Teza de an - Influenta globalizarii asupra comertului international - ID:00738 - Volum 37 pagini
Categoria : Stiinte economice
Pentru a procura integral lucrarea contactați-ne! (+373) 68 484 557
Introducere:
Potrivit conceptului de dezvoltare durabilă a societăţii, comerţul are o importanţă strategică pentru dezvoltarea echilibrată şi viabilă a sistemelor economice şi sociale din orice ţară. Respectivul comerţ este un sector de activitate precisă, cu un ridicat grad de complexitate, structurat pe domenii interioare multiple, în cadrul cărora roluri importante revin distribuţiei cu amănuntul, depozitării mărfurilor şi aprovizionării cu ridicata, precum şi activităţilor de import-export. Într-o asemenea accepţiune, comerţul reprezintă una dintre cele mai importante laturi ale economiei moderne, devenind elementul principal al economiei de piaţă, indiferent de forma acesteia.
CUPRINS:
CAPITOLUL 1. Globalizarea ca proces
1.1. Conceptul de globalizare
1.2. Premisele şi etapele globalizării
1.3. Avantajele şi dezavantajele procesului de globalizare:
CAPITOLUL 2. Comerţul internaţional. Esenţa şi tendinţele de bază în dezvoltarea lui în contextul globalizării
2.1. Esenţa comerţului internaţional
2.2. Estimarea tendinţelor comerţului internaţional în contextul globalizării
CAPITOLUL 3. Direcţiile de dezvoltare a comerţului extern al R. Moldova în contextul globalizării
Concluzii:
Cercetările efectuate s-au axat pe studierea globalizării, şi a impactului acesteea asupra comerţului internaţional. Din cele studiate se paote de concluzionat că globalizarea este un proces obiectiv şi inevitabil, pe de o parte, şi particularităţile specifice locale, regionale naţionale a diverselor structuri, ce tind a se încadra în acest proces, pe de altă parte, precum şi practica decurgerii neesenţiale evidenţiază plusuri şi minusuri pentru participanţi. Procesul globalizării deschide noi posibilităţi şi avantaje ca: - mobilizarea resurselor financiare şi a activa pe mai multe pieţe; - accesul la progresul tehnico-ştiinţific mondial; - lărgirea sferelor de activitate; - scăderea costurilor producţiei bunurilor. Câştigul este pentru toţi participanţii, deşi variat după dimensiuni şi timp.
Bibliografie:
1. Archer M.S. Sociology for One World: Unity and Diversity // Internaţional Sociology. – vol.6, 2, 1991
2. Bajura T. Globalizarea activităţii economice şi diferenţierea veniturilor pe cap de locuitor în lume. Cul. Dezvoltarea agriculturii la etapa postprivatizaţională, ediţia 2004
3. Bakker R.B. The Theory of Business Entreprise. N-I, 1982
4. Barcari I. Potenţialul turismului internaţional integrat al Moldovei. Simpozion ASEM, Chişinău, 2002
5. Bari I. Economie mondială. – Bucureşti, 1997
6. Barson M. Integrarea economică europeană, vol. 1, Ed. Carpatica, Cluj, 1995
7. Beaufré A. Introduction á la statégie. Paris: Economica, 1985.
8. Belostecinic G. Globalizarea, regionalizarea şi competivitatea economică. Cul. Probleme regionale în contextul procesului de globalizare. Simpozion internaţional. ASEM, Chişinău, 2002
