Teza de an - Rolul Bancii Mondiale si FMI la stabilizarea macroeconomica in tarile in curs de dezvoltare - ID:00803 - Volum 35 pagini
Categoria : Stiinte economice
Pentru a procura integral lucrarea contactați-ne! (+373) 68 484 557
Introducere:
De la bun început vom încerca să facem o scurtă incursiune în istoria apariţiei Fondului Monetar Internaţional. La sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, economiile aveau în mare măsură un caracter naţional, comerţul internaţional se afla în declin şi atît investiţiile directe, cît şi tranzacţiile financiare se aflau, practic, în impas. Acestea, în mare măsură, au fost circumstanţele care au determinat puterile lumii în 1945, în special SUA şi Marea Britanie, să convină aranjamentele postbelice de la Bretton Woods, naşterea FMI şi a Băncii Mondiale. Anume aceste două foruri financiare - erau menite să facă posibil comerţul internaţional într-o lume lipsită de mişcări ale capitalului. BM - urma să compenseze lipsa investiţiilor directe, iar FMI - lipsa creditului financiar pentru compensarea dezechilibrelor din comerţ.
Cuprins:
I. BANCA MONDIALĂ ŞI ACŢIUNILE ÎNTREPRINSE DE EA ÎN VEDEREA STABILIZĂRII MACROECONOMICE ÎN ŢĂRILE ÎN CURS DE DEZVOLTARE.
1.1. Despre Banca Mondială. Rolul şi activităţile ei pe plan mondial
1.2. Proiecte ale Băncii Mondiale în ţările în curs de dezvoltare
II. FMI ŞI STRATEGII DE COOPERARE CU BĂNCILE NAŢIONALE ALE ŢĂRILOR ÎN CURS DE DEZVOLTARE.
2.1. Fondul Monetar Internaţional. Rolul şi activităţile lui pe plan mondial
2.2. Modalităţile de colaborare între F.M.I. şi membrii săi
III. RELAŢIILE REPUBLICII MOLDOVA CU B.M. ŞI F.M.I.
3.1. Banca Mondială în Republica Moldova. Programele implementate şi scopurilor lor strategice
3.2. Colaborarea Republicii Moldova cu FMI: rezultate preliminare şi probleme actuale
Concluzii:
Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială îşi desfăşoară deja de aproape 15 ani activitatea în ţara noastră, ceea ce ne permite să emitem unele concluzii:
Banca Mondială este un organ internaţional de asistenţă, care activează preponderent în ţările slab dezvoltate conlucrând cu autorităţile locale spre îmbunătăţirea cadrului economic, social, cultural, tehnic, ecologic etc. De asemenea, Banca Mondială conlucrează şi cu agenţi economici şi organizaţii non-guvernamentale, având pachete de proiecte pentru fiecare tip de organizaţie. Deşi spectrul activităţilor Băncii Mondiale este destul de larg, în ultimii ani s-a observat tendinţa acestei instituţii de a acorda o atenţie mai mare parteneriatelor sociale şi conlucrării cu alte mecanisme financiare sau donatori. Astfel, proiectele finanţate de Banca Mondială, în majoritatea cazurilor, trebuie să aibă şi cofinanţatori, ceea ce ar asigura un buget mai mare al proiectului şi o susţinere mai importantă în implementarea sa. Cofinanţarea poate fi exprimată şi prin contribuţie în natură, ceea de asemenea se consideră foarte important, contribuţia fiind exprimată prin voluntariat, acordarea în arendă gratuită a unor încăperi sau utilaje etc.
Bibliografie:
1. Articles of Agreement of the International Monetary Fund. IMF, Washington, D.C., 1993.
2. Cheney David M., Evaraert Luc D. Promoting Economic Stability - the IMF's Compensatory and Contingency Financing Facility. IMF, Washington, D.C., 1989.
3. Driscoll David D. Wtat is the International Monetary Fund? IMF, Washington, D.C., 1998.
4. Guitian Manuel. The unique nature of the responsabilities of the International Monetary Fund. IMF Pamphlet, nr.46, Whashington D.C., 1992.
5. Landell-Mills Joslin. Helping the Poor - the IMF's New Facilities for Structural Adjustment. IMF, Washington, D.C., 1992.
6. Lenain Patrick. FMI-ul. Editura C.N.l. '"CORESI" S.A., Bucureşti, 1996.
7. Nowzad Bahrain. Promoting development, the IMF"s contribution. IMF, Washington, D.C., 1992.
8. http://www.e-democracy.md/comments/socioeconomic/200605152/
9. Recueil de decisions, FMI, 6 ed„ 1972, decision nr. 2603 (68/132), decision nr. 1034 (60/27), decision nr. 2603 (68/132).
