Program de sintetizare a vocii

Elaborarea unui asistent electronic public

Sistemul Informaţional al organizaţiei de depozitare pentru evidenţa operaţiilor cu valori mobiliare ale fondurilor de investiţii si depozitare

PLAN

INTRODUCERE

Micro-operaţii
MICROPROCESOARE PA 7100
MICROPROCESOARELE MIPS
MICROPROCESOARELE SPARC
MICROPROCESOARE ALPHA
MICROPROCESOARE POWER PC
MICROPROCESOARE JAVA
Tehnologia VLIW (Very Long Instrucţion Word)
Performanţe Caracteristicile sistemelor mobile
HP îmbunătăţeşte linia de servere
HP 9000 cu noua generaţie de procesoare PA-RISC
Itanium - revoluţia pe 64 de biţi
Intel ne pregăteşte Coppermine
Procesoarele Crusoe la orizont

BIBLIOGRAFIE

CUPRINS

Introducerea

Capitolul I: Transferul numerelor din sistemul zecimal în alte sisteme de enumerare
Transferul numărului din zecimal în binar şi verificarea
Transferul numărului din zecimal în octal şi verificarea
Transferul numărului din zecimal în hexazecimal şi verificarea

Capitolul II: Minimizarea funcţiilor logice
Minimizarea funcţiei logice cu ajutorul diagramei Karnaugh
Minimizarea funţiei logice date
Minimizarea funcţiilor logice prin metoda Quine McCluskey
Mininmizarea funcţiei prin metoda McCluskey

Capitolul III: Sinteza circuitelor logice
Funcţia în baza cărei va fi realizat circuitul

Concluzia

Bibliografia

Introducere:
Problematica descrierii modelelor de date şi a tipurilor de baze de date a suscitat şi suscită ample controverse generate de complexitatea acestora, de multitudinea factorilor ce intervin în procesul real al implementării lor.
Încă din zorii civilizaţiei tehnologiilor informaţionale s-a observat că, pe lîngă calculele cu care se chinuia tehnologia informatică embrionară, computerele s-ar preta bine şi la înmagazinarea şi exploatarea volumelor mari de informaţie. Astfel, începînd cu anul 1948, s-au făcut mai multe studii, cercetări şi experimente privind stocarea datelor, iar de-a lungul timpului s-au manifestat mai multe modele, arhitecturi şi tehnologii privind bazele de date.

PLAN:
1. Evoluţia gestiunii datelor. Locul şi rolul bazelor de date operaţionale de tip reţea.
2. Geneza modelului bazelor de date reţea.
3. Prezentarea generală a modelului reţea. Baze de date reţea.
3.1 Înregistrări şi seturi
3.2 Seturi speciale
3.3 Implementarea modelului reţea şi a bazelor de date reţea.
3.4 Dezavantajele modelului reţea
4. Sisteme de gestiune a bazelor de date reţea.
4.1 SGBD conceptual CODASYL (în viziunea DBTG)
4.2 Crearea schemei LDD din DBTG
4.3 Crearea subschemei LDD din DBTG (baza de date externă)
4.4 Manipularea datelor prin LMD
4.5 Structuri de memorie
4.6 Posibilităţi de dezvoltare a bazelor de date reţea
5. Exemple

Concluzii:
Folosirea bazelor de date a devenit indispensabilă pentru majoritatea domeniilor activităţii umane. Deoareca în prezent se utilizează o mare varietate de mijloace informatice cu funcţii diverse, bazele de date de tip reţea sînt folosite mai mult de specialiştii ţn domeniu.
Modelul bazelor de date reţea la origine a fost dezvoltat şi îmbunătăţit de către DBTG (Data Base Task Group) a sistemului CODASYL (COnference of DAta SYstem Languages). Acest model al bazelor de date a soluţionat problema relaţiilor many-to-many, permiţînd tipurilor de înregistrări copil să aibă mai mult decît un părinte. Dificultatea majoră pentru aprobarea generală a bazelor de date reţea a constituit complexitatea lor. Acest lucru este indicat de următorii paşi care sînt necesari pentru a implementa un bun proiect al bazelor de date reţea:

Bibliografie:
1. Gh.Sabău, I. Lungu “Sisteme informatice şi baze de date”, Bucureşti, ASE, 1993 (utilizată în compartimentele III şi IV)
2. Бойко В.В., Савинков В.М. «Проектирование баз данных информационных систем», М., «Финансы и статистика», 1989 (utilizată în compartimentul II)
3. Зеленков Ю. А., «Введение в базы данных», 1997 (utilizată în compartimentul II)
4. M. Băduţ “O perspectivă asupra bazelor de date”, Revistă de informatică, N. 12, decembrie,1998 (utilizată în compartimentul I)
5. Калиниченко Л. А. «Методы и средства интеграции неоднородных баз данных», М., «Наука», 1983 (utilizată în compartimentul I)
6. G. Gray, “Data Base Management System. Data Management: Past, Present & Future”, 1998 (utilizată în compartimentul I)
7. G. Curtis, “Business Information Systems”, 2nd Edition, Chapter 7, Addison Wesley, Workingham, England, 1995 (utilizată în compartimentul V)
8. F. R. McFadden, J. A. Hoffer “Modern Database Management”, 4th Edition, Chapters 7, 14, & 15, Benjamin Cummings Publishing Company, Inc., Redwood City, California, 1994 (utilizată în compartimentul V)
9. Shurkin J., Norton W.W. & Co., “Engines of the Mind: A History of the Computer”, 1984 (utilizată în compartimentul I)
10. Bachman C. W., “The Programmer as Navigator”, CACM 16.11, Nov.1973 (utilizată în compartimentul I)
11. http://www.hawkesbury.uws.edu.au/faculties/management/IS/MCom/CP805A/M2T4. HTM
12. http://www.multicom.dk/Selena/tutorials/sql/network_databases.html
13. http://ward.bsbpa.umkc.edu/mis552/W99CH01/sld022.htm
14. http://databases.about.com/msubnm.htm
15. http://www.compapp.dcu.ie/databases/f161.html
16. http://ccshst08.cs.uoguelph.ca/~shuddle/26-202/20219w98/tsld006.html
17. http://www.csuohio.edu/accounts/ACT688/Data4/tsld007.htm
18. http://smcs.une.edu.au/~comp382/Slides/LECTURE17_18/sld001.htm
19. http://www.admin.uottawa.ca/staff/lay/5270w99/materials/Week4%265/tsld044.htm
20. http://www.uttgm.ro/~cozac/databases/f162.htm
21. http://www.informatics.sintef.no/~alie/astrix/astrix_demo/tsld012.htm
22. http://tutor.sunink.com/dpec/COURSES/DBC/c0103.htm
23. http://www.citforum.ru
24. http://www.yandex.ru