Capitolul 1.BURSA. CONTRACTE BURSIERE
1.1. ISTORICUL BURSELOR DE MĂRFURI
1.2. BURSA - DEFINIRE ŞI CARACTERISTICI
1.3. CONTRACTELE BURSIERE
1.4. BURSA MONETAR-FINANCIARĂ ŞI DE MĂRFURI SIBIU

Capitolul II.PIEŢELE FUTURES
2.1. ELEMENTE DEFINITORII ALE PIEŢELOR FUTURES

Capitolul III.INDICII BURSIERI.FUTURES CU INSTRUMENTE SINTETICE
3.1. CARACTERISTICILE INDICILOR BURSIERI
3.1.1. Scurt istoric
3.2.2. Preţul contractului futures pe indicele BET
3.3.1. Definirea, clasificarea şi avantajele opţiunilor

Cuprins:
CAPITOLUL I Aspectele teoretice şi esenţa bursei de valori

CAPITOLUL II Bursa de valori a Republicii Moldova

CAPITOLUL III Căile de perfecţionare a activităţii bursei în Republica Moldova

CONCLUZIE:
După o analiză amplă a subiectului „Bursa de valori din Republica Moldova „ am ajuns la concluzia că orice economie naţională, indiferent de nivelul său de dezvoltare, este caracterizată de existenţa şi funcţionarea unor pieţe specializate, unde se întîlnesc şi se reglează, liber sau dirijat, cererea şi oferta de active financiare, necesare creării de resurse pentru dezvoltarea producţiei de bunuri şi servicii în cadrul firmelor.

Introducere:
Bursele de valori sunt instituţii de o importanţă deosebită în ansamblul mecanismelor de reglare a economiei de piaţă, deţinând o poziţie dominantă pe pieţele financiare naţionale şi pe piaţa financiară internaţională. Prin intermediul lor se desfăşoară multiple activităţi financiare, detaşându-se cu prioritate tranzacţiile cu valori mobiliare. La acestea se adaugă tranzacţiile cu valute convertibile şi metale preţioase.

Plan:
Capitolul I. Importanţa bursei de valori în economie

1.1. Bursa de valori şi dezvoltarea economică în procesul de tranziţie

1.2. Bursa de valori. Definiţie, concept, funcţie

1.3. Evoluţii şi tendinţe ale bursei de valori

Capitolul II. Structura organizatorică şi mecanisme ale tranzacţiilor bursiere

2.1. Statutul, membrii şi administrarea bursei

2.2. Mecanismul tranzacţiilor futures

2.3. Mecanismul tranzacţiilor options

Capitolul III. Bursa de valori în sistemul economic al RM

CONCLUZIE:
Imaginea burselor de valori tradiţionale s-a schimbat în mod esenţial în ultimele două decenii. Din punct de vedere istoric, bursele de valori au constituit amplasamentul natural al pieţelor de capitaluri, multă vreme bursele de valori şi piaţa de capitaluri identificându-se una cu cealaltă. Ca rezultat direct al modernizării pieţei financiare din ultimele decenii, proces caracterizat de: dezintermedierea bancară, de amplificarea inovaţiei financiare şi de primatul (aproape absolut) acordat negociabilităţii activelor, s-a produs o restrângere relativă a importanţei tranzacţiilor cu valori mobiliare tradiţionale (primare), iar piaţa titlurilor de creanţă negociabile şi piaţa operaţiunilor de swap au devenit delocalizate, deci tranzacţiile nu mai sunt centralizate într-un singur loc

Bibliografie:
1. Gh. Ciobanu, “Burse de valori şi tranzacţiile la bursă”

2. Bogdan Ghilic – Micu, “Bursa de valori”, Editura Economică, Bucureşti 1997

3. Nicolae Dardac, “Bursele de valori”, Bucureşti 1997

4. Luca Baucer, Aurel Băieşu “Bursa de valori”, Bucureşti

5. Bratu Ştefan “Bursa de valori şi tranzacţii cu valori mobiliare”

6. Gradu Mihaela, “Tranzacţii bursiere. Pieţele futures şi de opţiuni”

7. Negoescu Gheorghe “Bursa de mărfuri şi valori mobiliare”

INTRODUCERE:
Lucrarea "Bonitatea agenţilor economici şi metode de determinare a ai, tratează a problemă controversată în Republica Moldova. Unii specialişti apreciază că este bine să includem societăţile care au mari datorii, şi alţii spun, că dimpotrivă, închiderea lor conduce la pierderi însemnate, uneori de mari dimensiuni, la nivelul economiei naţionale. Analiza bonităţii agentului economic ne răspunde la această controversă. În acelaşi timp analiza bonităţii este utilă mai multor utilizatori care au un anumit interes în firmă: conducătorii (managerii) care folosesc indicii bonităţii ca ajutor pentru analiza, controlul şi îmbunătăţirea activităţii firmei; analiştii creditului (în special băncile), care analizează indicii pentru a se asigura de capacitatea firmei de a plăţi datoriile; şi analiştii valorilor mobiliare, care urmăresc, de asemenea, capacitatea firmei de a plăţi dobînzile la creditele obligatore, precum şi rambursarea creditului obligator, la scadenţă, chiar în cazul declarării stării de faliment.

PLAN:
Capitolul 1. Noţiune de bonitate a agenţilor economice metode de determinare a ei
1.1. Indicatorii bonităţii agenţilor economici
1.1.1. Indicatori de lichiditate
1.1.2. Indicatori de solvabilitate Insolvabilitatea sau riscul de faliment
1.1.3. Indicatori de rentabilitate
1.1.4. Indicatori de echilibru
1.2. Categorii de bonitate.

