ÎNTRODUCERE:
În decada anilor ‘90, lumea s-a schimbat fundamental şi ireversibil. Pentru spaţiul central şi est-european, ultimul deceniu a însemnat mult mai mult decât zece ani de reformă. Acest termen, denumeşte de fapt, eufemistic, marea depresie economico-socială a anilor ‘90. Amploarea colapsului economic şi explozia inflaţiei au fost comparabile cu cele din timpul ultimei conflagraţii mondiale. Consecinţele acestora în planul securităţii sociale au avut dimensiunile unei calamităţi.

P L A N:
Capitolul I Inflaţia. Cauzele. Stabilitatea financiară
1.1. Inflaţia
1.2. Cauzele inflaţiei
1.3. Stabilitatea financiară şi diminuarea inflaţiei
Experienţa Republicii Moldova

Capitolul II Liberalizarea
2.1. Liberalizarea. Manifestarea şi evoluţia
2.2. Consecinţele liberalizării. Unele învăţăminte şi concluzii

Capitolul III Consecinţele sociale a tranziţiei la economia de piaţă în Republica Moldova

Introducere:

Plan:
1. Introducere: Starea politica in tara in perioada de dupa anul 1812.
2. Situatia economica in Basarabia in primii ani dupa razboaiele ruso-turce.
3. Schimbarile in dezvoltarea industriei basarabene sub dominatia tarista
4. Incheiere

Bibliografie:
1. Stefan Ciobanu, "Basarabia-Monografie”
2. Anton Moraru, "Istoria Romanilor: Basarabia si Transnistria 1812-1993”, Chisinau 1995
3. Cazacu Petru, "Moldova dintre Prut si Nistru”, Cluj 1991

Introducere:
Piaţa, ca mecanism de reglare a funcţionarii economiei, are un impact complex si permanent asupra deciziilor libere si autonome ale agenţilor economici privind opţiunile in alocarea resurselor, dimensiunea alocării, respectiv vestirii, eficienta utilizărilor in vederea asigurării marjei concurentiale, a viabilitatii.In acest context, analiza economico-fînanciara s-a defînit ca necesitate si utilitate, ca instrument de supreaveghere a activitatii si performantelor ei, iclusiv cu luarea in considerare a variabilelor probabile ale pietei.

Planul:
1. Introducere
2.Analiza bilantului contabil
3.Analiza rezultatelor financiare a întreprinderii
4.Analiza efectuata in baza indicatorilor financiari
5.Previziune financiara
6 Incheiere

Incheiere:
Efectuind o sinteza a analizei financiare a întreprinderii S.A.'INCOMLAC" se poate constatat ca:
• in ceea ce priveşte situaţia patrimoniala, la întreprindere se atesta o mobilizare a activului ei. Acest fapt este cauzat atit de cumpărarea a noului utilaj in ultimul an, cit si de faptul utilizării tuturor parţilor din mijloacele fixe in procesul de producţie;
• din analiza se face observat faptul ca pentru dezvoltarea intreprinderii,in deosebi pentru promovarea si comercializarea produselor finite, conducerea utilizează la maximum posibilitatea de a contracta credite si împrumuturi, de regula de la Banca Mondiala si BERD.Trebuie de menţionat ca întreaga lume functioneaza utilizind pe larg mijloacele împrumutate, mai ales cind au posibilitate (ca si m cazul întreprinderii date);

Bibliografia:
1. Bilantul contabil,forme 1,2,3,4,5,6 pe anii 1997-1998
2. Declaratia cu privire la impozitul pe venit
3. Planul de afaceri al S.A.”Incomlac”pe anii 97-98
4. Rvista “Contabilitate si audit “nr.3*99-4*99

Introducere:
Orice stat anual îşi face bilanţul veniturilor şi cheltuielilor prin aprobarea unui buget. O pondere semnificativă a bugetului statal o au impozitele şi taxele.
Impozitul este o prelevare obligatorie şi gratuită efectuată de către stat asupra resurselor sau bunurilor individuale sau ale colectivitaţii (în cazul nostru capitalul) şi platită în bani. El constituie o sursă a finanţării cheltuielilor de interes general al statului şi al administraţiei locale, fiind un instrument al politicii economice, prin care se redistribuie o parte a veniturilor, putând fi stimulate investiţiile şi înviorarea conjuncturii economice. Impozitul reprezinta izvorul principal al formarii veniturilor bugetului de stat şi al finanţării cheltuielilor publice. El este o funcţie crescătoare a venitului: la o rată de impunere fiscală dată , el sporeşte când venitul creşte.

