Redactare lucrări de disertație și proiecte de licență din domeniul economiei; teze de licență la facultatea economie generală: elaborare teze de an și referate.
Introducere:
Activitatea oricărei firme presupune consum de factori de producţie care în mod tradiţional se grupează în trei categorii:munca pămîntul şi capital.Prin combinarea lor în anumite proporţii şi după anumite reguli se realizează producţia.Fiecare firmă este pusă în faţa a cel puţin două întrebări:
1. Ce bunuri trebuie să producă firma şi în ce cantităţi?
2. Cum trebuie combinaţi factorii utilizaţi în producerea bunurilor respective?
Cuprins:
A. Conceptul şi clasificarea costului în microeconomie
B. Izocostul şi trăsăturile lui
C. Marimea economică a producţiei firmei
D. Cheltuielile firmei pe termen scurt
E. Cheltuielile firmei pe termen lung
F. Economii interne la scară
G. Maximizarea profitului şi pragul de rentabilitate
Concluzie:
Pe baza studiului dat am determinat imporatnţa majoră pe care o are analiza costului la o întreprindere.Înţelegem cum costul constituie un element esenţial în strategia concurenţială a firmei şi un element esenţial în cadrul succesului de afaceri al firmei.
Ştim că activitatea oricărei firme presupune consum de factori de producţie care în mod tradiţional se grupează în trei categorii:munca pămîntul şi capital.Prin combinarea lor în anumite proporţii şi după anumite reguli se realizează producţia.Astfel se determină volumul de activitate a întreprinderii sau dimensiunea activităţii,în mod corespunzător cheltuieli de factori de producţie şi mai apoi profitul.Indiferent de alternativele ce se pot descuta,cheltuielile factorilor de producţie sunt inevetabile.
Bibliografia:
“Costurile şi veniturile în economie”. Cornescu V.
“Microeconomie”. Goergescu N.
“Analiza şi reglarea firmei prin costuri”. Rusu C.
“Microeconomie” vol.I. Gereux J.
“Curs de economie politică”. Iordache S.
“Preţuri”. Beju I.
“Introducere în studiul de economie de piaţă”. Huidumac C.
“Economia politică”. Dobrotă N.
Cuprins:
CAPITOLUL I: NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND SISTEMUL BANCAR
1.1. Banca şi activitatea bancară în timp şi spaţiu
1.2. Evoluţia sistemului bancar românesc
1.3. Reglementarea activităţii în România
1.3.1 Definire dreptului bancar
1.3.2. Statutul legal şi obiectivele B.N.R.
1.3..3. Cadrul legal al activităţii băncilor
CAPITOLUL II: CONSTITUIREA ŞI FUNCŢIONAREA BĂNCILOR ÎN ROMÂNIA SUB AUTORITATEA B.N.R. ÎN PROCESUL ACTUAL DE ARMONIZARE A SISTEMULUI BANCAR LA STANDARDELE LEGISLAŢIEI U.E.
2.1. Regimul juridic al autorizării bancilor. Condiţii de procedură.
2.1.1. Consideraţii generale
2.1.2 Actele şi formalităţile necesare pentru aprobarea constituirii socicetăţii bancare
2.1.3.Constituirea societăţii comerciale bancare
2.1.4. Extinderea reţelei de scursale, filiale sau alte sedii secundare ale societăţii bancare
2.1.5. Emiterea autorizaţiei de funcţionare a societăţilor bancare
2.1.6. Constituirea sucursalelor băncilor străine
2.1.7 Retragerea aurorizaţiei de funcţionare a băncii
2.1.8. Deschiderea de reprezentanţe de către băncile străine
2.1.9. Registrul bancar
2.2.Condiţii de fond ale scoietăţii comerciale bancare
2.2.1 Forma juridică
2.2.2. Capitalul social
2.2.3. Acţiunile ţi acţionarii băncilor
2.2.4. Organizarea, conducerea şi administrarea societăţilor bancare
2.2.4.1. Organizarea şi conducerea
2.2.4.2. Administrarea
2.2.4.3. Conflictul de interese
2.2.5. Noţiuni privind cenzorii băncilor
2.2.6. Obiectul de activitate
2.2.7. Secretul profesional
2.3. Surpaveghere bancară
2.3.1. Supravegherea prudenţială a băncilor
2.3.2. Măsuri de supraveghere specială şi de administrarea specială a băncilor
2.3.2.1. Măsuri de instituire a supravegherii speciale
2.3.2.2. Măsuri de administrare specială a băncilor
CAPITOLUL III: ROLUL BĂNCILOR ÎN DEZVOLTAREA ECONOMIEI NAŢIONALE – CA ELEMENT ESENŢIAL PENTRU INTEGRAREA EUROPEANĂ
3.1. Funcţiile Băncii
3.1.1. Funcţia compensatoare în spaţiu
3.1.2. Funcţia compensatoare în timp
3.1.3. Funcţia de creaţie monetară
3.1.4. Funcţia de creaţie economică
3.2. Reforma legislativă a pieţei bancare
3.2.1. Băncile în perioada de tranziţie la economia de piaţă
3.2.2. Rolul băncii centrale si al independenţei acesteia în procesul de tranziţie la economia de piaţă
3.2.3. Politica de privatizare bancară
3.2.4. Dezvoltarea băncilor prin introducerea noilor sisteme de management şi marketing
3.3. Riscul bancar
Introducere:
Actualitatea temei şi gradul de studiere a acesteia: Tranziţia de la economia planificată centralizat la economia de piaţă în Republica Moldova a necesitat un şir de reforme esenţiale şi aprofundate. Deoarece Republica Moldova este o ţară agrar – industrială cu o populaţie preponderent rurală, din care mai mult de jumătate este implicată direct în agricultură, reforma agrară devine una din principalele strategii ale ţării.