Capitolul 2. Metode statistice de detectare a riscului de faliment
2.1. Modelul Conom şi Holder
2.2. Modelul Altmom 3 cu 5 variabile
2.3. Modelul Băncii Centrale Franceze
2.4. Modelul B.C.R.
2.5. Modelul Cămăşoiu-Negoescu
2.6. Modelul Negoescu
2.7. Modelul Cesser
2.8. Modelul D. Durand
2.9. Modelul băncilor franceze
2.10. Modelul Băncii Austriece "Credit Unshtalt"

Capitolul 3. Analiza bonităţii S. A. "Dionis"

ÎNCHEIERE:
Bonitatea este acea capacitate de plată şi de credit a unei societăţi comerciale, care îi asigură o notoritate benefică ce situează firma pe care o deţine sau o conduce un agent economic, la un nivel înalt de credibilitate, de reputaţie profesională deschizîndu-i calea către lărgirea orizontului relaţiilor privind asigurarea cu resurse umane şi materiale, încredere pentru calitatea produselor oferită pe piaţă, atragerea unei clientele stabile şi devotate, precum şi încrederea necesară pentru obţinerea unor credite interne în dezvoltarea şi lărgirea activităţii desfăşurate.

BIBLIOGRAFIE:
1. Antoniu N., Finanţele întreprinderilor - Bucureşti, 1993

2. Brom Paul, Finanţele întreprinderii: Gestionarea fenomenului microfinanciar - Bucureşti, 1997, Editura Economic

3. Buşmachiu E., Managementul activităţii financiare a băncilor comerciale în perioada de tranziţie: spec.: 08.00.05 - Economie şi Management în ramură şi domeniu de activitate: Autoref. td. dr. în st. Economice - Chişinău: (s,), 1999

4. Casian A., Banca comercială ca întreprindere financiară: spec.: 08.00.05 - Economica şi management în ramură şi domeniu de activitate: Disertaţia conferirea titlului rt. dr. în st. economice - Chişinău, 1989

5. Cobzari I., Management bancar: Lucrare didactico-metodică - Chişinău, 1998

6. Dedu V., Management bancar - Bucureşti, 1997, Ed. Monda

7. Hoanţă N., Finanţele firmei - Sibiu, 1996, Ed. Continent

8. Masson J., Credite bancare pentru întreprinderi - Bucureşti, 1994, Editura RAO International Publishiug Company

9. Margulescu, Analiza economico-financiară a întreprinderii:
Metode şi tehnici - Bucureşti, 1994, Supliment la revista Tribuna economică

10. Mereuţă, Analiza diagnostică a societăţilor comerciale în economia de tranzite - Bucureşti, 1994

11. Negoescu Gh., Bonitatea agenţilor economici - Galaţi, 1998, Editura Algoritm

12. Ouatu C., Analiza economică - Iaşi, 1995, Editura Fundaţiei Chemarea

13. Robinson Steve, Management financiar - Bucureşti, 1997, Ed.

14. Toma M., Finanţe şi gestiune financiară - Bucureşti, 1998

15. Stancu Ion, Finanţe: Teorie pieţelor financiare. Finanţele întreprinderii, Analiza şi gestiunea financiară - Bucureşti, 1997

16. Балынский А. В., Общая теория денег и кредита - Кишинев, 1998, изд. Эврика

17. Булгак, Банки и рынок - Кишинев, 1994, кн. 1, кн. 2

18. Колесников В. И. Банковское дело: Учебник - Москва, 1996, изд. Финансы и статистика

19. Кравцова, Деньги, кредит, банки - Минск, 1994, изд. Меркаванне

20. Роуз П., Банковский - Москва, 1997, изд. Дело

21. Усоскин В. М., Современный коммерческий банк: Управление и операции - Москва, 1998, изд. Антидор

22. Черкасов, Финансовый анализ в коммерческом банке - Москва, 1995, изд. ИХФРА

CUPRINS:
1.1.Creditul
1.2.Particularităţile operaţiunilor creditare în R.Moldova
1.2.1.Definirea scopului creditării
1.2.2.Informaţia şi documentele prezentate la bancă în vederea aprobării creditului
1.3.Riscul de credit
1.3.1.Concept9
1.3.2.Gestionarea apriori şi aposteriori
1.3.3.Garanţiile şi clauzele contractuale
1.3.4.Metode informatice utilzate în stabilire deciziei de creditare
1.3.5.Reglementări privind limitarea risului de credit
1.3.6.Clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc
1.4.Sferele creditului
1.4.1.Intermmediarii şi pieţele creditului
1.4.2.Participanţi şi intermediari
1.4.3.Pieţile de capital, pieţile creditululi
2.1.Dobânda
2.1.1.Elemente definitorii ale dobânzii
2.1.2.Factorii care determină nivelul dobânzii

BIBLIOGRAFIE:
1.Cezar Basno – Moneda si credit, vol.II si III, Bucuresti 1991.
2.Nicolae Dardac, Cezar Basno,Constantin Floricel –Moneda,credit,banci, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1994.
3.Roxin L. – Gestiunea riscurilor bancare, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1997
4.Cezar Basno – Creditarea comertului exterior, ASE, Bucuresti, 1983
5.Pauseanu V.,Dedu V. – Studii, cazuri si lucrari in tehnica si evidenta operatiilor bancare, Bucuresti, A.S.E. 1986
6.Dedu V. – Managementul bancar, Bucuresti, Editura Mondan, 1997.
7.Mayer T. – Banii, activitatea bancara si economia, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1993.

Introducere:
Balanţa de plăţi a unei tari prezintă un raport periodic intre intrările si ieşirile de mijloace valutare ale bugetului sau valutar in relaţiile comerciale internaţionale provenite din tranzacţiile cu străinătatea de către rezidenţii săi de natura comerciala sau de orice alta natura care implica plati internationale.

Plan:
Capitolul I. Balanţa de plăţi: concept, structură, factori de influenţă
1.1. Formele de prezentare a balanţei de plăţi
1.2. Principii de înregistrare în balanţa de plăţi

Capitolul II. Particularităţile balanţei de plăţi externe a Republicii Moldova
2.1. Balanţa de plăţi a Moldovei
2.2. Contul curent
2.2.1. Balanţa comerţului exterior cu bunuri
2.2.2. Balanţa serviciilor
2.2.3. Balanţa veniturilor
2.2.4. Balanţa transferurilor curente
2.3. Contul de capital şi financiar
2.4. Prezentarea analitică a balanţei de plăţi

Concluzie:
Fiind un tabel sinteza defalcat in tabele analitice elaborate pe o anumita perioada, Balanţa de plăţi permite compararea sub raport cantitativ si calitativ a schimbarilor reale si financiare cu strainatatea.
Din analiza Balanţa de plăţi se pot trage concluzii cu privire la competitivitatea productiei nationale in raport cu cea straina prin confruntatrea cantitativa si structurala dintre X si M prin analiza fluxurilor de capital, credite, servicii etc.

