I. INTRODUCERE:
Fiscalitatea asigurarilor reprezinta o problema importanta pentru asigurat si , asiguratori si chiari pentru organismul de supraveghere a pietei asigurarilor; o fiscalitate relaxata ar putea influenta favorabil interesul pentru asigurare din partea asiguratilor persoane juridice contribuabile si din partea asiguratilor persoane fizice, carora li se ofera sansa protectiei persoanei si a proprietatilor personale. Aceasta cu atat mai mult cu cat, in Romania, piata asigurarilor este mult in urma altor tari, cauzele fiind dezinteresul fata de asigurare, determinat de lipsa informarii cu privire la utilitatea sa, insuficienta mijloacelor financiare proprii – nivel de trai scazut, proportia scazuta a clasei de mijloc - dar si absenta unei sustineri legislative în acest sens.

Cuprins:
I. INTRODUCERE
II.FISCALITATEA ASIGURARILOR DE VIATA
1.Abordare pur tehnica
2.Abordare socio-profesionala
III.PROBLEMA (NE)DEDUCTIBILITATII FISCALE A ASIGURARILOR IN ROMANIA
IV. PRINCIPALELE MODOFICARI SUFERITE DE LEGEA 32/2000

Concluzii:
Prin ultimele modificari aduse O.G. 7/2001 s-ar putea spune ca autoritatile fiscale si-au atins scopul. Ne punem intrebarea daca au iesit insa cu adevarat invingatoare, in conditiile in care societatile de asigurare au pierdut clienti (inclusiv prin rezilierea contractelor in derulare pe acest tip de polite), deci au pierdut profit, iar intermediarii au pierdut veniturile din comisioane.

Bibliografie:
Ciumaş, Cristina “Fiscalitatea asigurarilor”, articole aparute in
Tribuna Economica, nr. 33-35-37-39/2000

*** Capital, colectia ianuarie 2002- martie 2003

*** www.primm.ro - 4 /2 0 01 (An III); 4/2002 (An IV)

*** Legea 32/2000 – Societatile de asigurare si
supravegherea asigurarilor

*** Legea 414/2002 - Impozit pe profit

*** O.G. 7/2001 – Impozit pe venitul global

*** H.G. 54/2003 - Norme metodologice pentru
impozitarea venitului global

INTRODUCERE:
Societatea românească traversează o perioadă de profunde transformări, generate de tranziţia de la un sistem centralizat la un sistem democratic, remodelarea întregii structuri economice moştenite, reaşezarea ei pe criterii moderne, realiste, în favoarea individului şi a nevoilor lui.
Trecerea ţării noastre de la economia etatizată la economia de piaţă, în care rolul hotărâtor revine liberei iniţiative, proprietăţii private şi al cărui mecanism presupune colaborarea şi îmbinarea organică a legilor pieţei cu acţiunile statului, se dovedeşte a fi un proces complex, îndelungat şi cu largi implicaţii.

CUPRINS:
CAPITOLUL 1. Sistemul fiscal şi componentele sale
1.1 Conceptul de sistem fiscal, componentele şi principiile acestuia
1.2 Impozitele, componentă principală a sistemului fiscal
1.3 Analiza veniturilor fiscale ale bugetului de stat pe perioada 1995 – 1999
1.4 Fiscalitatea şi indicatorii de exprimare a acesteia
Fiscalitatea agenţilor economici
Teorii asupra fiscalităţii

CAPITOLUL 2. Impozitele directe plătite de agenţii economici din România
2.1 Aşezarea şi încasarea impozitelor directe în sarcina agenţilor economici
2.2 Structura impozitelor directe plătite de agenţii economici
- impozitul pe profit
- impozitul pe dividende
- impozitele şi taxele locale
- contribuţiile pentru securitatea socială
- alte contribuţii (Fondurile speciale)
2.3 Reflectarea în contabilitate a impozitelor directe
2.4 Aspecte şi obiective ale controlului fiscal
2.5 Evaziunea fiscală .
2.6 Fiscalitatea directă a agenţilor economici

CAPITOLUL 3. Impozitele indirecte în sarcina agenţilor economici din România
3.1 Impozitele indirecte plătite de agenţii economici
3.2 Structura impozitelor indirecte: taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxele vamale
3.3 Reflectarea în contabilitate a impozitelor indirecte
3.4 Aspecte şi obiective ale controlului fiscal
3.5 Evaziunea fiscală
3.6 Fiscalitatea indirectă a agenţilor economici

CAPITOLUL 4. Studiu de caz
4.1 Prezentarea întreprinderii SC “ROBEMA” SA
4.2 Calcularea principalelor impozite directe şi indirecte
4.3 Studierea evoluţiei gradului de fiscalitate la întreprinderea SC “ROBEMA” SA

