Introducere:
Prezenta lucrare urmăreşte scopul de a – i ajuta pe studenţi să – şi formeue o gândire economică complexă , coerentă şi critică la modul de funcţionare a economiei contemporane , să contribue la analiza , evaluarea formelor şi sistemelor economice cu care se confruntă actualmente Republica Moldova şi să fie capabili să se încadreze cu profesionalism la locurile de muncă .
Lucrarea cuprinde compartimente care reflectă fundamentele teoretice ale salariului , dezvoltarea şi reglementarea sistemelor de salarizare , analiza principalelor forme de salarizare .

Cuprins:
Salariul ca formă de venit
Analiza naturii salariului
Geneză şi semnificaţie contraversată
Optica contemporană asupra salariului
Concepţia monistă şi dualistă
Mărimea şi dinamica salariului
Factorii ce influenţează mărimea salariului
Formele de salarizare a muncii
Sistemul tarifar
Protecţia datelor personale ale salariului
Formele de plată ale salariului
Termenele , periodicitatea şi locul de plată a salariului

Bibliografie:
1. Viorel Cornescu „Economie politică” , Chişinău 1997
2. Ion Bucur „Economie” , Bucureşti 1998
3. Gheorghe Creţoiu „Economie” , Bucureşti 1995
4. Dumitru Moldoveanu „Economie politică” , Bucureşti 1998
5. Tatiana Manole „Teoria economică” , Chişinău 2004

Introducere:
Piata hirtiilor de valoare este un regulator a multor procese ce au loc in cadrul economiei de piata. Aceasta se refera in primul rind la procesul investirii capitalului. Ultimul presupune, ca migratia capitalului se efectuiaza in forma de aflux in locurile necesare si reflux din ramurile de productie unde se observa proficit de capital. Mecanizmul acestei miscari este stiut: creste cererea la marfurile (serviciile) oarecare, respectiv cresc preturile lor, cresc veniturile de la producere, si in ramurile aceste se indreapta capitalurile disponibile, parasind acele ramuri de producere, la productia carora se micsoreaza cererea si care devin din punct de vedere economic mai putin eficiente. Hirtiile de valoare sunt un mijloc, cu ajutorul carora se asigura lucrul acestui mecacnizm. Ele absorba capitalul temporar disponibil, si prin intermediul vinzarii - cumpararii ajuta sa-l «puna» in directia corecta. In practica economiei de piata, aceasta duce la aceea ca in general capitalul

Cuprins:
1) Esenta, scopurile si formele emisiunii.
2) Emisiunea valorilor mobiliare.
• emisiunea actiunilor.
• emisiunea obligatiunilor.
• emisiunea certificatelor de depozit si de economii.
3) Particularitatile emisiunii si plasarii valorilor mobiliare in Republica Moldova.

Concluzie:
Pentru ca intr-o tara sa existe o piata a valorilor mobiliare dezvoltata, sunt necesare asa componente, ca cererea, oferta, intremediarii, participantii, infrastructura de piata (bancile comerciale, bursele de valori, institutiile investitionale etc) si de asemenea sistemele de reglare si autoreglare a ei. Toate aceste componente au fost practic create pina in anul 1996. Un rol decisiv in crearea pietei valorilor mobiliare au jucat privatizarea si actionarea intreprinderilor de stat - societatile pe actiuni au devenit subiecti principali a acestei piete.

Bibliografia:
1) В.С. Таркановский “ Рынок ценных бумаг и его финансовые институты.”
2) Шарп “ Инвестиции.”
3) Е.В. Семенкова “ Операции с ценными бумагами.”
4) G. Anghelache “ Piata de capital si bursele de valori.”
5) www.logos.press.md
6) www.moldse.md
7) www.nyse.com
8) www.moldse.md/comisia
9) Anualul statistic elaborat de Ministerul Economie si Reformelor.

Introducere:
Organizarea şi desfăşurarea oricărei activităţi economice tre¬buie să fie concomitent utilă, adică să răspundă unor nevoi reale ale societăţii, asigurînd, pe lîngă acoperirea cheltuieililor, obţi¬nerea de profit.
În economie există o mare varietate de resurse care, fie că sunt substituibile sau nu, pot fi combinate în diverse moduri, obţinîndu-se rezultate diferite. În plus, sistemul diviziunii muncii, precum şi formele concrete ale organizării producţiei, sporesc, amplifică această mare diversitate de combinări posibile.
Problema care se pune, însă, pentru orice întreprinzător este de a găsi, în întregul proces al producţiei, sau pe diferite secvenţe ale acestuia, acea combinare a factorilor de productie care să ducă la obţinerea unor rezultate maxime.

Plan:
Capitolul I. Indicatorii de eficienţă şi rentabilitate
1.1 Eficienţa:definiţie,forme de manifestare
1.1.1 Productivitatea muncii
1.2 Rentabilitate:noţiune, importanţă, ratele de rentabilitate

Capitolul II. Analiza eficienţei şi rentabilitaţii intreprinderii.
2.1 Analiza eficienţei factorilor de producţie
2.2 Metode de analiză a rentabilităţii

Capitolul III. Căi de creştere a eficienţei şi rentabilităţii

Încheiere:
Pentru adaptarea activităţii la cerinţele pieţii agenţii economici iau decizii analizînd "barometrul" afacerii, adică creşterea sau scăderea profitului. Integritate în sistemul de relevare a potenţialului economico - financiar al întreprinderii, rezultatele financiare reprezintă o informaţie indispensabilă băncilor, creditorilor, unor parteneri de afaceri.
La baza acestor rezultate se află deci profitul obţinut, care este redat prin intermediul rentabilităţii.Astfel, profitul şi rentabilitatea caracterizează eficienţa economică a producţiei la nivel microeconomic în strînsă legatură cu ceilalţi indicatori ce vizează performanţele unei întreprinderi cum sunt: productivitatea muncii, calitatea produselor, costurile de producţie ş.a. Fără îndoială, luat în parte fiecare dintre aceşti indicatori va avea asupra eficienţei o putere informaţională limitată. Însa eficienţa are un caracter complex, cunoscînd multiple forme de manifestare.