Bibliografie:
1. Andrei Cojuhari, V.Umaneţ, Bazele Teorie Economice, Chişinău, 1993
2. Didina Tăruş, Andrei Negru, Previziune Economică, Chişinău, 1997
3. Lipsey R.G., Chrystal K.A., Economia pozitivă, Bucureşti, Editura Economică, 1999, capitolul 1, Resurse şi raritate.
4. Dobrotă, N. Economie politică - Economics, Editura Eficient, Bucureşti, 1992.
5. Blaug, M. Teoria economică în retrospectivă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992.
6. Anuarul statistic al BNM 2006
7. www.statistica.md
8. www.bnm.org
9. www.library.md

INTRODUCERE:
Principala condiţie pentru îndestularea creşterii circuitului de marfa, creşterea culturii de vânzare şi calitatea deservirii cumpărătorilor, crearea in magazin unui asortiment de marfa cit mai variat si mai stabil este îmbunătăţirea aprovizionării unitarilor comerciale en-detail.

Cuprins:
CAPITOLUL 1. Aspecte teoretice privitor la organizarea aprovizionării reţelei de comerţ en-detail cu mărfuri.
1.1.Sursele de aprovizionare a unităţilor comerciale en-detail
1.2.Formele şi metodele de aprovizionare a reţelei de comerţ en-detail.
1.3.Organizarea şi tehnologia aprovizionării unităţilor comerciale en-detail

CAPITOLUL 2. Organizarea activităţii comerciale a firmei ştiinţifice de producere ECOTEH S.R.L.
2.1. Caracteristica economico-financiară a magazinului “Alimen-tara”
2.2. Descrierea aprovizionării magazinului “Alimentara

CAPITOLUL 3. Căile de perfecţionare a organizării şi activităţii de aprovi-zionare a unităţilor comerciale en-detail

Întroducere:
Munca lucrătorilor în alimentaţia publică este o parte totală a muncii obşteşti organizată. După conţinutul său munca în alimentaţia publică nu este monogenă. Munca lucrătorilor în alimentaţia publică care întreţine producerea producţiei culinare, după conţinutul său este analogă cu mun- ca lucrătorilor din ramura producţiei materiale. Ea are un caracter produc- tiv. Salariul ocupă un loc important în teoria şi practica economică, exercitînd o puternică influienţă asupra condiţiilor de muncă şi viaţă a popula- ţiei, asupra calităţii vieţii.

Planul:
1.0.0. Caracteristica SA”Amato”, Chişinău
2.0.0. Definirea şi principiile de funcţionare a sistemelor
de remunerare a muncii în economia de piaţă
3.0.0. Caracteristica sistemului de remunerare a muncii
3.0.1. Sistemul de salarizare
3.0.2. Sistemul tarifelor
3.0.3. Formele salariului
4.0.0. Analiza şi planificarea indicatorilor muncii şi renumerării în SA “Amato"
5.0.0. Analiza financiară în anii 2000 şi 2001

Concluzii:
Salariul este venitul ce remunerează proporţional cu timpul lucrat sau cu arcina exercitată, persoana care este legată de un utilizator (patron) de muncă printr-un contract de încheere a serviciilor. Prin remunerarea muncii înţelegem suma de bani dată de către organizaţţie salariatului cu care se află în relaţii de producţie pentru munca prestată.
Atr. 43 al Constutuţiei Republicii Moldova consfinţeşte dreptul fiecărui la recompensă pentru munca fără nici o descriminare.

Bibliografie:
1. “Managementul afacerilor şi mijlocii”
Chişinău, Editura LOGOS, 1993
2. « Экономика и планирование кооперативной торговли »
Том 2, А.М.Фридман
3. « Экономика и планирование общественного питания в потребителъской
коопераций »
4. В.И.Ротаръ, « Оплата труда и соцыалъная защита в условиях рыновой
экономике », Кишинёв, 1993
5. Pertu Roşca “Economia generală”, Chişinău, 1997
6. “Tribuna economică”, nr. 13, aprilie 1993
7. “Tribuna economică”, nr. 44, noiembrie 1993
8. “Tribuna economică”, nr. 14, aprilie 1994
9. Legile salarizării
10. Legile contractului colectiv de muncă.

Cuprins:
Capitolul I: Analiza financiara a starii generale a intreprinderii in baza bilantului
1.1. Analiza activului
1.1.1. Analiza activelor pe termen lung
1.1.2. Analiza activelor curente
1.2. Analiza pasivului
1.2.1. Analiza capitalului propriu
1.2.2. Analiza capitalului imprumutat

Capitolul II: Analiza raportului privind rezultatele financiare
2.1. Analiza veniturilor si cheltuielelor
2.2. Calcularea profitului

Capitolul III: Analiza in baza indicatorilor
3.1. Analiza indicatorilor de rotatie a activelor
3.2. Analiza indicatorilor de llichiditate si solvabilitate
3.3. Analiza indicatorilor de rentabilitate
3.4. Analiza mijloacelor banesti
3.5. Analiza indicatorilor de stabilitate financiara

Capitolul IV: Previziunea financiara a intreprinderii

Incheiere:
Acesta metoda de analiza a rezultatelor activitatii intreprinderii evidentiaza proprietatile si da posibilitatea de a formula noi indicatori economici. Pe baza acestei analize se poate de determinat starea materiala a intreprinderii, sursele de formare a capitalului propriu si imprumutat, de a determina pozitia ocupata de intreprindere pe piata. Aceasta metoda simpla si operativa are o mare popularitate in tarile cu economia dezvoltata.

