Activitatea de întreprinzător definit în cadrul juridic al Republicii Moldova
Categoria : Articole 
Download gratuit :
Abstract: Оn prezent, o parte considerabilă a veniturilor populaţiei se formează оn sectorul privat al economiei. Activitatea de оntreprinzător reprezintă acea forţă motrică care asigură dezvoltarea ascendentă a societăţii şi a statului. Оn acest proces, un rol deosebit оi revine, cadrului juridic ce reglementează activitatea de оntreprinzător. Or, reglementările juridice cel puţin nu trebuie să creeze obstacole iniţiativei de оntreprinzător. Оn mod normal, ele trebuie să faciliteze iniţiativele şi manifestările sănătoase conform legităţilor economiei de piaţă şi să anihileze fenomenele negative ce dereglează mersul firesc al activităţii de оntreprinzător şi al altor activităţi cu caracter economic.
Cuvinte cheie: Оntreprinzător, activitate de antreprenoriat
Republica Moldova a parcurs o anumită perioadă de la instituirea statalităţii, inclusiv şi оn domeniul activităţii economice. Cadrul juridic оn domeniul economiei, оn general, şi al activităţii de оntreprinzător, оn special, trebuie să fie оn strictă conformitate cu cerinţele economiei de piaţă, bazată pe proprietatea privată şi proprietatea publică, antrenate оn concurenţă liberă. Statul trebuie să asigure:
· Reglementarea activităţii economice оn condiţiile legii.
· Libertatea activităţii de оntreprinzător şi protecţia concurenţei loiale.
· Crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie.
· Sporirea numărului de locuri de muncă şi crearea condiţiilor pentru creşterea calităţii vieţii.
· Inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine.
Sarcinile şi principiile enunţate trebuie să-şi găsească o reflectare deplină, complexă şi fără echivoc оn celelalte acte legislative şi normative ale legislaţiei Republicii Moldova. Codul Civil al Republicii Moldova reglementează оn general formele de organizare juridică a activităţii persoanelor fizice şi juridice, inclusiv оn domeniul activităţii de оntreprinzător (denumite activităţi cu scop lucrativ sau comerciale). Codul Civil utilizează termenul de „activitate de оntreprinzător a persoanei fizice" şi menţionează persoanele juridice care pot fi cu scop lucrativ (comercial - inclusiv fondatorii (membrii) au drept de creanţă оn privinţa lor) şi cu scop nelucrativ (necomercial - inclusiv fondatorii (membrii ) nu au drepturi de creanţă оn privinţa lor). Noţiunea activităţii de оntreprinzător este prevăzută оn Legea cu privire la antreprenoriat şi оntreprinderi, care menţionează că „antreprenoriatul este activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora оn mod independent, din proprie iniţiativă, оn numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri. Munca efectuată conform contractului (acordului) de muncă оncheiat nu este considerată antreprenoriat". Legislaţia fiscală defineşte puţin altfel noţiunea respectivă, evident, urmărind scopuri exclusiv de fiscalitate, activitatea de оntreprinzător fiind considerată orice activitate conform legislaţiei, cu excepţia muncii efectuate оn baza contractului (acordului) de muncă desfăşurată de către o persoană, avвnd drept scop obţinerea venitului, sau, оn urma desfăşurării căreia, indiferent de scopul activităţii, se obţine venit. De multe ori definirea diferită оn legislaţie a activităţii de оntreprinzător creează dificultăţi şi confuzii оn aplicare. Ar fi necesar de reglementat оn complex aceste momente.
Considerăm că o definiţie cu caracter general, care ar putea fi prevăzută оn legislaţia civilă, ar fi că activitatea de оntreprinzător este o activitate activă cu scop lucrativ (de producţie, executare a lucrărilor, prestare de servicii) a persoanei fizice sau juridice, efectuată оn nume propriu şi sub răspunderea ei patrimonială, cu scopul de a obţine оn mod periodic оn decursul unui interval de timp o sursă de venituri. Evident, оn legislaţie pot fi noţiuni ale activităţii de оntreprinzător оn scopuri specifice domeniului de reglementare a legislaţiei respective. Dar, оn asemenea cazuri ar acţiona principiul legii speciale.