Cuprinsul:
Capitolul I. Reforma agrară în Republica Moldova: necesitatea şi baza legislativă
1.1 Necesitatea şi etapele schimbării relaţiilor de proprietate în sectorul agrar
1.2 Determinarea priorităţilor de înfăptuire a reformei agrare
1.3 Caracteristica nivelului de dezvoltare a sectorului agrar
Capitolul II. Consecinţele economice ale reformei agrare
2.1 Consecinţele restructurării gospodăriilor agricole
2.2 Perfecţionarea bazei tehnico-materiale a sectorului agrar
2.3 Dezvoltarea pieţei funciare
2.4 Modificarea sistemului fiscal şi financiar-creditar
Capitolul III. Consecinţele sociale ale reformei agrare
3.1 Dinamica veniturilor în sectorul agrar
3.2 Perfecţionarea infrastructurii sociale în localităţile rurale
3.3 Reducerea nivelului sărăciei a populaţiei săteşti
Bibliografie:
1. Legea Republicii Moldova. Cu privire la proprietate. Chişinău, 1991.
2. Legea Republicii Moldova. Cu privire la privatizare. Chişinău, 1991.
3. Legea Republicii Moldova. Cu privire la cooperare. Chişinău ,1992.
4. Legea Republicii Moldova. Cu privire la antreprenoriat şi întreprindere. Chişinău, 1992.
5. Legea Republicii Moldova. Cu privire la impozitul funciar şi modul de impozitare. Chişinău, 1993.
6. Codul funciar al Republicii Moldova. Chişinău, 1991.
7. Legea Republicii Moldova. Cu privire la gospodaria ţărănească (de fermieri). Chişinău, 1992.
8. Legea Republicii Moldova. Cu privire la preţul normativ al pământului şi modul de vânzare-cumpărare. Chişinău, 1997.
9. Legea Republicii Moldova. Cu privire la societăţile pe acţiuni. Chişinău, 1997.
10. Adjustment in OESD Agriculture: Reforming Farmland Policies. Paris, OECD, 1998.
11. Anuar statistic a Republicii Moldova. Chişinău, 2002.
12. Anuar statistic a Republicii Moldova. Chişinău, 2003.
13. Aspecte privind nivelul de trai al populaţiei în Republica Moldova. Buletin statistic. Chişinău, 2002.
14. Agricultura Republicii Moldova.Chişinău, 2003.
15. Acte normative cu privire la problemele privatizării. Editura Ştiinţa, Chişinău, 1993.
16. Asociaţia Utilizatorilor de Apă în Moldova. ARA/ „Apele Moldovei”/ „Acvaproiect”. Chişinău, 1999.
17. Agenţia pentru Restructurarea Agriculturii „Market accesand rural services (MARS) project”. Baseline studes, january 2001.
18. Bioniceanu Boris. Concepţia dezvoltării agriculturii durabile şi ecologice în Republica Moldova // Agricultura Moldovei. 2002, nr.2.
19. Bioniceanu Boris. Собственности на землю и реформа общества // Agricultura Moldovei. 1999, nr.2.
20. Bojnec S. Preţul agriculturii în republica Moldova. Chişinău, 2000.
21. Bădina O. România şi Republica Moldova agricultura şi rolul în perioada de tranziţie. Bucureşti, 1996.
22. Buletin statistic a Republicii Moldova. Chişinău, 2003.
23. Ceban A. Starea şi căile de dezvoltare a reformei agrare în domeniul privatizării la întreprinderile agricole al Republicii Moldova. Chişinău, 1995.
24. Cebia D. Cooperatives in Agriculture. // Prentice Hall, New Jerssy. 1999.
25. Certan S. – Politici Agricole Comune ale Comunităţii Economice Europene, TACIS, Chişinău, 2001.
26. Cazacu V. – Sistemul de impozitare în agricultură pentru anul 2001, TACIS, AGROinform, 2001.
27. Chirca S. Tradiţie, realitate şi perspective în agricultură. // Aspecte social – economice ale perioadei de tranziţie la economia de piaţă în Republica Moldova. 24 aprilie 1993. conf. ştiinţific.
28. Chirca S. Evoluţia reformei economice. Editura, Chişinău, 2000.
29. Cojuhari A., Manole T., Grunzu T. Teorie economică (curs de prelegeri), Chişinău, UTM, 2004.
30. Cojuhari A. şi Umaneţ V. Bazele teoriei economice. Chişinău, 1993.
31. Cojuhari A., Pogolşa N., Pogolşa A. Doctrine economice moderne şi contemporane. Chişinău, 2001.
32. Comerţul exterior al Republicii Moldova. Chişinău, 2003.
33. Comerţul exterior al Republicii Moldova. Chişinău, 2002.
34. Copâlova E. Reglementarea de stat a relaţiilor funciare. Particularităţile ei în Moldova // Legea şi viaţa. – 2000. – N2.
35. Controlul de stat asupra respectării legislaţiei funciare. Scopul, sarcinile lui Legea şi viaţa.- 1999-N6.
36. Ermurachi A. Strategia dezvoltării agriculturii în perioada de piaţă Probleme social-juridice ale tranziţiei la economia de piaţă. – Chişinău: Ştiinţa, 1993.
37. Erhan I. Reforma în agricultură: Cu ochii spre un viitor sigur şi prosper // economistul, 18 februarie 1998.
38. Fala Iu., Botnarenco I. Reforma agrară – Arenda şi vânzarea – cumpărarea terenurilor cu destinaţie agricolă. Chişinău, 1998.
39. Grecu I. Privatizarea în agricultură. Direcţiile de sporire a eficenţei economice a sectorului agrar. UASM, Chişinău, 2002.
40. Grosu M. Economie politică. Evrica, Chişinău, 2001.
41. Gabriela Carmen Pascaru – Uniunea Europiană – Politici şi pieţe agricole, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
42. Gabriel Popescu – Politici agricole, Editura Economica, Bucureşti, 1999.
43. Guţu I. Dificila reformare a sectorului agrar // Economie şi sociologie. Nr.1 1999.
44. Ignat V., Restructurarea utilizării fondurilor fixe ale întreprinderilor agricole spre relaţiile de piaţă. - Chişinău, 1997.