Cuprins:
1. Impozite şi taxe locale
1.1. Impozitul pe bunurile imobiliare
1.2. Taxa pentru amenajarea teritoriului
1.3. Taxe pentru amplasarea unităţilor comerciale.
1.4. Taxa pentru dreptul de a presta servicii de transportare a călătorilor.
1.5. Alte impozite şi taxe locale.

2. Regulamentul cu privire la stabilirea taxelor locale pe teritoriul s. Bulboaca
2.1. Modul de calculare şi achitare a taxelor locale.
2.1.1. Taxa pentru amenajarea teritoriului.
2.1.2. Taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale.
2.1.3. Taxa de piaţă.
2.1.4. Taxa pentru dreptul de a aplica simbolica locală.
2.1.5. Taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii locale.
2.2. Responsabilitatea pentru achitarea taxelor locale.
2.3. Sursele de plată a taxelor locale.

Încheiere:
Pe baza taxelor enumerate anterior şi altor venituri, Consiliul local Bulboaca, raionul Anenii Noi, prin Decizia nr. 06/01 din 24 decembrie 2004 a aprobat bugetul pentru anul 2005 la venituri în sumă de 1819,8 mii lei dintre care 1146,4 mii lei constituie transferurile din bugetul raional, la cheltuieli suma constituie 1819,8 mii lei.
De asemenea, Consiliul local Bulboaca, în temeiul art. 18 p.(g) al Legii privind Administraţia publică locală nr. 123-XV din 18.03.2003, Legii finanţelor publice nr. 397-XV din 16.10.2003, Legii bugetului de stat pentru anul 2005 nr. 474-XV din 27 noiembrie 2003, a decis:

Bibliografie:
1. „Codul Fiscal”, „Legea Republicii Moldova”, Nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997.
2. Decizie nr. 06/01 din 24 decembrie 2004 „Aprobarea bugetului pentru anul 2005”, Consiliul local Bulboaca
3. „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 5 septembrie 2003, Nr. 191-195 (1284-1288)
4. „Impozite şi taxe locale”, BIZPRO-Moldova, Chişinău, 2003
5. „Regulamentul cu privire la stabilirea taxelor locale pe teritoriul s. Bulboaca”, Anexa nr. 1 la decizia Consiliului s. Bulboaca nr. 06 din 24.12.2004
6. „Dicţionar Explicativ al Limbii Române. Ediţia a II-a”, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996

Introducere:
Economia Moldovei trece în prezent printr-un şir de transformări importante. Au fost întreprinse deja multe restructurări de ordin economic şi social, dar ţinând cont de faptul, că economia înaintează treptat spre relaţiile de piaţă, va fi nevoie de o serie de transformări şi în continuare.
Pentru ca Moldova prospere, este necesar de a promova şi stimula diversificarea economică, îmbunătăţirea şi ridicarea competitivităţii mărfurilor produse în Moldova, dezvoltarea sectorului particular şi de a încuraja investiţiile de mijloace băneşti în economie.

Planul:
1. Impozitele: esenţă, conţinut, funcţiile, principii, tipologie şi rolul lor.
2. Impozitele directe şi indirecte. Caracteristica generală şi tipologia
3. Politica fiscală în Republica Moldova şi specificul ei în perioada de tranziţie la economia de piaţă.

Încheiere:
Sistemul fiscal actual al Republicii Moldova rămâne a fi destul de complicat. Crearea
şi perfecţionarea unui sistem fiscal, care să corespundă principiilor generale ale impunerii – echitate fiscală, randament fiscal, satisfacerea unor cerinţe economice, sociale, politice şi obiectivelor pe care le urmăreşte statul prin intermediul unor categorii de impozite şi taxe, reprezintă un proces de durată, care presupune experimentare şi generalizare, în funcţie de rezultatele obţinute

Bibliografie:
1. Niţă Dobrotă. Economie Politică. Bucureşti, Editura Economică, 1997.
2. Niţă Dobrotă. Economie Politică (Economix). Bucureşti, Catedra de Economie politică, 1992.
3. A.Blanovschi, V.Căun, R.Garaz, S.Postolache. Dicţionar de economie. Chişinău, Editura enciclopedică “Gheorghe Asachi”, 1996.
4. Iulian Văcărel. Finanţe publice. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1994.
5. Rodica Bălănescu, Florin Bălăşescu, Elena Moldovan. Sistemul de impozite. Bucureşti, Editura Economică, 1994.
6. N.Hoanţă. Evaziunea fiscală. Bucureşti, Tribuna economică, 1997.
7. Codul fiscal al Republicii Moldova, Titlul 2 “Impozitul pe venit”, nr.1163-13 din 24 aprilie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 18 septembrie 1997, nr.62, p.1, art.522).
8. Codul fiscal al Republicii Moldova, Titlul 3 “Taxa pe valoarea adăugată”, nr.1415-13 din 17 decembrie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 7 mai 1998, nr.40-41, p.1, art.288).
9. Legea cu privire la accize, nr.347-13 din 27 decembrie 1994 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 17 februarie 1995, nr.10, p.1, art.102).
10. Legea cu privire la tariful vamal, nr.1380-13 din 20 noiembrie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 7 mai 1998, nr.40-41, p.1, art.286).
11. Legea cu privire la impozitul funciar şi modul de impozitare, nr.1245-13 din 22 decembrie 1992 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1993, nr.40-41, p.1, 14).
12. Legea bugetului pe anul 1998, nr.1446-13, din 27 decembrie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 12 februarie 1997, nr.10-11, p.1, art.52).
13. Anuarul statistic al Republicii Moldova. Departamentul de Analiză Statistică şi Sociologică, 1998.