Bibliografie:
1. Ciobanu I.: Planificarea strategică – instrument de restructurare //
2. Gheorghiu A.: Analiza activităţii economice a întreprinderilor. – Bucureşti, 1992.-402 p.
3. Georgescu G.: Reforma economică şi dezvoltarea durabilă.- Bucureşti.– 1995.-176p.
4. Hrişcev E.:Managementul firmei. – Chişinău, 1998.-398 p.
5. Analiza economico-financiară a întreprinderii/ Coord. Mărgulescu D. – Bucureşti, 1994.-388 p.
6. Dictionar MacMillan de economie moderna- Bucureşti, Editura Codecs, 1999
7. Didier Michel: Economie. Regulile jocului- Bucureşti, Editura Humanitas, 1994
8. Dobroată N.: Economie politică- Bucureşti, Editura Economică, 1997
9. Lazăr Costinel, Garincu Gheorghe, Enache Lina: Teorie economică generală- Bucureşti, Editura Economică, 1993
10. Eficienţă,ritm şi progres în economie-Bucureşti,Editura Didactică şi Pedagogică, 1991
11. Généreux J.: Économie Politique, Microéconomie-Paris,Hachette,1996
12. Popescu Constantin, Ciucur D., Morega D.: Microeconomia concurenţială- Bucureşti, Editura Economică, 1997
13. Cojuhari Andrei: Bazele Ştiinţelor Economice- Chişinău,1998
14. Lipsey R.G.: Economia pozitivă- Bucureşti, Editura Eficient, 1999
15. Gherasim Toader: Microeconomie;vol. I si II- Bucureşti, Editura Economică, 1993/1994
16. http://www.tbs.ubbcluj.ro

Introducere:
Actualitatea temei:
În condiţiile de trecere la relaţiile de piaţă rolul şi însemnătatea pîrghiilor monetare şi financiar-creditoare cresc brusc. Sistemele monetare şi financiar-creditoare reprezintă unul din sectoarele economiei, unde cel mai eficient lucrează mecanismele de piaţă.
Sistemul financiar, şi în special sistemul bugetar influenţează substanţial creşterea produsului intern brut (PIB) şi părţii lui principale – venitul naţional, dezvoltarea întreprinderilor şi a ramurilor economiei naţionale şi situaţia păturilor largi ale populaţiei. Pentru ca puterea publică într-adevăr să devină democratică, să înfăptuiască real suveranitatea, să asigure pe deplin interesele populaţiei şi a statului în ansamblu, aceasta trebuie să deţină resurse financiare reale.

CUPRINS:
Capitolul I. Creditul şi rolul lui economic
1.1.Istoricul apariţiei şi evoluţia creditului
1.2.Noţiunea de credit. Tipurile şi formele creditului
1.2.1.Elementele creditului
1.2.2.Condiţiile şi funcţiile creditului
1.2.3.Formele creditului

Capitolul II. Reglementarea împrumutului de stat
2.1.Coceptul de împrumut de stat
2.1.1.Noţiuni generale ale împrumutului de stat
2.1.2.Trăsăturile caracteristice ale împrumuturilor publice
2.1.3.Destinaţia şi rolul împrumuturilor publice
2.2.Reglementarea juridică a împrumutului de stat în RM

Capitolul III. Datoria de stat şi garanţiile de stat
3.1.Noţiunea datoriilor de stat şi garanţiilor de stat
3.1.1.Conţinutul datoriei publice, formele şi elementele tehnice
3.1.2.Datoria publică internă
3.1.3.Datoria publică externă
3.2 Aspectul juridic a gestiunii datoriei de stat

Concluzii:
În cele ce urmează vom încerca să sintetizăm rezultatele care le-am obţinut în urma analizei elementelor împrumutului de stat, cu toate aspectele ei pozitive şi negative, pentru a evidenţia acele elemente care ar fi binevenite pentru economia naţională.
Aşa dar, folosirea ineficientă şi neadecvată a surselor de finanţare externe în anii precedenţi crează astăzi şi vor crea şi în viitor dificultăţi enorme statului la deservirea datoriei sale externe. Probleme stringente ale bugetelor din ultimii ani se consideră neîncadrarea şi nerespectarea de către instituţiile publice a limitelor bugetare aprobate şi deficitul "ascuns" în prevederile unor articole. Astfel, legea bugetului prevede finanţarea unor cheltuieli, care nu sunt încadrate în anexa nr. 1 deci, în cifrele generale de cheltuieli bugetare. Executarea de către Guvern a acestor cheltuieli va duce la creşterea datoriilor pe alte tipuri de cheltuieli specificate în anexă.

Bibliografie:
1. Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel: „Monedă, Credit, Bănci”, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1994;
2. Cezar Basno: „Monedă, Credit, Bănci”, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1996;
3. Cezar Basno, Nicolae Dardac: „Integrarea monetar bancară Europeană” Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1999;
4. Cezar Basno, Nicolae Dardac: „Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici de plată”, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1996;
5. Constantin Preda: „Istoria monedei în Dacia Preromană”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998;
6. Dan Drosu Şaguna: „Drept financiar şi fiscal”, Editura „Oscar Print”, Bucureşti, 1997;
7. Dan Drosu Şaguna: „Tratat de drept finaciar şi fiscal”, Editura „All Back” S.A,, Bucureşti, 2001;
8. George N. Leon: “Elemente de ştiinţă finaciară”, vol. 2, Editura Cartea Românească, Bucureşti 1930;
9. Ioan Gliga: “Dreptul finanţelor publice”, Editura didactica şi pedagogica, Bucureşti, 1992;
10. Ion Turcu: „Operaţiuni şi contracte bancare”, Editura Luminalex, Bucureşti, 1997;
11. Iulian Văcărel: „Politici economice şi financiare de ieri şi de azi”, Editura Economică, Bucureşti, 1996;
12. Lucian C. Ionescu: „Băncile şi operaţiunile bancare”, Editura Economică, Bucureşti, 1996;
13. Paul Bran: „Relaţii financiare şi monetare internaţionale”, Editura Economică, Bucureşti, 1995;
14. Silviu Cerna: „Sistemul monetar şi politica monetară”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996;
15. Silviu Cerna: „Unificarea monetară în Europa”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997;
16. Ştefan Gheorghe: „Economia de piaţă – legităţi şi mecanisme”, Editura Inter-Media, Bucureşti, 1992;
17. Toader Ionescu: „Istoria gîndirii economice din România”, Editura Economică, 1996;
18. В.И. Букато, Ю.И. Львов: „Банки и банковские операции в России”, Москва, 1996;
19. О. Н. Горбунова: „Финансовое право”, Москва, 1996;
20. Е.Ю. Грачёва, Э.Д. Соколова: „Финансовое право”, Москва, 2002;
21. Л.А. Дробозина: „Финансы. Денежное обращение. Кредит”, Москва, 1999;
22. Я.А. Гейвандов: „Центральный Банк Российской Федерации”, Москва, 1997;
23. Е.Ф. Жуков: „Общая теория денег и кредита”, Москва, 1995;
24. А.И. Ольшаный: „Банковское кредитование”, Москва, 1997;
25. В.П. Поляков, Л.А. Московкина: „Основы денежного обращения и кредита”, Москва, 1995;
26. В.П. Поляков, Л.А. Московкина: „Структура и функции центральных банков. Зарубежный опыт”, Москва, 1996;
27. М.М. Рассолова: „Финансовое право”, Москва, 2001;
28. Н.И. Химичёва: „Финансовое право”, Москва, 2002;
29. Н.Д. Эриашвили: „Финансовое право”, Москва, 2000;
30. Banca Naţională a Moldovei “Buletin trimestrial nr.1 - 2002”;
31. Banca Naţională a Moldovei “Balanţa de plăţi a Moldovei 2001”.