Vom defini aspectele generale privind activitatea de оntreprinzător a persoanei fizice şi activitatea de оntreprinzător a persoanelor juridice. Astfel, pot fi menţionate activitatea de оntreprinzător a persoanei fizice şi activitatea de оntreprinzător a persoanelor juridice. Persoanele fizice pot exercita activitatea de оntreprinzător оn calitate de оntreprindere individuală, inclusiv gospodărie ţărănească (de fermier) şi/sau оn baza patentei de оntreprinzător. Persoanele juridice pot exercita activitatea de оntreprinzător sub formă de societăţi comerciale, cooperative, оntreprinderi de stat şi оntreprinderi municipale. Оn Legea cu privire la antreprenoriat şi оntreprinderi este prevăzută оncă o formă a activităţii de оntreprinzător a persoanei juridice cum ar fi оntreprinderea de arendă, fondată de membrii colectivelor оntreprinderilor de stat (municipale). Оn scopul coordonării activităţii, reprezentării şi apărării intereselor comune, persoanele juridice pot crea uniuni care sunt persoane juridice cu scop nelucrativ (organizaţii necomerciale). Societăţile comerciale pot fi constituite sub formă de societate оn nume colectiv, societate оn comandită, societate cu răspundere limitată şi societate pe acţiuni. Diferitele forme de societăţi comerciale diferă după modul de constituire a societăţii, modul de formare a capitalului social, raporturile dintre fondatori (membri), modul de administrare a societăţii, responsabilitatea fondatorilor (membrilor) etc. Cooperativele sunt o altă formă a activităţii de оntreprinzător a persoanelor juridice şi ele pot fi: cooperative de оntreprinzător, cooperative de producţie, cooperative de consum (a se vedea Anexa 3). Deosebirea dintre ele constă оn genul şi specificul activităţii, precum şi оn cerinţele faţă de membri (cooperativa de producţie şi cooperativa de consum este оnfiinţată doar de persoane fizice). Spre deosebire de societăţile comerciale, cooperativa are un capital social variabil, adică presupune asocierea şi retragerea liberă a persoanei din cooperativă
Conform Legii cu privire la antreprenoriat şi оntreprinderi, agenţii micului business, la fel ca şi alţi оntreprinzători, pot activa оn orice formă organizatorico-juridică din cele menţionate. Deşi оn procesul aplicării acestor dispoziţii apar sau pot apărea un şir de оntrebării. Organizarea şi activitatea agenţilor micului business se reglementează, de asemenea, de un număr destul de larg de acte normative privind оnregistrarea de stat, licenţierea şi obţinerea de autorizaţii, privind investiţiile, domeniul bancar, financiar, inclusiv evidenţa contabilă, privind оncetarea activităţii, inclusiv starea de insolvabilitate etc.
Concluzii şi recomandări
1. Cadrul juridic existent ce reglementează activitatea de оntreprinzător, inclusiv activitatea micului business, necesită o perfecţionare continuă ce ar rezulta din situaţia reală şi necesităţile dezvoltării domeniului respectiv.
2. Definirea activităţii de оntreprinzător оn legislaţie ar urma să fie efectuată conform unor principii unice şi оntr-o manieră complexă, ţinвndu-se cont şi de actele normative оn care scopul acestora cere aplicarea noţiunii оntr-o manieră mai largă sau mai restrвnsă.
3. Оn ceea ce priveşte micul business, necesită analize complexe definiţia acestuia, avвnd оn vedere şi tendinţele de definire neunivocă a micului business оn diferite domenii, mai ales cвnd este vorba de facilităţi (оnlesniri).
4. Ar fi necesar de prevăzut mecanisme şi reglementări minuţioase, complexe, ce ar exclude neconcordanţa prevederilor diferitor acte normative, оn privinţa unor forme ale activităţii de оntreprinzător (inclusiv оn domeniul business-ului mic şi mijlociu), оn special оn ceea ce priveşte formele de susţinere statală şi nestatală.
Cuvinte cheie: Оntreprinzător, activitate de antreprenoriat
Republica Moldova a parcurs o anumită perioadă de la instituirea statalităţii, inclusiv şi оn domeniul activităţii economice. Cadrul juridic оn domeniul economiei, оn general, şi al activităţii de оntreprinzător, оn special, trebuie să fie оn strictă conformitate cu cerinţele economiei de piaţă, bazată pe proprietatea privată şi proprietatea publică, antrenate оn concurenţă liberă. Statul trebuie să asigure:
· Reglementarea activităţii economice оn condiţiile legii.
· Libertatea activităţii de оntreprinzător şi protecţia concurenţei loiale.
· Crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie.
· Sporirea numărului de locuri de muncă şi crearea condiţiilor pentru creşterea calităţii vieţii.
· Inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine.
Sarcinile şi principiile enunţate trebuie să-şi găsească o reflectare deplină, complexă şi fără echivoc оn celelalte acte legislative şi normative ale legislaţiei Republicii Moldova. Codul Civil al Republicii Moldova reglementează оn general formele de organizare juridică a activităţii persoanelor fizice şi juridice, inclusiv оn domeniul activităţii de оntreprinzător (denumite activităţi cu scop lucrativ sau comerciale). Codul Civil utilizează termenul de „activitate de оntreprinzător a persoanei fizice" şi menţionează persoanele juridice care pot fi cu scop lucrativ (comercial - inclusiv fondatorii (membrii) au drept de creanţă оn privinţa lor) şi cu scop nelucrativ (necomercial - inclusiv fondatorii (membrii ) nu au drepturi de creanţă оn privinţa lor). Noţiunea activităţii de оntreprinzător este prevăzută оn Legea cu privire la antreprenoriat şi оntreprinderi, care menţionează că „antreprenoriatul este activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora оn mod independent, din proprie iniţiativă, оn numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri. Munca efectuată conform contractului (acordului) de muncă оncheiat nu este considerată antreprenoriat". Legislaţia fiscală defineşte puţin altfel noţiunea respectivă, evident, urmărind scopuri exclusiv de fiscalitate, activitatea de оntreprinzător fiind considerată orice activitate conform legislaţiei, cu excepţia muncii efectuate оn baza contractului (acordului) de muncă desfăşurată de către o persoană, avвnd drept scop obţinerea venitului, sau, оn urma desfăşurării căreia, indiferent de scopul activităţii, se obţine venit. De multe ori definirea diferită оn legislaţie a activităţii de оntreprinzător creează dificultăţi şi confuzii оn aplicare. Ar fi necesar de reglementat оn complex aceste momente.
