INTRODUCERE:
În marea majoritate a ţărilor lumii, asistăm în prezent la o expansiune fără precedent a activităţii Guvernelor. Guvernul în concepţia actuală este privit ca "statul distribuitor de servicii" - acest concept este astăzi recunoscut unanim. Guvernele ţărilor şi-au asumat responsabilitatea de a dirija şi utiliza resursele umane, naturale, tehnologice în vederea creării condiţiilor proprii de favorizare a dezvoltării economice şi sociale a ţărilor pe care le conduc.

CAPITOLUL I
1. Caracteristica generală a Guvernului Republicii Moldova ca autoritate executivă

CAPITOLUL II
2. Învestitura şi componenţa Guvernului Republicii Moldova

CAPITOLUL III
3.Funcţionarea Guvernului Republicii Moldova

CAPITOLUL IV
4. Încetarea mandatului Guvernului, a calităţii de membru al Guvernului şi responsabilitatea Guvernului Republicii Moldova

CONCLUZIE:
În final vom efectua o scurtă privire retrospectivă şi o relevare a valenţelor unui stat de drept aşa cum se prezintă ele la etapa actuală.
Republica Moldova, ca şi majoritatea ţărilor Europei Centrale şi de Est, a păşit pe cale unor acţiuni susţinute de reconstrucţie şi reformă. Reconstituirea puterilor instituţionalizate, eliberate de dogmatismul şi schemele statului-partid, s-a început cu regândirea temeliilor vechii societăţi, cu impregnarea necesităţii de funcţionare a unei societăţi democratice şi atribuirea unor funcţii mai potrivite puterilor în stat.

BIBLIOGRAFIE:
Literatură ştiinţifică:
1. Antonie Iorgovan. "Tratat de drept administrativ " Vol.I. Bucureşti 1996;
2. Antonie Iorgovan."Tratat de drept administrativ " Vol.II, Bucureşti 1996;
3. Genoveva Vrabie "Organizarea politico-etatică a României", Iaşi 1993;
4. Mihail Platon, Alexandru Roman, Sergiu Roşea, Teodor Popescu „Istoria administraţiei publica din Moldova", Chişinâu 1998;
5. Ion Muraru, „Studii Constituţionale", Bucureşti 1995;
6. Victor Popa, „Dreptul public", Chişinău 1998;
7. Ioan Vida, „Puterea executivă şi administraţia publică". Bucureşti 1994;
8. Mihail Constantinescu, Ion Deleanu, Antonie Iorgovan, ş. a. „Constituţia României (comentată şi adnotată)", Bucureşti 1992;
9. Mihail Platon, „Introducere în ştiinţa administraţiei publice", Chişinău 1998;
10. Aurel Sâmboteanu, „Administraţia publică centrală", Chişinău 1998;
11. Mircea Preda, „Curs de drept administrativ", P. Gen. Bucureşti 1995:
12. Măria Gh. Orlov, „Dreptul administrativ", partea l, Chişinău 1999:
13. Alexanru Roman, „Evoluţia universală a sistemelor de administrare publică", Chişinău 1998;
14. Ion Paladi, „Serviciile publice", Chişinău 1998;
15. Nadejda Demian, „Serviciul public", Chişinâu 1998;
16. Victor Ghiţu, „Calitatea serviciilor publice", Chişinău 1998;
17. Măria V. Dvoracek, „Drepul administrativ", noţiuni introductive”, Iaşi 1993;
18. Alexandru Negoiţă. „Dreptul administrativ",. Bucureşti 1998:
19. Ioan Alexandru, „Structuri, mecanisme şi instituţii administrative”, Vol.I, Bucureşti 1996;

Introducere:
Riscurile economice reprezintă una dintre problemele de bază a activităţii antreprenoriale din toate timpurile, dar până practice în ultimele decenii acestea erau concepute drept ceva inevitabil, imposibil de calculate, şi mai ales de a se încerca obţinerea vreunui profit de pe urma activităţii date. Totuşi odată cu evoluarea ansamblului ideologic economic, s-a constatat o creştere considerabilă în ceea ce priveşte determinarea, calcularea şi dirijarea riscului.
Ultimii ani în practica mondială conceptul de dirijare cu riscurile a căpătat o dezvoltare înaltă şi se bucură de o atenţie enormă.

Cuprins:
Capitolul I. Esenţa economică a riscului
I. 1. Noţiunea de risc economic
I. 2. Tipologia riscului
I. 3. Factorii ce generează riscurile

Capitolul II. Evaluarea riscului în economia de piaţă
II. 1. Diriarea riscului
II. 2. Metodele cantitative de evaluare a riscului
II. 3. Riscurile macoeconomice

Capitolul III. Riscul de faliment al întreprinderilor industriei alimentare
III. 1. Baza legislativă privind procedura de faliment a întreprinderilor
III. 2. Metodele de lichidare a întreprinderilor falite
III. 3. Evaluarea economică a riscului de faliment în întreprinderile industriei alimentare

Concluzii:
În urma unui studiu mai aprofundat asupra riscurilor, care apar în cadrul întreprinderilor actuale putem concluziona că avem de a face cu un component iseparabil de mediul înconjurător al întreprinderilor, element periculos pentru ciclul vieţii întreprinderii, dar care poate fi lesne prevăzut şi chiar dirijat în direcţia necesară unităţii economice.