Introducere:

Capitolul I. Creditul bancar şi rolul lui economic
1.1. Istoricul apariţiei şi evoluţia creditului
1.2. Noţiunea de credit. Tipurile şi formele creditului
1.2.2. Condiţiile şi funcţiile creditului
1.2.3. Formele creditului

Capitolul II. Contractul de credit bancar
2.1. Noţiune cu privire la contractul de credit bancar
2.2. Definirea scopului creditării
2.3. Informaţia şi documentele prezentate la bancă în vederea aprobării creditului

Capitolul III. Reglementarea împrumutului de stat
3.1. Coceptul de împrumut de stat
3.1.1. Noţiuni generale ale împrumutului de stat
3.1.2. Trăsăturile caracteristice ale împrumuturilor publice
3.1.3. Destinaţia şi rolul împrumuturilor publice
3.2. Reglementarea juridică a împrumutului de stat în RM

Concluzii:
În cele ce urmează vom încerca să sintetizăm rezultatele care le-am obţinut în urma analizei elementelor împrumutului de stat, cu toate aspectele ei pozitive şi negative, pentru a evidenţia acele elemente care ar fi binevenite pentru economia naţională.

Bibliografie:
1. Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel: „Monedă, Credit, Bănci”, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1994;
2. Cezar Basno: „Monedă, Credit, Bănci”, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1996;
3. Cezar Basno, Nicolae Dardac: „Integrarea monetar bancară Europeană” Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1999;
4. Cezar Basno, Nicolae Dardac: „Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici de plată”, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1996;
5. Constantin Preda: „Istoria monedei în Dacia Preromană”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998;
6. Dan Drosu Şaguna: „Drept financiar şi fiscal”, Editura „Oscar Print”, Bucureşti, 1997;
7. Dan Drosu Şaguna: „Tratat de drept finaciar şi fiscal”, Editura „All Back” S.A,, Bucureşti, 2001;
8. George N. Leon: "Elemente de ştiinţă finaciară”, vol. 2, Editura Cartea Românească, Bucureşti 1930;
9. Ioan Gliga: "Dreptul finanţelor publice”, Editura didactica şi pedagogica, Bucureşti, 1992;
10. Ion Turcu: „Operaţiuni şi contracte bancare”, Editura Luminalex, Bucureşti, 1997;
11. Iulian Văcărel: „Politici economice şi financiare de ieri şi de azi”, Editura Economică, Bucureşti, 1996;
12. Lucian C. Ionescu: „Băncile şi operaţiunile bancare”, Editura Economică, Bucureşti, 1996;
13. Paul Bran: „Relaţii financiare şi monetare internaţionale”, Editura Economică, Bucureşti, 1995;
14. Silviu Cerna: „Sistemul monetar şi politica monetară”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996;
15. Silviu Cerna: „Unificarea monetară în Europa”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997;
16. Ştefan Gheorghe: „Economia de piaţă – legităţi şi mecanisme”, Editura Inter-Media, Bucureşti, 1992;
17. Toader Ionescu: „Istoria gîndirii economice din România”, Editura Economică, 1996;
18. В.И. Букато, Ю.И. Львов: „Банки и банковские операции в России”, Москва, 1996;
19. О. Н. Горбунова: „Финансовое право”, Москва, 1996;
20. Е.Ю. Грачёва, Э.Д. Соколова: „Финансовое право”, Москва, 2002;
21. Л.А. Дробозина: „Финансы. Денежное обращение. Кредит”, Москва, 1999;
22. Я.А. Гейвандов: „Центральный Банк Российской Федерации”, Москва, 1997;
23. Е.Ф. Жуков: „Общая теория денег и кредита”, Москва, 1995;
24. А.И. Ольшаный: „Банковское кредитование”, Москва, 1997;
25. В.П. Поляков, Л.А. Московкина: „Основы денежного обращения и кредита”, Москва, 1995;
26. В.П. Поляков, Л.А. Московкина: „Структура и функции центральных банков. Зарубежный опыт”, Москва, 1996;
27. М.М. Рассолова: „Финансовое право”, Москва, 2001;
28. Н.И. Химичёва: „Финансовое право”, Москва, 2002;
29. Н.Д. Эриашвили: „Финансовое право”, Москва, 2000;
30. Banca Naţională a Moldovei "Buletin trimestrial nr.1 - 2002”;
31. Banca Naţională a Moldovei "Balanţa de plăţi a Moldovei 2001”.

Introducere:
Actulitatea temei:
„Banii sunt un mijloc de schimb”.
Benjamin Franclin spunea ca utilitatea banilor deriva din prioritaţile pe care ţi le oferă atunci, cind dispui de ei şi dacă doresti să cunoşti cu adevarat preţul banilor, încearcă să imprumuţi o suma oarecare.
Funcţia de bază a banilor este susţinerea si stimularea activitatii economice. Orice idee de desfaşurare a unei activitati ramîne a fi doar o tema de discutie la o ceaşca de cafea, dacă nu are un suport financiar.

Cuprins:
Capitolul I: Esenţa şi Rolul Creditului.
1.1 Instituţiile de creditare.
1.2 Subectele raportului de credit.Creditorul şi debitorul.
1.3 Promisiunea de rambursare. Termenul Garanţia şi Dobînda.
1.4 Tranzacţia acordării creditului. Consemnarea şi Transferabilitatea

Capitolul II:Formele creditului.
2.1 Tipurile de credite şi împrumuturi acordate de instituţiile bancare şi nebancare
2.2. Sferile de activitate ale creditelor

Capitolul III: Creditele în Republica Moldova
3.1. Operaţiunile de piaţă şi piaţa hîrtiilor de valoare (HVS)
3.2 Piaţa creditelor şi a depozitelor

Încheiere:
Derularea cu succes a planului de afaceri, este determinat în primul rînd de finanţare. În finanţare principalul loc îl joacă sistemul bancar al republicii, piaţa creditului. Creditul îşi poate îndeplini, însă în mod efectiv şi cu eficienţă saporită, menirea, rolul şi funcţiile sale în economie, numai printr-o organizare adecvată a acestuia, în contextul existenţei unor condiţii obiective şi subective favorabile de funcţionare şi dezvoltare de natura legislativă şi de ordin instituţional, social politic şi economic.

Bibliografie:
1. Basno C.A. „ Monedă, Credit, Bănci, Aplicaţii şi studiu de caz ” Bucureşti 1997
2. Codul civil al RM
3. Carangiu A. „ Monedă şi credit ” Chişinău ASEM 2004
4. Chiţul M. „Cum să obţii un credit ( lichid ). Chişinău 2003
5. Piutea A. „ Băncile în economia Romînească ” Bucureşti 1995
6. Roşca T. „ Monedă şi Credit ” Cluj – Napoca 1996
7. Roxin L. „ Gestiunea riscurilor bancare ” 1997
8. Umaneţ V. „ Economie Politică ”
9. www.Google com / Creditele în RM

CUPRINS:
1. Creditarea agentilor economici
2. Creditul bancar
3. Proiectul "BIZPRO - Moldova"
4. ProCredit S.A.
5. Programul de Stat de susţinere a micului business pentru anii 2002 – 2005

Întroducere:
Piaţa monetară reprezintă ansamblul tranzacţiilor cu moneda şi se constituie din confruntarea dintre cerere şi oferta de monedă.în uncţie de preţul ei (rata dobînzii) piaţa monetară se află în stare de echilibru cînd la un anumit nivel al ratei dobînzii cantitatea de monedă oferită este echivalentă cu cea cerută.
Oferta de monedă de regulă este legată de o operaţiune de creditare ceea ce înseamnă monetarizarea unei creanţe bancare.