Cuprins:
CAP. I IMPOZITELE

CAP.II IMPOZITELE DIRECTE

CAP.III IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE

CAP.IV EFECTELE IMPOZITELOR DIRECTE

CAP.V POSIBILITATI DE PERFECTIONARE A GRADULUI DE COLECTARE A IMPOZITELOR SI TAXELOR

BIBLIOGRAFIE:
Boltea P.ION Metode si tehnici fiscale SC Tipografia Somesului SA, Satu Mare, 1999
Leonte Doina, Cioponea Mariana-Cristina Finante publice-Note curs Editura Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2003
Manolescu Emilian Bugetul public Editura Agora, Bacau, 1998
Manolescu Emilian Politici monetare fiscale Universitatea Ecologica, Bucuresti, 2004
Vacarel Iulian Finante publice Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti, 2000.

Introducere:
"Cel mai bun sistem economic
este acela care oferă cel mai mult
din ceea ce oamenii doresc cel mai mult "
John Kenneth Golbraith

Această lucrare de curs v-a prezenta şi importanţa pieţii ca instituţie principală a economiei de schimb. Piata reprezinta “ Sistemul nervos” al economiei nationale si reflecta starea sanatatii acesteia. Datorită rezultatului divizarii sociale a muncii, apariţiei schimbului de marfuri, incă din Antichitate, a apărut şi s-a dezvoltat in continuu piaţa, oferind posibilităţi reale de a-şi satisface nevoile, atit consumatorul, cit şi producătorul.

CAPITOLUL I
Piaţa - instituţie principală a economiei de schimb.
1.1 Unghiul sub care poate fi privită piaţa
1.2 Funcţiile pieţii
1.3. Tipologia pieţelor
1.4. Infrastructura pieţii

CAPITOLUL II
Mecanismul de funcţionare a pieţii
2.1. Elementele principale ale pieţii
2.2. Caracteristica generală a cererii
2.3 Descrierea ofertei
2.4 Preţul. Preţul de echilibru.
2.5. Concurenţa

Capitolul III
Problemele economiei de piată şi strategiile ei in Republica Moldova

Concluzii:
După cum am văzut piaţa reprezintă nucleul economiei de schimb, in general fiind o instituţie de satisfacere a nevoilor atit a producătorilor, cit şi a consumatorilor. Desigur această afirmaţie reprezintă un rezumat succint al lucrării de curs in opinia mea. Sunt sigur că aderarea Republicii Moldova la Comunitatea Internaţională a Comerţului a fost accelerarea şi dezvoltarea multor domenii ale economiei, inclusiv şi rezolvarea problemelor ce apar pe piaţa internă, cit şi cea externă.

Bibliografie:
1 Andrei Cojuhari ,Tatiana Grunzu .”Teoria economică”, Chişinău 2004

2 V.Nichita Galaţi.”Economia politică”

3 economia în tranziţie”Ion I.Guţu”.Republica Moldova”

4 Niţă Dobrotă.”Economia politică”

5 Richard G.Lipsei,C.Alexandru..”Economia Pozitivă”

6.”Economie” manual universitar ediţia V-a

7. Ion Gonţa ”Moldova în tranziţie”

8. Stelian Iordache , Costinel Lazăr ”Curs de economie politică”

9. Constantin Gogoneaţă, Basarab Gogoneaţă.Microeconomie”

10. Neculai Clipa. ”Economia Politică”

Introducere:
Extinderea Uniunii Europene de la 1 mai 2004 a determinat o schimbare istorică pentru Uniune în termeni politici, geografici şi economici, consolidînd în continuare interdependenţa politică şi economică dintre UE şi Moldova. Extinderea oferă UE şi Moldovei oportunitatea de a dezvolta o relaţie de continuă apropiere mergînd dincolo de cooperare, de a implica într-o măsură semnificativă integrarea economică şi de a aprofunda cooperarea politică. Uniunea Europeană şi Moldova sunt determinate să utilizeze această ocazie pentru a-şi consolida relaţiile şi a promova stabilitatea, securitatea şi bunăstarea. Abordarea este fundamentată de parteneriat, proprietate comună şi diferenţiere. Ea va contribui la dezvoltarea în continuare a parteneriatului nostru strategic.