Bibliografie:
1. Ciornâi N, Blaj I., „Economia firmelor contemporane”, ed. „Prut Internaţional”, Chişinău, 2003
2. Roşca N., Băieş S., „Dreptul afacerilor”, ed. „Cartier juridic”, Chişinău, 1997.
3. Florin Paul Bran „ Finanţele întreprinderii ”, Bucureşti 1995
4. Moldlex
5. www.google.com
6. www.wickipedia/networkscence.com
7. Conspectul de la „Managementul riscului”

Introducere:
In orice societate, economiile si investitiile au jucat un rol deosebit de important, atat la nivel macroeconomic cat si la nivelul fiecarei persoane sau agent economic. Desigur, exista un ansamblu de factori care influenteaza deciziile fiecarei persoane sau agent economic de a renunta la un castig sau avantaj prezent (determinat de utilizarea unor fonduri disponibile in prezent) in favoarea unui avantaj viitor (determinat de economisirea sau investirea acestor fonduri, pentru a fi utilizate in viitor), insa procesele de economisire sunt prezente intr-o masura mai mare sau mai mica, pe termene mai lungi sau mai scurte si moduri foarte variate la nivelul fiecarei persoane, fizice sau juridice.

Cuprins:
Partea I Economiile si Investitiile
Capitolul 1 Introducere
Capitolul 2 Rentabilitate si Risc
Capitolul 3 Inflatia
Capitolul 4 Rentabilitati Compuse
Capitolul 5 Modalitati de economisire si investire

Partea a II-a Banci.Institutii Financiare
Capitolul 6 Sume detinute in moneda nationala (lei)
Capitolul 7 Sume detinute in valute convertibile
Capitolul 8 Bancile Comerciale
Capitolul 9 Bancile Populare
Capitolul 10 C.E.C.-ul si alte institutii financiare
Capitolul 11 Titluri de stat
Capitolul 12 Piata monetara - concluzii

Partea a III-a Fonduri de Investitii
Capitolul 13 Investitii Administrate
Capitolul 14 Societati de Investitii Financiare (SIF)
Capitolul 15 Fonduri Mutuale
Capitolul 16 Organizarea si functionarea fondului mutual
Capitolul 17 Cum investim in fondurile mutuale?
Capitolul 18 Plasamentele fondurilor mutuale
Capitolul 19 Indicatori si riscuri
Capitolul 20 Fonduri de investitii specializate
Capitolul 21 Fonduri mutuale - concluzii

Partea a IV-a Actiuni cotate
Capitolul 22 Piata de capital
Capitolul 23 Valorile mobiliare
Capitolul 24 Piata de capital in Romania
Capitolul 25 Bursa de Valori Bucuresti
Capitolul 26 Piata extrabursiera Rasdaq
Capitolul 27 Tranzactionarea actiunilor
Capitolul 28 Preschimbarea certificatelor de actionar (PPM) in bani
Capitolul 29 Analiza actiunilor
Capitolul 30 Evenimente importante din activitatea societatilor emitente
Capitolul 31 Indici bursieri
Capitolul 32 Actiuni cotate - concluzii

Partea a V-a Piete la termen
Capitolul 33 Piete la termen si valori mobiliare derivate
Capitolul 34 Contracte futures
Capitolul 35 Contracte options
Capitolul 36 Piete la termen - concluzii

Partea a VI-a Alte investitii
Capitolul 37 Investitii directe in societati necotate
Capitolul 38 Investitii imobiliare si plasamente alternative
Concluzii Stabilirea unei strategii proprii de investitii
Incheiere Ce facem mai departe?

Introducere:
Prezenta lucrare constituie o succintă expunere la tema „Gestiunea mijloacelor fixe la întreprindere”, în care se redă explicarea aspectelor de determinare a mijloacelor fixe, noţiunea de mijloc fix, indicatorii eficienţei utilizării fondurilor fixe la întreprindere, metode de calculare, etc.
Conţinutul lucrării este împărţit în 2 capitole tematice: 1. Caracteristica şi analiza mijloacelor fixe; 2. Metode de calcul a uzurii mijloacelor fixe. Fiecare capitol la rîndul său conţine citeva subpuncte, toate selectate în aceeaşi cheie.

Plan:
Capitolul I Caracteristica şi analiza mijloacelor fixe.
1.1. Delimitări şi structuri privind mijloacele fixe .
1.2. Clasificarea mijloacelor fixe.

Capitolul II Metode de calcul a uzurii mijloacelor fixe.
2.1. Obiectul economic şi financiar al procesului de amortizare.
2.2. Alegerea şi caracteristica metodelor de calcul a uzurii mijloacelor fixe.
2.3. Compararea rezultatelor privind calculul uzurii utilajului după metodele examinate.
2.4. Indicatorii eficienţei utilizării fondurilor fixe la întreprindere.

Concluzii:
Odată cu creşterea tehnicizării, automatizării şi robotizării proceselor de producţie, locul mijloacelor fixe în structura de producţie a întreprinderii a crescut ca importanţă, dominînd valoric şi cantitativ structura respectivă şi influenţînd cantitativ-calitativ celelalte elemente.

Bibliografia:
1. Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării nr.5 din 29.01.01,Monitorul Oficial al R.M. nr. 21-24 din 27.02.01.
2. Galina Şpac,Petru Griciuc, ”Unele particularităţi ale clasificării mijloacelor fixe în scopuri fiscale”// Contabilitate şi audit,2004,nr.12 p.34
3. Ch.D.Bistriceanu, M.N.Adochiţei, E.Negrea „Finanţele agentului economic”, Editura Economică, Bucureşti 2001
4. Mihai Toma, Felicia Alexandru „Finanţe de gestiune financiară a întreprinderii”, Bucureşti 1998
5. „Contabilitatea financiară”, ASEM, Chişinău 2001
6. Hoanţa Nicolae, „Finanţele firmei”, Sibiu 1996
7. Bran Paul „Finanţele întreprinderii”, Editura Economică, Bucureşti 1997
8. Panaite Ileana – Alice „Finanţele întreprinderii”, Bucureşti 2000

CUPRINS:
Analiza pe baza Bilanţului Financiar (Analiza exigibilitate-lichiditate)
Analiza pe baza Bilanţului Funcţional (operaţional)
Contul de Profit şi Pierdere şi Soldurile Intermediare de Gestiune
Capacitatea de autofinanţare
Tabloul de finanţare nevoi-resurse
Analiza ratelor de structură bilanţieră, de îndatorare, de lichiditate şi solvabilitate
Ratele de rentabilitate