BIBLIOGRAFIE:
1. Gh. Bistriceanu, M. N. Adochiţei, E. Negrea - “Finanţele agenţilor economici”, Editura Didactică şi Pedagogică R. A., Bucureşti, 1995
2. I. Botea - “Metode şi tehnici fiscale”, S.C. Tipografia “Someşul” S.A., Satu Mare, 1999
3. M. Boulescu, M. Ghiţă - “Control financiar”, Editura Eficient, Bucureşti, 1997
4. P. Brezeanu - “Fiscalitate – Concepte; Metode; Practici”, Editura Economică, Bucureşti, 1999
5. I. Condor - “Drept fiscal şi financiar”, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 1997
6. V. Juravle, G. Vintilă - “Fiscalitate”, Editura ASE, Bucureşti, 1999
7. T. Moşteanu, S. Dinu - “Reforma sistemului fiscal din România”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999
8. M. Ristea, V. Răileanu, L. Olimid, A. Stoian, I. Nişulescu - “Contabilitatea şi fiscalitatea întreprinderii”, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 1995
9. I. Stancu - “Finanţe”, Editura Economică, Bucureşti, 1997
10. R. Stancu - “Drept financiar public”, Editura Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 1998
11. A. Stoian - “Contabilitatea şi fiscalitatea societăţilor comerciale”, Editura Informedica, 1997
12. D.D. Şaguna - “Evaziunea fiscală”, Eitura Oscar Print, Bucureşti, 1995
13. Const. Topciu, T. Vâşcu, G. Vintilă - “Fiscalitate”, U.I.T.M., Facultatea de Ştiinţe Economice, Bucureşti, 1995
14. I. Văcărel, G. Anghelache, F. Bercea, Gh. Bistriceanu, M. Bodnar, T. Moşteanu, T. Stolojan - “Finanţe publice”, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1999

Introducere:
Mecanismul economiei de piaţa presupune prin definiţie existenţa unor agenţi economici (producători, cumpărători, intermediari, bănci, agenţii comerciale etc.) autonomi şi lideri în a alege între mai multe alternative.
O trăsătura a economiei de piaţa o constituie confruntarea permanentă a cererii si ofertei de mărfuri. În cadrul economiei de piaţa, agenţii economici independenţi si egali, îşi exercită totalitatea funcţiilor prin care pot fiinţa ca elemente autoreproductibile ale organismului economic pe baza relaţiilor voluntare stabilite între ei, relaţii care formează mecanismul de autoreglare prin intermediul cererii si ofertei de factori de productie, bunuri de consum sub formă de mărfuri si monedă.

Planul:
1. Caracteristica pieţei cu concurenţă perfectă
2. Formarea preţurilor în condiţiile concurenţei perfecte
Condiţia de maximizare a profitului firmei
3. Volumul ofertei în perioada de scurtă durată
4. Oferta în perioada de lungă durată
5. Eficienţa repartiţiei resurselor

Concluzie:
Orice firmă este organizată şi funcţionează pentru a obţine profit. În această activitate firma se confruntă permanent cu piaţa şi intră in relaţii de piaţă. Deci, piaţa este componenta de bază a funcţionării oricărei firme, indiferent de tipul şi de profitul ei. Prin intermediul pieţei se creează raporturile dintre producţie şi consum, dintre ofertă şi preţ. Deci, pentru asigurarea funcţionării cu succes a unei firme, pe prim plan se pune studierea şi cunoaşterea pieţei.

Bibliografie:
1. Duran Vasile "Microeconomie:Aplicatii practice”
Bucuresti ‘97
2. Georgescu Nicolae "Microeconomie:Principii si solutii”
Iasi ‘96
3. Gogoneaţă "Economie politica”
4. Zbirciog Valeriu "Coordonata Microeconomica a vietii
umane” Chisinau ‘96
5. Samuelson Paul "Economie politica” Paris‘69
6. Gherasim T. "Microeconomie” Bucuresti’94
7. Jaques Genereux "Microeconomie”
8. Dobrota Niţă "Economie Politica” Bucuresti2000
9. Mosteanu Tatiana "Concurenta, Ghidul afacerilor
performante” Editura economica Bucuresti 2002
10. Ciucur I. "Economie” Editura economica Bucuresti 2001
12. Mosteanu T. "Preturi si concurenta” Bucuresti ‘97
13. Mosteanu T. "Preturi, ehilibru concurential si bunastare
sociala” Editura economica 2001

Introducere:
Mecanismul economiei de piaţa presupune prin definiţie existenţa unor agenţi economici (producători, cumpărători, intermediari, bănci, agenţii comerciale etc.) autonomi şi lideri în a alege între mai multe alternative.
O trăsătura a economiei de piaţa o constituie confruntarea permanentă a cererii si ofertei de mărfuri. In cadrul economiei de piaţa, agenţii economici independenţi si egali, îşi exercită totalitatea funcţiilor prin care pot fiinţa ca elemente autore-productibile ale organismului economic pe baza relaţiilor voluntare stabilite între ei, relaţii care formează mecanismul de autoreglare prin intermediul cererii si ofertei de factori de producţie, bunuri de consum sub formă de mărfuri si monedă.