Cuprins:
1. Evolutia relatiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeana
2. Acordul de Parteneriat si Cooperare incheiat intre Uniunea Europeana si Republica Moldova.

Concluzii:
O strategie realistă de integrare europeană a Moldovei se bazează pe două ipoteze fundamentale. Prima este ca UE să aibă un interes real de acceptare a unui nou membru – destul de problematic în termeni politici şi economici cum este Moldova. A doua ipoteză este ca în Moldova să existe o voinţă politică reală, nu doar declarativă pentru integrare. Deocamdată ambele aceste ipoteze se confirmă doar parţial şi sunt necesare încă eforturi politice şi economice enorme pentru corectarea percepţiilor externe şi interne negative şi pentru adaptarea sistemului economic naţional la rigorile pieţei europene.

Bibliografie:
1. Richard E.Baldwin.- Towards an integrated Europe. - CEPR, 1994.

2. Nicolae Chirtoaca, Oleg Petrusin, Oleg Serebrian, Victor Ursu.-
Republic of Moldova: national strategz for South East Europe. - Centre for Strategic Studies and Reforms, UN Office, Chisinau,1999.

3. Pascal Fontaine, Professor at the Institute of Political Studies. - Europe in 10 points.- Paris, 1998.

4. Dana V. Savu.- Integrarea europeana. -Bucuresti, Oscar print, 1996.

5. Octavian Sofransky - Republica Moldova: Capital geopolitic.- Chisinau, 1999.

6. Uniunea Europeana si Republica Moldova: Implementarea Acorduluide Parteneriat si Cooperare.- Oficiul de informare Tacis, Chisinau, 1999.

7. The European Union and the Republic of Moldova. - Tacis Information Centre.
- Brussels, 1998.

8. The European Union and the Republic of Moldova: Partnership and Cooperation Agreement - Tacis Information Centre. - Brussels, 1998.

9. Pagina oficiala Internet a Republicii Moldova http://www.moldova.md

INTRODUCERE:
Tranziţia la economia de piaţă a Republicii Moldova a scos in vileag o serie de probleme, acuitatea cărora a reliefat tot mai mult criza economică şi socială: degradarea economiei, nivelul înalt al inflaţiei, deficitul bugetar, falimentarea întreprinderilor, creşterea şomajului etc.
După cum ne demonstrează experienţa unor ţări economic dezvoltate, una din posibilităţile de soluţionare a problemelor iscate este dezvoltarea amplă a activităţii antreprenoriale care actualmente este considerată drept un factor primordial în dezvoltarea economiei de piaţă a republicii.

Cuprins:
1.ESENŢA ŞI COMPONENTELE MEDIULUI AMBIANT AL ÎNTREPRINDERII
2.OBIECTIVELE ECONOMICE ALE FIRMEI ÎN CONDIŢIILE ECONOMIEI DE PIAŢĂ
3.ACTIVITATEA AGENŢILOR ECONOMICI ŞI PROBLEMA INCERTITUDINII
4. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII ANTREPRENORIALE ÎN BAZĂ DE MARKETING ŞI INFLUENŢA EI ASUPRA ÎNTREPRINDERII
4.1 GESTIONAREA ÎNTREPRINDERII PRIN COSTURI, CALEA SPRE PROSPERITATE

Concluzii: Studiind diverse materiale, referitoare la tema abordată în lucrare, putem face următoarele concluzii:
 fiecare agent economic inclusiv întreprinderile autohtone (Republica Moldova) îşi desfăşoară activitatea sa într-un mediu care îmbină diferiţi factori ca economici, sociali, politici, juridici ş.a. În dependenţă de starea acestor factori distingem diferite tipuri de mediu. Analizând starea economică actuală a R.M. putem menţiona că mediul în care întreprinderile activează este schimbător şi pe parcursul timpului tinde spre a fi turbulent (modificările sunt foarte frecvente din cauza crizei politice şi economice ce afectează sfera de activitate a întreprinderii, de amploare variată şi cu influenţe puternice asupra firmei, greu de anticipat din cauza instabilităţii).