Bibliografie:
Georgeta Vintilă, Gestiunea Financiară a Întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, 2004
Ion Stancu, Gestiunea Financiară, Editura Economică, 1994
Mihai Toma, Petre Brezeanu, Finanţe şi Gestiune Financiară, Editura Economică, 1996

INTRODUCERE:
Cel ce vrea să dea sfaturi în problemele financiare trebuie să cunoască resursele cetăţii, natura şi marginea lor, pentru a adăuga pe cele ce lipsesc şi a mări pe cele neîndestulătoare; de asemenea trebuie să cunoască cheltuielile cetăţii pentru a suprima pe cele inutile şi a micşora pe cele excesive. Aristotel

Finanţele întreprinderii reprezintă ansamblul de măsuri şi activităţi obiectul cărora este fenomenul financiar.
Gestiunea financiară o funcţie a finanţelor întreprinderii care are ca scop asigurarea regulată a fondurilor necesare pentru exploatarea curentă şi pentru investiri în active imobilizate, la timp şi cu costuri cît mai scăzute fără a prejudicia independenţa faţă de terţi şi posibilităţile de acţiune economică.

CUPRINS:
I. ROLUL ŞI IMPORTANŢA GESTIUNII FINANCIARE ÎN CADRUL ÎNTREPRINDERII
1.1 Gestiunea financiară – element de bază privind activitatea întreprinderii
1.2 Previziuni strategice şi operaţionale în cadrul gestiunii financiare. Funcţiile gestiuii financiare

II. GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII
2.1 Gestiunea ciclului de exploatare. Gstiunea stocurilor
2.2 Determinarea nevoilor de finanţare a ciclului de exploatare
2.3 Gestiunea financiară pe termen lung

III. PREVIZIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRIDERII
3.1 Conţinutul previziunii financiare. Metode de previziune financiară
3.2 Analiza şi previziunea rezulttelor financiare ale întreprinderii
3.3 Echilibrul financiar al întreprinderii

ÎNCHEIERE:
Finanţele reprezintă relaţiile de repartuizare a produsului social şi în special a venitului naţional concretizînd transferurile băneşti de la agenţii economici, instituţii, persoane fizice către bugetul statului.
Finanţele întreprinderii reprezintă ansamblul de măsuri şi activităţi obiectul cărora este fenomenul financiar.
Gestiunea financiară una din funcţile principale ale finanţelor întreprinderii care are ca scop, asigurarea regulată a fondurilor necesare pentru exploatarea curentă şi pentru investiri în active imobilizate, la timp şi cu costuri cît mai scăzute fără a prejudicia independenţa faţă de terţi şi posibilităţile de acţiune economică.

BIBLIOGRAFIE:
Adochiţei M. Finanţele întreprinderii în economia de piaţă.
Tipografia Mitrea – Peatra Neamţ, 1993

Antoniu N. Finanţele întreprinderilor. Bucureşti, 1993

Avare Ph. Gestiune şi analiză financiară. Bucureşti 2002

Bărbulescu C. Sistemele strategice ale întreprinderii. Bucureşti, 1999

Bărbulescu C. Economia şi gestiunea întreprinderii. Bucureşti, 1995

Bistriceanu Gh. Finanţele agenţilor economici. Bucureşti, 2001

Bistriceanu Gh. Lexicon de finanţe, credit contabilitate şi informatică
Demetrescu C. financiar-contabilă. Bucureşti, 1981

Bran P. Finanţele întreprinderii. Ed. Economică. Bucureşti, 1994

Charreaux C. Gestiune financiară. Litec. Paris, 1991

Cohen E. Gestiunea financiară a întreprinderii. EDICEF,1991

Cohen E. Analiză financiară. Economica . Paris, 1990

Cristea H. Gestiunea financiară a întreprinderii. Ed. Mirton.
Ştefănescu N. Timişoara, 1996

Enescu C. Mecanismul economic în comerţul exterior. Editura Academiei
Romîne – Bucureşti, 1989

Ghiţă M. Gestiune.Control.Evaluare. Craiova, 1996

Halpern P. Finanţe managerile. Bucureşti, 1998

Hoanţa N. Finanţale firmei. Sibiu, 1996

Matei Gh. Finanţe generale. Craiova, 1992

Mailler Gestiune financiară de întreprindere. Dunod, Paris, 1992

Neagoe I. Finanţele întrrprinderii. Ankaram. Iaşi, 1997


Nederiţă A. Contabilitate managerială: Ghid practico-didactic.
Chişinău, 2001

Stancu I. Finanţe:Pieţe financiare şi gestiune, portofoliu.bucureşti, 2002

Stancu I. Gestiunea financiară a agenţilor economici. Bucureşti, 1994

Toma M. Gestiune financiară de întreprindere, aplicaţii practice.
Bucureşti, 2003

Toma M. Finanţe, credit şi circulaţie bănească. Lito ASE Bucureşti,
1991

Toma M. Finanţe şi gestiune financiară. Bucureşti, 1998

Tiriulnicov N. Analiza rapoartelor financiare. Chişinău, 2004

Vasile I. Finanţele întreprinderii. Bucureşti, 2003

Vasile I. Gestiunea financiară a întreprinderii. Bucureşti, 1997

Văcărel Iu. Finanţe publice. Bucureşti, 1992

Vintilă G. Gestiunea financiară a întreprinderii. Bucureşti, 1997

INTRODUCERE:

CAPITOLUL I. SISTEMUL DE FINANȚARE A OCROTIRII SĂNĂTĂȚII ÎN REPUBLICA MOLDOVA
1.1. Principiile organizării finanţării în ocrotirea sănătăţii
1.2. Cvazisistemul de finanţare a ocrotirii sănătăţii
1.3. Organizaţia Mondială a Sănătaţii. Practica internaţională privind finanţarea Ocrotirea Sănătății