Considerăm că o definiţie cu caracter general, care ar putea fi prevăzută оn legislaţia civilă, ar fi că activitatea de оntreprinzător este o activitate activă cu scop lucrativ (de producţie, executare a lucrărilor, prestare de servicii) a persoanei fizice sau juridice, efectuată оn nume propriu şi sub răspunderea ei patrimonială, cu scopul de a obţine оn mod periodic оn decursul unui interval de timp o sursă de venituri. Evident, оn legislaţie pot fi noţiuni ale activităţii de оntreprinzător оn scopuri specifice domeniului de reglementare a legislaţiei respective. Dar, оn asemenea cazuri ar acţiona principiul legii speciale.
Vom defini aspectele generale privind activitatea de оntreprinzător a persoanei fizice şi activitatea de оntreprinzător a persoanelor juridice. Astfel, pot fi menţionate activitatea de оntreprinzător a persoanei fizice şi activitatea de оntreprinzător a persoanelor juridice. Persoanele fizice pot exercita activitatea de оntreprinzător оn calitate de оntreprindere individuală, inclusiv gospodărie ţărănească (de fermier) şi/sau оn baza patentei de оntreprinzător. Persoanele juridice pot exercita activitatea de оntreprinzător sub formă de societăţi comerciale, cooperative, оntreprinderi de stat şi оntreprinderi municipale. Оn Legea cu privire la antreprenoriat şi оntreprinderi este prevăzută оncă o formă a activităţii de оntreprinzător a persoanei juridice cum ar fi оntreprinderea de arendă, fondată de membrii colectivelor оntreprinderilor de stat (municipale). Оn scopul coordonării activităţii, reprezentării şi apărării intereselor comune, persoanele juridice pot crea uniuni care sunt persoane juridice cu scop nelucrativ (organizaţii necomerciale). Societăţile comerciale pot fi constituite sub formă de societate оn nume colectiv, societate оn comandită, societate cu răspundere limitată şi societate pe acţiuni. Diferitele forme de societăţi comerciale diferă după modul de constituire a societăţii, modul de formare a capitalului social, raporturile dintre fondatori (membri), modul de administrare a societăţii, responsabilitatea fondatorilor (membrilor) etc. Cooperativele sunt o altă formă a activităţii de оntreprinzător a persoanelor juridice şi ele pot fi: cooperative de оntreprinzător, cooperative de producţie, cooperative de consum (a se vedea Anexa 3). Deosebirea dintre ele constă оn genul şi specificul activităţii, precum şi оn cerinţele faţă de membri (cooperativa de producţie şi cooperativa de consum este оnfiinţată doar de persoane fizice). Spre deosebire de societăţile comerciale, cooperativa are un capital social variabil, adică presupune asocierea şi retragerea liberă a persoanei din cooperativă
Conform Legii cu privire la antreprenoriat şi оntreprinderi, agenţii micului business, la fel ca şi alţi оntreprinzători, pot activa оn orice formă organizatorico-juridică din cele menţionate. Deşi оn procesul aplicării acestor dispoziţii apar sau pot apărea un şir de оntrebării. Organizarea şi activitatea agenţilor micului business se reglementează, de asemenea, de un număr destul de larg de acte normative privind оnregistrarea de stat, licenţierea şi obţinerea de autorizaţii, privind investiţiile, domeniul bancar, financiar, inclusiv evidenţa contabilă, privind оncetarea activităţii, inclusiv starea de insolvabilitate etc.
Concluzii şi recomandări
1. Cadrul juridic existent ce reglementează activitatea de оntreprinzător, inclusiv activitatea micului business, necesită o perfecţionare continuă ce ar rezulta din situaţia reală şi necesităţile dezvoltării domeniului respectiv.
2. Definirea activităţii de оntreprinzător оn legislaţie ar urma să fie efectuată conform unor principii unice şi оntr-o manieră complexă, ţinвndu-se cont şi de actele normative оn care scopul acestora cere aplicarea noţiunii оntr-o manieră mai largă sau mai restrвnsă.
3. Оn ceea ce priveşte micul business, necesită analize complexe definiţia acestuia, avвnd оn vedere şi tendinţele de definire neunivocă a micului business оn diferite domenii, mai ales cвnd este vorba de facilităţi (оnlesniri).
4. Ar fi necesar de prevăzut mecanisme şi reglementări minuţioase, complexe, ce ar exclude neconcordanţa prevederilor diferitor acte normative, оn privinţa unor forme ale activităţii de оntreprinzător (inclusiv оn domeniul business-ului mic şi mijlociu), оn special оn ceea ce priveşte formele de susţinere statală şi nestatală.
