educaţional.
15. Roxana Munteanu Drept European – Instituţii Ordine juridică Bucureşti 1996.
16. Stela Ţurcanu, Drept comunitar (curs universitar), Chişinău 2001.
17.Victor Burac, Drept bancar, curs de lecţii, Chişinău 2001.
18. Н. Ю. Ерпылева, Международное банковское право, Москва 1998.
19. Leonard Dick, Ghidul Uniunii Europene , Washington 2000.
20. Stephen George, Politics and Policy in the EU, Oxford , London, 1991.
21. Barger Teresa, „Financial institutions”, Washington 1998.
22.Adam Bronstona, The European Bank for Reconstruction and Development, Manchester University Press, Manchester 1999.

Introducere:
Trecerea la economia de piaţă a R.M. a scos în vileag o serie de probleme, activităţii cărora tot mai mult o rlevă criza economică şi socială: instabilirea economică, falimentarea întreprinderii deficitul bugetar, şomajul, pierderea cadrelor de o înaltă calitate etc.
Problema primordiară în perioada de tranziţie o constituie formarea şi dezvoltarea economică de piaţă cu multiple forme de proprietate în care statul î-şi pierde funcţiile administrativ de comandă.

CUPRINS:
Capitolul I. Iniţiativa privată şi antreprenoriatul
1.1. Evoluţia, teoria sistemului antreprenorial
1.2. Locul şi rolul sistemului antreprenorial în structura modernă a sistemului economic
1.3. Structura organizaţională de gestiune a sistemului antreprenorial

Capitolul II. Caractersiatica generală a SRL "Sanin”
2.1. Statutul juridic şi caracteristica întreprinderii
2.2. Activitatea întreprinderii în organizarea producerii
2.3. Analiza activităţii economico-financiară a SRL "Sanin”

Capitolul III. Eficienţa activităţii antreprenoriale în condiţiile reformei Economice
3.1. Particularităţile activităţii de inovare în cadrul întreprinderilor industriale
în perioada de tranziţie
3.2. Implimentarea reformelor economice în sistemul antreprenorial a
Republicii Moldova

Bibliografie:
1. Constantic Sasu "Enciclopedia întreprinzătorului”, Bucureşti 1999, Editura Economică, pag. 9;
2. Druker F. Petr "Inovaţia şi sistemul antreprenorial”, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1993, pag. 7;
3. Fruker (opera citată), pag. 158;
4. Constantin Sasu (opera citată), pag. 9;
5. Druker (opera citată), pag. 9-11:
6. Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2002 – Departamentul Statisticii şi sociologiei a Republicii Moldova – Chişinău, 2002;
7. "Moldova Suverană”, 14 martie, 2001, pag. 3;
8. Gortolomei, Probleme businessului în cercetările ştiinţifice studenţeşti, Chişinău 2001, pag. 61;
9. Legea nr. 845 – XII / 03. 01. 92 / cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi;
10. Roşca N. "Dreptul afacerilor”, Chişinău, Editura Cartser, 1997, pag. 90-130;
11. Roşca N. "Dreptul afacerilor scheme”, Chişinău, Editura Carster, 1997, pag. 63;
12. Saharneanu "Reformele economice în Republica Moldova şi Romănia: realizări tendinţe, probleme”;
13. Guţu I. Republica Moldova: economia de tranziţie: Chişinău, Editura Litera, 1998, pag. 234 – 384;
14. Ciornîi N. "Tranziţia la economia de piaţă şi investiţiile străine în Republica Moldova”, Chişinău, Editora Internaţională, 2002, pag. 55-78.

Introducere:
Potrivit conceptului de dezvoltare durabilă a societăţii, comerţul are o importanţă strategică pentru dezvoltarea echilibrată şi viabilă a sistemelor economice şi sociale din orice ţară. Respectivul comerţ este un sector de activitate precisă, cu un ridicat grad de complexitate, structurat pe domenii interioare multiple, în cadrul cărora roluri importante revin distribuţiei cu amănuntul, depozitării mărfurilor şi aprovizionării cu ridicata, precum şi activităţilor de import-export. Într-o asemenea accepţiune, comerţul reprezintă una dintre cele mai importante laturi ale economiei moderne, devenind elementul principal al economiei de piaţă, indiferent de forma acesteia.