Bibliografia:
1. Bilantul contabil, forme 1-6, pe anii 1997-1998

2. Declaratia cu privire la impozitul pe venit

3. Plan de afaceri al S.A. "Bucuria" pe anii 1997-1998

4. Revista "Contabilitate si audit", Nr.3,4 1999

1. Introducere
Pe parcursul desfăşurării activităţii economice a întreprinderii se formează un sistem complex şi variat de relaţii economice, care reprezintă raporturi juridice de natura relaţiilor de credit, de schimb, de plată sau de decontare. Aceste relaţii se concretizează în drepturi de creanţă asupra cumpărătorului şi clientului pentru produsele livrate sau serviciile prestate, în datorii faţă de furnizori şi antreprenori pentru bunurile şi serviciile primite, dar încă neplătite, sau în relaţii cu personalul privind datoriile salariate, relaţii cu bugetul de stat privind plata impozitelor şi taxelor, relaţii cu părţile legate.

Cuprins:
1. Introducere
2. Analiza creanţelor şi datoriilor.
2.1 Analiza creanţelor
2.2 Analiza datoriilor întreprinderii
2.3 Analiza creanţelor şi datoriilor
3. Concluzie
4. Literatura

Concluzie
Trecerea republicii la economia de piaţă a condus la creşterea considerabilă a rolului informaţiei financiare. Acest fapt ţine de extinderea cercului de subiecţi, care iau decizii de investiţii şi de altă natură în baza informaţiei conţinută în rapoartele financiare. În mod corezponzător se modifică forma şi volumul informaţiei dezvăluită în rapoartele financiare şi destinaţia acesteia.

Literatura
1. Contabilitatea managerială, colectiv de autori: coordonator – Alexandru Nederiţa. Chişinău; ACAP, 2000.
2. В.В. Ковалев, Финансовый анализ, Москва, 1998
3. В.В. Ковалев, Введение в финансовый менеджмент, Москва, 1999
4. Г.В. Савицкая, Анализ хозяйственной деятельности предприятия, Минск, 1998
5. Л.Н. Бернстайн, Анализ финансовой отчетности, Москва, 1996
6. Contabilitatea şi Audit, aprilie, nr.4, 1999
7. Contabilitatea şi Audit, marie, nr.3, 1999

Întroducere:
Prin agent economic se înţelege o persoana sau un grup de persoane fizice sau juridice, care îndeplinesc funcţii bine determinate in viaţa economica. In cadrul sistemului de evidenţă statistică a conturilor naţionale se disting:
• agenti producatori de bunuri si servicii, de natura firmelor;
• agentii consumatori, de natura gospodariilor, menajelor;
• agenţii financiari, de natura instituţiilor financiare si de credit;
• administraţiile;
• străinătatea, reprezentând agenţi, care aparţin altor economii naţionale.

PLANUL:
1.Agenţii Economici interesele şi funcţiile lor specifice.
2.Interacţiunea Agenţilor Economici în cadrul circuitului economic.
3.Caracteristica Agenţilor Economici autohtoni.

Încheiere:
Comerţul între ţări are loc din aceleaşi motive din care se practică şi în interiorul unei ţări: obţinerea de bunuri şi servicii pe care o regiune nu le poate produce ori obţine la una preţ mai mic decât ar fi cel al producerii lui. Aceasta se obţine prin principiul avantajului comparativ conform căruia atâta vreme cît costul de oportunitate a două ţări pentru producerea unui articol este diferit, amândouă vor profita specializându-se în acele articole care se produc mai eficient şi făcând schimburi între surplusurile lor.

Bibliografia:
1. Ion „Economia în Guţu tranziţie”, Chişinău, 1998.
2. Niţă Dobrot „Economia politică”, Bucureşti, 1995.
3. Zbîrciog V. ”Rolul statului în economia aflată în tranziţie la economia de piaţă”, simpozion ştiinţific, Chişinău, sept., 1998.,
4. Frolu O. ”După 10 ani de tranziţie”, ”Finanţe, credit, contabilitate”, 1991, nr. 1,
5. Blanovschi A. ”Model teoretic de tranziţie la econome de piaţă”, Revista „Economie şi finanţe”, 2001, nr.5,
6. Moldovan Dumitru ”Alternativele tranziţiei şi modelul economic adecvat pentru Republica Moldova”, Revista „Economie şi sociologie”, 2000, nr. 5,
7. Ioan Bari “Economia Mondială”, ed. Didactică şi Pedagogică, Buc. 1994, pag.243.
8. „Economia relaţiilor externe” D. Moldovan, Chişinău 1999.
9. G. Creţoiu, V. Cornescu, I. Bucur „Economia politică”, Bucureşti 1995.
10. Vasile C. Nechita „Economia politică”, vol.1, Bucureşti 1991.
11. C. Lazăr, Gh. Gorincu, L. Enache „Teorie economică generală”, Bucureşti 1993.
12. G. Creţoiu, V. Cornescu, I. Bucur „Economia politică”, Bucureşti 1995.
13. Vasile C. Nechita „Economia politică”, vol.1, Bucureşti 1991.
14. C. Lazăr, Gh. Gorincu, L. Enache „Teorie economică generală”, Bucureşti 1993.

Introducere:
La etapa actuală,atât în Republica Moldova cât şi peste hotarele ei cea mai răspândită formă de societate ,la nivelul îtreprinderilor sunt Societăţile pe acţiuni.
Societatea pe acţiuni ,este o societate de capitaluri la care cotele de participaţie ale asociaţilor sunt reprezentate prin titluri numite acţiuni şi ale cărei obligaţii sunt garantate numai cu patrimoniul ei social, membrii asociaţi având fiecare îndatorirea de a depune cota parte subscrisă şi răspunzând faţă de terţi numai în limita aporturilor lor (adică doar cu sumele ce s-au obligat să le aducă în societate sau valoarea acţiunilor lor).

