Teza de an - Liberalismul economic - ID:00763 - Volum 23 pagini
Categoria : Stiinte economice
Pentru a procura integral lucrarea contactați-ne! (+373) 68 484 557
Întroducere:
Liberalismul economic, apărut cu circa trei secole în urmă avea să devină principala megatendinţă din găndirea economică modernă şi contemporană. În linii mari, el constituie antiteza efatismului, neajungînd însă pînă la negarea completă a statului, pînă la anarhie. Astăzi pretutinderi predomină convingerea că redresarea economiilor socialiste hipercentralizate şi ineficiente poate avea loc doar în cazul revenirii lor la economia de piaţă.
CUPRINS:
1.0.0. Esenţa şi caracteristicile liberalismului economic
1.0.1. Principalele trăspturi ale doctrinei liberalismului Economic
2.0.0. Factorii care au dus la apariţia liberalismului Economic
3.0.0. Adam Smith principalul fondator al doctrinei Liberalismului economic
4.0.0. Ideile liberalilor optimişti despre liberalismul economic:
a) liberarul francez J.B.Stai
b) liberarul francez J.S.Mill.
5.0.0 Apariţia şi dezvoltarea procţionismulu
Concluzii:
Liberalismul economic, apărut cu circa trei secole în urmă avea să devină principala megatendinţă din găndirea economică modernă şi contemporană. În linii mari, el constituie antiteza efatismului, neajungînd însă pînă la negarea completă a statului, pînă la anarhie. Liberalismul economic a apărut din necesitatea obiectivă a negării relaţiilor de producele feudale şi constituirea relaţiilor economiei de piaţă liberă. Acest curent de gîndire economică a influenţat teoria şi practica economică pînă la începutul secolului al XIX-lea. Liberarul lui Mises prin credinţă manifestînduse cu intransigenţă şi constată că şi prin patima verbului, nu poate fi comparat decît cu cel smithisn. Smith s-ar fi măndrit cu o asemenea descendenţă. “Produsul” ucenicului este bogat decît cel al pionerului şi campionului liberalismului clasic prin varietatea argumentaţiei la care recurge. Faptul este deplin justificabil: Smith a avut de a face cunoscute cît mai multe valori.
Bubliografie:
1. Dumitru Moldovan “Doctrina economică”
Chişinău, 1994
2. Gheorghe Popescu “Fundamentul gîndirii economice”
Cluj Napoca, 1993
3. Ion Pohoată “Doctină economică universală”
Iaşi, 1993
4. Nicolaie Vrancu, Ilie văleanu “Istaria gîndirii economice”
Bucureşti, 1992
5. Sultana- Sută Sălejan “Doctrină şi curente în gîndirea economică” Bucureşti, 1992
6. Căun Andrei “Dicţionar de economie”
Oradea, 1993
7. “Teorie valoare muncă şi valoare utilitate”
Chihinău, 1998
8. Adam Smith “Avuţia naţiunilor”
Chişinău, 1992
9. “Statul şi rolul lui în economie”
Chişinău, 1995
Liberalismul economic, apărut cu circa trei secole în urmă avea să devină principala megatendinţă din găndirea economică modernă şi contemporană. În linii mari, el constituie antiteza efatismului, neajungînd însă pînă la negarea completă a statului, pînă la anarhie. Astăzi pretutinderi predomină convingerea că redresarea economiilor socialiste hipercentralizate şi ineficiente poate avea loc doar în cazul revenirii lor la economia de piaţă.
CUPRINS:
1.0.0. Esenţa şi caracteristicile liberalismului economic
1.0.1. Principalele trăspturi ale doctrinei liberalismului Economic
2.0.0. Factorii care au dus la apariţia liberalismului Economic
3.0.0. Adam Smith principalul fondator al doctrinei Liberalismului economic
4.0.0. Ideile liberalilor optimişti despre liberalismul economic:
a) liberarul francez J.B.Stai
b) liberarul francez J.S.Mill.
5.0.0 Apariţia şi dezvoltarea procţionismulu
Concluzii:
Liberalismul economic, apărut cu circa trei secole în urmă avea să devină principala megatendinţă din găndirea economică modernă şi contemporană. În linii mari, el constituie antiteza efatismului, neajungînd însă pînă la negarea completă a statului, pînă la anarhie. Liberalismul economic a apărut din necesitatea obiectivă a negării relaţiilor de producele feudale şi constituirea relaţiilor economiei de piaţă liberă. Acest curent de gîndire economică a influenţat teoria şi practica economică pînă la începutul secolului al XIX-lea. Liberarul lui Mises prin credinţă manifestînduse cu intransigenţă şi constată că şi prin patima verbului, nu poate fi comparat decît cu cel smithisn. Smith s-ar fi măndrit cu o asemenea descendenţă. “Produsul” ucenicului este bogat decît cel al pionerului şi campionului liberalismului clasic prin varietatea argumentaţiei la care recurge. Faptul este deplin justificabil: Smith a avut de a face cunoscute cît mai multe valori.
Bubliografie:
1. Dumitru Moldovan “Doctrina economică”
Chişinău, 1994
2. Gheorghe Popescu “Fundamentul gîndirii economice”
Cluj Napoca, 1993
3. Ion Pohoată “Doctină economică universală”
Iaşi, 1993
4. Nicolaie Vrancu, Ilie văleanu “Istaria gîndirii economice”
Bucureşti, 1992
5. Sultana- Sută Sălejan “Doctrină şi curente în gîndirea economică” Bucureşti, 1992
6. Căun Andrei “Dicţionar de economie”
Oradea, 1993
7. “Teorie valoare muncă şi valoare utilitate”
Chihinău, 1998
8. Adam Smith “Avuţia naţiunilor”
Chişinău, 1992
9. “Statul şi rolul lui în economie”
Chişinău, 1995
