Teza de an - Securitatea Internationala - Id:00416 - Volum 39 pagini
Categoria : rei / Relatii internationale
Pentru a procura integral lucrarea contactați-ne! (+373) 68 484 557
Introducere:
În circuitul ideatic actual, se operează cu accepţiuni multiple ale conceptului de securitate naţională, caracterul controversat al acestora reieşind din plurivalenţa lui semantică, de la o epocă la alta şi de la o ţară la alta. Diversitatea aceasta este explicabilă nu prin diferenţele majore existente între naţiuni, preocupările lor fiind identice (apărarea proprie, libertatea, bunăstarea economică şi ordinea mondială favorabilă), ci prin rezultatul interacţiunii unor factori , cum sunt: dinamica sistemului internaţional şi evoluţia modalităţilor de agresare a naţiunilor; particularităţile situaţiei interne specifice fiecărei naţiuni; specificitatea geopolitică a fiecărei naţiuni; posibilitatea conceperii politicii de securitate, fie în modalităţi agresive, fie în modalităţi defensive; dimensiunea diferită a securităţii internaţionale pentru marile puteri şi pentru statele mici (pentru primele, securitatea internaţională capătă dimensiuni regionale şi chiar globale; pentru cele din urmă, securitatea se realizează pe fondul evoluţiei raporturilor dintre marile puteri şi în funcţie de dinamica relaţiilor cu vecinii); diferenţe de perspectivă teoretică în analiza, conceperea şi transpunerea în practică a strategiei de securitate internaţională.
Cuprins:
1. Aspecte generale privind securitatea internaţională
2. Fenomenul terorist a factor destabilizator al securităţii internaţionale
3. Asigurarea securităţii regionale
4. Ajustarea sistemului de securitate al Republicii Moldova la standardele europene, analiza strategiei de securitate a Republicii Moldova
Concluzii:
Republica Moldova este un stat neutru, din punct de vedere militar, prevedere stipulată în Constituţia Republicii, dar care nu este la fel de acceptată din punct de vedere internaţional, ca de exemplu neutralitatea militară a Elveţiei, Norvegiei sau Suediei. În continuare, pe teritoriul statului nostru este amplasată rămăşiţele armatei a 14-a sovietice, controlată de ruşi şi un arsenal impunător de armamente. O bună parte din teritoriu, cel din stânga Nistrului, este controlată de forţe criminale – „separatiste”, controlate de clanul lui Smirnov şi interesele geopolitice ale Rusiei. Amintim că în această regiune este amplasată o mare parte din potenţialul industrial şi uman al Republicii Moldova, astfel, prezenţa autoprocamatei republici nistrene cauzează nu doar un pericol pentru securitatea militară, dar şi pentru cea economică a Republicii Moldova. De asemenea, în această regiune este concentrată cea mai mare centrală de producere a curentului electric, care asigură securitatea energetică a unei importante părţi din teritoriu.
Bibliografie:
1. Bălan Oleg, Burian Alexandru “Drept interrnaţional public”, Chişinău 2003. Vol. 2
2. Bălan Oleg “Terorism – crimă internaţională”. Chişinău 2001. pag. 54-61
3. Bălan Oleg „Teorism nuclear – mit sau realitate?” Revista „Legea şi viaţa” nr.11 din 1998
4. Bălan Oleg, Richinschi Iurie “Pericolul terorismului nuclear” // Revista Naţională de Drept Nr. 2 a.2000.
5. Abraham Florin „Relaţiile dintre SUA, Uniunea Europeană şi OSCE: contribuţii la securitatea internaţională”. Bucureşti 2003.
6. Lioyd Andrew, Peter Mathews, „Bioterorismul - flagelul mileniului III”, Cluj-Napoca 2002,
7. Richard Nelson „Rolul NATO în Combaterea Terorismului Internaţional” http://www.acus.org
8. Troneci Vasile „Interpol, poliţiei fără frontiere”. Bucureşti 2001.
9. BERCHEZ Florin-Mihai „Securitatea spaţiului sud-est european în contextul preocupărilo privind securitatea europeană” // „Securitatea şi apărarea spaţiului sud-est european în contextul transformărilor de la începutul mileniului III” Bucureşti, 2006
10. Serebrean Oleg „Perspectivele geostrategice ale Republicii Moldova”. Chişinău 2004.
11. “Bumerangul Ben Laden” // Palatul de justiţie. Bucureşti 2001. pag. 12.
12. Anghel Ion M. “Răspunderea în dreptul internaţional” Chişinău 1998.
13. Petru Boicu (Col.), Şef adjunct al Direcţiei Politică Militară şi Relaţii Externe, Ministerul Apărării, Moldova
14. http://www.nato.int/docu/review/2004/issue3/romanian/analysis.html
15. http://www.e-democracy.md/comments/political/200604281/
16. Culda, Lucian (coordonator), România în situaţii limită, Editura Licorna, Bucureşti, 1995
17. Duţu, Petre, Globalizarea şi raportul dintre securitatea naţională şi securitatea internaţională, în revista « Impact Strategic », nr. 1/2005,
18. www.bbc.ro
19. Strategia de securitate naţională a României, Bucureşti, 2001,
20. Crăciun Vasile „Securitatea naţională şi realizarea politicii globale şi europene de securitate colectivă” Bucureşti 2005.