45. Izman F. – Moldova: analiza sectorului agrar, Chişinău, 2000.
46. Dvornic V. Asistenţa informaţională a reformelor în agricultură // Ţări în tranziţie: Reforme economice, Conferinţă internaţională 14 iunie 1996.
47. Moldova în cifre. Culegere succintă de informaţii statistice. Departamentul Statistică şi Sociologie. Chişinău, 2003.
48. Moldova în cifre. Culegere succintă de informaţii statistice. Departamentul Statistică şi Sociologie. Chişinău, 2002.
49. Moldova în tranziţie: Privire Economică, Centrul de Investigaţii Strategice şi reforme, nr.4, 1999.
50. Moldova: Politica agrară actuală 1998. Banca Mondială, Chişinău, 1998.
51. Moldova: Reforma funciară şi restructurarea gospodăriilor agricole: Dezvoltare şi perspective, Banca Mondială, 1998.
52. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Nr. 186-188, 22 august 2003.
53. Muravschii A. Dezvoltarea rurală în Moldova. Chişinău, 2002.
54. Mâţu V. Programul „Pământ” ne obligă să continuăm reformele // Observatorul economic. nr. 11, 2000.
55. Privatizarea şi reorganizarea întreprinderilor agricole din Moldova. Manual pentru participanţii la procesul de privatizare şi reorganizare. Chişinău, 1995.
56. Pană V., Pană I., Cortescu M. Pământul şi folosirea lui în agricultură: Editura Ceres – Bucureşti,1994.
57. Problemele reformei agrare în Republica Moldova Îndrumar metodic. Chişinău, 2002.
58. Reforma agrară: Falimentul, analize, sinteze, comentarii. Chişinău, 1999.
59. Republica Moldova: Dimensiunile reformelor. Pontos. Chişinău, 2002.
60. Republica Moldova Breviar statistic, Chişinău, 2004.
61. Roibul N. Statul a declarat război proprietarilor agricoli. Timpul nr.20 2004 p.12.
62. Robu I. Dezvoltarea complexului agroindustrial şi reforma agrară // Agricultura Moldovei. Nr.4 1994.
63. Roşca P. Economie generală. Chişinău, 1997.
64. Sârbu I. Economia şi organizarea producerii în ramurile CAI.Chişinău, 1990.
65. Starea social economică a Republicii Moldova, nr. 4, Chişinău, 2003.
66. „Sărăcia în Moldova, 2002: rezultate preliminare” Tendinţe în Economie. Ediţie Trimestrială, ianuarie – martie 2003.
67. Situaţia economică şi financiară în sectorul agricol, raport final, ARA / Ministerul Finanţelor, Chişinău, 1998.
68. Studiu cu privire la sistemul de impozitare şi subvenţii în agricultură. Raport final pregătit de ASA Institut pentru Analiza de Sector. Chişinău, 1998.
69. Serdum Sergiu. Necesitatea şi metodologia privatizării gospodăriilor colective // Reformele economice în Republica Moldova şi România: Realizări, tendinţe, probleme. Simpozion ştiinţific, 1998,
70. Şofransky O. Republica Moldova: capital geopolitic.- Chişinău: Cartier, 1999.
71. TACIS. Uniunea Europiană şi Republica Moldova. Moroz V., Petrov-Vrabie V. Chişinău, 2002.
72. Ţurcanu P. Relaţiile de arendă în sectorul agrar. Chişinău, 2002.
73. Visoceanu V. Reforma funciară şi restructurarea gospodăriilor agricole // Moldova şi lumea. Nr.10 1998.
74. Zaharia V. Reforma agrară în stil moldovenesc // Curentul nou. 1999.
75. Zahiu L. Economia şi organizarea unităţilor agricole. ASE, Bucureşti, 1993.
76. Zăbulică V. Privatizarea şi gospodăriile de tip nou în agricultura Moldovei // România şi Republica Moldova: un domeniu de colaborare în cercetarea ştiinţifică economică. 2001.
77. Zerman Z. Moldova : reforma funciară şi restructurarea gospodăriilor agricole. Dezvoltare şi perspective. Chişinău, 1998.
78. Анализ хозяйственной деятельность предприятий АПК. Экоперспектива, 1999.
79. Аренда земли в Республике Молдова. Результаты исследования. Кишинев, 2001.
80. В. Кетрарь. Накануне сезона минсельхоз и производители оценивают шансы. Экономическая обозрение. N 2, 2004, ст.22.
81. В.Кетрарь. Какое будущее у аренде в сельском хозяйстве. Экономическая обозрение. N 7, 2004, ст.22.
82. В.Кетрарь. Униагропроект и другие аффилированные лица. Экономическая обозрение. N 9, 2004, ст.22.
83. В.Кетрарь. Сельхозхимия для весение-полевой компании. Экономическая обозрение. N 10, 2004, ст.22.
84. В.Кетрарь. Ситуация критическое. Экономическая обозрение. N 7, 2003, ст.22.
85. В.Кетрарь. Страхование поможет но не во всех случаях. Экономическая обозрение. N 19, 2003, ст.22.
86. В.Кетрарь. Кооператив агроьагазинов осваивает рынок. Экономическая обозрение. N 26, 2003, ст.22.
87. www. docs.md.
88. www. europa. eu.int.
89. www. mtpp.moldline.md.
90. www.pca.md.
91. www.moldtelecom.md.
92. www.wto.org.
93. www.fao.org.
94. www.agriculture.md.
95. www.uap.md.
96. www.ara.net.md.
97. www.periodicols.ru.
98. www.abc.net.
100. www.acsa.md.
101. www. moldova.md.