Plan:
1. Caracteristica pieţei cu concurenţă perfectă
2. Formarea preţurilor în condiţiile concurenţei perfecte Condiţia de maximizare a profitului firmei
3. Volumul ofertei în perioada de scurtă durată
4. Oferta în perioada de lungă durată
5. Eficienţa repartiţiei resurselor

Concluzie:
Orice firmă este organizată şi funcţionează pentru a obţine profit. In această activitate firma se confruntă permanent cu piaţa şi intră in relaţii de piaţă. Deci, piaţa este componenta de bază a funcţionării oricărei firme, indiferent de tipul şi de profitul ei. Prin intermediul pieţei se creează raporturile dintre producţie şi consum, dintre ofertă şi preţ. Deci, pentru asigurarea funcţionării cu succes a unei firme, pe prim plan se pune studierea şi cunoaşterea pieţei.

Bibliografie:
1. Bădulescu Alina „Microeconomie” , Editura Expert, Bucureşti 2002.
2. Doltu Claudia „Economie ( microeconomie şi macroeconomie)” ,Editura ASE , Bucureşti 2004.
3. Cara Elena „Microeconomie aplicată”, Chişinău 1998.
4. Umaneţ Valeriu „Economie politică”, Editura U.S.M., Chişinău 2004.
5. Zbîrciog Valeriu „Microeconomie aplicată”, Editura Evrica, Chişinău 2001.
6. Oprescu Gheorghe „Microeconomie-macroeconomie”, Editura Economică, Bucureşti 2000.
7. Marin Dumitru, Stancu S. „Microeconomie aplicaţii”, Editura ASE, Bucureşti 2000.
8. Capanu I., Anghelache C. „Indicatorii economici penru managementul micro şi macro economic”, Editura Economica, Bucureşti 2000.
9. Raşcă Lavinia „Teorie şi practică în economie”, Editura ASE, Bucureşti 2002.
10. Cara Elena „Microeconomie -îndrumar metodic”, Chişinău 1996.

Introducere:
Mecanismul economiei de piaţa presupune prin definiţie existenţa unor agenţi economici (producători, cumpărători, intermediari, bănci, agenţii comerciale etc.) autonomi şi lideri în a alege între mai multe alternative.
O trăsătura a economiei de piaţa o constituie confruntarea permanentă a cererii si ofertei de mărfuri. In cadrul economiei de piaţa, agenţii economici independenţi si egali, îşi exercită totalitatea funcţiilor prin care pot fiinţa ca elemente autore-productibile ale organismului economic pe baza relaţiilor voluntare stabilite între ei, relaţii care formează mecanismul de autoreglare prin intermediul cererii si ofertei de factori de producţie, bunuri de consum sub formă de mărfuri si monedă.

Plan:
1. Caracteristica pieţei cu concurenţă perfectă
2. Formarea preţurilor în condiţiile concurenţei perfecte Condiţia de maximizare a profitului firmei
3. Volumul ofertei în perioada de scurtă durată
4. Oferta în perioada de lungă durata
5. Eficienţa repartiţiei resurselor

Concluzie:
Orice firmă este organizată şi funcţionează pentru a obţine profit. In această activitate firma se confruntă permanent cu piaţa şi intră in relaţii de piaţă. Deci, piaţa este componenta de bază a funcţionării oricărei firme, indiferent de tipul şi de profitul ei. Prin intermediul pieţei se creează raporturile dintre producţie şi consum, dintre ofertă şi preţ. Deci, pentru asigurarea funcţionării cu succes a unei firme, pe prim plan se pune studierea şi cunoaşterea pieţei.