Plan:
1. Creditul ca formă de suport a dezvoltării economiei
1.2. Conţinutul economic şi rolul dobînzii în economia de piaţă
1.3. Funcţiile creditului
1.4. Scopurile acordării creditelor
1.5.Formele de credit (Creditul comercial, bancar, obligatar, ipotecar, de consum)
2. Creditarea micului business de către băncile din Moldova
2.1. Analiza datelor statistice oferite de către Moldova-Agroindbank(MAIB).
2.2. Soldul creditelor în înregistrat în octombrie – noiembrie 2002
2.3. Soldul creditelor în RM înregistrat în luna ianuarie – februarie 2003

CONCLUZII:
Una din soluţiile pentru dezvoltarea economică a republicii în special încurajarea şi dezvoltarea micului business este acordarea unui credit cu rata dobînzii la cel mai scăzut nivel. Aceasta poate fi efectuată prin emisia masei monetare suplimentare, ceea ce nu poate fi efectută în cazul Republica Moldova, fiindcă aceasta va aduce sporirea inflaţiei. Cea mai eficientă cale de soluţionare a problemei ratei dobînzii scăzute este o nouă politică fiscală a statului, în special pentru băncile comerciale, care acordă credite pentru micul business aşa cum a procedat MoldovaAgroindBank. Este necesar ca procesul de creditarea să cuprindă atăt ramura agricolă, specific pentru RM, cît şi celelalte ramuri.

BIBLIOGRAFIE:
1. Prodan N., „Economica” Academia de Studii Economice, Chişinău, 1995, p. 105-110.
2. Maembe R. „Creditul comercial”, Tribuna economică nr 47, 2001, p.16-17.
3. Radu C.,”Credite şi depozite în octombrie”, Observatorul economic, 2001, nr 1 p. 24.
4. IDEM nr 11 noiembrie 2000.
5. DEX, ediţia a II-a / sub redacţia Coteanu I., Bucureşti „Univers enciclopedic” 2000.
6. „Revista naţională de drept”, nr 5 2001, p.30-33.
7. N. Dardac, E. Botea , “Moneda” Academia universitară “Atheneum” Facultate de Finanţe-Contabilitate-Informatică, Bucureşti 1993.
8. Cezar Basno, Nicolae Dardac, „Monedă Credit Bănci”, Bucureşti 97, p. 126-159.
9. Dobrota Niţă , „Economie politică”, Bucureşti 1995.
10. Dobrota Niţă, „Economia politică”, Bucureşti 1997.
11. „Economie Aplicată” Junior Achievement Bucureşti 1997.
12. „Piaţa creditelor şi a depozitelor”, „Anuar statistic monetar” noiembrie 2001 p. 2-3.
13. IDEM, ianuarie 2002, p. 2-3.
14. IDEM, februarie 2002, p. 2-3.
15. Dr. Vasile Luha „Titluri de credit” „Cambia” Bucureşti 98, p. 39-45.
Legislaţia:
1. Legea institutiilor financiare nr. 121-p din 27/12/97;
2. Regulament BNM nr. 3/09 cu privire la creditele mari din 01/12/95;
3. Regulament BNM nr. 1/09 privind incheierea acordurilor cu persoane afiliate bancilor comerciale, inclusiv eliberarea creditelor din 10/11/93;
4. Instructiunea nr. 8/1001 privind ordinea de acordare a creditelor in valuta straina din 02/02/96;
5. Legea cu privire la gaj nr. 838-XIII, 23/05/96.

Introducere:
În condiţiile de trecere la relaţiile de piaţă rolul şi însemnătatea pîrghiilor monetare şi financiar-creditoare cresc brusc. Sistemele monetare şi financiar-creditoare reprezintă unul din sectoarele economiei, unde cel mai eficient lucrează mecanismele de piaţă.
Sistemul financiar, şi în special sistemul bugetar influenţează substanţial creşterea produsului intern brut (PIB) şi părţii lui principale – venitul naţional, dezvoltarea întreprinderilor şi a ramurilor economiei naţionale şi situaţia păturilor largi ale populaţiei. Pentru ca puterea publică într-adevăr să devină democratică, să înfăptuiască real suveranitatea, să asigure pe deplin interesele populaţiei şi a statului în ansamblu, aceasta trebuie să deţină resurse financiare reale.

Plan:
Capitolul I. Creditul şi rolul lui economic
1.1. Istoricul apariţiei şi evoluţia creditului
1.2. Noţiunea de credit. Tipurile şi formele creditului

Capitolul II. Contractul de credit bancar
2.1. Noţiune cu privire la contractul de credit bancar
2.2. Definirea scopului creditării
2.3. Informaţia şi documentele prezentate la bancă în vederea aprobării creditului….
2.4. Particularităţile operaţiunilor creditare în RM

Concluzie:
Derularea cu succes a planului de afaceri, este determinat în primul rînd de finanţare. În finanţare principalul loc îl joacă sistemul bancar al republicii, piaţa creditului. Creditul îşi poate îndeplini, însă în mod efectiv şi cu eficienţă saporită, menirea, rolul şi funcţiile sale în economie, numai printr-o organizare adecvată a acestuia, în contextul existenţei unor condiţii obiective şi subective favorabile de funcţionare şi dezvoltare de natura legislativă şi de ordin instituţional, social politic şi economic.

Bibliografie:
1. Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel: „Monedă, Credit, Bănci”, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1994;
2. Cezar Basno: „Monedă, Credit, Bănci”, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1996;
3. Cezar Basno, Nicolae Dardac: „Integrarea monetar bancară Europeană” Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1999;
4. Cezar Basno, Nicolae Dardac: „Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici de plată”, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1996;
5. Constantin Preda: „Istoria monedei în Dacia Preromană”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998;
6. Ion Turcu: „Operaţiuni şi contracte bancare”, Editura Luminalex, Bucureşti, 1997;
7. Lucian C. Ionescu: „Băncile şi operaţiunile bancare”, Editura Economică, Bucureşti, 1996;
8. Paul Bran: „Relaţii financiare şi monetare internaţionale”, Editura Economică, Bucureşti, 1995;
9. Silviu Cerna: „Sistemul monetar şi politica monetară”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996;
10. Silviu Cerna: „Unificarea monetară în Europa”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997;

Cuprins:
CAPITOLUL I
SCURT ISTORIC

CAPITOLUL II
NOŢIUNE. TRĂSĂTURI CARACTERISTICE

CAPITOLUL III
CONDIŢII LA ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ
a). CAPACITATEA JURIDICĂ A SALARIATULUI.INCOMPATIBILITĂŢI.
B).CAPACITATEA JURIDICĂ A PATRONULUI
2. CONSIMŢĂMÂNTUL PĂRŢILOR
3. OBIECT.CAUZĂ

CAPITOLUL IV
CONŢINUTUL

CAPITOLUL V
DURATA

CAPITOLUL VI
FORMA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ

CAPITOLUL VII
Situaţii speciale privind încheierea unor contracte de muncă

CONCLUZII:
Această lucrare a încercat o scurtă trecere prin materia contractului individual de muncă, în toate elementele sale. Materialul prezentat nu constituie o creaţie proprie el fiind inspirat din lucrările autorilor consacraţi ai dreptului muncii. Am încercat să cuprind toate opiniile prezente în doctrina românescă în acestă materie, numeroase la număr poate şi din cauza importanţei pe care momentul încheierii contractului individul de muncă îl deţine în cadrul raporturilor ulterioare de muncă.