CAPITOLUL II. MECANISMUL DE FINANȚARE A OCROTIRII SĂNĂTĂȚII ÎN REPUBLICA MOLDOVA
2.1. Structura Ocrotirii Sănătății
2.2. Modalitatea de finantare a Ocrotirii Sănătății în Republica Moldova
2.3. Funcționarea Companiei Naționale de Asigurări Medicale (CNAM) și mecanismul de finanțare

CAPITOLUL III. ASIGURĂRILE DE SĂNĂTATE ÎN SISTEMUL OCROTIRII SĂNĂTĂȚII
3.1. Asigurările de sănătate în Republica Moldova
3.2. Rolul asigurărilor de sănătate în optimizarea finanţării ocrotirii sănătăţii în Republica Moldova
3.3. Perspectivele de reformare a sistemului medico-social de asigurare şi rolul lui în modificarea sistemului de finanţare a ocrotirii sănătăţii
3.4. Probleme ale sistemului de finanţare a ocrotirii sănătăţii în Republica Moldova

Concluzii şi propuneri
I.Acte legislative
1. Constituţia Republicii Moldova, Moldpres, Chişinău, 1994.
2. Cadrul de cheltuieli pe termin mediu (2005-2007) (aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.639 din 8 iunie 2004), Ministerul Finanţelor, 2004.
3. Decizia Consiliului municipal Chișinău „Cu privire la regulamentul Direcției sănătății a Consiliului municipal Chișinău
4. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (nr.1585-XIII din 27 februarie 1998), cu modificările ulterioare, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.38-39, 1998.
5. Indicații metodice privind elaborarea Devizului de venituri și cheltuieli din mijloacele Fondului de Asigurări Obligatorii de Asistență Medicală.
6. Hotărîrea cu privire la cotele maxime a cheltuielilor pentru remunerarea muncii angajaţilor din Instituțiile Medico Sanitare Publice în sistemul Asigurări Obligatorii .
7. Hotărîrea cu privire la cotele maxime a cheltuielilor pentru remunerarea muncii angajaţilor din Instituțiile Medico Sanitare Publice în sistemul Asigurări Obligatorii.
8. HOTARIRE pentru aprobarea Regulamentului, structurii si efectivului-limita al aparatului central ale Ministerului Sanatatiinr. 326 adoptat: 21.03.2007
9. Legea ocrotirii sănătăţii (nr.411-XIII din 28 martie 1995), cu modificările ulterioare, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.34, 1995.
10. Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar (nr.847-XIII din 24 mai 1996), cu modificările ulterioare, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.91-96, 2003.
11. Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (nr.1593-XV din 26 decembrie 2002) cu modificările ulterioare, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.18-19, 2003.
12. Legea bugetului de stat pe anul 2004 (nr.474-XV din 27 noiembrie 2003), Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.243, 2003.
13. Legea cu privire la fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2004 (nr.1625-III din 30 decembrie 2003), Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.6-12, 2004.
14. Leagea bugetului de stat pe anul 2005, *nr.373 – XV din 11 noiembrie 2004) Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004.
15. Norme metodologice privind elaborarea şi prezentarea de către autărităţile publice centrale a propunerilor la proiectul bugetului de stat pe anul 2004/2007 şi Ministerul Finanţelor, 2003/2007
16. Regulamentul cu privire la modul de constituire şi administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.594 din 14 mai 2002), cu modificările ulterioare, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.66-68, 2002.
17. Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.617 din 4 iunie 2004).
18.Proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 2005, Ministerul Finanţelor, 2006, 2007.

ÎNTRODUCERE:
"Salariul este venitul ce remunerează, proporţional cu timpul lucrat sau cu sarcina exercitată, persoana care este legată de un utilizator (patron) de muncă printr-un contract de inchiriere a serviciilor. Acesta din urmă poate fi explicit sau poate rezulta dintr-o relaţie de dependenţă economică. În funcţie de calitatea beneficiarului de venit, salariul este susceptibil şi de diferite alte denumiri: leafă-¬funcţionari civili; soldă - militari; retribuţie - cadre superioare; simbrie -personal casnic"

Cuprins:
Capitolul I Geneza şi semnificaţia salariului
1.1 Aspecte ale gîndirii politice
1.2 Gîndirea contemporană asupra salariului
Capitolul II Formele şi sistemele de salarizare
1.1 Salariul, definiţia şi formele acestuia
1.2 Determinarea mărimii şi dinamica salariului
1.3 Sistemul de salarizare şi elementele acestuia
Capitolul III Calcularea salariului

Concluzie:
Am observat ca in ultimii 5 ani procentul de marire a salariului s-a marit cu 130%. Salariul in marea masura difera de la o tara la alta, adica au loc deosebiri nationale ce sunt conditionate de urmatorii factori:

Bibliografie :
1. Teorie Economica autor: Andrei Cojuhari, Tatiana Manole
2. Buletin Statistic ianuarie-decembrie 2004 Chisinau 2005 pag 64-71
3. Dezvoltarea social- economica a republicii Moldova in anul 2004 Chisinau 2005 pag 45-52
4. Cadrul de cheltuieli pe termen mediu 2005-2007 mai 2004 pag 21-53
5. Anualul statistic al republicii Moldova 2004 Chisinau 2004 pag 690-714
6. Dezvoltarea 2004.16.07 nr 27 pag7
7. Programul disciplinei : “Sisteme de salarizare”autor: Bîrcă Alic Chiăinău 2000 pag.6-12
8. Economie „Manual universitar„autori: Dumitru Ciucur, Ilie Gavrilă, Constantin Popescu ,Ediţia a doua pag. 338-343
9. Economia politică Niţă Dobrotă pag. 234-244
10. Economia politică Gheorghe Creţoi, Viorel Cornescu,Ion Bucur
pag. 213-220

Introducere:
Prezenta lucrare urmăreşte scopul de a – i ajuta pe studenţi să – şi formeue o gândire economică complexă , coerentă şi critică la modul de funcţionare a economiei contemporane , să contribue la analiza , evaluarea formelor şi sistemelor economice cu care se confruntă actualmente Republica Moldova şi să fie capabili să se încadreze cu profesionalism la locurile de muncă .
Lucrarea cuprinde compartimente care reflectă fundamentele teoretice ale salariului , dezvoltarea şi reglementarea sistemelor de salarizare , analiza principalelor forme de salarizare .