Bibliografie:
“Tribuna economică”
1997 nr. 30-34
“Promovarea vînzărilor”
“Economie şi sociologie”
1997 nr. 3
“Orientarea valorică a antreprenorilor”
Zgârciob V. “Microeconomie (teorie şi aplicaţii)”
Chişinău 1996
“Economie şi finanţe”
1998 nr. 1(15)
“Dezvoltarea antreprenoriatului în baza aplicării marketingului”
Bărbulescu C. “Economia şi gestiunea întreprinderii”
Bucureşti 1997
Gabriel Petru – Luca “Elemente de management financiar: profitabilitate şi competitivitate, profit, preţ şi calitate, risc şi certitudine”
Iaşi 1997
“Finanţe, credit, contabilitate”
1998 nr. 4 p. 3-10
“Conducerea prin costuri”

CUPRINS:
Capitolul I. Bazele metodologice ale relaţiilor de proprietate
1.1. Geneza proprietăţii şi reformarea relaţiilor de proprietate.
1.2. Etapele evoluţiei conceptului de proprietate.
1.3. Realizarea economică a proprietăţii – criteriul principal al sporirii eficienţei economice.

Capitolul II. Mecanismele şi metodele de transformare a relaţiilor de proprietate
2.1. Privatizarea – elementul principal al deetatizării proprietăţii.
2.2. Metode şi tehnici de privatizare utilizate în diferite ţări.
2.3. Particularităţile transformărilor relaţiilor de proprietate în R. Moldova.

Capitolul III. Direcţiile de perfecţionare a relaţiilor de proprietate în Republica Moldova
3.1 Perfecţionarea procesului de privatizare în R. Moldova.
3.2. Optimizarea rolului proprietăţii de stat în economia naţională.
3.3 Stimularea formării şi dezvoltării structurilor integrate în contextul relaţiilor de proprietate.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI:
În cadrul investigaţiilor făcute în această teză, pe marginea problemelor relaţiilor de proprietate şi impactul reformării lor asupra creşterii eficienţei economice, pot fi formulate următoarele concluzii:
1. La baza oricăror relaţii dintre oameni se află relaţiile de proprietate: fie că este vorba de un simplu act de vânzare-cumpărare, fie că este prezent un proces de însuşire a bunurilor. Este nevoie de concretizat că proprietatea ca categorie economică nu reprezintă bunul sau averea de care dispune o persoană, ci ansamblul relaţiilor care apar între oameni (ca proprietari şi nonproprietari) în legătură cu însuşirea acelor bunuri;

BIBLIOGRAFIA:
1. Legea cu privire la proprietate, nr. 459-XII din 22.01.1991. Data ultimei modificări 17.10.2002.
2. Legea cu privire la deetatizarea şi administrarea proprietăţii publice, nr. din 04.05. 2007.
3. Legea cu privire la leasing, nr. 59- XVI din 28.04.2005.
4. Legea cu privire la grupele financiar-industriale, nr. 1418-XIV din 14.12.2000.
5. Legea cu privire la fondurile de investiţii, nr. 1204-XIII din 05.06.1997. Data ultimei modificări 05.02.2002.
6. Legea privind societăţile pe acţiuni, nr.1134-XIII din 02.04.1997. Data ultimei modificări 12.12.2002.
7. Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2001-2006/ Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. Chişinău: ed. Statistica.
8. Buletin Statistic. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. Chişinău, 2007.
9. Badîr Iu., Oportunitatea privatizării contra bonuri patrimoniale în retrospectivă// Fin-Consultant - nr. 2,-2006.
10. Badîr Iu., Evoluţia procesului de privatizare în R. Moldova// Economica, nr.1, 1999.
11. Barbăneagră O., Proprietatea – institut social al sec.XX// Economica, nr.4, 2003.
12. Batler B., Gonson B,... A dictionary of finance. Oxford University press. Market House Books Ltd. 1993
13. Belly N., Proprietatea în teoria şi practica economică, Bucureşti, 1994.
14. Cojuhari, A., Bazele ştiinţelor economice. / A.Cojuhari. – Chişinău: Ed.AAP, 1998.
15. Calmîc V., Bazele economice de dezvoltare a formelor de proprietate şi organizare a producţiei în CAI a R. Moldova. Chişinău, 1999.
16. Capsîzu V., Privatizarea în R.M.: rezultate şi oportunităţi// Fin-Consultant, nr.2, 2006.

Introducere:
Una din tendinţele observate pe plan mondial este creşterea importanţei sistemului fiscal în reglementarea şi stimularea diferitelor procese la nivel micro- şi macroeconomic.
Instituirea unui sistem fiscal bine determinat reprezintă una dintre condiţiile de bază ale consolidării economiei de piaţă dezvoltate. În acest sens politica fiscală joacă un rol foarte important asupra amplificării unor categorii de raporturi comerciale, simulării şi facilitării activităţii agentului economic, atragerii investiţiilor străine, aceasta realizându-se prin ridicarea sau micşorarea cotelor impozitelor.