10. Patraş Mihai, „Împrumuturile publice ale Republicii Moldova: evoluţie, eficienţă, necesitate şi posibilitate de convertire a acestora”, Administrarea publică, nr. 1, 2003.
De la bun început vom încerca să facem o scurtă incursiune în istoria apariţiei Fondului Monetar Internaţional. La sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, economiile aveau în mare măsură un caracter naţional, comerţul internaţional se afla în declin şi atît investiţiile directe, cît şi tranzacţiile financiare se aflau, practic, în impas. Acestea, în mare măsură, au fost circumstanţele care au determinat puterile lumii în 1945, în special SUA şi Marea Britanie, să convină aranjamentele postbelice de la Bretton Woods, naşterea FMI şi a Băncii Mondiale. Anume aceste două foruri financiare - erau menite să facă posibil comerţul internaţional într-o lume lipsită de mişcări ale capitalului. BM - urma să compenseze lipsa investiţiilor directe, iar FMI - lipsa creditului financiar pentru compensarea dezechilibrelor din comerţ.
Cuprins:
I. BANCA MONDIALĂ ŞI ACŢIUNILE ÎNTREPRINSE DE EA ÎN VEDEREA STABILIZĂRII MACROECONOMICE ÎN ŢĂRILE ÎN CURS DE DEZVOLTARE.
1.1. Despre Banca Mondială. Rolul şi activităţile ei pe plan mondial
1.2. Proiecte ale Băncii Mondiale în ţările în curs de dezvoltare
II. FMI ŞI STRATEGII DE COOPERARE CU BĂNCILE NAŢIONALE ALE ŢĂRILOR ÎN CURS DE DEZVOLTARE.
2.1. Fondul Monetar Internaţional. Rolul şi activităţile lui pe plan mondial
2.2. Modalităţile de colaborare între F.M.I. şi membrii săi
III. RELAŢIILE REPUBLICII MOLDOVA CU B.M. ŞI F.M.I.
3.1. Banca Mondială în Republica Moldova. Programele implementate şi scopurilor lor strategice
3.2. Colaborarea Republicii Moldova cu FMI: rezultate preliminare şi probleme actuale
Concluzii:
Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială îşi desfăşoară deja de aproape 15 ani activitatea în ţara noastră, ceea ce ne permite să emitem unele concluzii:
Banca Mondială este un organ internaţional de asistenţă, care activează preponderent în ţările slab dezvoltate conlucrând cu autorităţile locale spre îmbunătăţirea cadrului economic, social, cultural, tehnic, ecologic etc. De asemenea, Banca Mondială conlucrează şi cu agenţi economici şi organizaţii non-guvernamentale, având pachete de proiecte pentru fiecare tip de organizaţie. Deşi spectrul activităţilor Băncii Mondiale este destul de larg, în ultimii ani s-a observat tendinţa acestei instituţii de a acorda o atenţie mai mare parteneriatelor sociale şi conlucrării cu alte mecanisme financiare sau donatori. Astfel, proiectele finanţate de Banca Mondială, în majoritatea cazurilor, trebuie să aibă şi cofinanţatori, ceea ce ar asigura un buget mai mare al proiectului şi o susţinere mai importantă în implementarea sa. Cofinanţarea poate fi exprimată şi prin contribuţie în natură, ceea de asemenea se consideră foarte important, contribuţia fiind exprimată prin voluntariat, acordarea în arendă gratuită a unor încăperi sau utilaje etc.
Bibliografie:
1. Articles of Agreement of the International Monetary Fund. IMF, Washington, D.C., 1993.
2. Cheney David M., Evaraert Luc D. Promoting Economic Stability - the IMF's Compensatory and Contingency Financing Facility. IMF, Washington, D.C., 1989.
3. Driscoll David D. Wtat is the International Monetary Fund? IMF, Washington, D.C., 1998.
4. Guitian Manuel. The unique nature of the responsabilities of the International Monetary Fund. IMF Pamphlet, nr.46, Whashington D.C., 1992.
5. Landell-Mills Joslin. Helping the Poor - the IMF's New Facilities for Structural Adjustment. IMF, Washington, D.C., 1992.
6. Lenain Patrick. FMI-ul. Editura C.N.l. '"CORESI" S.A., Bucureşti, 1996.
7. Nowzad Bahrain. Promoting development, the IMF"s contribution. IMF, Washington, D.C., 1992.
8. http://www.e-democracy.md/comments/socioeconomic/200605152/
9. Recueil de decisions, FMI, 6 ed„ 1972, decision nr. 2603 (68/132), decision nr. 1034 (60/27), decision nr. 2603 (68/132).
10. Patraş Mihai, „Împrumuturile publice ale Republicii Moldova: evoluţie, eficienţă, necesitate şi posibilitate de convertire a acestora”, Administrarea publică, nr. 1, 2003.
