Specialitatea „Relatii internationale”

1.    Bazele conceptuale ale politicii externe sovietice.
2.    Cele «14 puncte ale lui W. Wilson» si esenta lor.
3.    Inceputul lucrarilor Conferintei de pace de la Paris si contradictiile intre marile puteri invingatoare.
4.    Problema germana la Conferinta de pace de la Paris (1919).
5.    Tratatul de pace cu Germania (1919) si esenta lui.
6.    Conferinta de la Paris – stat major al interventiei antisovietice.
7.    76. Lloyd George si interesele Marii Britanii la Conferinta de pace de la Paris.
8.    G. Clemenceau – exponentul intereselor imperialiste franceze la Conferinta de pace de la Paris.
9.    «Problema rusa» in anii 1917-1920.
10.    Contradictiile intre marile puteri in Extremul Orient dupa terminarea Primului razboi mondial.
11.    Problema inarmarilor maritime la Conferinta de la Washington.
12.    Conferinta de la Washington si hotararile ei.
13.    Sistemul de la Versailles-Washington si esenta lui.
14.    Problema reparatiilor in relatiile Germaniei cu statele invingatoare in anii 1920-1921.
15.    Pactul Locarno si esenta lui.
16.    «Planul Dawes» si consecintele lui pentru situatia internationala.
17.    «Planul Yung» si solutionarea definitiva a problemei reparationale.
18.    Aparitia focarului de razboi in Extremul Orient (1931-1933).
19.    L. Barthou si M. Litvinov – protagonisti ai ideii securitatii colective in Europa.
20.    Lupta pentru crearea sistemului de securitate colectiva in Europa.
21.    «Ansliusul» Austriei si consecintele lui.
22.    Politica «de impaciuire» a agresorilor promovata de statele occidentale in ajunul celui de-al doilea razboi mondial.
23.    Politica marilor puteri fata de agresiunea Italiei contra Etiopiei si interventiei statelor fasciste in razboiului civil din Spania.
24.    Conferinta de la München si urmarile ei.
25.    Politica externa a Germaniei fasciste in anii 1933-1939.
26.    Politica externa a coalitiei anglo-franceze in ajunul celui de-al doilea razboi mondial.
27.    Politica externa a U.R.S.S. in ajunul celui de-al doilea razboi mondial.
28.    Tratativele anglo-franco-sovietice din an. 1939 si cauzele nereusitei lor.
29.    Pactul Molotov-Ribbentrop: cause, alternative, consecinte.Izvoarele ideinice si teoretice ale doctrinei militare a Germaniei fasciste.
30.    Doctrina militara germano-fascista despre rolul fortei armate in realizarea scopurilor politice externe ale Reich-ului nazist.
31.    Conceptia “razboiului total” si teoria “razboiului fulger” mijloace de atingere a scopurilor fixate in doctrina militara germano-fascista.
32.    Rolul mijloacelor politice in realizarea scopurilor agresive ale fascismului german.
33.    Caracterul si scopurile doctrinei italiene.
34.    Conceptia militara a Italiei fasciste despre rolul fortei armate in realizarea scopurilor politice externe ale acestui stat.
35.    Conceptia militara japoneza despre caracterul viitorului razboi si rolului in el al fortelor armate.
36.    Trasaturile comune ale conceptiilor militare ale statelor agresoare in perioada interbelica.
37.    Esenta si scopurile politicii militare engleze in ajunul celui de-al doilea razboi mondial.
38.    Doctrina militara britanica din perioada interbelica despre participarea fortelor armate ale tarii in razboi.
39.    Caracterul si scopurile doctrinei militare a Frantei din ajunul celui de-al doilea razboi mondial.
40.    Conceptia americana din perioada interbelica a „razboiului periferic”.
41.    Gandirea militara a Poloniei despre rolul fortelor armate in asigurarea securitatii tarii si atingerea scopurilor politice externe ale ei.
42.    Doctrina militaro-politica sovietica despre rolul fortelor armate in asigurarea securitatii tarii.
43.    Gindirea militara sovietica despre rolul si locul U.R.S.S. si fortelor ei armate in viitorul razboi.
44.    Relatiile sovieto-germane in perioada 1.IX.1939 - 22.VI.1941.
45.    Cu privire la teoria “razboiului preventiv” al U.R.S.S. contra Germaniei.
46.    Relatiile anglo-americane in anii celui de-al doilea razboi mondial.
47.    Relatiile americano-nipone in perioada 1.IX.1939 – 7.XII.1941.
48.    Problema celui de-al doilea front in anii 1941-1944.
49.    Problema poloneza in anii celui de-al doilea razboi mondial.
50.    Problema germana si solutionarea ei in anii celui de-al doilea razboi mondial.
51.    Conferinta de la Teheran si importanta hotararilor ei.
52.    Conferinta de la Ialta – simbol al colaborarii statelor in interesele pacii si umanitatii.
53.    Conferinta de la Potsdam si crearea temeliei lumii postbelice.
54.    Politica externa a Germaniei fasciste in anii 1939-1945.
55.    Rlatiile dintre marile puteri antifasciste in anii celui de-al doilea razboi mondial.
56.    inceputul «razboiului rece»: cauzele, esenta si manifestarile lui.
