Apectele economice ale sănătăţii publice


 Categoria : Articole  Download gratuit :apectele-economice-ale-sntii-publice.doc [45,5 Kb] (cкачиваний: 4)

Ideea principală: Secolul XX a fost caracterizat prin confruntarea a două sisteme opuse de organizare a activităţii economice - sistemul de piaţă şi cel centralizat. Prăbuşirea sistemului centralizat a generat оn statele post socialiste un proces de trecere la economia de piaţă, care se vedea ca un panaceu al tuturor dezechilibrelor. Оnsă, mecanismul de piaţă, pe lвngă incontestabilele avantaje, are şi numeroase limite. Aceste limite sunt vizibile mai ales оn unele domenii specifice ale activităţii umane, aşa ca оnvăţămвntul, sănătatea publică, protecţia socială, etc. Posibilităţile de organizare activităţii оn domeniul sănătăţii publice se confruntă, de asemenea, cu aceiaşi dilemă - limitele şi avantajele mecanismului de piaţă оn acest domeniu.

Cuvinte cheie: legităţile lui Enghel; asimetria informaţională; riscul moral; mecanism de piaţă; deficit; eficienţă economică; echitate.    

Conform legităţilor lui Enghel, o dată cu creşterea veniturilor populaţiei, sporeşte ponderea cheltuielilor pentru bunurile superioare, printre care şi serviciile medicale. Respectiv, are loc o creştere a cererii faţă de serviciile medicale. Оn conformitate cu mecanismul de piaţă, creşterea cererii оi determină pe prestatori să crească oferta (oferta nefiind una inelastică). Atunci cвnd economia se află оn faza de ascensiune, veniturile populaţiei cresc. Indicatorii macroeconomici ai Republicii Moldova din ultimii ani ne permit să afirmăm că ţara se află anume оn faza de ascensiune economică (оncepвnd cu anul 2001 PIB-ul creşte оn mediu cu 7 % anual). Afluxul de transferuri băneşti din străinătate, obţinute de către muncitorii moldoveni, la fel au ca efect creşterea veniturilor moldovenilor (potrivit datelor BNM, оn primul semestru al anului 2006, volumul transferurilor băneşti оn Moldova de la persoanele fizice de peste hotare s-a majorat cu 55,74 mil. dolari SUA sau cu 18,47% faţă de semestrul I al anului 2005. Оn 2005, volumul acestor transferuri prin intermediul băncilor comerciale a constituit 683 mil. dolari SUA).  Respectiv, situaţia economică a ţării favorizează investiţiile оn domeniul sănătăţii publice, extinderea sectorului privat оn medicină. Acest lucru are anumite avantaje şi limite. Paul Samuelson оn Economix  identifică  trei obstacole оn calea extinderii mecanismului de piaţă оn domeniul sănătăţii publice. Оn primul rвnd este vorba de asimetria informaţională. Populaţia care beneficiază de un anume serviciu medical  este оn totalmente dependentă de recomandările prestatorului acestui serviciu. Оn acest caz, apare posibilitatea ca prestatorul să ofere serviciul medical оn dependenţă de puterea de cumpărare a beneficiarului, a clientului. Prestatorul poate impune consumatorului neinformat un tratament mai scump, care nu este necesar. Un alt aspect al asimetriei informaţionale se impune оn cazul funcţionării sistemul asigurărilor medicale. Asigurarea se face reieşind din cheltuielile medii, nu marginale. Unele persoane nu apelează deloc la serviciile medicale, altele apelează rareori, altele des, оnsă plătesc toţi la fel. Al doilea obstacol - riscul moral. Faptul  dispunerii de o asigurare medicală eficientă reduce motivaţia oamenilor de evita riscurile şi cheltuielile ridicate prin purtare prudentă.  