Cuprins:
Cap.I.Societăţile pe acţiuni, parte integrantă a societăţilor comerciale
Activitatea unor societăti în Republica Moldova

CAP. 2 Profitul şi rolul acestuia în dezvoltarea Societăţilor pe Acţiuni (S.A. “Vinăria Bardar")
Cap. 3Rentabilitatea – expresie a eficienţei activităţii economice
3.2.1 Rentabilitatea economică. (RE)
3.2.3.Rata rentabilităţii comerciale

Concluzii:
În rezulatul analizării minuţioase a materialului referitor la Societăţile pe Acţiuni , şi a întreprinderii pe care mi-am ales-o am constatatfaptul că S.A. sunt o formă raspândită de societăţi comerciale , mai ales la nivelul întrepriderilor industriale,care dau posibilitatea concentrării unor mari capitaluri. Se realizează nişte obiective de mare anvergură.A mai fost însuşit faptul că S.A.se pot înfiinţa prin subscripţie publică şi prin constituire simultană.

Bibliogrаfie:
• Antoniu N., Neagoe Ion ş.a., Finanţele Întreprinderilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993.
• Stancu I., Gestiunea financiară a agenţilor economici, Editura Economică, Bucureşti, 1994.
• Sandul T., Bălănuţă V., Fratea N., Contabilitate şi audit, Chişinău, nr.7/1998.
• ***Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Direcţia de Stat pentru asigurarea informaţională Moldpres, nr.38-39/iunie1997.
• Management,ASEM 1999,nr.56
• Economie şi finanţe
• ***Statutul S.C. „Vinăria-Bardar” S.A., redacţie nouă cu completări şi modificări conform Legii Societăţilor pe Acţiuni din 12.07.1997. Statut înnoit la 08.06.1998 nr. 16501123-0, înregistrat prin decizia Camerei Înregistrări de Stat de pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova 01.11.1994.

Introducere:
Evenimentele din ultimii ani au determinat multipe şi profunde mutaţii în toate sferele vieţei sociale. Impactul acestora s-au produs, după cum era şi firesc, şi asupra sistemului de drept, deoarece dreptul nu este altceva decît „viaţa socială în tiparele normelor juridice”.
Pornind de la ideea că: „Piaţa şi cadrele sunt verigi principale ale lanţului care constituie baza economică”, Societăţile pe Acţiuni sunt cel mai adecvat instrument juridic de drenare a energiilor umane şi financiare pentru realizarea unor scopuri sociale, pe lîngă satisfacerea unor interese personale ale antreprenorilor.

Plan:
Capitolul I. Esenţa economică a întreprinderii
1.1. Noţiune de întreprindere si caracteristicele ei principale
1.2. Tipologia întreprinderilor

Capitolul II. Baza legislativa a activităţii societăţilor pe acţiuni in Republica Moldova
2.1. Legea despre societăţi pe acţiuni - principalul document ce reglementează activitatea societăţilor pe acţiuni în Republica Moldova
2.2. Societate pe acţiuni - definiţie, caracteristicele de baza, avantajele şi dezavantajele
2.3. Structura de conducere a societăţii pe acţiuni

Capitolul III. Evoluţia societăţilor pe acţiuni în Republica Moldova
3.1. Etapele organizatorice şi juridice ale înregistrării societăţilor pe acţiuni în Republica Moldova
3.2. Evoluţia şi analiza activităţii economice a societăţilor pe acţiuni în Republica Moldova

Concluzii:
Potrivit datelor furnizate de mai multe surse am putu concluziona , de fapt, care este rolul , locul şi importanţa pe care o prezintă societăţile pe acţiuni. Societatea pe acţiuni reprezintă categoria de diviziune economico-comercială care are o răspîndire largă de la 1990 încoace şi care are o stabilitate din punct de vedere legislative care permite organizarea acesteia , precum şi reorganizarea dupăcum a fost prezentat în cele anterioare.
Tranziţia spre economia de piaţă a Republicii Moldova generează pe plan juridic o renovare a cadrului legislativ, astfel este benefic ca să fie adoptate mult mai multe şi mai sigure acte normative esenţiale unei bune desfăşurări a activităţilor comerciale în ţara noastră.

Bibliografie:
1. Elena Cîrcei, „Constituirea Societăţilor comerciale pe acţiuni”, Editura „Lumina Lex”, Bucureşti 1995;
2. Elena Cîrcei, „Funcţionarea şi încetarea societăţilor comerciale pe acţiuni”, Editura „Lumina Lex”, Bucureşti 1996;
3. N.Roşca, S.Baieş, „Dreptul afacerilor”, Editura „Cartier”, Chişinău 1997;
4. Angela Solcan, „Managementul micului business”, Editura „A.S.E.M.”, Chişinău 2001;
5. Sergiu Mămăligă, „Societăţile pe acţiuni/Comentariu la Legea nr.1134/1997”, Editura „Museum”, Chişinău 2001;
6. Cristina-Irinel Stoica, „Exercitarea funcţiei de administrator al unei societăţi comerciale de către o persoană juridică”, în Revista de Drept Comercial, nr.1, p.91;
7. LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi Nr. 845-XII din 03.01.1992;
8. LEGEA REPUBLICII MOLDOVA privind Societăţile pe Acţiuni Nr. 1134-XIII din 02.04.1997;
9. LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la faliment Nr. 78671996;
10. LEGEA REPUBLICII MOLDOVA privind mărcile şi denumirile de origine a produselor Nr. 588/1996;
11. Legea privind societăţile comerciale (legislaţia franceză) Nr. 66-537 din 24.07.1996;

Introducere:
Piaţa, ca mecanism de reglare a funcţionării economiei, are un impact complex si permanent asupra deciziilor libere şi autonome ale agenţilor economici privind opţiunile în alocarea resurselor, dimensiunea alocării, eficienţa utilizărilor în vederea asigurării marjei concurentiale, a viabilitaţii. În acest context, analiza economico-financiara s-a definit ca necesitate şi utilitate, ca instrument de supraveghere a activităţii şi performanţelor ei, inclusiv cu luarea în considerare a variabilelor probabile ale pieţei.