57.    Confruntarea sovieto-americana in primii ani postbelici (1945-1953).
58.    Conditiile care au generat schimbarea cursului politicii externe a S.U.A. dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial.
59.    Strategia “indiguirii comunismului”: „Doctrina Truman” si „Planul Marchall”.
60.    Politica aliatilor in Germania in anii 1945-1949.
61.    Confruntarea sovieto-americana in Extremul Orient in anii 1946-1953.
62.    Esenta politicii militare a S.U.A. dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial si rolul fortei in atingerea scopurilor politice externe ale republicii nordamericane.
63.    „Diplomatia atomica” a S.U.A. si esenta ei.
64.    J.F. Dales – protogonist al «razboiului rece».
65.    Strategia “respingerii comunismului” si doctrina “razbunarii masive”.
66.    Criza din zona canalului de Suez: cauze si consecinte.
67.    Conceptia “reactiei flexibile” si rolul ei in promovarea politicii externe a S.U.A.
68.    Criza Caraibilor: cauzele, aplanarea si invatamintele ei.
69.    Politica externa a Frantei in anii guvernarii presedintelui Ch. de Gaulle (1958-1969).
70.    Politica «orientala» a cancelarului R.F.G. V.Brandt.
71.    “Doctrina Nixon”. Strategia “retinerii realiste” sau a “intimidarii”.
72.    Relatiile sovieto-americane in anii 1972-1991.
73.    „Razboiul stelelor” si esenta lui.
74.    Destramarea U.R.S.S. si efectul acesteia asupra relatiilor internationale.
75.    Prioritatile politice externe ale marilor puteri dupa destramarea U.R.S.S.
76.    Conceptia militara a Rusiei despre rolul fortelor armate in realizarea scopurilor politice externe ale ei.
77.    Doctrina militara a Israelului despre rolul fortelor armate in asigurarea securitatii tarii.
78.    Doua viziuni asupra dreptului international contemporan.
79.    Problema extinderii N.A.T.O. spre Est: cauze, manifestari, consecinte.
80.    Relatiile ruso-americane la sfarsitul sec. al XX-lea – inceputul sec. al XXI-lea.
81.    Relatiile S.U.A. cu aliatii lor europeni la sfarsitul sec. al XX-lea – inceputul sec. al XXI-lea si perspectivele lor.
82.    Colaborarea ruso-americana in domeniul asigurarii securitatii racheto-nucleare in lume si pozitia fata de aceasta problema a altor mari puteri.
83.    Problema iesirii S.U.A. din Tratatul Apararii Antiracheta si consecintele posibile ale acesteia.
84.    Interesele marilor puteri in spatiul postsovietic si perspectivele colaborarii lor cu statele C.S.I.
85.    Problema cailor de transportare a resurselor energetice din bazinul Marii Caspice si interesele marilor puteri.
86.    Colaborarea si concurenta marilor puteri in Orientul Apropiat.
87.    Scopurile politice externe ale Chinei / Japoniei si interesele marilor puteri in Extremul Orient in sec. al XXI-lea.
88.    Rolul fortelor armate ale Chinei in promovarea politicii externe ale acestei tari.
89.    Conceptia „neutralitatii permanente” si rolul fortelor armate in asigurarea securitatii Republicii Moldova.
90.    Unele aspecte ale relatiilor Republicii Moldova cu marile puteri europene si mondiale.
91.    Moldova in contextul relatiilor internationale la etapa actuala.
92.    Perspectivele evolutiei relatiilor internationale in sec. al XXI-lea.
93.    Istoria si esenta actualelor conflicte internationale si mijloacele de aplanare ale acestora.
94.    Ordinea mondiala dupa cel de-al II-lea razboi mondial si configuratia relatiilor internationale la etapa actuala.
95.    Dialectica puterii si moralei in abordarea realismului politic.
96.    Rolul si locul puterii si moralei in relatiile internationale.
97.    Teoriile clasice – instrumentariu metodologic de cercetare ale relatiilor internationale.
98.    Conexiunea dialectica dintre politica interna si cea externa: evolutie, realitati si perspective.
99.    Esenta si formele de asigurare a securitatii internationale: evolutie, realizari si perspective in contextul noilor abordari teoretice.