Cuprins:
Salariul ca formă de venit
Analiza naturii salariului
Geneză şi semnificaţie contraversată
Optica contemporană asupra salariului
Concepţia monistă şi dualistă
Mărimea şi dinamica salariului
Factorii ce influenţează mărimea salariului
Formele de salarizare a muncii
Sistemul tarifar
Protecţia datelor personale ale salariului
Formele de plată ale salariului
Termenele , periodicitatea şi locul de plată a salariului

Bibliografie:
1. Viorel Cornescu „Economie politică” , Chişinău 1997
2. Ion Bucur „Economie” , Bucureşti 1998
3. Gheorghe Creţoiu „Economie” , Bucureşti 1995
4. Dumitru Moldoveanu „Economie politică” , Bucureşti 1998
5. Tatiana Manole „Teoria economică” , Chişinău 2004

Introducere:
Cele mai răspândite forme de conducere a statului sunt monarhia şi republica. Fiecare dintre aceste categorii are anumite forme specifice de manifestare şi a evoluat de-a lungul istoriei, dar până şi în ziua de azi ele coexistă şi fiecare dintre ele oferă anumite avantaje şi dezavantaje.
Se consideră că republica este apusul monarhiei şi tot mai multe state exercită forma republicană de conducere a statului pentru că este mai democratică, deoarece, puterea aparţine poporului. Astăzi, peste 130 de state din circa 190 membre ale ONU au în structura de stat funcţia de preşedinte. Din acest considerent, adică numeric, bineînţeles că au dreptate cei care susţin ideea predominării republicii faţă de monarhie.

Cuprins:
Capitolul 1. Monarhia, ca modalitate de administrare a statului
Capitolul 2. Republica, ca modalitate de administrare a statului
Capitolul 3. Specificul formei administrative a Republicii Moldova

Concluzii:
Afirmarea tot mai activă a Republicii Moldova atât în plan intern cât şi în relaţiile cu alte state ale lumii şi organismele internaţionale, au presupus numaidecât şi o nouă viziune asupra administraţiei publice. Trăim într-o perioadă când toate problemele care se referă la dezvoltarea administraţiei publice sunt actuale, a menţionat pr. Univ. Dr. Mihail Platon, rectorul Academiei de Administrare Publică, cu prilejul inaugurării conferinţei ştiinţifico-practice din 26 aprilie anul 2001. În acest context fără a avea pretenţia unei abordări exhaustive, prezentul demers ştiinţific şi-a stabilit drept scop, relevarea şi analiza relaţiilor dintre diferite niveluri ale administraţiei publice din simplul motiv că, chiar dacă relaţiile dintre ele sunt variate, ele “trebuie să colaboreze reciproc deoarece au un scop comun – organizarea serviciilor publice pentru cetăţenii din teritoriu” .

Bibliografie:
1. Constituţia Republicii Moldova, Chişinău 1994
2. Legea privind administraţia publică locală 6.11.98
3. Simon Herbert, Thomson Victor „Administraţia publică”, Chişinău 2003.
4. Lencan Stoica, Gh. „Nicolo Machiavelli”, Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 2000.
5. Negulescu, P. Filosofia renaşterii. Bucureşti: Gramar, 2001.
6. Costea Margareta, „Introducere în administraţie publică”, Bucureşti 2000.
7. Rousseau, J.J. „Contractul social”. Iasi: Moldova, 1996.
8. Alexandru Ioan „Politică, administraţie, justiţie”, Bucureşti 2004.
9. Mungiu-Pippidi Alina, „Politici publice: teorie şi practică”, Iaşi 2002.
10. Parlagi, Anton „Dicţionar de administraţie publică”, Bucureşti 2000.
11. Verdinaş Virginia „Drept administrativ şi instituţii politico-administrative. Manual practic”, Bucureşti, 2002.
12. Ioan Alexandru – „Administraţia publică: teorii, realităţi, perspective”, Bucureşti 1999.
13. Bălan Emil - „Drept administrativ”, Bucureşti, 1999,.
14. Deleanu I. „Democraţia şi dinamica puterii, Editura "Dacia", Cluj-Napoca.
15. Budeanu-Zaharia Odette, Zaharia Gheorghe, „Drept administrativ”.
16. Sîmboteanu Aurel „Reforma administraţiei publice în Republica Moldova”, Chişinău 2001.
17. Mihail Platon, „Probleme actuale ale teoriei şi practicii administraţiei publice”, Funcţionarul public, nr.8, aprilie 2001.
18. Deliu Tudor, Administraţia publică locală, Chişinău 1998..

Introducere:
În economia contemporană formarea veniturilor, ca finalizare a activităţii economice şi ca realizare a scopurilor tuturor ageniţilor economiei, are loc pe piaţă.
Venitul reprezintă sumele încasate sau de încasat de la alte persoane fizice sau juridice sau aşa spus afluxuri de avantaje economice obţinute de întreprindere în cursul perioadei de gestiune sub formă de majorare a activelor şi micşorare a datoriilor, care duc la creşterea capitalului propriu a întreprinderii.

