Teza de an - Echilibru pe piata monopolista - ID:00651 - Volum 14 pagini
Categoria : Stiinte economice
Pentru a procura integral lucrarea contactați-ne! (+373) 68 484 557
Introducere:
În structura oricărei economii de piaţă, după cum s-a putut constata, pe lângă concurenţă, apare şi monopolul, fie ca o replică la concurenţă, fie ca o formă modificată a acesteia. În înţelesul obişnuit – luat ca o replică la concurenţă – o întreprindere are situaţia de monopol atunci când ea este unicul producător al unui produs omogen din ramură, în prezenţa unui număr mare de cumpărători. Consecinţa fundamentală este următoarea: preţul nu mai este stabilit, în mod exogen, prin jocul liber al forţelor pieţei, ca în cazul concurenţei perfecte, ci este fixat, împreună cu volumul producţiei, de însăşi firma producătoare. Prin urmare, o firmă pusă în situaţia de a fi monopolistă trebuie să fie singura care oferă produse pe piaţă fără alţi producători concurenţi (naţionali sau străini), iar produsul să nu fie substituibil.
Cuprins:
1. Analiza comparativă dintre monopol şi concurenţa perfectă
2. Consecinţele economice ale monopolizării.
3. Consecinţele sociale ale monopolizării.
Bibliografie:
o Economie (Ediţia a şasea) – Coralia Angelescu, Dumitru Ciucur, Dinu Marin, Ilie Gavrilă, Paul Tănase Ghiţă, Constantin Popescu, Cornel Târhoacă
o Tratat de economie (vol 3) – Aurel Iancu
Piaţă. Concurenţă. Monopol
o Pieţe şi preţuri – Ilie Băbăiţă, Alexandru Duţă
o Economia Politică – Dobrotă Niţă
o Ştiinţă economică şi interesul public – J.K. Galbraith
o Modul economic de gândire – Paul Heyne
În structura oricărei economii de piaţă, după cum s-a putut constata, pe lângă concurenţă, apare şi monopolul, fie ca o replică la concurenţă, fie ca o formă modificată a acesteia. În înţelesul obişnuit – luat ca o replică la concurenţă – o întreprindere are situaţia de monopol atunci când ea este unicul producător al unui produs omogen din ramură, în prezenţa unui număr mare de cumpărători. Consecinţa fundamentală este următoarea: preţul nu mai este stabilit, în mod exogen, prin jocul liber al forţelor pieţei, ca în cazul concurenţei perfecte, ci este fixat, împreună cu volumul producţiei, de însăşi firma producătoare. Prin urmare, o firmă pusă în situaţia de a fi monopolistă trebuie să fie singura care oferă produse pe piaţă fără alţi producători concurenţi (naţionali sau străini), iar produsul să nu fie substituibil.
Cuprins:
1. Analiza comparativă dintre monopol şi concurenţa perfectă
2. Consecinţele economice ale monopolizării.
3. Consecinţele sociale ale monopolizării.
Bibliografie:
o Economie (Ediţia a şasea) – Coralia Angelescu, Dumitru Ciucur, Dinu Marin, Ilie Gavrilă, Paul Tănase Ghiţă, Constantin Popescu, Cornel Târhoacă
o Tratat de economie (vol 3) – Aurel Iancu
Piaţă. Concurenţă. Monopol
o Pieţe şi preţuri – Ilie Băbăiţă, Alexandru Duţă
o Economia Politică – Dobrotă Niţă
o Ştiinţă economică şi interesul public – J.K. Galbraith
o Modul economic de gândire – Paul Heyne