100.    Evolutia si viabilitatea conceptului de suveranitate in contextul relatiile internationale moderne.
101.    Mecanismul si formele de colaborare intre state in vederea solutionarii problemelor globale contemporane.
102.    Perspectivele unei noi ordini mondiale in viziunea cercetatorilor rusi, europeni si americani.
103.    Rolul diplomatiei in contextul aplanarii conflictelor internationale contemporane.
104.    Fenomenul democratiei si realitatile internationale ale sec. XXI.
105.    Viabilitatea conceptului de interes national si rolul sau politic in contextul globalizarii relatiilor internationale.
106.    Ponderea factorilor de „soft power” si „hard power” in relatiile internationale din a doua jum. a sec XX – inc. sec. XXI.
107.    Interesul national al SUA in a doua jum. a sec. XX si inc. sec. XXI: intre teorie si practica.
108.    Viabilitatea statului-natiune in contextul  ordinii mondiale contemporane.
109.    Destramarea sistemului bipolar si metamorfozele sistemului politic international global.
110.    Fenomenul globalizarii ecologice ca politizare impusa a comunitatii umane.
111.    Fenomenul „societate civila transnationala”: aspectele evolutive ale metamorfozelor la inc. mileniului al III-ea.
112.    Principiul „interventiei umanitare” in practica relatiilor internationale contemporane (prin exemplul crizelor internationale de la sf. sec. al XX-lea – inc. sec. al XXI-lea).
113.    Principiul „legitimitatii selective” in relatiile internationale contemporane: esenta, forme de manifestare, tendinte.
114.    Fenomenul „Sistemul Global de Gestionare” in sistemul politic international global: esenta, tendinte, perspective.
115.    Locul si rolul Grupului celor opt (G-8) in sistemul politic international contemporan.
116.    Locul si rolul  „Concertului Atlantismului” in sistemul politic international contemporan.
117.    Consiliul Europei si Osce ca sisteme politice de securitate colectiva: aspectele retrospectivei critice a structurii si functionalitatii  (sf. sec. al XX-lea – inc. sec. al XXI-lea).
118.    Sistemul ONU: problema posibilitatilor si limitelor functionalitatii in conditiile relatiilor internationale contemporane.
119.    Evolutia fenomenului „opinie publica transnationala” in conditiile inceputului sec. al XXI-lea.
120.    Particularitatile ordinii internationale la etapa contemporana.
121.    Rolul sistemului asigurarii informationale a activitatii de politica externa a statului in procesul decizional
122.    Legitatile, natura si tendintele dezvoltarii serviciului diplomatic contemporan
123.    Mecanismul adoptarii si realizarii deciziilor de politica externa a statului
124.    Functionarul de stat ca element al sistemului serviciului de stat: caracteristica, statut si competente
125.    Formele si metodele de activitate ale aparatului central al MAE
126.    Principalele directii, forme si metode de activitate ale ambasadei
127.    Specificul exercitarii serviciului diplomatic in cadrul misiunilor speciale si reprezentantelor permanente pe linga organizatiile internationale
128.    Functionarul serviciului diplomatic: caracteristica, statut si competente
129.    Sistemul de exercitare a serviciului diplomatic contemporan: etapele principale, elementele structurale si mijloacele de optimizare
130.    Serviciul diplomatic al Republicii Moldova: abordare structural-functionala si normativ-juridica
131.    Modelul englez si american de exercitare a serviciului diplomatic: analiza comparata
132.    Mecanismul de promovare si realizare a politicii externe in cadrul Uniunii Europene 
133.    Serviciul diplomatic al Romaniei: abordare structural-functionala si normativ-juridica
134.    Serviciul diplomatic al Frantei: abordare structural-functionala
135.    Serviciul diplomatic al RFG: abordare structural-functionala si normativ-juridica
136.    Strategii si tactici utilizate in solutionarea conflictului transnistrean
137.    Impactul stilurilor nationale in negocierile diplomatice
138.    Medierea – metoda pasnica de solutionare a conflictelor
139.    Metodele negocierilor diplomatice dupa R. Fisher
140.    Impactul personal al negociatorului in negocierile diplomatice
141.    Tendintele actuale in investigarea negocierilor internationale
142.    Legile sinergeticii si tendintele globale
143.    Bazele teoretice ale sinergeticii sociale
144.    Organizarea si autoorganizarea in sistemul relatiilor internationale
145.    Argumentarea ca factor decisiv in negocierile internationale