Cuprins:
Capitolul I. Maximizarea profitului–scopul activităţii Societăţilor pe Acţiuni
1.1. Conţinutul şi structura veniturilor generate de activitatea întreprinderii
1.2. Esenţa şi sursele de formare a profitului
1.3. Căile principale de creştere a profitului întreprinderilor industriale
1.4. Direcţiile raţionale de repartizare a profiturilor în societăţile pe acţiuni

Capitolul II. Analiza tehnico – economică a activităţii de producere şi comerciale a întreprinderii
2.1. Caracteristica generală a activităţii ÎM „Efes Vitanta Moldova Brewery” SA
2.2. Analiza indicatorilor de bază ai activităţii de producere a întreprinderii
2.3. Analiza surselor de formare şi a direcţiilor de folosire a profiturilor
2.4. Analiza activităţii de marketing a întreprinderii
2.5. Analiza de corelaţie

Capitolul III. Proiectul de măsuri privind creşterea veniturilor întreprinderii şi a direcţiilor raţionale de folosire a lor
3.1. Măsurile pentru reducerea costurilor de producţie
3.2. Măsuri de introducere la Î.M. “Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. a managmentului prin costuri bazat pe centrele de responsabilitate
3.3. Măsuri de analiză şi planificare a profitului întreprinderii
3.4. Perfecţionarea organizării producerii în baza implimentării tehnologiei progresiste

Concluzie:
Una din condiţiile de bază ale funcţionării neîntrerupte a întreprinderii este asigurarea oportună a acesteia cu mijloacele necesare pentru desfăşurarea activităţii de producţie şi economice. În condiţiile economiei de piaţă o întreprindere întotdeauna trebuie să rămînă competitivă prin promovarea diferitelor strategii de dezvoltare şi ameliorare a situaţiei sale economico – financiare. Cu atît mai necesare sunt acţiunile de perfecţionare a tuturor activităţilor, de modificare şi de introducere a tehnologiilor noi de producere şi prelucrare în cazul în care firma se confruntă cu careva probleme de ordin financiar, economic sau alte motive care ar putea duce la confruntarea întreprinderii în cauză cu însuşi falimentul.

Bibliografie:
1. Legea RM privind societăţile pe acţiuni, nr.1134 - XIII din 02.04.1997 / Monitorul Oficial al RM nr.38-39 din 12.06.1997.
2. Bălănuţa, Vladimir. Analiza gestionară, lucrare didactică, Chiţinău, F.E.-P „Tipografia Centrală”, 2003.
3. Bran, Paul. Finanţele întreprinderii, gestiunea fenomenului microfinanciar, Bucureşti: Ed. „Economică”, 1997.
4. Bărbulescu C., Economia şi gestiunea întreprinderii, Ed. Economică, Bucureşti, 1995.
5. Cuteanu I., Seche Luiza, Seche Mircea, DEX, ed. II, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998 .
6. Diaconu, Mihaela. Gestiunea şi analiza financiară, Bucureşi: Ed. „Didactică şi Pedagogică”, 2003.
7. Gîrstea Gheorghe. Economia şi gestiunea întreprinderii, Bucureşti: Ed. „Economica”, 1999.
8. Gust Marius. Analiza economico- financiară, Ed.”Economică”, 2003.- 254 p.
9. Ilie V Finanţele întreprinderii, Bucureşti: Ed. „Didactică şi Pedagogică”, 2003.
10. Onofrei, Mihaela. Finanţele întreprinderii, Bucureşti: Ed. „Economică”, 2004.
11. Roşca, Petru Ion. Economia întreprinderii, Chişinău: F.E.-P „Tipografia Centrală”, 2004.
12. Stancu I., Finanţe. Teotia pieţelor financiare. Finanţele întreprinderii. Analiza şi gestiunea financiară, Ed. Economică, Bucureşti, 1999.
13. Sîrbu Constantin. Teoria economică: Factorii producţiei şi veniturile, Bucureşti: Ed. Economică, 1996.
14. Toma, Mihai. Finanţe şi gestiune financiară, Bucureşti: Ed. „Didactică şi pedagogică”, 1994.
15. Ţiriulnicova, Natalia. Analiza rapoartelor financiare, Chişinău: F.E.-P. „Tipografia Centrală”, 2004.

INTRODUCERE:
Ceea ce reprzintă economia mondială nu este altceva decît o sursă de expresie a mai multor categorisiri a economiei ca o unitate a unui întreg , care generează o serie de fenomene ce au aspecte dintre cele mai variate.Prin urmare , cînd se discută problema detrminării economiei mondiale ca ştiinţă mondială a mai multor tipuri de etape economice , apar un şir de alte referinţe necesare pentru explicarea procesului dat.Dintre acestea sunt menşionate , de fapt , acelea care alcătuiesc structura ei şi anume în vederea aprofundării aici ca ştiinţă.

PLANUL:
CAPITOLUL I: Modalităţile de constituire a economiei mondiale
I.1.Trăsături specifice ale procesului de formare a economiei mondiale
I.2.Abordări la nivel de economie naţională a economiei mondiale

CAPITOLUL II: Ştiinţa economiei mondiale
II.1.Obiectul de studiu şi ordinea economică globală
II.2.Metodologia ştiinţei economiei mondiale

CAPITOLUL III :Circuitul economic global
III.1.Relaţiile economice internaţionale – factor de bază a evoluţiei economiei mondiale
III.2.Piaţa mondială şi trăsăturile acesteia

CONCLUZIE:
Economia mondială se ajustează la norme globale de pătrundere teoretico-practice , astfel fiind posibilă reoformarea aspectelor de natură general-umană care au o influenţă nelimitată asupra proceselor de ordin mondial.
Interdependenţele economice se accentuează datorită apariţiei şi amplificării problemelor globale ce ţin deopotrivă de interesele tuturor statelor lumii :deficitul de materii prime , de resurse energetice , starea deplorabilă a mediului ambiant , alimentaţia sub limită , numărul în creştere a populaţiei pe glob , dificultăţile aplicări noilor tehnologii etc.Procesele ce se desfăşoară în cadrul economiei mondiale , caracterul relaţiilor economice internaţionale se răsfrîng într-o măsură mai mare sau mai mică asupra tuturor statelor , iar randamentul politicilor naţionale se propagă rapid peste frontiere.