Cuprins:
Capitolul I. Esenţa şi importanţa sistemului fiscal
1.1 Impozitarea şi sistemul de impunere fiscală: abordare teoretică şi conceptuală
1.2 Experienţe de funcţionare a sistemelor fiscale în diferite state

Capitolul II. Analiza impactului sistemului fiscal al Republicii Moldova asupra anumitor procese social-economice
2.1 Sistemul fiscal al Republicii Moldova: evoluţie, tendinţe şi reforme
2.2 Impactul sistemului fiscal asupra proceselor social-economice
2.3Contribuţia sistemului de impozite şi taxe la formarea veniturilor statului
2.4 Impactul sistemului impozitelor şi taxelor asupra proceselor social-economice

Capitolul III. Perspectivele perfecţionării sistemului fiscal autohton în vederea menţinerii unei influenţe pozitive asupra proceselor social-economice
3.1 Politica bugetar-fiscală ca factor de influenţă în vederea funcţionării eficiente a sistemului fisca autohton
3.2 Direcţiile de perfecţionare a sistemului fiscal cu impact pozitiv asupra proceselor social-economice

Încheiere:
Făcînd bilanţul celor analizate mai sus cu privire la impactul sistemului fiscal al Republicii Moldova asupra anumitor procese scoial-economice, se pot face următoarele concluzii:
Sistemul fiscal reprezintă unul din principalele elemente ale economiei de piaţă. El se implică ca principal instrument al statului de influenţă asupra dezvoltării economico-sociale. În legătură cu aceasta e necesar ca sistemul fiscal al Republicii Moldova să fie adaptat la noile condiţii ale peţei şi să corespundă practicii mondiale.

Bibliografie:
1. Constituţia Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.1.
2. Legea privind bazele sistemului fiscal. Nr.1198 – XII din 17.11.1992 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1992, nr.11.
3. Codul fiscal. Titlul I. Dispoziţii generale. Nr.1163 – XIII din 24.04.1997 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.127-129.
4. Codul fiscal. Titlul II. Impozitul pe venit. Nr.1163 – XIII din 24.04.1997 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.127-129.
5. Codul fiscal. Titlul VI. Impozitul pe bunurile imobiliare. Nr.1055 – XIV din 16.06.2000 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.127-129.
6. Legea privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor. Nr.1214 – XII din 02.12.1992 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1993, nr.1.
7. Legea Bugetului pe anul 1999. Nr. 216 – XIV din 12.12.1998 // Monitorul oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.119-120.
8. Legea Bugetului pe anul 2000. Nr.918 – ХIV din 11.04.2000 // Monitorul oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.50-52
9. Legea Bugetului pe anul 2001. Nr.1392 – XIV din 30.11.2000 // Monitorul oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.160-162.
10. Legea Bugetului pe anul 2002. Nr. 681 – XV din 27.11.2001 // Monitorul oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.152-154.
11. Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova cu privire la Concepţia reformei fiscale Nr. 1165-XIII din 24.04.1997 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 46 – 47.
12. Buletin statistic. 2003 / II. – Chişinău. 2003. – 95 p.
13. Buceaţchi V., Baurciulu A. Direcţiile de perfecţionare a sistemului fiscal în Republica Moldova / Analele A.S.E.M. Chişinău 2002 – p. 299 – 303.
14. Buşmachiu E. Botnari N. Evaziunea fiscală în Republica Moldova: probleme şi soluţii / Economica – 2003,nr.1. p.71 – 76.
15. Ciornîi N. Tranziţia la economia de piaţă şi investiţiile străine în Republica Moldova. – Chişinău. 2002. – 304 p.
16. Chicu N. Impactul impozitelor directe asupra anumitor procese social – economice. Teză de doctor în economie. Chişinău 2003.
17. Cobzari L. Politica financiară în contextul globalizării // Probleme regionale în contextul procesului de globalizare. Chişinău. 2002. – p. 454 – 455.
18. Coban M. „Politica bugetar-fiscală la etapa actuală Politica macroeconomică şi rolul statului în organizarea activităţii economice eficiente. Chişinău, 2003. – p. 100 – 105.
19. Costandachi G. Contribuţia impozitelor şi taxelor la penetrarea Republicii Moldova în piaţa mondială / Strategii şi modalităţi de intensificare a colaborării dintre Moldova şi România în condiţiile extinderii uniunii europene spre est. Chişinău, 2000. – p . 213 – 216.
20. Cojocari G. Perfecţionarea administrării fiscale / Economica, 2003, nr.1 p.71 – 73.
21. Corduneanu C. Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor. Bucureşti 1998

Capitolul I : Partidele Politice
1.1 Consideratii generale asupra partidelor
1.2. Evoluţia conceptului de partide politice
1.3. Nivele de organizare a partidelor politice
1.4. Funcţiile partidelor politice

Capitolul II : Partidele politice din Moldova, conceptual lor în integrarea europeană
2.1. Istoricul partidelor politice în integrarea europeană.
2.2. Viziunile partidelor asupra conceptului de normalitate.
2.3. Integrarea europeană ca scop programatic al partidelor şi model de dezvoltare.