BIBLIOGRAFIE:
1. ŞERBAN BELIGRĂDEANU – LEGISLAŢIA MUNCII COMENTATĂ,VOL. X, (VOL. 4/1993), BUCUREŞTI, ED. LUMINA LEX, 1994

2. Ş. BELIGRĂDEANU, ÎNCHEIEREA, MODIFICAREA ŞI ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI DE MUNCĂ, ED. ŞTIINŢIFICĂ ŞI EDAGOGICĂ, BUCUREŞTI, 1970

3. C. BELU, DREPTUL MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE, ED. CUGERO TIGERO, CRAIOVA, 1995

4. E. CRISTOFEANU, TEORIA GENERALĂ A CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ, BUCUREŞTI, 1933

5. DUMITRU V. FIROIU, DREPTUL MUNCII ŞI SECURITĂŢII SOCIALE, UNIVERSITATEA INDEPENDENTĂ “DIMITRIE CANTEMIR”, BUCUREŞTI, FAC. DE DREPT CLUJ NAPOCA, VOL. I, 1994

6. EDUARDO GHERA – DIRITTO DEL LAVORO, BARI, CACCUCI EDITORE, 1996

7. SANDA GHIMPU,DREPTUL MUNCII, CASA DE EDITURĂ ŞI PRESĂ “ŞANSA” S.R.L., BUCUREŞTI, 1997

8. SANDA GHIMPU, GH. MOHANU, CONDIŢIILE ÎNCHEIERII CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ, ED. ŞTIINŢIFICĂ ŞI ENCICLOPEDICĂ, BUCUREŞTI, 1988

9. SANDA GHIMPU, I. TR. ŞTEFĂNESCU, Ş. BELIGRĂDEANU, GH. MOHANU, DREPTUL MUCII. TRATAT, VOL. II, ED. ŞTIINŢIFICĂ ŞI ENCICLOPEDICĂ, BUCUREŞTI, 1978

10. SANDA GHIMPU, ALEXANDRU ŢICLEA, DREPTUL MUNCII , DREPTUL MUNCII, CASA DE EDITURĂ ŞI PRESĂ “ŞANSA” S.R.L., BUCUREŞTI, 1995

11. M. JAMOULLE – LE CONTRAT DU TRAVAIL, TOME II, FACUTE DE DROIT D’ ECONOMIC ET SCIENCES SOCIALE, DE LIEGE, 1986

12. GERARD LYON – CAEN, JEAN PELISSIER, ALAIN SUPIOT, DROIT DU TRAVAIL, DALLOZ, PARIS, 1994

13. IOAN TRAIAN ŞTEFĂNESCU, DREPTUL MUNCII, BUCUREŞTI, ED. LUMINA LEX, BUCUREŞTI, 1997

14. I. T. ŞTEFĂNESCU, CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ, ED. LUMINA LEX, BUCUREŞTI, 1995

15. CODUL CIVIL

16. CODUL MUNCII

17. CONSTITUŢIA ROMÂNIEI

18. LEGEA 1 DIN 26.3.1970, PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DISCIPLINA MUNCII ÎN UNITĂŢILE SOCIALISTE DE STAT

19. LEGEA 1 DIN 7.01.1991, PRIVIND PROTECŢIA SOCIALĂ A ŞOMERILOR ŞI REINTEGRAREA LOR PROFESIONALĂ

20. LEGEA 90/1996 PRIVIND PROTECŢIA MUNCII

21. COLECŢIA REVISTEI “DREPTUL”

Întroducere:
În teoria şi practica economică, salariul ocupă un loc deosebit de important.Termenul ca atare este de origine latină. Salarium era suma ce se plătea fiecărui soldat roman pentru cumpărarea sării. Soldatul era un om dependent şi i se acorda salarium, în virtutea acestei dependenţe un om liber nu primea salarium. Termenul s-a păstrat în timp şi a căpătat sensul de venit al unui om care este dependent de altul, fie juridic, fie economic.
Salariul apare ca venit ce revine factorului muncă datorită participării nemijlocite a lui la activitatea economică.

PLANUL:
CONCEPTUL, NATURA ŞI FORMELE SALARIULUI
1.1. Conceptul şi natura salariului
1.2. Formele de salariu

Bibliografie:
1)Niţă Dobrotă, “Economia politică” , Bucureşti 1992
2)I. Creţoiu, “Economia politică” , Bucureşti 1994
3)V.I. Cornescu, “Costuri şi venituri în economia de piaţă”, Chişinău 1992
4)V. Nichita, “Economia politică” , Bucureşti 1992
5)A. Smith, “Avuţia naţiunilor” , vol.1, Chişinău 1992
6)S. Postolache, “Dicţionar de economie” , Chişinău 1996

Întroducere:
“Există un cerc vicios al sărăciei; ţările sărace nu pot să acumuleze pentru că sunt sărace şi rămîn sărace pentru că nu pot să acumuleze”. (Ragnar Nurske).

Problematica omului ca actor principal al spaţiului economic nu cere doar o abordare exclusivist socială, ci dimpotrivă şi o abordare economică în toată profunzimea să.
În ultimele 2 decenii orientarea ştiinţifică şi preocuparea netă a economiştilor s-a concentrat către zona factorului uman, dînd dovadă de o atenţie deosebită locului şi rolului omului, apreciat nu doar ca o consecinţa, ci mai degrabă o premiză a creşterii economice.

Planul:
1. Inegalitatea economică ca rezultat al corelaţiei dintre economic şi social. (partea teoretică).
1.1 Calitatea vieţii.
1.2 Inegalităţile economice: tipuri, caze, amploare.
2. Dezvoştarea economică şi socială în ţările lumii. Sărăcia şi criteriile ce o determină.
3. Nivelul de trai în RM: opinii şi sugestii.

Conluzii:
Zece ani au trecut de cînd ţările din Europa Centrală şi de Est, inclusiv R.M., au început tranziţia spre democraţie, economia de piaţă şi o societate civilă.
R.M. ca stat nou din Europa se află la faza iniţială de consolidare naţională. Anii ’90 vor intra în istoria statului ca deceniul tranziţiei, cănd au apărut premizele pentru o libertate reală – spiritulă şi economică, însă pentru populaţie aceasta a fost o perioadă de lipsuri, de încercări de supravieţuire.