Bibliografie:
1. Bădulescu Alina „Microeconomie” , Editura Expert, Bucureşti 2002.
2. Doltu Claudia „Economie ( microeconomie şi macroeconomie)” ,Editura ASE , Bucureşti 2004.
3. Cara Elena „Microeconomie aplicată”, Chişinău 1998.
4. Umaneţ Valeriu „Economie politică”, Editura U.S.M., Chişinău 2004.
5. Zbîrciog Valeriu „Microeconomie aplicată”, Editura Evrica, Chişinău 2001.
6. Oprescu Gheorghe „Microeconomie-macroeconomie”, Editura Economică, Bucureşti 2000.
7. Marin Dumitru, Stancu S. „Microeconomie aplicaţii”, Editura ASE, Bucureşti 2000.
8. Capanu I., Anghelache C. „Indicatorii economici penru managementul micro şi macro economic”, Editura Economica, Bucureşti 2000.
9. Raşcă Lavinia „Teorie şi practică în economie”, Editura ASE, Bucureşti 2002.
10. Cara Elena „Microeconomie -îndrumar metodic”, Chişinău 1996.

Introducere:
Impozitarea, este un sistem de contribuţii impuse de către guvernământ asupra persoanelor, întreprinderilor, şi proprietăţii, esential ca o sursă de venit pentru acoperierea cheltuielilor guvernamentale şi a altor scopuri publice . Impozitarea poate fi, şi este, de altfel, utilizată şi la atingerea altor obiective economice şi sociale. De exemplu, poate servi drept metodă de dezvoltare a unei economii echilibrate prin stimularea sau descurajarea variatelor forme de activitate comercială, sau poate fi utilizată pentru a implementa reforme sociale prin redistribuirea averii.

Cuprins:
Capitolul I. Esenţa economică a finanţelor
1.1 Noţiune de finanţe
1.2 Funcţiile finanţelor întreprinderii
1.3 Funcţiile financiare ale întreprinderii

Capitolul II. Baza legislativă a sistemului fiscal în R. Moldova
2.1 Caracteristica Codului Fiscal al Republicii Moldova
2.2 Tipurile de impozite aplicate în republica Moldova
2.3 Metologia de calcul a impozitelor

Capitolul III. Perfecţionarea sistemului fiscal în întreprinderile industriei alimentare
3.1 Analiza sistemului fiscal aplicat în întreprinderile industriei alimentare din R. Moldova şi înlesnirilor la impozitare
3.2 Evaluarea practicilor internaţionale de impozitare a agenţilor econ
3.3 Căile de perfecţionare a funcţionării sistemului financiar şi fiscal în întreprinderile din R. Moldova şi de stimulare a producătorilor autohtoni

Concluzii:
Finantele intreprinderii trebuie sa contribuie la consolidarea economiei de piata, a dezvoltarii proprietatii private, la o mai buna gestionare a patrimoniului, asigurarea unui circuit eficient al capitalurilor, la armonizarea tutror intereselor, la promovarea progresului tehnic si la cresterea calitatii produselor in vederea unei participari eficiente la circuitul mondial al bunurilor si valorilor.

Bibliografie:
1. Legilaţia Republicii Moldova. Codul Fiscal
2. Gheorghe Cîrstea, Florea Pîrvu, “Economia şi gestiunea întreprinderii”, Bucureşti, ed. Economică, 1999
3. Bărbulescu Constantin, „Economia şi gestiunea întreprinderi”, Bucureşti, ed. Economică, 1999
4. Radu Stroe, „Finanţe”, editura ASE, Bucureşti, 2003
5. Nistorescu T., „Economia întreprinderii”, Craiova. 1995
6. www.fisc.md

INTRODUCERE:
Pe parcursul istoriei viata social economica s-a construit pe baza mai multor criterii. In perioada contemporana o componenta de baza in constituirea vietii sociale si economice o reprezinta finantele publice. Finantele publice isi construiesc aceasta pozitie prin faptul ca prin intermediul instrumentelor financiare, s-a ajuns la o concentrare de cca 60% din P.I.B. la dispozitia autoritatilor publice centrale si locale. In functia modului de realizare a redestribuirii veniturilor, finantelor publice influienteaza ritmul cresterii economice, dimensiunile consumului public precum si proportiile formarii brute de capital.

CUPRINS:
1. Introducere
2. Cresterea importantei si schimbarea de natura a finantelor publice
2.1 Transformari ale cheltuielilor publice
2.2 Extinderea rolului pelevarilor obligatorii
3. Dezvoltarea si evolutia sectorului public
4. Politica financiara in domeniul cheltuielilor publice
5. Politica finaciara in domeniul veniturilor publice
6. Echilibrul financiar
7. Experienta in descentralizrea bugetara
7. 1. Structura veniturilor si cheltuielilor
7.1.1 Franta
7.1.2 Marea Britanie
7.1.3 Olanda si Belgia
7.1.4 Japonia
7.1.5 R.F.G.
7.1.6 S.U.A.
7.2 Legatura financiara intre bugetele locale si bugetul central
8. Impozite si taxe - instrumente de conducere a economiei de piata
8.1 Impozite pe venitul persoanelor fizice
8.2 Impozitul pe profitul societatii
8.3 Impozit pe consum
8.4 Taxe vamale
9. Alocatiile bugetare si subventiile – instrumentul de conducere a economiei de piata
10. Evolutia datoriei publice
11. Limitele datoriei publice
12. Concluzie