Capitolul III : Partidele politice din Moldova între Uniunea Europeană şi CSI

Concluzie:
Partidele politice reprezinta o realitate a vietii politice moderne. Totodata ele reprezinta unul din criteriile de clasificare a statelor in totalitare sau democratice. Daca pentru primele caracteristic este partidul unic de obicei de tip comunist, pentru statele damocratice se poate observa o mare diversitate doctrinara, partidele fiind liberale, conservatoare, social- democrate, crestin -democrate, uneori chiar socialiste si comuniste.

Bibliografie:
1. Formaţiuni Politice din Moldova (1991-1998), Moldpres, Chişinău, 1998.
2. Dinu Bătrîncea, , Maria Hîncu, Sistemul politic moldovenesc, un sistem entropic?, Edit. Tehnică, Chişinău, 2002.
3. M. Duverger, Introduction a la politique, Paris, 1964.
4. M. Weber, Le savant et la politique, Paris 1959.
6. J. Charlot, Les partis politiques, Paris, 1971.
7. P.P.Negulescu, Partidele politice, Edit.Garamond, Buc, 1994.
8. D. Gusti, Partidul politic, Sociologia unui sistem al partidului politic în Doctrinele partidelor politice, Edit.Garamond, Buc, 1995.
9. Marţian lovan, Structura acţiunii politice, Edit. Multimedia, Arad, 1996.

Cuprins:

1. Formarea imaginii liderului politic prin intermediarul reclamei politice în Republica Moldova.
2. Sfîrşitul mitului Voronin


Bibliografie:
1. Girardet Raoul, Mituri şi mitologii politice. Iaşi, Institutul European, 1997.
2. Moraru Victor, Mass media vs politica. USM, Chişinău, 2001.
3. Portrete în mişcare. 30 de lideri politici din Moldova. Chişinău, 1996.
4. Rusnac Gh., Solomon C, Alegerile parlamentare (2001) şi reflectarea campaniei electorale în ziarele guvernamentale "Moldova Suverană" şi "Nezavisimaia Moldova», MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Partea XVI, Captes, Chişinău, USM, 2001.
5. Teodorescu B., Marketing politic şi electoral. Bucureşti, SNSPA, 2001.
6. www.azi.md

Introducere:
Evoluţia de la pieţele spot la pieţele forward şi, ulterior, la pieţele futures s-a realizat ca răspuns la două tipuri de risc: riscul de preţ şi riscul contractual.
Analiza comparativă a pieţelor spot, forward şi futures are în vedere următoarele elemente: părţile tranzacţiei, obiectul tranzacţiei (cantitatea şi calitatea mărfii), condiţiile de livrare, condiţiile de plată, determinarea preţului, riscul de preţ şi riscul contractual.
Tranzacţiile pe pieţele spot (la vedere) presupun cumpărarea şi vânzarea mărfurilor cu livrare imediată. În cazurile în care pieţele sunt volatile, cumpărătorii şi vânzătorii sunt expuşi la riscuri semnificative de preţ.

Cuprins:
1. Tipuri de hedging
1.1. Hedgingul pur
1.2. Hedging anticipativ
1.3. Hedging prin contracte SWAP
1.4. Hegding de producător şi hedging de cumpărător

2. Tehnici de acoperire a riscului cursului de schimb. Acoperirea la termen
2.1. Mecanismul operaţiunii de schimb la termen
2.2. Riscurile operaţiunii de schimb la termen

3. Acoperirea riscurilor în tranzacţii internaţionale
3.1. Factorii determinanţi ai riscurilor în operaţiunile valutare, financiare şi de credit
3.2. Metode contemporane de acoperire a riscului valutar

Concluzii:
Operaţiunile de hedging sunt acele operaţiuni bursiere prin care cel ce le iniţiază urmăreşte să se acopere contra riscurilor modificării cursurilor valorilor sale mobiliare.
Hedgingul înseamnă în fapt protecţia valorilor mobiliare ale investitorului în condiţiile unei pieţe instabile şi nu obţinerea de profituri. Astfel, prin operaţiile de hedging se evită pierderile, dar se anulează şi şansele de obţinere a unui profit.