9. Belostecinic G. Concurenţă. Marketing. Competivitate. – Chişinău, 1999.
10. Cristopher M. Dent. The Europian Economy. The Global Context, Routladge, 1997
11. Cuzneţov V. Globalizarea şi organizaţiile internaţionale. Chişinău, 1998
12. Dianu D. Cât de nouă este „noua economică” Bucureşti, 2002
13. Frumusachi Eduard. Globalizarea ca tendinţă a dezvoltării economice: perspective pentru republica Moldova, teza de doctor în economie, Chişinău, USM, 2005
14. Georgios Monterides. Globalizarea şi universalitatea – Himeră şi Adevăr. Bucureşti, 2002
15. Gotişan Victor. Globalizarea – provocarea societăţii contemporane, cauze, tendinţe, manifestări. Cul. Globalizarea pieţei sociale. Chişinău, 2004
Potrivit conceptului de dezvoltare durabilă a societăţii, comerţul are o importanţă strategică pentru dezvoltarea echilibrată şi viabilă a sistemelor economice şi sociale din orice ţară. Respectivul comerţ este un sector de activitate precisă, cu un ridicat grad de complexitate, structurat pe domenii interioare multiple, în cadrul cărora roluri importante revin distribuţiei cu amănuntul, depozitării mărfurilor şi aprovizionării cu ridicata, precum şi activităţilor de import-export. Într-o asemenea accepţiune, comerţul reprezintă una dintre cele mai importante laturi ale economiei moderne, devenind elementul principal al economiei de piaţă, indiferent de forma acesteia.
CUPRINS:
CAPITOLUL 1. Globalizarea ca proces
1.1. Conceptul de globalizare
1.2. Premisele şi etapele globalizării
1.3. Avantajele şi dezavantajele procesului de globalizare:
CAPITOLUL 2. Comerţul internaţional. Esenţa şi tendinţele de bază în dezvoltarea lui în contextul globalizării
2.1. Esenţa comerţului internaţional
2.2. Estimarea tendinţelor comerţului internaţional în contextul globalizării
CAPITOLUL 3. Direcţiile de dezvoltare a comerţului extern al R. Moldova în contextul globalizării
Concluzii:
Cercetările efectuate s-au axat pe studierea globalizării, şi a impactului acesteea asupra comerţului internaţional. Din cele studiate se paote de concluzionat că globalizarea este un proces obiectiv şi inevitabil, pe de o parte, şi particularităţile specifice locale, regionale naţionale a diverselor structuri, ce tind a se încadra în acest proces, pe de altă parte, precum şi practica decurgerii neesenţiale evidenţiază plusuri şi minusuri pentru participanţi. Procesul globalizării deschide noi posibilităţi şi avantaje ca: - mobilizarea resurselor financiare şi a activa pe mai multe pieţe; - accesul la progresul tehnico-ştiinţific mondial; - lărgirea sferelor de activitate; - scăderea costurilor producţiei bunurilor. Câştigul este pentru toţi participanţii, deşi variat după dimensiuni şi timp.
Bibliografie:
1. Archer M.S. Sociology for One World: Unity and Diversity // Internaţional Sociology. – vol.6, 2, 1991
2. Bajura T. Globalizarea activităţii economice şi diferenţierea veniturilor pe cap de locuitor în lume. Cul. Dezvoltarea agriculturii la etapa postprivatizaţională, ediţia 2004
3. Bakker R.B. The Theory of Business Entreprise. N-I, 1982
4. Barcari I. Potenţialul turismului internaţional integrat al Moldovei. Simpozion ASEM, Chişinău, 2002
5. Bari I. Economie mondială. – Bucureşti, 1997
6. Barson M. Integrarea economică europeană, vol. 1, Ed. Carpatica, Cluj, 1995
7. Beaufré A. Introduction á la statégie. Paris: Economica, 1985.
8. Belostecinic G. Globalizarea, regionalizarea şi competivitatea economică. Cul. Probleme regionale în contextul procesului de globalizare. Simpozion internaţional. ASEM, Chişinău, 2002
9. Belostecinic G. Concurenţă. Marketing. Competivitate. – Chişinău, 1999.
10. Cristopher M. Dent. The Europian Economy. The Global Context, Routladge, 1997
11. Cuzneţov V. Globalizarea şi organizaţiile internaţionale. Chişinău, 1998
12. Dianu D. Cât de nouă este „noua economică” Bucureşti, 2002
13. Frumusachi Eduard. Globalizarea ca tendinţă a dezvoltării economice: perspective pentru republica Moldova, teza de doctor în economie, Chişinău, USM, 2005
14. Georgios Monterides. Globalizarea şi universalitatea – Himeră şi Adevăr. Bucureşti, 2002
15. Gotişan Victor. Globalizarea – provocarea societăţii contemporane, cauze, tendinţe, manifestări. Cul. Globalizarea pieţei sociale. Chişinău, 2004