CONCLUZIE:
Politicile financiare promovate in tarile dezvoltate cu economie de piata ar putea constitui un model si pentru Romania. Fiind elaborate in conditii economice, sociale si politice total diferite de cele ale Romaniei de azi, aceste politici nu pot constitui integral un model care sa poata fi imprumutat, dar din care ar putea fi selectionate unele instrumente financiare care ar putea fi folosite cu succes la conditiile de timp si de loc din Romania.

BIBLIOGRAFIE:
1. " Buget, abordare economica si financiara " – Gheorghe Manolescu, Editura Economica 1997;
2. " Politici economice si financiare de ieri si de azi " – Iulian Vacarel, Editura Economica 1996;
3. " Relatii financiare internationale " – Iulian Vacarel, Editura Academiei Romane 1995;
4. " International Financial Statistics " – anuar statistica;
5. " International Economics: Theory and Policy " – New York 1991;

Cuprins:
1. Instrumente de plată
1.1. Ordinul de plată
1.2. Cecul
1.3. Dispoziţia de încasare
1.4. Acreditivul
1.5. Scrisoarea de garanţie

2. Centrul informatic al Băncii Agricole

3. Tipuri de carduri
3.1. VISA
3.2. Eurocard/MasterCard
3.3. Activitatea cu carduri în România
3.4. Carduri emise de Banca Agricolă

4. Credite
4.1. Linia de credite
4.2. Creditarea persoanelor fizice

5. Managementul riscului
5.1. Organizarea Comitetelor de risc de creditare
5.2. Dispoziţii comune
5.3. Metodologia de analiză şi evaluare a riscului de
creditare
5.4. Analiza şi evaluarea riscului de creditare la
persoanele fizice
5.5. Bonitatea

6. Legea bancară

7. Organigrama

Introducere:
O tranzacţie cu valori mobiliare transfrontalieră (externă) este tranzacţia care presupune vânzarea sau cumpărarea de către participanţii la o piaţă naţională de valori mobiliare la alte pieţe decât cele naţionale şi/sau tranzacţia care se încheie cu contrapartida din altă ţară. Tranzacţiile transfrontaliere au drept rezultat necesitatea de a primiri şi livra valorile mobiliare aflate în diferite ţări şi necesitatea de a efectua plăţi corespunzătoare.

Cuprins:
Capitolul 1. Modalităţile de finanţare în comerţul internaţional
1.1. Concept. Elemente definitorii.
1.2. Creditul documentar
1.3. Incasso documentar
1.4. Clearingul

Capitolul 2. Metode contemporane de acoperire a riscului valutar în cadrul tranzacţiilor comerciale internaţionale

Concluzii:
În Republica Moldova au fost create condiţiile necesare pentru efectuarea operaţiunilor de decontare în cadrul tranzacţiilor internaţionale. Reglamentările au fost stabilite în cadrul Bursei de Mărfuri din Chişinău, care de fapt reprezintă locul unde se pot desfăşura operaţiuni de clearing în Moldova.
Aceste operaţiuni reprezintă un avantaj cert pentru ţara noastră în general şi pentru agenţii economici în particular, deoarece permite facilitarea schimbului internaţional de mărfuri. Astfel, se înlătură un factor inconvinient, şi anume diferenţa valutelor dintre ţările între care se stabileşte tranzacţia comercială.

Bibliografie:
1. Gribincea Lilia. „Clearingul”. Revista Naţională de Drept nr.4
2. Maria –Ana Dumitrescu, „Dicţionar de termeni şi expresii utilizate în tranzacţiile de bursă” Bucureşti 2000
3. Hans Van Houtte, „Particular financing techniques”, London 1999
4. Alexandru Puiu, „Management internaţional”, Ed. Independenţa Economică, 2003.
5. Mugur Nicolae, Lazăr Constantin, Isărescu Mugur, „În zgomotul bursei”, Ed. Albatros, Bucureşti, 1982.
6. Mazilu Dumitru „Dreptul comerţului internaţional. Partea specială: curs”. Bucureşti 2001.
7. Constantin Floricel, „Relaţii valutar-financiare internaţionale”. Ediţia VI Cu aplicaţii practice, Editura Naţional, Bucureşti, 2001.
8. Mugur Isărescu, „Credit documentar”, Bucureşti 2002
9. L. Paves, „Comment se defendre en burse”, Ed. Dunod, Paris, 1986.
10. Maria Bădiţă, Tudor Baron, Mihai Korka, „Statistică pentru afaceri”, Ed. Eficient, 1998.
11. Natalia Lobanov „Tranzacţii internaţionale: Note de curs”. Chişinău 2003.
12. Mircea N. Costin, „Dicţionar de drept internaţional al afacerilor”, vol.l, Lumina Lex, Bucureşti, 1996.
13. Niţă Dobrotă, „Economie Politică” ,Ed. Economică, 1997.
14. www.leasing.ro