Bibliografie:
I Monografii
1. Raportul Naţional al dezvoltării umane, 1999.
2. Niţă Dobrotă, C. Angelescu, G. Apostor, Economie politică. Ed. Economică ASEM.
3. Niţă Dobrotă, Economie politică.
4. Fundamental determinants of inequality and the role of government, international monetary found, 1998.

II Periodice.
1. Gavril Gaină, “Viaţa de cîine”, Flux nr. 5, anul 2000.
2. “Bugetul abia atinge covorul moale al parlamentului”, Săptămînă

Introducere:
În condiţiile de trecere la relaţiile de piaţă rolul şi însemnătatea pîrghiilor monetare şi financiar-creditor cresc brusc. Sistemele monetare şi financiar-creditoare reprezintă unul din sectoarele economiei, unde cel mai eficient lucrează mecanismele de piaţă.
Sistemul financiar, şi în special sistemul bugetar influenţează substanţial creşterea produsului intern brut (PIB) şi părţii lui principale – venitul naţional, dezvoltarea întreprinderilor şi a ramurilor economiei naţionale şi situaţia păturilor largi ale populaţiei. Pentru ca puterea publică într-adevăr să devină democratică, să înfăptuiască real suveranitătatea, să asigure pe deplin interesele populaţiei şi a statului în ansamblu, aceasta trebuie să deţină resurse financiare reale.

Cuprins:
1. Moneda şi rolul ei economic
1.1 Apariţia şi evoluţia monedei
1.2 Moneda şi funcţiile sale. Tipurile de bani
2. Circulaţia monetară
2.1 Coceptul de circulaţie monetară
2.2 Sistemul Monetar
2.2 Politica valutar-monetară promovată de Banca Naţională a Moldovei

Concluzie:
În cele ce urmează voi încerca să sintetizez rezultatele care le-am obţinut în urma analizei elementelor circulaţiei monetare şi sistemului monetar cu toate aspectele ei pozitive şi negative, pentru a evidenţia acele elemente care ar fi binevenite pentru societate în general şi pentru fiecare în parte în special.
Potrivit materialului expus în referat şi reglementărilor date de legislaţie putem afirma cu certitudine că domeniul circulaţiei monetare este atît de larg încît cuprinde practic toate sferele sociale.

Bibliografie:
1. Cezar Basno: „Monedă, Credit, Bănci”, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1996;
2. Cezar Basno, Nicolae Dardac: „Integrarea monetar bancară Europeană Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1999;
3. Constantin Preda: „Istoria monedei în Dacia Preromană”, Editura Enciclopedică, Bucureşti 1998;
4. Dan Drosu Şaguna: „Drept financiar şi fiscal”, Editura „Oscar Print”, Bucureşti, 1997;
5. Ion Turcu: „Operaţiuni şi contracte bancare”, Editura Luminalex, Bucureşti, 1997;
6. Iulian Văcărel: „Politici economice şi financiare de ieri şi de azi”, Bucureşti, 1996
7. Paul Bran: „Relaţii financiare şi monetare internaţionale”, Editura Economică, Bucureşti,1995;
8. Silviu Cerna: „Sistemul monetar şi politica monetară”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996;
9. Silviu Cerna: „Unificarea monetară în Europa”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997;
10. Ştefan Gheorghe: „Economia de piaţă – legităţi şi mecanisme”, Editura Inter-Media, Bucureşti, 1992;
11. Vasilescu Eugeniu: „Managementul proceselor monetare şi teoria inflaţiei”, Editura Cidin-Optimal, Bucureşti, 1992;

INTRODUCERE:
În condiţile de trecere la relaţiile de piaţă rolul şi însemnătatea pîrghiilor monetare şi financiar-creditor cresc brusc. Sistemele monetare şi financiar-creditoare reprezintă unul din sectoarele economiei, unde cel mai eficient lucrează mecanismele de piaţă.
Sistemul financiar, şi în special sistemul bugetar influenţează substanţial creşterea produsului intern brut (PIB) şi părţii lui principale – venitul naţional, dezvoltarea întreprinderilor şi a ramurilor economiei naţionale şi situaţia păturilor largi ale populaţiei. Pentru ca puterea publică într-adevăr să devină democratică, să înfăptuiască real suveranitătatea, să asigure pe deplin interesele populaţiei şi a statului în ansamblu, aceasta trebuie să deţină resurse financiare reale.

PLANUL:
1. Moneda şi rolul ei economic
1.1 Apariţia şi evoluţia monedei
1.2 Moneda şi funcţiile sale. Tipurile de bani
2. Reglementarea circulaţiei monetare
2.1 Coceptul de circulaţie monetară
2.2 Politica valutar-monetară promovată de Banca Naţională a Moldovei
3. Reglementarea juridică a plăţilor în Republica Moldova
3.1 Plăţile în numerar
3.2 Plăţile fără numerar
3.3 Plăţile prin compensaţie

ÎNCHEIERE:
În cele ce urmează vom încerca să sintetizăm rezultatele care le-am obţinut în urma analizei elementelor circulaţiei monetare cu toate aspectele ei pozitive şi negative, pentru a evidenţia acele elemente care ar fi binevenite pentru societate în general şi pentru fiecare în parte în special.
Potrivit materialului expus în teza de licenţă şi reglementărilor date de legislaţie putem afirma cu certitudine că domeniul circulaţiei monetare este atît de larg încît cuprinde practic toate sferele sociale.