BIBLIOGRAFIE:
1. Galaju I.”Economia mondială”,Chişinău , 1999 , vol.1
2. „Economia mondială :Tipologia economiilor naţionale”,Bucureşti,1977
3. Dolgu G. , Dumitrescu S. ,Gheorghiţă V. „World economics”,Cluj-Napoca , 1992
4. Galaju I.”Economia mondială:Relaţiile financiare internaţionale şi tendinţele lor”,Chişinău , 1999
5. Galaju I. „Economia mondială :Cooperarea economică internaţională”, Chişinău ,1999
6. Auvers D. „Economia mondială” , Bucureşti ,1991
7. Galaju I. „Economia mondială ca ştiinţă”,Chişinău ,1999
8. Bari I. „Economia mondială” , Bucureşti ,1994
9. „Economia mondială”,Bucureşti ,1997
10.Gilpin R. „Economia politică a relaţiilor internaţionale”,Bucureşti,1999
11.Ignat I.,Pralea S. „Economia mondială”,Iaşi ,1994
12.Kraye I. „Mirovaza ekonomika:S 1945 do nashih dney” Moscova,1996
13.Galaju I. „Economia mondială” , Chişinău , 1999, vol.2

Introducere:
"Munca – sursa tuturor bogăţiilor societăţii, sursa unică a avuţiei naţiunilor” Adam Smith
Munca a fost dintotdeauna şi a rămas factorul de producţie activ şi determinant: prin intermediul ei sunt antrenaţi ceilalţi factori de producţie, se realizează combinarea şi utilizarea lor eficientă. Oamenii cu aptitudinile şi deprinderile lor, cu experienţa şi cunoştinţele dobândite sunt producătorii tuturor bunurilor economice.
Evidenţa muncii şi a remunerării ei reprezintă un sector care necesită un mare volum de muncă şi ocupă o importanţă deosebită în volumul total de evidenţă a lucrărilor.

Plan :
Capitolul I. Fundamente teoretice privind utilizarea forţei de muncă.
1.1. Forţa de muncă - resursa prioritară în economia modernă de piaţă
1.2. MUNCA – factor activ si determinant al producţiei.

Capitolul II. Evidenţa personalului, a volumului de muncă şi calcularea salariului.
2.1. Noţiuni privind munca, evidenţa personalului şi a timpului lucrat
2.2. Perfectarea documentelor privind volumul de producţie fabricată
2.3. Formele şi sistemele de salarizare

Capitolul III. Piaţa muncii în Republica Moldova.
3.1. Strategia şi particularităţile utilizării forţei de muncă.
3.2. Procesele de migraţie a forţei de muncă pe plan internaţional şi în Republica Moldova

Concluzie:
Munca – factor originar, primar de productie - reprezinta o activitate constienta, specific umana, manuala si/sau intelectuala indreptata spre un anumit scop, in cadrul careia oamenii isi folosesc aptitudinile, cunostintele si experienta.
Pentru aprecierea rolului muncii in epoca contemporana este necesar sa se tina seama si de procese evidente cum sunt: reducerea relativa a timpului de munca, substituirea accelerata a muncii prin capital, afirmarea efortului intelectual si creativ si inlocuirea tot mai mare a activitatilor manuale traditionale prin automatizarea, robotizarea si informatizarea productiei.

Bibliografie:
1. "Codul Muncii al Republicii Moldova”, Chişinău 2005.
2. I.D. Adumitricesei , N.G. Niculescu "Piaţa forţei de muncă " Editura Tehnică , Chişinău 1995
3. Stefanescu, Ion Traian, Dreptul muncii, Bucuresti, 2000.
4. Dorneanu, Valer, Introducere in dreptul muncii. Dreptul colectiv al muncii, Bucuresti, 2000.
5. Virgil Gheorghiţă, Aristite Cociuban „Economie mondială”, ed. Politeia – SNSPA, 2002.
6. Farcaş Alexandru, Economia de piaţă : micro, macro, mondoeconomie Cluj-Napoca, Libris, 1996.
7. Dumitrescu S., Bal A., Economie mondială. Ed. Economica, 1999.
8. Miron Dumitru, Drăgan Gabriela, Păun Laura, Ilie Florin „Economia Integrării Europene”, Editura ASE, ediţia a 3-a, Bucureşti, 2002

INTRODUCERE:
De la bun început vom încerca să facem o scurtă incursiune în istoria apariţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI). La sfârşitul celui de-al doilea război mondial, economiile aveau în mare măsură un caracter naţional, comerţul internaţional se afla în declin şi atât investiţiile directe, cât şi tranzacţiile financiare se aflau, practic, în impas. Acestea, în mare măsură, au fost circumstanţele care au determinat puterile lumii în 1945, în special SUA şi Marea Britanie, să convină aranjamentele postbelice de la Bretton Woods, naşterea FMI şi a Băncii Mondiale (BM).

Cuprins:
Capitolul 1 Caracteristicile de bază ale Fondului Monetar Internaţional
1.1 Fondul Monetar Internaţional. Definirea şi conceptele de bază.
1.2 Principiile care au stat la baza creării FMI
1.3 Rolul şi activităţile lui pe plan mondial

Capitolul 2 Politicile FMI şi impactul lor asupra economiilor ţărilor beneficiare
2.1 Modalităţile de colaborare între FMI şi membrii săi
2.2 Crizele şi evoluţia acestora

Capitolul 3 Impactul programelor FMI asupra Republicii Moldova
3.1 Evoluţia relaţiilor R.Moldova cu FMI. Avantajele şi dezavantajele R. Moldova ca membră a FMI.
3.2 Activităţile curente ale FMI cu R. Moldova

CONCLUZII:
Fondul Monetar Internaţional este unul din organismele ce a fost creat ca răspuns la necesitatea modificării sistemului monetar internaţional. A fost fondat prin vărsarea unei anumite sume de bani de către ţările fondatore şi activează n baza gestionării resurselor vărsate de fiecare ţară membru, care este numită cotă de participare.
FMI a fost creat pentru a acoperi deficitul balanţelor de plăţi a ţărilor membre, activează în baza unor principii bine determinate, care sunt stipulate în regulamentul său. Gestionarea Fondului se face de către Consiliul Administratorilor, Consiliul Guvernatorilor şi Director Fondului. Directorul Fondului este un european, la moment Director al fondului este Rodrigo de Rado, iar sediul lui se află la Washington