Atunci cвnd dispun de o asigurare medicală eficientă, oamenii se folosesc de serviciile medicale mai des ca cei ce nu au asemenea asigurare. Acest comportament este explicat оn оntregime de legea cererii - preţul mic ridică cantitatea ofertei. Serviciile medicale achitate de terţe persoane, оn cazul dat de către companiile de asigurări, face ca aceste servicii să fie mai ieftine pentru beneficiarii direcţi. Оn al treilea rвnd - problema echităţii. Necesitate de a asigura cu servicii medicale păturile sociale cu venituri mici. Accesul la servicii medicale calitative reprezintă unul din punctele de bază ale IDU (Indicelul Dezvoltării Umane), deci, reprezintă unul din aspectele de bază al nivelului de trai şi bunăstării populaţiei. Principalul scop al sectorului privat este obţinerea profitului. Am putea presupune că, оn cazul unor persoane cu venituri mici, serviciile medicale private ar putea fi neaccesibile. Nici un stat nu se poate considera dezvoltat, dacă o parte din populaţia sa nu are acces la medicină. Atunci cвnd se caută o soluţie, nu trebuie de căzut оntr-o extremă sau alta - piaţa liberă sau naţionalizarea medicinei. Piaţa liberă reuşeşte să rezolve riscurile morale, deoarece fiecare familie plăteşte singură deservirea medicală. Оnsă nu este asigurată echitatea. Unele pături sociale cu venituri mici nu are acces la medicină. Pe lвngă aceasta, sectorul privat nu finanţează cercetările ştiinţifice sau campaniile de  prevenire a epidemiilor şi bolilor. Mai mult chiar, instituţiilor private le-ar fi şi convenabil să aibă cвt mai mulţi clienţi. Cea de-a doua extremă - naţionalizarea, poate să asigure un acces egal tuturor utilizatorilor. Оn acest caz au acces la servicii medicale şi păturile cu venituri mici, de asemenea este redusă asimetria informaţională. Neajunsurile - оn primul rвnd sistemul asigurărilor medicale obligatorii contribuie la scăderea eficienţei economice, deoarece cresc impozitele, sunt sustrase unele sume de bani din circulaţia economică, sub formă de prime obligatorii de asigurări medicale. Asigurarea privată medicală benevolă ar cu mult mai echitabilă şi eficientă din acest punct de vedere. Оn al doilea rвnd - riscul moral creşte, seviciile medicale fiind оn acest caz gratuite. Consumatorii, nefiind limitaţi de preţ, vor consuma mai mult, cea ce va duce la o creştere şi mai mare a cheltuielilor. Ca urmare, creşterea consumului duce la creşterea cererii peste mărimea ofertei.  Оn condiţii de piaţă creşterea preţului ar fi dus la reducerea cererii şi la echilibrarea pieţei serviciilor medicale. Limitarea mecanismului de piaţă duce la apariţia deficitului pe această piaţă, care se manifestă оn viaţa reală prin apariţia de rвnduri  la medici. Pentru a reduce cererea оn exces, medicii decid gradul de urgenţă a fiecărui solicitant оn parte. Acest lucru nu este echitabil, deoarece unele persoane ar fi de acord să plătească, оnsă ele sunt nevoite să stea оn rвnd. Soluţia care se impune de la sine ar fi o combinare dintre sistemul de piaţă şi cel public. O astfel de soluţie este mai mult ca evidentă. Оnsă nu este la fel de evidentă şi modalitatea de rezolvare.  Aici intervin un şir de оntrebări, principala fiind: care trebuie să fie ponderea pieţei şi care trebuie să fie ponderea sectorului public оn totalul pieţei serviciilor medicale? Rezolvarea dilemei raportului dintre piaţă şi stat оn domeniul sănătăţii publice este cu atвt mai oportună оn condiţiile noastre, adică оn condiţiile de оnceput de cale, cвnd avem posibilitatea să ne bazăm pe experienţa altor state ale lumii, să оnvăţăm pe greşelile altora.