Introducere:
În lucrarea dată sunt identificate condiţiile pe care Republica Moldova trebuie să le îndeplinească pentru a satisface cerinţele impuse de FMI şi sunt analizate implicaţiile economice ale acestora, în comparaţie cu efectele aplicării celor¬lalte scenariilor alternative.
După mai bine de zece ani de independenţă, Re¬publica Moldova se confruntă cu o datorie de stat externă împovărătoare, care împiedică creşterea economică a ţării. În următorii ani situaţia finan¬ciară, atât cea bugetară, cât şi sub aspectul datoriei externe, va fi foarte complicată. Acest lucru se explică prin creşterea volumului datoriei de stat externe, care urmează a fi achitată.
Cuprins:
I. NOŢIUNI DE BAZĂ PRIVIND DATORIA PUBLICĂ
1.1. Aspecte teoretice privind datoria publică
1.2. Modalităţi de restructurare a datoriei publice
1.3. Datoria publică externă şi clasificarea împrumuturilor externe
II. ANALIZA CANTITATIVĂ A DATORIEI PUBLICE A REPUBLICII MOLDOVA. IMPACTUL EI ASUPRA ECONOMIEI NAŢIONALE.
2.1. Creşterea datoriei publice
2.2. Consecinţele creşterii datoriei publice asupra economiei Republicii Moldova
2.3. Determinarea gradului de îndatorare a statului
III. MODALITĂŢI DE DEPĂŞIRE A DATORIEI PUBLICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
3.1. Achitarea datoriei
3.2. Convertirea datoriei în capital statutar (swop)
3.3. Înlocuirea obligaţiunilor creanţelor existente cu noi obligaţiuni
3.4. Alte modalităţi
Concluzii:
"Există un cerc vicios al sărăciei: ţările sărace nu pot să acumuleze pentru că sunt sărace şi rămân sărace pentru că nu pot să acumuleze. "
"Ragnar Nurske”
Datoria naţională constituie una din principalele probleme ale politicii macroeconomice. Soluţionarea acesteia are o mare importanţă pentru economia ţări i şi pentru securitatea ei. In prezent, R.M. se confruntă cu două probleme macroeconomice esenţiale: creşterea PIB-ului şi menţinerea nivelului datoriei externe în limite rezonabile. Strategia dezvoltării până în 2005 demonstrează clar că Republica Moldova, asemenea celor mai multe ţări cu economie în tranziţie, nu se poate descurca fără împrumuturi externe, precum şi interne. Datoria naţională este o parte integrantă a sistemului economic, care influenţează şi asupra bugetului de stat, şi asupra ratei inflaţiei, şi asupra investiţiilor externe etc
Bibliografie:
1. Legea R.M. „Privind datoria de stat şi garanţiile de stat" nr. 943-X1U din 18 iulie 1996.
2. Buletin statistic de informare publică nr 1, februarie 2002.
3. Notă explicativă la proiectul bugetului pe anul 2002 şi estimările pe anii 2003-2004. Chişinău, septembrie, 2001.
4. „Perspective de dezvoltare: Moldova 2002”. Chişinău 2003.
5. „Vneşneaia zadoljnosti Moldovî” / Banki i Finansî 2001 Nr. 10
6. Batişev Ruslan „Metodele de bază ale depăşirii crizei de îndatorare” // Economica 2004, nr. 3.
7. Bechet Vera, Economia naţională 2004: preconizări şi realizări” // Fin-Consultant 2005 Nr.3.
8. Durleşteanu M., „Restructurarea datoriei externe în funcţie de evoluţia relaţiilor eu FMI şi BM”. (Profit nr.l, ianuarie-februarie 2002).
9. Leonte Doina, Cioponea Mariana-Cristina, "Finanţe publice: note de curs”. Bucureşti 1999.
10. Manolescu Gh., „Buget: abordare economică şi financiară”. Editura Economică 1997.
11. Patraş Mihai, "Împrumuturile publice ale Republicii Moldova: evoluţie, eficienţă, necessitate şi posibilitate” // Administrarea publică 2003. Nr.1
12. Petrova T ."Sistemul de gestionare a datoriei de stat: informaţie express” Chişinău 2003,
13. Văcărel Iulian, "Finanţe publice”. Bucureşti 1992.
14. Vavlilov A.„Prinţipî gosudarstvenoi dolgovei politiki” / Voprosî ekanomiki 2001. Nr.8
Introducere:
Marketingul este un instrument al concurenţei, care reprezintă un factor esenţial al mediului înconjurător. La prima vedere, mărfurile concurează între ele, în realitate, însă, concurează întreprinderile care produc şi vând aceste mărfuri. De aceea cunoaşterea subiectului şi obiectului concurenţei permite să se facă o argumentare a nivelului competitivităţii mărfurilor. Procesul de asigurarea a competitivităţii mărfii este prezentat în schema nr.1.
Cuprins:
Capitolul 1. Viziunea agentului economic asupra concurenţei
1.1 Concurenţa la nivelul sectorului de activitate
1.2 Concurenţa la nivelul pieţei
1.3 Construirea sistemului de culegere a informaţiilor
Capitolul 2. Abordarea strategiei de marketing
2.1 Strategia leadership în privinţa costului
2.2 Strategia de diferenţiere
2.3 Strategia orientată (focalizată)
2.4 Strategia integrată a costului redus şi a diferenţierii
Concluzii:
Legătura dintre marketing şi concurenţă este foarte strânsă, deoarece marketingul dă naştere concurenţei şi, totodată, înviorează lupta concurenţială.
Antreprenorul deseori activează pe piaţă în condiţii de concurenţă. Succesul pe piaţă îl are acel agent economic, care a atras atenţia consumatorilor potenţiali în modul cel mai reuşit, a diversificat sortimentul producţiei fabricate, şi-a concentrat toate eforturile pentru cucerirea unor noi segmente ale pieţei.