BIBLIOGRAFIE:
1. Cezar Basno: „Monedă, Credit, Bănci”, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1996;
2. Cezar Basno, Nicolae Dardac: „Integrarea monetar bancară Europeană Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 1999;
3. Constantin Preda: „Istoria monedei în Dacia Preromană”, Editura Enciclopedică, Bucureşti 1998;
4. Dan Drosu Şaguna: „Drept financiar şi fiscal”, Editura „Oscar Print”, Bucureşti, 1997;
5. Ion Turcu: „Operaţiuni şi contracte bancare”, Editura Luminalex, Bucureşti, 1997;
6. Iulian Văcărel: „Politici economice şi financiare de ieri şi de azi”, Bucureşti, 1996
7. Paul Bran: „Relaţii financiare şi monetare internaţionale”, Editura Economică, Bucureşti,1995;
8. Silviu Cerna: „Sistemul monetar şi politica monetară”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996;
9. Silviu Cerna: „Unificarea monetară în Europa”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997;
10. Ştefan Gheorghe: „Economia de piaţă – legităţi şi mecanisme”, Editura Inter-Media, Bucureşti, 1992;
11. Vasilescu Eugeniu: „Managementul proceselor monetare şi teoria inflaţiei”, Editura Cidin-Optimal, Bucureşti, 1992;
12. О. Н. Горбунова: „Финансовое право”, Москва, 1996;
13. Н. Грегори Мэнкью „Принципы экономикс”, Санкт-Петербург, 1999;
14. Л.А. Дробозина:„Финансы. Денежное обращение. Кредит”, Москва, 1999;
15. Е.Ф. Жуков „Общая теория денег и кредита”, Москва, 1995;
16. Banca Naţională a Moldovei “Buletin trimestrial nr.2 - 2000”;
17. Banca Naţională a Moldovei “Buletin trimestrial nr.1 - 2002”.
ACTE NORMATIVE
1. Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994;
2. Legea Republicii Moldova cu privire la Banca Naţională a Moldovei Nr. 548-XIII din 21 iulie 1995;
3. Legea Republicii Moldova cu privire la bani Nr. 1232-XII din 15.12.1992 (Monitorul nr. 3/51 din 30.03.1993);
4. Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova cu privire la circulaţia monetar-marfară Nr. 883-XII din 23.01.1992 (Monitorul nr. 1/28 din 30.01.1992);
5. Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova privind direcţiile principale ale politicii monetar-creditare pentru anul 1995 Nr. 304-XIII din 06.12.1994 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 2/30 din 12.01.1995);
6. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova privind organizarea introducerii valutei naţionale Nr. 718 din 17.11.1993 (Monitorul nr. 11 din 1993);
7. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la implementarea masivă a instrumentelor de plată fără numerar nr.191 din 06.03.2001;
8. Decretul Preşedintelui Republicii Moldova Privind măsurile urgente de normalizare a circulaţiei banilor în numerar în Republica Moldova Nr. 105 din 30.04.1992 (Monitorul nr. 4/192 din 30.04.1992);
9. Decretul Preşedintelui Republicii Moldova cu privire la introducerea monedei naţionale în Republica Moldova Nr. 200 din 24.11.1993 (Monitorul nr. 11/341 din 30.11.1993);
10. Decretul Preşedintelui Republicii Moldova cu privire la răspunderea pentru încălcarea modului de introducere a valutei naţionale în Republica Moldova Nr.202 din 28.11.1993 (Monitorul nr. 11/342 din 30.11.1993);
11. Hotărîre BNM cu privire la rectificarea Politicii monetare şi valutare a BNM pentru anul 2001 Nr. 158-160/379 din 27.12.2001;
12. Regulamentul Băncii Naţionale a Moldovei privind decontările fără numerar în RM nr. 25/11-02 din 12.07.1996;
13. Regulamentul Băncii Naţionale a Moldovei privind decontările interbancare pe teritoriul Republicii Moldova nr.12003-39 din 05.05.1995;
14. Regulamentul Băncii Naţionale a Moldovei privind organizarea de către bănci a plăţilor cu carduri pe teritoriul Republicii Moldova nr.58/11-02 din 22.05.1997;
15. Norme privind operaţiunile de casă în băncile Republicii Moldova nr.47 din 25.02.2000 aprobat prin Hotărîrea consiliului de administraţie a Băncii Naţionale a Moldovei;
16. Acte Normative Bancare vol. IV, cartea a treia 1997, Chişinău 1998.

Întroducere:
Economia de piaţă este un sistem clar caracterizat de scopul său, şi anume, obiectul principal al oricării agent economic este maximizarea profitului. Componentele economiei de piaţă sunt agenţii economici (întreprinderi sau firme). Mijloacele folosite în ea de piaţă sunt bazate pe aşa pîrghii ca: preţul, salariile, creditele, investiţiile, dobînzele, profitul ş.a.m.d. Mecanismele de reglamentare folosite în acest sistem sunt alcătuite din 2 părţi, o parte alcătuiesc mecanisme de autoreglamentare, iar cealaltă mecanisme manipulate de stat. Suportul economiei de piaţă este proprietatea privată.

Cuprins:
I. Determinarea cheltuielilor de producţie.
1.1. Costul materiei prime, materialelor auxiliare şi utilităţilor
din afară
1.1.1. Costul materiei prime, pieselor accesorii şi
a materialelor auxiliare.
1.1.2. Costul unităţilor din afară
1.2. Remunerarea muncii
1.2.1 Determinarea numărului de personal
1.1.2 Determinarea salariului de bază şi suplimentar
pe categorii de personal.
1.3 Contribuţii la salariu
1.4 Uzura
1.5 Alte cheltuieli

II Determinarea rezultatelor financiare
2.1 Determinarea profitului
2.2. Determinarea rentabilităţii
2.3. Determinarea productivităţii muncii

INTRODUCERE:
Baza obiectivă a apariţiei managmentului şi dezvoltării lui o constituie o dezvoltare a activităţii comunităţilor omeneşti.
În secolul XIX managmentul începe a fi considerat o activitate lui i se dau diferite denumiri şi orientări, el fiind considerat ca o artă, un proces de activitate, o ştiinţă cu legităţi şi principii proprii. Conform unor definiri a Asociaţiei Americane de Managment, managmentul presupune:” a obţine rezultate prin alţii asumându-se responsabilităţi pentru aceste rezultate, a fi orientat spre mediul înconjurător, a lua decizii văzând finalitate firmei, a avea încredere în subalterni, încrediţându-le responsabilitatea şi lor.”

Cuprins:
1. Determinarea cheltuielilor de producţie.
1.1. Costul materiei prime, materialelor auxiliare şi utilităţilor din afară.
1.1.1. Costul materiei prime, pieselor accesorii şi a materialelor auxiliare.
1.1.2. Costul unităţilor din afară
1.2. Remunerarea muncii
1.2.1. Determinarea numărului de personal
1.2.2. Determinarea salariului de bază şi suplimentar pe categorii de personal.
1.3. Contribuţii la asigurări sociale
1.4. Uzura
1.1 Alte cheltuieli
2. Determinarea rezultatelor financiare
2.1 Determinarea profitului
2.2 Determinarea rentabilităţii
2.3 Determinarea productivităţii muncii
3. Determinarea pragului de rentabilitate.

Introducere:
Trecerea Republicii Moldova de la sistemul economiei de centralizate şi planificate de comandă la sistemul economiei de piaţă, bazat pe diferite forme de proprietate, concurenţă, libera stabilire a preţurilor, iniţiativă personală şi activitate antreprenorială, pe garanţia juridică a unui sistem de conducere eficient, pe aplicarea stimulentelor economice şi îndeplinirea justă a funcţiilor statului, viabilitatea căruia a fost demonstrată de practica ţărilor înalt dezvoltate din punct de vedere economic a ridicat un complex întreg de probleme de ordin economic, social, politic, tehnico-ştiinţific etc., de soluţionarea cărora depinde în cea mai mare măsură succesul reformelor în republica noastră.