Cuprins:
Capitolul I. Întreprinderea – agent economic şi obiect al conducerii
1.1. Abordarea conceptului de întreprindere
1.2. Obiective economice ale întreprinderii în sistemul relaţiilor de piaţă

Capitolul II. Analiza activităţii financiare a ÎM “Călăraş – Divin ”SA
2.1. Scurt istoric
2.2. Analiza indicatorilor financiari
2.3. Analiza programului de producţie
2.4. Analiza gestiunii resurselor umane
2.5. Analiza nivelului tehnico – organizatoric şi al utilizării capacităţii de producţie
2.6. Analiza cheltuielilor şi costului producţiei
2.7. Analiza rezultatelor financiare

Bibliografie:
1. Antoniu M., Adochiţei M., Cristea H. Finanţele întreprinderii. - Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică, 1993.
2. Bărbulescu C. Economia şi gestiunea întreprinderii. - Bucureşti: Editura Economică, 1995.
3. Bărbulescu C. Sistemele strategice ale întreprinderii. - Bucureşti: Editura Economică, 1999.
4. Bran Paul. Finanţele întreprinderilor. - Bucureşti, 1997.
5. Cojocaru P. Strategia dezvoltării social-economice a Republicii Moldova în perioada de până la.anul 2000 // Economie şi finanţe. - 1997. - Nr 1. - P. 30-42.
6. Cojocaru C. Analiza economico-financiară. - Bucureşti, 1977. - 576 p.
7. Stancu I. Finanţe. Teoria pieţelor financiare. Finanţele întreprinderilor. Analiza şi
gestiunea financiară. - Bucureşti: Editura Economica ,1996.
8. Toma M., Brezeanu P., Finanţe şi gestiune financiară. - Bucureşti: Editura
Economică, 1997.
9. Vintilă G. Diagnosticul financiar şi evaluarea întreprinderilor. - Bucureşti, 1998.
10. Sula Victor. Rolul gestiunii financiare în asigurarea întreprinderilor cu resurse
financiare. - Chişinău, 2001.
11. Botnari N. Analiza financiară - instrument de apreciere şi fundamentare a
strategiei financiare a întreprinderii. - Chişinău, 2000.
12. Toma M. Finanţe şi gestiunea financiară a întreprinderii. - Bucureşti, 1998.

I N T R O D U C E R E:
Actualmente Republica Moldova depaseste o perioada indelungata de tranzitie la economia de piata, unde activitatea economica este concentrata in veriga de baza a economiei – intreprinderi – unde se creeaza bunurile materiale si serviciile necesare societatii. Pentru a activa in orice ramura a economiei, conducatorul din cadrul acesteia trebuie sa dispuna de o informatie economica detailata si veridica. Informatia necesara pentru desfasurarea activitatii eficiente este oglindita in evidenta contabila, care prin metodele sale stiintifice reflecta situatia creata in ansamblu, precum si aspectele cele mai insemnate.

P L A N U L:
Capitolul I. Aspecte generale privind activele curente la intreprindere
1.1 Esenta, continutul si structura activelor circulante in sfera proceselor economice
1. Continutul activelor circulante
1. Structura activelor circulante
1. Gestionarea mijloacelor banesti
1. Gestionarea creantelor
2. Clasificarea activelor circulante
1. Ciclul de exploatare

Capitolul II. Gestiunea activelor curente
Stocuri si gestiunea lor
Metode de dimensionare a stocurilor
2.2 Surse de finantare a activelor curente
2.3 Rotatia activelor curente

Capitolul III. Analiza economico – financiara la I.S. C.I. „Inmacom Didactic"
Analiza generala a structurii activelor
1. Analiza generala a structurii surselor de finantare a activelor
2. Analiza lichiditatii
3. Analiza fluxurilor banesti
4. Analiza rotatiei activelor
5. Analiza rentabilitatii

Introducere:
Costul unei facilităţi productive face parte din costurile serviciilor pe care aceasta le oferă pe parcursul duratei sale economice de funcţionare. Principiile contabile general acceptate impun ca acest cost să fie repartizat pe toată durata de viaţă estimată a facilităţii , astfel încât să permită alocarea sa cât mai echitabilă pe intervalele în care să beneficieze de serviciile oferite de utilizarea a facilităţii . Acest procedeu este cunoscut sub denumirea de contabilitate a uzurii , un sistem contabil care urmăreşte distribuirea costului sau alte valori fundamentale a activelor corporale de capital , pe durata de viaţă estimată a articolului în mod sistematic şi raţional .

Cuprins:
Capitolul I . Importanţa şi structura mijloacelor fixe
1.1 Mijloacele fixe – structură , clasificare şi componenţă
1.2. Regulamentul privind evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale

Capitolul II . Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe
2.1 .Contabilitatea intrării mijloacelor fixe
2.2 . Uzura mijloacelor fixe
2.3 . Contabilitatea ieşirii mijloacelor fixe
2.4 . Evidenţa reparaţiei mijloacelor fixe

Concluzii:
Clasificarea mijloacelor fixe precum şi durata lor de funcţionare utilă sunt destinate utilizării de către întreprinderi şi organizaţii în calitate de date iniţiale pentru calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri financiare în conformitate cu cerinţele Standartelor Naţionale de Contabilitate.

Bibliografie:
1. A. Nederiţă , M. Carauş „Contabilitatea financiară” , Ediţia a II – a , Asociaţia Contabililor şi Auditorilor profesionişti din Republica Moldova .
2. „Hotărârea pentru aprobarea Regulamentului privind evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale” nr. 289 din 14.03.2003
3. „Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale” nr. 338 din 21.03.2003
4. Ristea M., Dumitru C. „Contabilitate financiară” Bucureşti , Mărgăritar , 2002
5. Boijan O. „Contabilitate generală” Bucureşti , Eficient , 1998

Cuprins:
Capitolul 1 - Prezentarea societăţii comerciale SIAT S.A.
1.1. - Societatea comercială SIAT S.A. - scurt istoric
1.2. - Obiectele de activitate ale societăţii comerciale SIAT S.A.
1.3. - Poziţia societăţii comerciale SIAT SA pe piaţă în raport cu concurenţa
1.4. - Managemetul şi structura societăţii comerciale SIAT S.A.
1.5. - Sistemul informaţional economic. Circuitul documentelor
1.6. - Aspecte financiar - contabile în activitatea societăţii comerciale SIAT S.A.