Bibliografie:
1. Tribuna economică, Bucureşti, 1997, nr.50, 51, 52.
2. Tribuna economică, Bucureşti, 1998, nr.1, 3, 5, 6.
3. Nicolae Postăvaru, "Curs de marketing”, Editura Bucureşti, 1997.
4. Demetrescu, M.,C., "Mecanismele decizionale în marketing”, Editura Politică, Bucureşti, 1993.
5. Patriche, D., "Marketing industrial”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977.
Conţinut
Introducere:
Agricultura Moldovei în anii de reformare a suferit schimbări serioase în ce priveşte relaţiile de proprietate, forme de organizare a producţiei, tehnologii aplicate, structura şi volumul producţiei agricole. Cu părere de rău aceste schimbări nu au adus rezultate bune, cel puţin la etapa actuală de reformare.
Ca consecinţă directă a reformărilor nereuşite în agricultură s-a agravat brusc şi starea economico-financiară a întreprinderilor de prelucrare a materiei prime agricole. O mare parte din acestea se află acum în stare de faliment, altele funcţionează cu un coeficient al folosirii capacităţilor existente sub nivel de 30 la sută. Volumul de producţie al industriei prelucrătoare ani la rând este în permanentă scădere, nu se fac investiţii, s-a micşorat radical numărul angajaţilor. Toate acestea au dus la micşorarea potenţialului de export al ţării, fapt care provoacă înrăutăţirea bilanţului de comerţ exterior, ba chiar şi slăbirea poziţiei leului moldovenesc faţă de alte valute străine.
Cuprins:
Cap.I Scopul şi sarcini principale
Cap.II Starea actuală a industriei prelucrătoare
- 2.1 Ramura tutunului
- 2.2 Procesarea sfeclei de zahăr
- 2.3 Ramura de panificaţie
- 2.4 Extracţia uleiului vegetal
- 2.5 S.A. “Fabrica de drojdii din Chişinău”
- 2.6 Ramura de cofetărie
- 2.7 Ramura de parfumerie şi cosmetică
- 2.8 Ramura de conserve
- 2.9 Ramura industrializării cărnii şi laptelui
Cap.III Restructurarea întreprinderilor prelucrătoare
3.1Crearea întreprinderilor mixte
3.2 Crearea grupurilor financiar-industriale
3.3 Crearea holdingurilor
3.4 Crearea filialelor şi reţelei de achiziţie
3.5. Restructurarea întreprinderilor
Cap.IV Perfecţionarea managerială
Cap.V Investigaţiile în domeniul marketingului
Cap.VI Nivelul de competiţie
6.1 Producţia organică, ecologic pură
6.2 Standardizarea, licenţiere şi certificare
6.3 Legislaţia protecţionistă, politica fiscală şi vamală
6.4 Politica de investiţii
Cap.VII Asigurarea ştiinţifică şi tehnologică, diversificarea producţiei şi activităţii
7.1 Asigurarea ştiinţifică
7.2 Implementarea tehnologiilor noi
7.3 Diversificarea producţiei
7.4 Diversificarea activităţii
Introducere:
Mecanismul economiei de piaţa presupune prin definiţie existenţa unor agenţi economici (producători, cumpărători, intermediari, bănci, agenţii comerciale etc.) autonomi şi lideri în a alege între mai multe alternative.
O trăsătura a economiei de piaţa o constituie confruntarea permanentă a cererii si ofertei de mărfuri. In cadrul economiei de piaţa, agenţii economici independenţi si egali, îşi exercită totalitatea funcţiilor prin care pot fiinţa ca elemente autore-productibile ale organismului economic pe baza relaţiilor voluntare stabilite între ei, relaţii care formează mecanismul de autoreglare prin intermediul cererii si ofertei de factori de producţie, bunuri de consum sub formă de mărfuri si monedă.
Plan:
Capitolul I. Concurenţa: componentă obligatorie a economiei de piaţă
1.1. Rolul concurenţei libere asupra strategiilor de firmă
1.2. Tipuri de concurenţă
1.3. Specificul legislaţiei în domeniul concurenţei la nivelul Uniunii Europene
Capitolul II. Caracteristica pieţei cu concurenţă perfectă
2.1. Formarea preţurilor în condiţiile concurenţei perfecte. Condiţia de maximizare a profitului firmei
2.2. Volumul ofertei în perioada de scurtă durată
2.3. Oferta în perioada de lungă durată
2.4. Eficienţa repartiţiei resurselor
Concluzie:
Orice firmă este organizată şi funcţionează pentru a obţine profit. In această activitate firma se confruntă permanent cu piaţa şi intră in relaţii de piaţă. Deci, piaţa este componenta de bază a funcţionării oricărei firme, indiferent de tipul şi de profitul ei. Prin intermediul pieţei se creează raporturile dintre producţie şi consum, dintre ofertă şi preţ. Deci, pentru asigurarea funcţionării cu succes a unei firme, pe prim plan se pune studierea şi cunoaşterea pieţei.
Bibliografie:
1. Balaure, V– „Marketing. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită”, Editura Uranus, Bucureşti, 2002.
2. Pelkmans, Jacques – „Integrare europeană – Metode şi analiză economică”, Ediţia a doua, Institutul European din România, Bucureşti 2003;”
3. Florescu, C., Mâlcomete, P. Şi Pop, N. Al. – op.cit., 2003.
4. Păun, V. „Competitivitate prin informaţie”, Editura Pideia, Bucureşti, 2006;
5. Miron, D. „Economia integrării europene”, Editura Luceafărul, Bucureşti 2002;
6. Bădulescu Alina „Microeconomie” , Editura Expert, Bucureşti 2002.
7. Doltu Claudia „Economie ( microeconomie şi macroeconomie)” ,Editura ASE , Bucureşti 2004.
8. Cara Elena „Microeconomie aplicată”, Chişinău 1998.
9. Umaneţ Valeriu „Economie politică”, Editura U.S.M., Chişinău 2004.
10. Zbîrciog Valeriu „Microeconomie aplicată”, Editura Evrica, Chişinău 2001.
11. Oprescu Gheorghe „Microeconomie-macroeconomie”, Editura Economică, Bucureşti 2000.
12. Marin Dumitru, Stancu S. „Microeconomie aplicaţii”, Editura ASE, Bucureşti 2000.
13. Capanu I., Anghelache C. „Indicatorii economici penru managementul micro şi macro economic”, Editura Economica, Bucureşti 2000.