Introducere:
Parte integrată a teoriei reproducţiei, teoria creşterii economice polarizează în jurul său atenţia a tot mai multor instituţii şi a numeroşi cercetători din domeniile care vizează teoria şi practica economică. Ea a fost generată de necesitatea întregirii teoriei reproducţiei, mai ales sub aspectul înţelegerii mecanismului funcţional al economiei si al fundamentării deciziilor privitoare la planificarea curentă şi de perspectivă.

Plan:
Capitolul I. Conceptul creşterii economice

Capitolul II. Principalii factori al creşterii economice
2.1. Modele creşterii economice
2.2. Conceptul de creştere economică în viziunea doctrinelor economice

Capitolul III. Aspectele creşterii economice în baza Republicii Moldova
3.1. Factorii creşterii economice în Republica Moldova
3.2. Trecerea de la criză la creştere economică

Concluzie:
În prezenta lucrare m-am stăruit sa ating factorul creşterii economice, factorii ce-l determina, modelele şi teoriile economice privitoare la creşterea economica, modelele matematice şi doctrinele privitoare la ea. Este necesar de menţionat ca problema creşterii economice este deosebit de importanta în perioada noastră deoarece Republica Moldova se afla intr-o adîncă criza economica şi sarcina studiilor universitare economice este anume "Pregătirea specialiştilor de profil economic capabili sa amelioreze situaţia data".

Bibliografie:
1. C.Enache,C.Mecu „Economie politică” , Bucureşti ,2004
2. I.Ignat , N.Clipa , I.Pohoarţă „Economie politică” , Bucureşti ,1998
3. C.Angelescu „Economie politică” ,Bucureşti ,1995
4. N.Dobrotă „Economie politică” ,Bucureşti ,1993
5. P. Samuelson „Economie politică”. Bucureşti, 2000. (selectiv)
6. N. Şişcan „Economie politică contemporană”. Chişinău, 2001
7. S. Chircă „Mecanisme economice”. Bucureşti, 1999
8. E. Dobrescu „Ritmul creşterii economice teorie şi analize”
9. N.Clipa „Fenomenul şi teoriile creşterii economice în capitalism”, Iaşi, 1989.
10. S.S. Sultana „Doctrine şi curente în Gîndirea economiei modernă şi contemporană” , Bucureşti, 1992.
11. S.Popescu Gheorghe „Fundamentul gîndirii economice”, Oradea, 1993.
12. Sergiu I. Chircă, „Mecanismele sistemelor economice”, Editura ASEM, Chişinău, 2004,

Introducere:
Teoria factorilor de producţie a fost dezvoltată în ştiinţa ecomică pentru prima dată de economistul francez Jean Batist Say, reprezentant al doctrinei liberalismului economic clasic. Aportul lui J. B. Say la dezvoltarea ştiinţei economice constă în elaborarea unui şir de teorii şi concepte economice noi, cum ar fi: Teoria factoriilor de producţie, prin care J. B. Say înţelegea munca , capitalul şi pământul, remuneraţi respectiv prin salariu, profit şi rentă. Această teorie care nu şi-a pierdut actualitatea şi valoarea până în zilele noastre;

Cuprins:
Capitolul I .Factorii de producţie: munca, natura, capitalul
1.1. Conceptul de muncă şi trăsăturile lui
1.2. Natura – ca factor de producţie
1.3. Noţiunea de capital şi obiectivele lui

Capitolul II. Nivelul de ridicare a productivităţii a factoriilor de producţie
2.1. Noţiuni generale a productivităţii
2.2. Nivelul de ridicare a productivităţii

Bibliografie:
1. Băcescu M., Băcescu-Cărbunaru A. "Macroeconomia şi politici macroeconomice”, Ed. a II Educaţional, Bucureşti, 1998
2. Cărăuş M.I. "Mic dicţionar de termini economici” // Firma „Eco-Syntez”, Chişinău, 1991,
3. Constantinescu N.N., „Reforma economică”, Ed. Economică, Bucureşti, 1994
4. Creţoiu Gh. ş.a. „Economie politică”, Ed. Casa de editură şi presă „Şansa”, Bucureşti, 1993
5. Georgescu N. „Macroeconomie” (volumul I), Ed. Universitară, Bucureşti, 1995
6. Lazăr C. ş.a. "Teoria economică generală”, Bucureşti, Ed. Economică, 1993
7. Niţă Drobotă, „Economie politică”, Ed. Economică, Bucureşti, 1997
8. www.google.ro
9. www.cnna.acad.md
10. www.yahoo.ro