Capitolul 2 - Delimitări şi structuri privind stocurile
2.1. - Criterii de recunoaştere a activului şi legi de recunoaştere a stocurilor
2.2. - Prezentarea stocurilor
2.3. - Evaluarea stocurilor
2.4. - Rolul provizioanelor pentru deprecierea stocurilor în prezentarea informaţiilor contabile
2.5. - Aspecte fiscale -T.V.A.

Capitolul 3 - Gestiunea şi analiza economică a stocurilor
3.1. - Stocurile într-un sistem de producţie
3.2. - Importanţa stocurilor în procesul de producţie
3.3. - Tipuri de stocuri
3.4. - Obiective şi rezultate ale gestiunii ştiinţifice a stocurilor
3.5. - Elementele principale ale unui proces de stocare
3.6. - Modele teoretice de gestiune a stocurilor
3.7. - Modalităţi practice de aplicare a modelelor teoretice
3.8. - Analiza economică stocurilor

Capitolul 4 - Aplicaţii practice privind operaţiile cu stocuri la societatea comercială SIAT S.A.
4.1. - Organizarea contabilităţii stocurilor la societatea comercială SIAT S.A.
4.2. - Operaţii cu stocuri la societatea comercială SIAT S.A.

Introducere:
Indiferent de marime, orice firma are nevoie de aplicatii economice. Acestea sunt acele aplicatii care sprijina rezolvarea problemelor de natura economica, care ocupa un procent extreme de important in economia unei organizatii.
De exemplu, orice firma trebuie sa-si faca o contabilitate, sa aiba o gestiune sa urmareasca cheltuielile si incasarile, sa plateasca salariile, etc. Daca este o societate comerciala cu activitate de comert en-gros, cu amanuntul, import sau prestari servicii, este clara necesitatea unei posibilitati de urmarire cu exactitate a fluxului marfurilor, folosind diferite elemente de identificare la vanzare, garantie sau service, cum este cazul comertului cu calculatoare, aparate si componente electronice, masini unelte

Cuprins:
Capitolul 1 « Politica de contabilitate a întreprinderii
1.1 Elaborarea politicii de contabilitate
1.2Dezvăluirea politicii de contabilitate

Capitolul 2 « Model de întocmire a politicii de contabilitate a întreprinderii
2.1 Activele nemateriale
2.2 Mijloace fixe
2.3 Stocuri de marfuri şi materiale
2.4 Obiecte de mica valoare si scurta durata
2.5 Creante
2.6Datorii
2.7Venituri anticipate

Concluzie:
Deci, după cum noi am analizat,am vazut că principală sursa de date a sistmului informational economic este contabilitatea, a cărei sfera de acţiune o reprezintă întreprinderea.
Cea mai prezentă în toate domenile contabile de astazi este informatia economica despre întreprindere.
Noi am observat că datele economice trec prin mai multe etape care formeză fluxul informational economic.

Bibliografie:
Ordin nr.174 din 29.12.1999 cuprivire la aprobarea şi punerea în aplicare a Standardele Naţionale de Contabilitate (Include standardeler1,2,3,5,7,12,14,16,18,23,25,28,28,30)// Monitorul official 88-91/182,30.12.1997
Contabilitatea financiară editura Chişinău 2003 ASEM Alexandru Nederiţă
Legea Contabilităţii nr.426-XIII din 4 .04 1995.Revista "Contabilitate şi Audit”.2002 nr.5

Întroducere:
Pasivul patrimonial reflectă sursele de finanţare a bunurilor economice sau drepturile şi obligaţiile ca elemente patrimoniale cu valoare negativă. Prin compoziţia sa, pasivul evidenţiază modul de finanţare a bunurilor economice şi gradul de exigibilitate a surselor de finanţare.
Finanţarea bunurilor economice se referă la modul de acoperire şi susţinere financiară a activului patrimonial. Pentru procurarea bunurilor economice o întreprindere poate folosi următoarele forme de finanţare:

CUPRINS :
CAPITOLUL I: PASIVUL BILANŢIER – ORIGINEA SURSELOR DE FINANŢARE.
1.1. Caracteristica pasivului bilanţier
1.2. Elementele de bază ale pasivului patrimonial
1.3. Caracteristica generală a componentelor pasivului
1.3.1. Caracteristica capitalului propriu şi rezervei
1.3.2. Caracteristica datoriilor
1.3.3. Caracteristica provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli
1.3.4. Conturile de regularizare şi asimilare

CAPITOLUL II: CONTABILITATEA ELEMENTELOR PASIVULUI PATRIMONIAL.
2.1. Contabilitatea capitalului statutar
2.2. Capitalul statutar şi contul de pasiv 311 „Capital statutar”
2.3. Capitalul suplimentar şi contul de pasiv 312 „Capital suplimentar"
2.4. Contabilitatea rezervelor şi conturile de pasiv ale acestora
2.5. Capitalul secundar şi conturile lui de pasiv
2.6. Contabilitatea datoriilor şi conturile de evidenţă ale acestora
2.6.1. Datoriile finanaciare şi conturile de pasiv ale lor
2.6.2. Datoriile comerciale şi conturile de pasiv ale acestora

BIBLIOGRAFIE:
1. Vasile Bucur, Mihail Carauş, Raisa Evsiukova, Liudmila Grabarovschi, Anatol Graur „Contabilitate financiară” ASEM, Chişinău 2003;

2. L. Grigoroi, Lazari „Bazele contabilităţii” ASEM, Chişinău 2004;

3. Cicilia Ionescu „Bazele contabilităţii” ed. Fundaţia „România de mîine”, Bucureşti 2002;

4. Ţurcanu „Informări teoretice şi aplicaţii practice la contabilitate”, Chişinău, 2002;

5. Chiriţă Caraiani, Lavinia Olimp „Bazele contabilităţii” Bucureşti 2003.

INTRODUCERE:
Actualitatea temei. Eficienţa şi viabilitatea unei firme într-o economnie concurenţială este asigurată de măsura în care aceasta dispune de un potenţial material al cărui parametri tehnici şi funcţionali corespund noilor exigenţe ale economiei de piaţă. Aceasta presupune existenţa unor mijloace tehnice corespunzătoare ca volum, structură, calitate care să ofere întreprinderii posibilitatea realizării unei producţii care să asigure nevoile pieţei interne şi internaţionale, competitive şi eficiente.