14. Raşcă Lavinia „Teorie şi practică în economie”, Editura ASE, Bucureşti 2002.
15. Cara Elena „Microeconomie -îndrumar metodic”, Chişinău 1996.
Introducere:
Mecanismul economiei de piaţa presupune prin definiţie existenţa unor agenţi economici (producători, cumpărători, intermediari, bănci, agenţii comerciale etc.) autonomi şi lideri în a alege între mai multe alternative.
O trăsătura a economiei de piaţa o constituie confruntarea permanentă a cererii si ofertei de mărfuri. In cadrul economiei de piaţa, agenţii economici independenţi si egali, îşi exercită totalitatea funcţiilor prin care pot fiinţa ca elemente autore-productibile ale organismului economic pe baza relaţiilor voluntare stabilite între ei, relaţii care formează mecanismul de autoreglare prin intermediul cererii si ofertei de factori de producţie, bunuri de consum sub formă de mărfuri si monedă.
Plan:
Capitolul I. Concurenţa: componentă obligatorie a economiei de piaţă
1.1. Rolul concurenţei libere asupra strategiilor de firmă
1.2. Tipuri de concurenţă
1.3. Specificul legislaţiei în domeniul concurenţei la nivelul Uniunii Europene
Capitolul II. Caracteristica pieţei cu concurenţă perfectă
Capitolul III. Formarea preţurilor în condiţiile concurenţei perfecte. Condiţia de maximizare a profitului firmei
3.1. Volumul ofertei în perioada de scurtă durată
3.2. Oferta în perioada de lungă durată
3.3. Eficienţa repartiţiei resurselor
Concluzie:
Orice firmă este organizată şi funcţionează pentru a obţine profit. In această activitate firma se confruntă permanent cu piaţa şi intră in relaţii de piaţă. Deci, piaţa este componenta de bază a funcţionării oricărei firme, indiferent de tipul şi de profitul ei. Prin intermediul pieţei se creează raporturile dintre producţie şi consum, dintre ofertă şi preţ. Deci, pentru asigurarea funcţionării cu succes a unei firme, pe prim plan se pune studierea şi cunoaşterea pieţei.
Bibliografie:
1. Balaure, V– „Marketing. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită”, Editura Uranus, Bucureşti, 2002.
2. Pelkmans, Jacques – „Integrare europeană – Metode şi analiză economică”, Ediţia a doua, Institutul European din România, Bucureşti 2003;”
3. Florescu, C., Mâlcomete, P. Şi Pop, N. Al. – op.cit., 2003.
4. Păun, V. „Competitivitate prin informaţie”, Editura Pideia, Bucureşti, 2006;
5. Miron, D. „Economia integrării europene”, Editura Luceafărul, Bucureşti 2002;
6. Bădulescu Alina „Microeconomie” , Editura Expert, Bucureşti 2002.
7. Doltu Claudia „Economie ( microeconomie şi macroeconomie)” ,Editura ASE , Bucureşti 2004.
8. Cara Elena „Microeconomie aplicată”, Chişinău 1998.
9. Umaneţ Valeriu „Economie politică”, Editura U.S.M., Chişinău 2004.
10. Zbîrciog Valeriu „Microeconomie aplicată”, Editura Evrica, Chişinău 2001.
11. Oprescu Gheorghe „Microeconomie-macroeconomie”, Editura Economică, Bucureşti 2000.
12. Marin Dumitru, Stancu S. „Microeconomie aplicaţii”, Editura ASE, Bucureşti 2000.
13. Capanu I., Anghelache C. „Indicatorii economici penru managementul micro şi macro economic”, Editura Economica, Bucureşti 2000.
14. Raşcă Lavinia „Teorie şi practică în economie”, Editura ASE, Bucureşti 2002.
15. Cara Elena „Microeconomie -îndrumar metodic”, Chişinău 1996.
Introducere:
Contabilitatea cheltuielilor neoperationale au o deosebita importanta in evidenta contabila deoarece, intr-o aorecare masura influienteza rezultatele economico-financiare ale intreprinderii. In principiu ele nu sunt legate de activitatea operationala a intreprinderii , in cazul companiei de asigurare – activitatea de asigurare. O importanta deosebita in contabilitatea cheltuielilor operationale o au cheltuielile din activitatea de investitii, care reflecta valoarea de bilant a activelor iesite in urma tranzactiior cu active materiale pe termen lung. Cheltuielile legate de activitatea financiara, in general activitatea financiara nu presupune eforturi enorme din partea intreprinderii, se constata la diferentele de cursuri valutare, in baza avizului din contul valutar de la banca clientului.
Plan:
1.Gestiunea cheltuielilor in cadrul companiei, structura acestora
2. Componenţa si evaluarea cheltuielilor neoperatioanle in cadrul companiei
3. Contabilitatea cheltuielilor neoperationale
4. Determinarea rezultatului din activitatea neoperationala
5. Raportul privind rezultatele financiare - sursa in care se sintetizeaza rezultatele cheltuielilor neoperationale
Întroducere:
În toate perioadele de dezvoltare a societăţii umane savanţii economişti au acordat o mare atenţie analizei comerţului internaţional şi mondial, fenomenelor care apar pe piaţa mondială.