INTRODUCERE:
Lucrarea îşi propune prezentarea fabricii de medicamente SC Terapia SA şi a strategiilor adoptate aici pentru diminuarea poluãrii mediului, în contextul dezvoltãrii durabile a societãţii umane. Fabrica de medicamente Terapia produce prin sintezã chimicã medicamente, prin tehnologii care produc poluare. Am dorit sã aflu concret modul în care aceastã intreprindere este preocupatã de diminuarea efectelor negative asupra mediului, prin mãsuri de ordin economic.

CUPRINS:
CAPITOLUL I. INTRODUCERE
1.1. Obiectivele lucrãrii
1.2. Poluarea mediului
1.3. Dezvoltarea durabilã
1.4. Economia şi ecologia-douã feţe ale aceleiaşi monede

CAPITOLUL II. PREZENTAREA FABRICII DE MEDICAMENTE SC TERAPIA SA
2.1. Scurt istoric
2.2. Sortimentul de produse fabricate şi beneficiarii lor
2.3. Particularitãţile organizãrii şi a managementului societãţii
2.4. Structura de organizare la S.C."TERAPIA”S.A.
2.5. Potenţialul uman managerial al societãţii

CAPITOLUL III. PROBLEME DE POLUARE A MEDIULUI LA SC TERAPIA SA
3.1. Principalele probleme de mediu ale judeţului Cluj
3.2. Strategia de protecţie a mediului la SC Terapia SA
3.3. Cheltuieli pentru protecţia mediului la SC Terapia SA

CONCLUZII:
1. Problematica protecţiei mediului în contextul dezvoltãrii durabile a societãţii umane are ca şi componentã principalã economicul.
2. Extinderea studiilor asupra raporturilor reciproce dintre ecologie şi economie va apropia rezultatele cercetãrilor de realitate, deoarece economicul este ecologic si ecologicul este economic (Negucioiu 2003)


BIBLIOGRAFIE:
Cornelia Giras-Dãnut, 2002, Armonizarea legislatiei românesti cu cea europeanã în domeniul protectiei mediului, Acta Universitatis Bogdan Vodã, Series oeconomica, nr.3, p.61

Nãdisan.I., Chereches, D., 2000, Baia Mare-adeãrul despre poluare, University Press "Vasile Goldis”

A.Negucioiu, 2003, Economia si Ecologia, lucrãrile conferintei Environment-Research, Protection, Management, Universitatea Babes Bolyai, p.353

Lidia Pop, Cornelia Giras-Dãnut, 2003, Despre conferinta mondialã pentru dezvoltare economicã durabilã, Johannesburg, 2002, Lucrãrile sesiunii de comunicãri ştiinţifice ale Universitãţii Bogdan Vodã, mai 2003, p. 33

Pop Lidia, Pop I., Merceologa azi, 2002, editura Risoprint, Cluj-Napoca

C.R.Pratt, 1995, Ecology, Springhouse co., Springhouse, Pensylvania

G.Spencer, 2002, Ozone Hole Shrinks, Splits In Two, The BULLETIN, Quaterly magazine of the Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe, 2002 decembrie, vol.11, nr.3 , p.5

Cristina Mandravel si Melania Gutul-Valuta "Pamantenii – Dusmanii
Terrei ?"

Encarta Encyclopedia 1998© Microsoft Corporation

Encarta Encyclopedia 2000© Microsoft Corporation

Enciclopedia naturii CD-ROM-Sectiunea "Poluarea"

http://www.ceinet.org

http://www.terapia.ro

Introducere:
Tema cercetată î-şi păstrează actualitatea ei, prin specificul dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii în diferite perioade evolutive. Începând cu anul 1991, importanţa de amplificare şi susţinere a acestor categorii de întreprinderi, apare evidentă şi strict necesară. Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii se consideră a fi coloana vertebrală a economiei naţionale, iar dezvoltarea lui ar însemna, implicit, dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova, cât şi crearea şi consolidarea unei clase de mijloc a populaţiei (care la moment este transparentă).