CUPRINS:
CAPITOLUL 1. Globalizarea ca proces
1.1. Conceptul de globalizare
1.2. Premisele şi etapele globalizării
1.3. Avantajele şi dezavantajele procesului de globalizare:

CAPITOLUL 2. Comerţul internaţional. Esenţa şi tendinţele de bază în dezvoltarea lui în contextul globalizării
2.1. Esenţa comerţului internaţional
2.2. Estimarea tendinţelor comerţului internaţional în contextul globalizării

CAPITOLUL 3. Direcţiile de dezvoltare a comerţului extern al R. Moldova în contextul globalizării

Concluzii:
Cercetările efectuate s-au axat pe studierea globalizării, şi a impactului acesteea asupra comerţului internaţional. Din cele studiate se paote de concluzionat că globalizarea este un proces obiectiv şi inevitabil, pe de o parte, şi particularităţile specifice locale, regionale naţionale a diverselor structuri, ce tind a se încadra în acest proces, pe de altă parte, precum şi practica decurgerii neesenţiale evidenţiază plusuri şi minusuri pentru participanţi. Procesul globalizării deschide noi posibilităţi şi avantaje ca: - mobilizarea resurselor financiare şi a activa pe mai multe pieţe; - accesul la progresul tehnico-ştiinţific mondial; - lărgirea sferelor de activitate; - scăderea costurilor producţiei bunurilor. Câştigul este pentru toţi participanţii, deşi variat după dimensiuni şi timp.

Bibliografie:
1. Archer M.S. Sociology for One World: Unity and Diversity // Internaţional Sociology. – vol.6, 2, 1991
2. Bajura T. Globalizarea activităţii economice şi diferenţierea veniturilor pe cap de locuitor în lume. Cul. Dezvoltarea agriculturii la etapa postprivatizaţională, ediţia 2004
3. Bakker R.B. The Theory of Business Entreprise. N-I, 1982
4. Barcari I. Potenţialul turismului internaţional integrat al Moldovei. Simpozion ASEM, Chişinău, 2002
5. Bari I. Economie mondială. – Bucureşti, 1997
6. Barson M. Integrarea economică europeană, vol. 1, Ed. Carpatica, Cluj, 1995
7. Beaufré A. Introduction á la statégie. Paris: Economica, 1985.
8. Belostecinic G. Globalizarea, regionalizarea şi competivitatea economică. Cul. Probleme regionale în contextul procesului de globalizare. Simpozion internaţional. ASEM, Chişinău, 2002
9. Belostecinic G. Concurenţă. Marketing. Competivitate. – Chişinău, 1999.
10. Cristopher M. Dent. The Europian Economy. The Global Context, Routladge, 1997
11. Cuzneţov V. Globalizarea şi organizaţiile internaţionale. Chişinău, 1998
12. Dianu D. Cât de nouă este „noua economică” Bucureşti, 2002
13. Frumusachi Eduard. Globalizarea ca tendinţă a dezvoltării economice: perspective pentru republica Moldova, teza de doctor în economie, Chişinău, USM, 2005
14. Georgios Monterides. Globalizarea şi universalitatea – Himeră şi Adevăr. Bucureşti, 2002
15. Gotişan Victor. Globalizarea – provocarea societăţii contemporane, cauze, tendinţe, manifestări. Cul. Globalizarea pieţei sociale. Chişinău, 2004

Introducere:
Şomajul este un dezechilibru macroeconomic, un fenomen care concretizează subocuparea mâinii de lucru, el exprimă disproporţia prezentă pe piaţa forţei de muncă; şomajul demonstrează că societatea nu este capabilă să asigure ocuparea completă sau cel puţin eficientă a mâinii de lucru.

Cuprins:
1. Conţinutul noţiunii de şomaj
2. Cauzele esenţiale ale şomajului
3. Şomajul în Republica Moldova
4. Consecinţele şomajului

Bibliografie:
1. Anuarul statistic al Republicii Moldova 2003. Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova, Chişinău, Ed. Tipografia Centrală, 2003;
2. Buşe G., Dicţionarul complet al economiei de piaţă, Informaţia Business Books, Bucureşti, 1994;
3. Ciobanu V., Gorelov E. Evoluţia ocupării оn Republica Moldova. // Economie şi sociologie, nr.3, 1996, Chişinău;
4. Codin M., Zecheriu M. Starea de şomaj şi comportamentul şomerilor. // Politica socială, nr.4, Bucureşti, 1992;
5. Dogaru R. Piaţa muncii, migraţia internă şi externă, exodul creierilor, Studiu elaborat în cadrul proiectului "Politici sociale”, Chişinău, 2002.