S-au deosebit mai ales clasicii economiei politice Adam Smith şi David Ricardo. Teoria avantajului absolut în comerţul internaţional a fost formulată de A. Smith m celebra lui lucrare "Avuţia naţiunilor" (1776) /2, p.305,306/, m care a ajuns la concluzia că însemnătatea comerţului internaţional constă în obţinerea avantajului absolut de către fiecare ţară participantă la realizarea lui.
Cuprins:
I Comerţul internaţional rolul şi evoluţia lui.
I.I Comerţul internaţional.
I.2 Evoluţia lui.
II. Comerţul exterior al R.M.exportul şi importul.
III. Rolul Republicii Moldova în comerţul internaţional
Concluzii:
Ţara nu poate miza în continuare pe menţinerea fluxurilor ne formale, speculative şi extrem de imprevizibile de capital străin pentru a-şi compensa neajunsul de resurse financiare. Cu atât mai mult, ea nu se poate bizui pe bunăvoinţa necondiţionată a unei parţi a creditorilor comerciali externi.
Concepţia şi implementarea unei strategii pe termen mediu a ţârii necesită măsuri urgente pentru a depăşi constrângerile externe şi gestionare precaută a datoriei externe şi a tuturor fluxurilor de capital străin în general. De aceea, în perspectiva apropiată vor trebui implementate acţiuni de reglementare directă şi indirectă, pentru a evita o eventuală situaţie de criză totală a obligaţiunilor externe ale ţării.
INTRODUCERE:
Sfârşitul secolului XX se caracterizează prin intensificarea procesului de globalizare economică, financiară, tehnică, ştiinţifică şi informaţională, de modernizare a tehnologiilor şi a managementului economic. Odată cu progresul accelerat al ţărilor dezvoltate, are loc extinderea şi aprofundarea decalajului în dezvoltare între diferite ţări şi regiuni, a pauperizării unei părţi considerabile a populaţiei globului din ţările slab dezvoltate şi în curs de dezvoltare.
Caracterul complicat şi contradictoriu al transformărilor din ultimii ani au dat naştere unor discuţii ample cu privire la reformele implementate, eficienţa lor şi alegerea căilor alternative în rezolvarea problemelor existente în ţară.
CUPRINS:
Capitolul I. Conţinutul, structura şi rolul Comerţului Extern
1. Noţiune şi conţinut
2. Structura şi rolul
3. Comerţul Exterior în Republica Moldova
4. Comerţul Exterior. Metode de finanţare
Capitolul II. Mecanismul derulării creditului în Comerţul Exterior
1. Contractul de credit în Comerţul Exterior
2. Procedura de acordare, de primire şi de rambursare a creditului
3. Modalităţi şi instrumente de plată utilizate în Comerţul Exterior
Capitolul III. Riscul creditului şi combaterea lui în Comerţul Exterior Perfectarea creditului în Comerţul Exterior
1. Riscul creditului în Comerţul Exterior
2. Garanţiile creditului şi acoperirea riscurilor în Comerţului Exterior
3. Forme de credit în Comerţul Exterior al R. Moldova
4. Perfectarea modalităţilor de plată. Probleme şi noi realizări în rezolvarea acestora
CONCLUZIE:
Reformele economice şi sociale în ţările de tranziţie, fiind inevitabile, sunt însoţite de greutăţi economice, sociale şi politice.
Specificul ţărilor, din cadrul CSI se manifestă şi prin amploarea schimbărilor. Problema constă nu numai la necesitatea de a crea, începând “de la zero” instituţiile economiei de piaţă, ci în cea de a schimba radical structura economiei naţionale.
BIBLIOGRAFIE:
I. Legile Republicii Moldova
1. Legea RM cu privire la Banca naţională a Moldovei nr. 548 –XIII din 21..07.1995
2. Legea Instituţiilor Financiare nr. 550-XIII 21.07.1995
3. Legea RM cu privire la reglementarea repatrierii mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe
II. Monografii, cărţi
1. Ackerman J., Lacher R., Rechsteiner F., Documentary Credits, Documentary Collections, Bank Guarantees, guide to safer international trading Credit Suisse Special Publications Vol. 69, 1994
2. Braun Paul, Relaţii Financiareşi monetare internaţionale. Bucireşti 1995.
3. Căpăţină O., Ştefănescu B., Tratat de drept al comerţului internaţional. Vol. I Bucireşti 1985
4. Ciobanu Gh., Veveriţa P., Pădure L., Studii şi analize financiar-bugetare. Chişinău 2000
5. Dardac N., Basno C., Floricel C., Moneda, Credit, Bănci, Bucireşti 1994
6. Evit H. E. Garanties Bancaires. Societe de Bangue Suisse 1992
7. Florea Dumitrescu, Căile stabilităţii monetare, Editura academiei române 1993
8. Golitberg, Creditarea, Moscova 1995
9. Gorenciuc P., Relaţiile de plăţi cu străinătatea. Bucureşti 1971
10. Imireanu M., tehnice şi practice operaţiunilor bancare. Tribuna economică 1995.
11. Negruş M., Mijloace şi modalităţi de plată internaţionale, Bucureşti 1996
12. Negruş M., Tehnici de calcul valutar-financiare, Bucureşti 1992
13. Puiu A., Managementul în afacerile economice internaţionale. Independenţa economică, Bucureşti 1992
14. Popa Ion, Bursa, Vol. II, Bucureşti 1994
15. Şaşlova N., Учет валютных операции, Москва 1997
III. Surse din internet
1. www.bnm.org
2. www.bnm.ro
3. www.moneda.md
4. www.wto.com
ÎNTRODUCERE:
S-au efectuat cercetări şi investigaţii asupra lucrării de diplomă în domeniul Comerţului Electronic. Ca scop s-a pus cercetarea domeniului dat al tehnologiilor informaţionale, standardele internaţionale privitor acestei tehnologii şi metodele şi mijloacele care sunt necesare pentru studierea acestui mecanism de piaţă, cu posibile implicaţii asupra aceluiaşi domeniu în Republica Moldova. În general cercetările s-au axat pe posibilităţile şi necesităţile aplicării acestui mecanism. Ce este comerţul electronic şi de ce are nevoie orice companie de o strategie de dezvoltare?