Bibliografie:
1. Anghelache Gabriela „Bursa şi piaţa extrabursieră”. Bucureşti 2000.
2. Tarhoaca Cornel, Rogojanu Cosmin, Gogoneaţă Basarab „Economia riscului şi incertitudinii” . Bucureşti 2002.
3. Shippey Karla „Contracte internaţionale”. Bucureşti 2000.
4. Ciobanu Gheorghe „Bursele de valori şi tranzacţiile la bursă”. Bucureşti 1997.
5. „Introducere în studiul analizei tehnice”. Bucureşti 2000.
6. Dodon Igor „Managementrul tranzacţiilor cu titluri financiare”. Chişinău 2001.
7. Anghelache Gabriela „Piaţa de capital: caracteristici, evoluţii tranzacţii”. Bucureşti 2004.
8. „Pieţe de capital”. Chişinau 2005.
9. Stoica Victor, Ionescu Eduard „Pieţe de capital şi burse de valori”. Bucureşti 2002.
10. Paxino Dan Octav„Politica valutară şi managementul riscurilor în tranzacţiile internaţionale”. Bucureşti 2003.
11. Boajă Minică „Relaţii financiare şi valutare internaţionale”. Bucureşti 1999
12. Bran Paul „Relaţii financiar-valutare internaţionale”. Bucureşti 1995.

Introducere:
Evoluţia de la pieţele spot la pieţele forward şi, ulterior, la pieţele futures s-a realizat ca răspuns la două tipuri de risc: riscul de preţ şi riscul contractual.
Analiza comparativă a pieţelor spot, forward şi futures are în vedere următoarele elemente: părţile tranzacţiei, obiectul tranzacţiei (cantitatea şi calitatea mărfii), condiţiile de livrare, condiţiile de plată, determinarea preţului, riscul de preţ şi riscul contractual.

Plan:
Capitolul I. CARACTERISTICA GENERALA A HEDGINGULUI
§ 1.1 Hedgingul: concept, factori de influenta
§ 1.2 Clasificarea Hedgingului

Capitolul II.ANALIZA MODALITATILOR DE MINIMIZARE A RISCURILOR FINANCIARE PE PIATA LA TERMEN PRIN HEDGING
§ 2.1. Tipuri de modalitati de minimizare a riscurilor
§ 2.2. Hedjarea riscurilor prin contract

Capitolul III.POSIBILITATEA DE UTILIZARE A MODALITATILOR DE HEDJARE INTERNATIONALA PE PIATA BURSIERA DIN REPUBLICA MOLDOVA
§ 3.1. Analiza pietei bursiere din Republica Moldova
§ 3.2. Rolul hedjarii internationale pe piata bursiera din Republica Moldova

Concluzii:
Operaţiunile de hedging sunt acele operaţiuni bursiere prin care cel ce le iniţiază urmăreşte să se acopere contra riscurilor modificării cursurilor valorilor sale mobiliare.
Hedgingul înseamnă în fapt protecţia valorilor mobiliare ale investitorului în condiţiile unei pieţe instabile şi nu obţinerea de profituri. Astfel, prin operaţiile de hedging se evită pierderile, dar se anulează şi şansele de obţinere a unui profit.

Bibliografie:
1. Anghelache Gabriela „Bursa şi piaţa extrabursieră”. Bucureşti 2000.
2. Tarhoaca Cornel, Rogojanu Cosmin, Gogoneaţă Basarab „Economia riscului şi incertitudinii” . Bucureşti 2002.
3. Shippey Karla „Contracte internaţionale”. Bucureşti 2000.
4. Ciobanu Gheorghe „Bursele de valori şi tranzacţiile la bursă”. Bucureşti 1997.
5. „Introducere în studiul analizei tehnice”. Bucureşti 2000.
6. Dodon Igor „Managementrul tranzacţiilor cu titluri financiare”. Chişinău 2001.
7. Anghelache Gabriela „Piaţa de capital: caracteristici, evoluţii tranzacţii”. Bucureşti 2004.
8. „Pieţe de capital”. Chişinau 2005.
9. Stoica Victor, Ionescu Eduard „Pieţe de capital şi burse de valori”. Bucureşti 2002.
10. Paxino Dan Octav„Politica valutară şi managementul riscurilor în tranzacţiile internaţionale”. Bucureşti 2003.
11. Boajă Minică „Relaţii financiare şi valutare internaţionale”. Bucureşti 1999
12. Bran Paul „Relaţii financiar-valutare internaţionale”. Bucureşti 1995.