Cuprins:
Capitolul I NOŢIUNI GENERALE PRIVIND RECUNOAŞTEREA, CONSTATAREA ŞI EVALUAREA MIJLOACELOR FIXE
1.1 Acte normative de bază privind contabilitatea mijloacelor fixe
1.2 Recunoaşterea şi constatarea mijloacelor fixe
1.3 Evaluarea mijloacelor fixe
1.3.1 Reevaluarea mijloacelor fixe conform standartului 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung"

Capitolul II ANALIZA UTILIZĂRII EFICIENTE A MIJLOACELOR FIXE.17
2.1 Caracteristica generală a activităţii economice a întreprinderii de stat „Î.S. Moldagroteh” şi a structurii organizatorice
2.2Analiza structurii, mişcării şi stării funcţionale a mijloacelor fixe în dinamică
2.3 Analiza utilizării eficienţei mijloacelor fixe
2.4 Analiza folosirii utilajului

Capitolul III COMPONENŢA MIJLOACELOR FIXE, MODUL DE REFLECTARE A ACESTORA ÎN CONTURILE CONTABILE, INTRAREA, UZURA ŞI IEŞIREA MIJLOACELOR FIXE
3.1 Componeţa mijloacelor fixe şi modul de reflectare a acestora în conturile contabile
3.2 Intrarea mijloacelor fixe în patrimoniul întreprinderii
3.2.1 Intrarea mijloacelor fixe care necesită montaj
3.2.2 Intrarea mijoacelor fixe care nu necesită montaj
3.2.3 Înregistrarea mijloacelor fixe primite sub formă de aport al fondatorilor la capitalul statutar
3.2.4 Intrarea mijoacelor fixe cu titlu gratuit şi sub formă de subvenţii
3.2.5 Contabilitatea creării mijloacelor fixe nemijlocit de către întreprindere
3.2.6 Contabilitatea plusurilor de mijloace fixe constatate cu ocazia

3.3 Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe
3.3.1 Metode de calculare a uzurii
3.4 Contabilitatea ieşirii mijloacelor fixe
3.4.1 Scoaterea din uz din cauza uzurii complete
3.4.2 Predarea cu titlu gratuit a mijloacelor fixe
3.4.3 Vînzarea mijloacelor fixe
3.4.4 Schimbul mijloacelor fixe
3.4.5 Predarea mijloacelor fixe sub formă de aport la capitalul statutar al Întreprinderii
3.4.6 Reflectarea mijloacelor fixe constatate lipsă cu ocazia inventarierii

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI:
În baza analizei făcute am constatat că mijloacele fixe servesc drept fundament în desfăşurarea oricărei activităţi economice . În dependenţă de numărul şi starea acestora depinde volumul producţiei fabricate sau a serviciilor prestate precum şi posibilitatea obţinerii unui profit viitor, care şi este scopul principal în desfăşurarea activităţii economico-financiare a oricărei întreprinderi .

BIBLIOGRAFIE:
Acte legislative şi normative
1. Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27. 04.2007, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.90-93/399 din 29.06.2007.
2. Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr. 254-XVI din 23 noiembrie 2007 (Monitorul Oficial, 13 decembrie 2007 nr.192-193 p.I art 745).
3. „Codul Fiscal ” Lege a Parlamentului Republicii Moldova N 1163-XII din 24 aprilie 1997; N 1053-XIV din 16 iulie 2000; (Monitorul Oficial N 102-103, 23 august 2001); (Monitorul Oficial Ediţie specială din 8 februarie 2007);
4. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului privind evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale nr. 289 adoptat la 14.03.2007 ,publicat în: Monitorul Oficial nr 039 din 23.03.2007 articolul: 305
5. S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”, aprobat prin ordinul Ministrului finanţelor nr.174 din 25-12-1997, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.88-89 din 30-12-1997;
6. „Comentarii la S.N.C. 16” , aprobat prin ordinul Ministrului finanţelor nr.174 din 25-12-1997 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998;
7. Regulamentul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la modul de efectuare a inventarierii nr.27 din 28.04.2004
8. S.N.C. 23 „Cheltuieli privind împrumuturile” , aprobat prin ordinul Ministrului finanţelor nr.174 din 25-12-1997, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.88-91 din 30-12-1997;
9. S.N.C 20 „Contabilitatea subvenţiilor şi publicitatea informaţiei aferentă asistenţei de stat", aprobat prin ordinul Ministrului finanţelor nr.55 din 05-06-1997, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.75 din 13-06-1997;

Manuale, monografii, cărţi, broşuri
10. A. Nederiţă „Contabilitate financiară” , ACAP, Ediţia a II-a, Chişinău 2003;
11. A. Nederiţă „Corespondenţa conturilor contabile ”, Chişinău 2007;
12. Vladimir Bălănuţă „Analiza gestionară ” , Chişinău 2003;
13. A. Isfănescu „Analiza economico-financiară” , Bucureşti 1996;
14. Paladi „Analiza rapoartelor financiare”, Chişinău 2003
15. D. Mărgulescu „Analiza economico-financiară a întreprinderii”, Bucureşti 1994
16. Victor Munteanu „Contabilitatea financiară a întreprinderii”, editura: Lumina Lex
17. Ghic Graţiela, Grigorescu Carmen „Analiza economico- financiară”, editura Lumina Lex 2003
18. Mihai Ristea „Contabilitate financiară”, editura Universitatea 2003;
19. Mihai Ristea „Contabilitate aprofundată”, editura Universitatea 2003;
20. Bojian Octavian „Contabilitate financiară a întreprinderii”;

Articole din presă periodică
21. Букур В. Порядок определения первоначальной стоимости и учет потупления основных средств. Revista „Conatbilitate şi audit ”, 1998, nr. 4.
22. Букур В. Учет ремонта основных средств и последующих капитальных вложений. Revista „Conatbilitate şi audit ”, 1998, nr. 5.