Plan:
Capitolul I. Capitalul- geneză, esenţa şi tratarea lui în diferite doctrine economice
1.1. Doctrina fiziocrată
1.2. Doctrina liberală
1.3. Doctrina marxistă
1.4. Doctrina neoclasică
1.5. Doctrina keynisistă
1.6. Doctina neoliberală

Capitolul II. Capitalul - factor derivat de producţie. Structura capitalului

Capitolul III. Rolul şi perspectivele capitalului în perioada de tranziţie la economia de piaţă în Republica Moldova

Concluzie:
În cercetările unor probleme-cheie am parcurs o cale lungă care s-a dovedit a fi deloc uşoară. S-a văzut că capitalul a fost şi rămîne a fi subiectul unor aprige confruntări. Nu în zadar Karl Marx şi intitula opera sa fundamentală, care este o critică a economiei politice de pînă la el, “Capitalul”, Înţelegînd că acesta este “izvorul tuturor relelor”, dar totodată şi pilonul de bază al economiei de piaţă. Deşi sistemul economiei de piaţă a învins sistemul economiei centralizate ar fi greşit dacă am nega totalmente teoria lui Marx. Chiar şi cei mai celebri economişti, apărători înflăcăraţi ai doctrinei lui Smith sînt nevoiţi să recunoască faptul economia de piaţă ser ciocneşte cu o serie de probleme cum sînt şomajul, inflaţia, sărăcia care sînt un efect indirect al acumulării capitalului şi al decalajului de avere dintre calsele sociale.

Bibliografie:
1) Angelescu, Coralia “Economie politică”, Editura Economică, Bucureţti 1995;
2) Boncoeur, Jean “Histoire des idees economique ”,Editura Nathan, Paris 1989;
3) Ciucur, Dumitru "Economie- Manual universitar", Editura Economică, Bucureşti 1999;
4) Denis, Henri “Histoire de la pensee economique”, Editura Montchretien, Paris 1991;
5) Ignat, Ion “Economie politică”, Editura Economică, Bucureţti 1998;
6) Keynes, John Maynard "Teoria generală asupra folosirii mîinii de lucru a dobînzii şi a banilor", Editura Macmillion and co.,, Bucureşti 1970;
7) Madgearu Virgil, "Curs de economie politică", Bucureşti 1944;
8) Marx, Karl “Capitalul”, Editura Cartea moldovenească Chişinău 1967;
9) Nechita, Vasile “Economie politică”, Editura Porto-Franco, Galaţi 1991;
10) Românu, Ion “Eficienţa economică a investiţiilor şi a capitalului fix”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1993;
11) Samuelson, Paul Anthony “Экономика: учебное пособие для студентов обучающихся по экономическим направлениям и специальностям”,Editura Бином-КноРус, Moscova 1997;
12) Silem, Ahmed "Histoire de l’analyse economique", Editura Hachette Superieur, Paris 1995;
13) Sîrbu, Constantin, "Teorie economică: Factorii de producţie şi veniturile", Editura Fundaţiei ”România de Mîine, Bucureşti 1996;
14) Smith, Adam “Avuţia Naţiunilor: cercetare asupra naturii şi cauzelor ei", Editura Universitas, Chişinău 1992;
15) Babii, Vladimir "Întreprinderile mixte şi rolul lor în atragerea investiţiilor" Economica 1997;
16) Brăguţă, Aurelia "Factorii care frînează dezvoltarea acivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica Moldova" Economie şi finanţe 1997;
17) Chilaru, Victoria "Investiţiile străine:problemele atragerii şi utilizării lor în Republica Moldova" Economica 1997;

Capitolul 1.BURSA. CONTRACTE BURSIERE
1.1. ISTORICUL BURSELOR DE MĂRFURI
1.2. BURSA - DEFINIRE ŞI CARACTERISTICI
1.3. CONTRACTELE BURSIERE
1.4. BURSA MONETAR-FINANCIARĂ ŞI DE MĂRFURI SIBIU

Capitolul II.PIEŢELE FUTURES
2.1. ELEMENTE DEFINITORII ALE PIEŢELOR FUTURES

Capitolul III.INDICII BURSIERI.FUTURES CU INSTRUMENTE SINTETICE
3.1. CARACTERISTICILE INDICILOR BURSIERI
3.1.1. Scurt istoric
3.2.2. Preţul contractului futures pe indicele BET
3.3.1. Definirea, clasificarea şi avantajele opţiunilor

Cuprins:
CAPITOLUL I Aspectele teoretice şi esenţa bursei de valori

CAPITOLUL II Bursa de valori a Republicii Moldova

CAPITOLUL III Căile de perfecţionare a activităţii bursei în Republica Moldova

CONCLUZIE:
După o analiză amplă a subiectului „Bursa de valori din Republica Moldova „ am ajuns la concluzia că orice economie naţională, indiferent de nivelul său de dezvoltare, este caracterizată de existenţa şi funcţionarea unor pieţe specializate, unde se întîlnesc şi se reglează, liber sau dirijat, cererea şi oferta de active financiare, necesare creării de resurse pentru dezvoltarea producţiei de bunuri şi servicii în cadrul firmelor.

Introducere:
Bursele de valori sunt instituţii de o importanţă deosebită în ansamblul mecanismelor de reglare a economiei de piaţă, deţinând o poziţie dominantă pe pieţele financiare naţionale şi pe piaţa financiară internaţională. Prin intermediul lor se desfăşoară multiple activităţi financiare, detaşându-se cu prioritate tranzacţiile cu valori mobiliare. La acestea se adaugă tranzacţiile cu valute convertibile şi metale preţioase.

Plan:
Capitolul I. Importanţa bursei de valori în economie

1.1. Bursa de valori şi dezvoltarea economică în procesul de tranziţie

1.2. Bursa de valori. Definiţie, concept, funcţie

1.3. Evoluţii şi tendinţe ale bursei de valori

Capitolul II. Structura organizatorică şi mecanisme ale tranzacţiilor bursiere

2.1. Statutul, membrii şi administrarea bursei

2.2. Mecanismul tranzacţiilor futures

2.3. Mecanismul tranzacţiilor options

Capitolul III. Bursa de valori în sistemul economic al RM

CONCLUZIE:
Imaginea burselor de valori tradiţionale s-a schimbat în mod esenţial în ultimele două decenii. Din punct de vedere istoric, bursele de valori au constituit amplasamentul natural al pieţelor de capitaluri, multă vreme bursele de valori şi piaţa de capitaluri identificându-se una cu cealaltă. Ca rezultat direct al modernizării pieţei financiare din ultimele decenii, proces caracterizat de: dezintermedierea bancară, de amplificarea inovaţiei financiare şi de primatul (aproape absolut) acordat negociabilităţii activelor, s-a produs o restrângere relativă a importanţei tranzacţiilor cu valori mobiliare tradiţionale (primare), iar piaţa titlurilor de creanţă negociabile şi piaţa operaţiunilor de swap au devenit delocalizate, deci tranzacţiile nu mai sunt centralizate într-un singur loc

Bibliografie:
1. Gh. Ciobanu, “Burse de valori şi tranzacţiile la bursă”

2. Bogdan Ghilic – Micu, “Bursa de valori”, Editura Economică, Bucureşti 1997

3. Nicolae Dardac, “Bursele de valori”, Bucureşti 1997

4. Luca Baucer, Aurel Băieşu “Bursa de valori”, Bucureşti

5. Bratu Ştefan “Bursa de valori şi tranzacţii cu valori mobiliare”

6. Gradu Mihaela, “Tranzacţii bursiere. Pieţele futures şi de opţiuni”

7. Negoescu Gheorghe “Bursa de mărfuri şi valori mobiliare”