BIBLIOGRAFIE:
1. Articles of Agreement of the International Monetary Fund. IMF, Washington, D.C., 1993.
2. Cheney David M., Evaraert Luc D. Promoting Economic Stability - the IMF's Compensatory and Contingency Financing Facility. IMF, Washington, D.C., 1989.
3. Driscoll David D. Wtat is the International Monetary Fund? IMF, Washington, D.C., 1998.
4. Guitian Manuel. The unique nature of the responsabilities of the International Monetary Fund. IMF Pamphlet, nr.46, Whashington D.C., 1992.
5. Landell-Mills Joslin. Helping the Poor - the IMF's New Facilities for Structural Adjustment. IMF, Washington, D.C., 1992.
6. Lenain Patrick. FMI-ul. Editura C.N.l. '"CORESI" S.A., Bucureşti, 1996.
7. Nowzad Bahrain. Promoting development, the IMF"s contribution. IMF, Washington, D.C., 1992.
8. Recueil de decisions, FMI, 6 ed„ 1972, decision nr. 2603 (68/132), decision nr. 1034 (60/27), decision nr. 2603 (68/132).
9. Patraş Mihai, „Împrumuturile publice ale Republicii Moldova: evoluţie, eficienţă, necesitate şi posibilitate de convertire a acestora”, Administrarea publică, nr. 1, 2003.
10. Paul Bran, Relaţii financiar-monetare internaţionale, Ed. Ec., Bucureşti, 1996
11. Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel, Monedă, Credit, Bănci, E.D.P., 1995
12. Claudiu Doltu, Sisteme monetare comparate, Ed. Ec., 1997
13. Simona Gaftoniuc, Finanţe internaţionale, ED. Ec., 1996
14. Gill Jachand, La monnaie et son role dans l’ economie, Ed.Dunod, 1995
15. Costin Kiriţescu, Idei contemporane în acţiune, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1996
16. Coloman Maioreanu Aurul şi criza relaţiilor valutare internaţionale,
Edit.Academiei, 1976
16. www.logos.press.md
17. http://www.e-democracy.md/comments/socioeconomic/200605152/
18. www.imf.org

INTRODUCERE:
De la bun început vom încerca să facem o scurtă incursiune în istoria apariţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI). La sfârşitul celui de-al doilea război mondial, economiile aveau în mare măsură un caracter naţional, comerţul internaţional se afla în declin şi atât investiţiile directe, cât şi tranzacţiile financiare se aflau, practic, în impas. Acestea, în mare măsură, au fost circumstanţele care au determinat puterile lumii în 1945, în special SUA şi Marea Britanie, să convină aranjamentele postbelice de la Bretton Woods, naşterea FMI şi a Băncii Mondiale (BM).

Cuprins:
Capitolul 1 Caracteristicile de bază ale Fondului Monetar Internaţional
1.1 Fondul Monetar Internaţional. Definirea şi conceptele de bază.
1.2 Principiile care au stat la baza creării FMI
1.3 Rolul şi activităţile lui pe plan mondial

Capitolul 2 Politicile FMI şi impactul lor asupra economiilor ţărilor beneficiare
2.1 Modalităţile de colaborare între FMI şi membrii săi
2.2 Crizele şi evoluţia acestora

Capitolul 3 Impactul programelor FMI asupra Republicii Moldova
3.1 Evoluţia relaţiilor R.Moldova cu FMI. Avantajele şi dezavantajele R. Moldova ca membră a FMI.
3.2 Activităţile curente ale FMI cu R. Moldova

BIBLIOGRAFIE:
1. Articles of Agreement of the International Monetary Fund. IMF, Washington, D.C., 1993.
2. Cheney David M., Evaraert Luc D. Promoting Economic Stability - the IMF's Compensatory and Contingency Financing Facility. IMF, Washington, D.C., 1989.
3. Driscoll David D. Wtat is the International Monetary Fund? IMF, Washington, D.C., 1998.
4. Guitian Manuel. The unique nature of the responsabilities of the International Monetary Fund. IMF Pamphlet, nr.46, Whashington D.C., 1992.
5. Landell-Mills Joslin. Helping the Poor - the IMF's New Facilities for Structural Adjustment. IMF, Washington, D.C., 1992.
6. Lenain Patrick. FMI-ul. Editura C.N.l. '"CORESI" S.A., Bucureşti, 1996.
7. Nowzad Bahrain. Promoting development, the IMF"s contribution. IMF, Washington, D.C., 1992.
8. Recueil de decisions, FMI, 6 ed„ 1972, decision nr. 2603 (68/132), decision nr. 1034 (60/27), decision nr. 2603 (68/132).
9. Patraş Mihai, „Împrumuturile publice ale Republicii Moldova: evoluţie, eficienţă, necesitate şi posibilitate de convertire a acestora”, Administrarea publică, nr. 1, 2003.
10. Paul Bran, Relaţii financiar-monetare internaţionale, Ed. Ec., Bucureşti, 1996
11. Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel, Monedă, Credit, Bănci, E.D.P., 1995
12. Claudiu Doltu, Sisteme monetare comparate, Ed. Ec., 1997
13. Simona Gaftoniuc, Finanţe internaţionale, ED. Ec., 1996
14. Gill Jachand, La monnaie et son role dans l’ economie, Ed.Dunod, 1995
15. Costin Kiriţescu, Idei contemporane în acţiune, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1996
Coloman Maioreanu Aurul şi criza relaţiilor valutare internaţionale,
Edit.Academiei, 1976
17. www.logos.press.md
18. http://www.e-democracy.md/comments/socioeconomic/200605152/
19. www.imf.org