21. Mircea Ovidiu Mândru, Lumea între războiul rece şi pacea fierbinte, Bucureşti 2000.
În circuitul ideatic actual, se operează cu accepţiuni multiple ale conceptului de securitate naţională, caracterul controversat al acestora reieşind din plurivalenţa lui semantică, de la o epocă la alta şi de la o ţară la alta. Diversitatea aceasta este explicabilă nu prin diferenţele majore existente între naţiuni, preocupările lor fiind identice (apărarea proprie, libertatea, bunăstarea economică şi ordinea mondială favorabilă), ci prin rezultatul interacţiunii unor factori , cum sunt: dinamica sistemului internaţional şi evoluţia modalităţilor de agresare a naţiunilor; particularităţile situaţiei interne specifice fiecărei naţiuni; specificitatea geopolitică a fiecărei naţiuni; posibilitatea conceperii politicii de securitate, fie în modalităţi agresive, fie în modalităţi defensive; dimensiunea diferită a securităţii internaţionale pentru marile puteri şi pentru statele mici (pentru primele, securitatea internaţională capătă dimensiuni regionale şi chiar globale; pentru cele din urmă, securitatea se realizează pe fondul evoluţiei raporturilor dintre marile puteri şi în funcţie de dinamica relaţiilor cu vecinii); diferenţe de perspectivă teoretică în analiza, conceperea şi transpunerea în practică a strategiei de securitate internaţională.
Cuprins:
1. Aspecte generale privind securitatea internaţională
2. Fenomenul terorist a factor destabilizator al securităţii internaţionale
3. Asigurarea securităţii regionale
4. Ajustarea sistemului de securitate al Republicii Moldova la standardele europene, analiza strategiei de securitate a Republicii Moldova
Concluzii:
Republica Moldova este un stat neutru, din punct de vedere militar, prevedere stipulată în Constituţia Republicii, dar care nu este la fel de acceptată din punct de vedere internaţional, ca de exemplu neutralitatea militară a Elveţiei, Norvegiei sau Suediei. În continuare, pe teritoriul statului nostru este amplasată rămăşiţele armatei a 14-a sovietice, controlată de ruşi şi un arsenal impunător de armamente. O bună parte din teritoriu, cel din stânga Nistrului, este controlată de forţe criminale – „separatiste”, controlate de clanul lui Smirnov şi interesele geopolitice ale Rusiei. Amintim că în această regiune este amplasată o mare parte din potenţialul industrial şi uman al Republicii Moldova, astfel, prezenţa autoprocamatei republici nistrene cauzează nu doar un pericol pentru securitatea militară, dar şi pentru cea economică a Republicii Moldova. De asemenea, în această regiune este concentrată cea mai mare centrală de producere a curentului electric, care asigură securitatea energetică a unei importante părţi din teritoriu.
Bibliografie:
1. Bălan Oleg, Burian Alexandru “Drept interrnaţional public”, Chişinău 2003. Vol. 2
2. Bălan Oleg “Terorism – crimă internaţională”. Chişinău 2001. pag. 54-61
3. Bălan Oleg „Teorism nuclear – mit sau realitate?” Revista „Legea şi viaţa” nr.11 din 1998
4. Bălan Oleg, Richinschi Iurie “Pericolul terorismului nuclear” // Revista Naţională de Drept Nr. 2 a.2000.
5. Abraham Florin „Relaţiile dintre SUA, Uniunea Europeană şi OSCE: contribuţii la securitatea internaţională”. Bucureşti 2003.
6. Lioyd Andrew, Peter Mathews, „Bioterorismul - flagelul mileniului III”, Cluj-Napoca 2002,
7. Richard Nelson „Rolul NATO în Combaterea Terorismului Internaţional” http://www.acus.org
8. Troneci Vasile „Interpol, poliţiei fără frontiere”. Bucureşti 2001.
9. BERCHEZ Florin-Mihai „Securitatea spaţiului sud-est european în contextul preocupărilo privind securitatea europeană” // „Securitatea şi apărarea spaţiului sud-est european în contextul transformărilor de la începutul mileniului III” Bucureşti, 2006
10. Serebrean Oleg „Perspectivele geostrategice ale Republicii Moldova”. Chişinău 2004.
11. “Bumerangul Ben Laden” // Palatul de justiţie. Bucureşti 2001. pag. 12.
12. Anghel Ion M. “Răspunderea în dreptul internaţional” Chişinău 1998.
13. Petru Boicu (Col.), Şef adjunct al Direcţiei Politică Militară şi Relaţii Externe, Ministerul Apărării, Moldova
14. http://www.nato.int/docu/review/2004/issue3/romanian/analysis.html
15. http://www.e-democracy.md/comments/political/200604281/
16. Culda, Lucian (coordonator), România în situaţii limită, Editura Licorna, Bucureşti, 1995
17. Duţu, Petre, Globalizarea şi raportul dintre securitatea naţională şi securitatea internaţională, în revista « Impact Strategic », nr. 1/2005,
18. www.bbc.ro
19. Strategia de securitate naţională a României, Bucureşti, 2001,
20. Crăciun Vasile „Securitatea naţională şi realizarea politicii globale şi europene de securitate colectivă” Bucureşti 2005.
21. Mircea Ovidiu Mândru, Lumea între războiul rece şi pacea fierbinte, Bucureşti 2000.