Cuprins:
CAPITOL 1 DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII – O NECESITATE IMPERATIVĂ ÎN SITUAŢIA ECONOMICĂ ACTUALA A REPUBLICII MOLDOVA
1.1 Noţiuni generale privind definirea şi dimensionarea întreprinderilor mici şi mijlocii
1.2 Întreprinderile mici şi mijlocii – baza esenţială a dezvoltării economiei contemporane
1.3 Evoluţia dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii şi importanţa creării lor pentru
economia Republicii Moldova

CAPITOL 2 ANALIZA ECONOMICĂ A ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII ÎN REPUBLICA MOLDOVA.
2.1 Principalii indicatori economico-financiari utilizaţi pentru evaluarea eficienţei economice a întreprinderilor mici şi mijlocii.
2.2 Particularităţi ale managementului modern în întreprinderile mici şi mijlocii
2.3 Factori cauzali ce influenţează activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii

CAPITOL 3 PARTICULARITĂŢILE MEDIULUI DE ACTIVITATE A ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII ÎN REPUBLICA MOLDOVA.
3.1 Factorii decizionali de mediu şi modalităţile de influenţare a activităţii întreprinderilor
mici şi mijlocii
3.1.1 Impedimente în calea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii
3.1.2 Calităţi distinctive ale întreprinzătorilor moldoveni
3.2 Planificarea strategică a întreprinderilor mici şi mijlocii şi analiza comportamentului
lor în mediul de afaceri
3.3 Crearea şi aplicarea cadrului legislativ-instituţional pentru întreprinderile mici şi
mijlocii

Încheiere:
În baza materialului expus în acest referat putem concluziona că, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica Moldova, ca structură independentă şi de neînlocuit a economiei de piaţă, constituie una din pârghiile eficiente ce contribuie la soluţionarea problemelor de ordin economic şi social, la transformarea structurală a economiei, consolidarea bazei economice şi a zonelor ei, saturarea accelerată a pieţei cu mărfuri şi servicii, atenuarea monopolismului şi dezvoltarea concurenţei, implementarea realizărilor tehnico-ştiinţifice, sporirea posibilităţilor de export ale ţării, asigurarea cu locuri noi de muncă a unui număr mare de persoane.

Cuprins:
1. Comertul exterior in libera cadere
2. Principalii parteneri ai Republicii Moldova in comertul exterior
3. Evolutia comertului dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana
4. Moldova ocupa pozitia a 20-a in Europa de Est

Concluzii şi recomandări:
Frontiera moldo-română se va transforma în viitorul apropiat în frontiera dintre spaţiul Schengen şi Moldova, dar şi dintre spaţiul NATO şi Moldova, iar mai tîrziu – dintre Uniunea Europeană şi Moldova. Aceste evoluţii vor avea multiple efecte, atît pozitive, cît şi negative, pentru Republica Moldova.
1. Aspecte pozitive ale noului hotar Schengen pentru Republica Moldova
• Apropierea graduală a Republicii Moldova de Uniunea Europeană printr-o cooperare mai strînsă şi mai eficientă cu statele spaţiului Schengen va consolida statul şi va accelera reorientarea societăţii moldoveneşti către o dezvoltare normală, bazată pe implementarea practică a valorilor civilizaţiei europene.

Bibliografie:
1. "Sistemul Comercial Mondial" Ediţia II Geneva 1999 ITC/CS
2 "Buletin Statistic de informare Publică" Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova Nr.1 februarie 2002
2. "Logos-Press" 17 mai 2002 N18(466)
3. Dinamica indicatorilor macroeconomici—Manca Naţională a Moldovei
4. "Republica Moldova: Economia în tranziţie" Ion T. Guţu "Litera" Chişinău 1998
5. "Международное экономическое право" В.М. Шумилов "Дека" Москва 1999
6. "Эксперт" 4,02,2002 N5(313)
7. Internet: www.docs.md – Legislaţia Republicii Moldova
8. „Economie Mondială” Ion Galaju, Veaceslav Rojco. Chişinău 1999
9. "Marketing internaţional” Constantin Sasu ; Bucureşti 1998
10. „Comerţul exterior al Republicii Moldova în 2001” Chişinau 2001

Cuprins:
1. Definire si caracterizare
2. Evaziunea fiscala din Romania
3. Observatii, concluzii, pareri personale

Bibliografie:
1. CIOPRAGA A., UNGUREANU A-Bugetul statului si agentii economici.Editura Lumina Lex Bucuresti, 1996
2. BARBU V. Teodora – Bugetul statului si agentii economici.EDP Bucuresti1997
3. HOANTA N. – Evaziunea fiscala.Editura Tribuna Economica, Bucuresti 1997
4. MREJEU T., SAFTA D. – Evaziunea fiscala, Editura Tribuna Economica, Bucuresti,2000
5. VACAREL &colectivul – Finante publice. EDP, Bucuresti, 2000
6. CLOCOTICI D., GHEORGHIU GH. – Evaziunea fiscala, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1995