INTRODUCERE:
După mai bine de opt ani de la prăbuşirea comunismului în ţările din Europa, tranziţia spre economia de piaţă continuă în toate aceste ţări. Procesul este în continuare destul de dificil; totuşi este de remarcat că ţările care au abandonat mai repede mecanismele centralizate de conducere a economiei sunt cele care deja culeg primele roade ale organizării pe principiile pieţei, în timp ce ţările în care reforma nu a fost dusă până la capăt întâmpină dificultăţi. Este şi aceasta o dovadă că economia de piaţă are nevoie de un ansamblu de structuri şi instituţii pentru a-şi demonstra eficienţa şi performanţele. Mai mult decât atât, aceste structuri şi instituţii nu pot fi proiectate pentru o lume ideală, ci trebuie să funcţioneze acum, în condiţiile concrete ale sfârşitului de mileniu.

CUPRINS:
CAPITOLUL I INFLAŢIA - FORMĂ DE MANIFESTARE A DEZECHILIBRELOR MONETARE
1.1 CONCEPTUL DE INFLAŢIE
1.2 CAUZE ŞI FORME DE MANIFESTARE
1.2.1 Inflaţia declarată (forte)
1.2.1.1 Intrarea în inflaţie
1.2.1.2 Inflaţia prin cerere
1.2.1.3 Inflaţia prin costuri
1.2.1.4 Inflaţia importată
1.2.1.5 Inflaţia structurală
1.2.1.6 Procesul de dezvoltare a inflaţiei
1.2.1.6.1 Inflaţia deschisă
1.2.1.6.2 Inflaţia ascunsă
1.2.1.7 Ieşirea din inflaţie
1.2.1.7.1 Hiperinflaţia
1.2.1.7.2 Deflaţia
1.2.1.7.3 Stabilizarea
1.2.2 Inflaţia târâtoare (lentă)
1.3 EFECTELE ECONOMICE ŞI SOCIALE ALE INFLAŢIEI
1.3.1 Evoluţii economice
1.3.2 Consecinţele sociale ale inflaţiei

CAPITOLUL II. STUDIU COMPARATIV PRIVIND EVOLUŢIA INFLAŢIEI ÎN ŢĂRILE DEZVOLTATE ŞI CU ECONOMIE ÎN TRANZIŢIE
2.1 INFLAŢIA ÎN ŢĂRILE DEZVOLTATE
2.2 INFLAŢIA ÎN TĂRILE ÎN CURS DE TRANZIŢIE

CAPITOLUL III FENOMENUL INFLAŢIONIST ÎN ROMÂNIA
3.1 EVOLUŢIA PROCESULUI INFLAŢIONIST
3.1.1 Introducere
3.1.2 Situaţia economică a României înainte de 1989
3.1.3 Procesul inflaţionist în perioada 1990 – 1998
3.2 CAUZE ŞI FORME DE MANIFESTARE
3.2.1 Cauzele principalelor dezechilibre din economie
3.2.1.1 Dezechilibrul structural între cerere şi ofertă
3.2.1.2 Deficitul extern
3.2.1.3 Deficitul public
3.2.2 Politica veniturilor
3.2.3 Politica cursului de schimb
3.3 IMPACTUL INFLAŢIEI
3.3.1 Efecte asupra populaţiei
3.3.2 Efecte asupra sectorului real
3.3.3 Efecte asupra sectorului financiar
3.4 POLITICA MONETARĂ ŞI CONTROLUL INFLAŢIEI
3.4.1 Masa monetară
3.4.2 Curs de schimb
3.4.3 Nivelul dobânzilor

CONCLUZII:
Unul din obiectivele esenţiale ale politicii economice este, în cazul majorităţii statelor contemporane, combaterea sau măcar limitarea inflaţiei.
Fenomenul inflaţionist e considerat un semn al unui dezechilibru în economie, motiv pentru care se impune necesitatea controlării inflaţiei şi evitării procesului inflaţionist. Experienţa mondială ca şi întregul spectru al teoriei economice relevă că o creştere economică de durată şi sănătoasă nu se poate realiza decât într-un mediu neinflaţionist. Politica monetară şi instrumentele acesteia au evoluat în funcţie de condiţiile istorice din fiecare perioadă dar obiectivul său central a rămas în continuare stabilitatea preţurilor. Echilibrul monetar reprezintă un proces care implică acţionarea mai multor pârghii economice şi monetare în aşa fel încât în final să ducă la realizarea echilibrului între masa monetară şi oferta de bunuri şi servicii, între cererea solvabilă şi capacitatea economiei de a asigura stabilitatea relativă a preţurilor.

BIBLIOGRAFIE:
1. BASNO, CEZAR, NICOLAE DARDAC, CONSTANTIN FLORICEL
Monedă Credit Bănci, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti, 1997, capitolul 14

2. ISĂRESCU, MUGUR
Inflaţia şi echilibrele fundamentale ale economiei româneşti,
Caiete de studii ale BNR, Nr. 3, Iunie 1996
Teorii şi politici monetare - Note de curs

3. RĂDULESCU, EUGEN
Politica monetară în procesul de dezvoltare a economiei româneşti
- Teză de doctorat, 1997

4. * * * BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
Caiete de studii 1/1995, Autor: Prof. dr. Silviu Cerna - "Inflaţia
(Repere pentru o sinteză)"
Rapoarte anuale 1991 - 1995
Raport anual 1997

5. * * * TRIBUNA ECONOMICĂ nr. 19 / 13.05.1998 pg.71
nr. 51-52 / 18-25.12.1998 pg. 139

Introducere:
In secolul al XX-lea, toate tarile au cunoscut inflatia, majoritatea dintre ele chiar hiperinflatia. Aceasta din urma este ilustrata, adesea, doar cu situatia Germaniei din anii ’20. In realitate, multe tari au fost confruntate in acei ani si in deceniile urmatoare cu procese inflationiste deosebit de intense. Asemenea procese inflationiste, scapate de sub controlul agentilor macroeconomici, s-au desfasurat recent si se desfasoara inca in numeroase tari de pe toate continentele. In anii ’70 , toate tarile avansate economic s-au confruntat cu inflatia de amploare, pentru ca in deceniul al 9-lea aceasta sa se manifeste puternic in tarile din centrul si estul Europei.

Planul:

1.Introducere

2. Conceptul de inflaţie

3. Cauzele şi mecanismele inflaţiei

4. Inflaţia în Republica Moldova şi formele ei de manifestare

5. Criza financiară din Rusia şi efectul ei negativ asupra economiei Republicii Moldova

Concluzii:
“A pretinde ca in general inflatia este in
mod necesar un rau si ca saraceste
intodeauna si pe toata lumea
deopotriva nu are temei stiintific.
La fel de gresit este, dineinteles sa se
sustina ca ea reprezinta un bine.” Rene Mauri .
Inflatia este un dezechilibru care afecteaza, in proportii diferite, toate economiile nationale. Analiza s-a, desi a inregistrat importante succese atit in teorie cit si in practica, nu a ajuns la explicatii pe deplin edificatoare cu privire la interconditionarea cauzelor care o genereaza si daca ele sunt rezultatul unui dezechilibru fundamental sau nu. Deci, dupa cele spuse anterior considerind ca inflatia este o stare caracterizata prin cresterea permanenta mai rapida a de puterii de cumparare , fata de volumul binurilor si servicielor, astfel incit din aceasta rezulta cresterea veniturilor si preturilor, in timp ce valoarea banilor scade.

Bibliografie:

1. Cretoiu Gheorghe Economia Politica
Viorel Cornescu Bucuresti 1995

2. Nita Dobrota Economia Politica
Bucuresti 1997

3. V. Munteanu Economia Politica
Iasi 1994

4. C. Gogoneata Economia Politica
Bucuresti 1995

5. Ion T. Gutu Republica Moldova:
Economia in tranzitie
Chisinau 1998
Reviste

Raisa Munteanu Economica Nr.4
Chisinau 1999

Marcel Chirica Economica Nr.2
Chisinau 1999

Ziare

Buletin statistic de informare publica Chisinau