CUPRINS:
MODELE DE AFACERI PE INTERNET
Magazinul electronic (e-shop)
Magazinul universal electronic (e-mall)
Achizitia publica electronica (e-procurement)
Licitatia electronica (e-auction)
Comunitatea virtuală (virtual community)
Furnizare de servicii pentru comertul electronic (e-service providing)
Brokeraj de informatii
Organizarea informaţiei
Protecţia informaţiilor
Modalitati de plată
EVALUAREA PERFORMANTELOR UNEI AFACERI ONLINE
De la marketing la vanzari.
Cum sa te mentii în comertul electronic?
Încheiere:
Comertul electronic a devenit o valoare pentru multe organizatii. Exista totusi anumite lucruri pe care o organizatie trebuie sa le constientizeze înainte de a incepe sa efectueze comert electronic prin Internet.
Pentru afaceri este important sa fie formulat clar si functional strategia care furnizeaza liniile de forta pentru ca fiecare pas sa fie planificat cu grija. Asa cum am mentionat mai devreme, orice forma de CE (comert electronic) va influenta inevitabil afacerile organizatiei. Aceasta inseamna ca afacerile interne trebuie sa fie intr-o ordine desavirsita inainte de introducerea noilor concepte.
INTRODUCERE:
Nu eşti conectat la Internet, "Nu exişti " este o expresie tot mai des întîlnită în toate domeniile , începînd cu comunicaţiile, învăţămîntul, afacerile, publicitatea, jurnalistica ,arta,etc.Impactul mediului Internet în viaţa de zi cu zi a companiilor,dar şi a cetăţeanului de rînd,este din ce în ce mai mare.Practic nu mai putem vorbi de evoluţie şi cunoaştere fără să facem apel la acest mijloc global de comunicare ,informare şi documentare.Tot ce este important este observat ,înregistrat,fotografiat, filmat, consemnat şi comentat ,iar în final şi în Internet.Pe cît de mare este interesul unora să "apară " în acest mediu,pe atît de mare este şi dorinţa altora de a afla cele mai noi şi mai diverse lucruri.Nu este deci de mirare faptul că multor firme le-a venit ideea posibilităţii de a-şi promova produsele şi/sau serviciile în altă parte decît în comunităţi cu întinderi limitate.
Cuprins:
1. Comerţ Electronic
1.1 Ce produse veţi pune în vînzare pe Internet?
1.2 Proiectarea site-ului de comerţ electronic
1.3 …7 întrebari pentru furnizorul de web hosting
1.4 Contul de comerţ electronic (merchant account)
1.5 Comanda online
1.6 Modalităţi de plată electronică
1.7 Chestiuni de securitate
1.8 Opţiuni de publicitate pentru magazinul virtual
2. Economie digitala & comerţ electronic
2.1 Evoluţia Economiei Internet în Europa
3. Internet şi Comerţ Electronic în Republica Moldova
ÎNCHEIERE:
Astfel am încercat sa va prezînt un model care sper sa va ajute sa întelegeti mecanismul de plati electronice privit din perspectiva comerţului electronic: componente, actorii implicati, cerînte, modul de functionare şi chiar o ponderare a costurilor. Daca în casetele explicative ce însotesc articolul prezînt o solutie (practic mai multe solutii bazate pe Payflow Pro) software ce permite întegrarea mecanismului de plata electronica într-un şit de comerţ electronic, navigand pe web pe la lînk-urile recomandate veţi vedea ca exista multe alte produse software, solutii sau servicii la care ati putea apela.
Comerţul prin Internet (atat B2B cat şi B2C) la scara mondiala va ajunge la 6.800 miliarde $ în 2004, afirma cercetatorii de la Forrester Research. America de Nord işi va lua partea leului dar domînatia ei va scadea pe fondul cresterii mai pronuntate a tarilor din Aşia şi Europa de Vest.
BIBLIOGRAFIE:
1.www.getit.at/.advertising
2.www.academiainternet.ro
3.www.efinance.ro
4.www.infosmd.com
5.www.neu.com
6.www.constient.ro
7.www.design.md
8.www.1to1.com
9.www.lazescu.monitorul.ro
10.www.pcmagazine.ro
11.www.agora.ro
12.www.zingan.com
13.www.moldinfonet.md
14.www.moldtelecom.md
15.www.dnt.md
16.www.ad.md
17.www.dotcom.ro
18.www.iatp.md
Întroducere:
Combaterea contrabandei într-adevăr constituie o sarcină de o importanţă deosebită. La etapa actuală starea dezastruoasă a economiei naţionale nu permite nici o eludare a cetăţenilor de la achitarea diferitor taxe şi impozite, aceasta constituind principalul mijloc de venituri statale. Achitarea accizelor vamale este o obligaţie constituţională (art.58 Constituţiei RM), precum şi un comportament normal a cetăţenilor în cadrul ţărilor dezvoltate – o conduită ce trebuie să se obişnuiască şi în Republica Moldova. Însă, din păcate, actualmente nu se poate afirmat că conduita persoanelor ce trec frontierele RM se caracterizează cu o respectare întrutotul a regulilor vamale.
Plan:
1. Dispoziţii preliminare
2. Aspect internaţional
3. Obiectul infracţiunii
4. Latura obiectivă
5. Contrabanda calificată
6. Latura subiectivă
7. Subiectul infracţiunii
8. Articolul 75 CP şi alte delicte
Încheiere:
Iată am ajuns spre finele lucrării. În referatul respectiv s-a încercat a fi examinate toate, după posibilităţi, aspecte teoretice a unei componenţe de infracţiuni complexe cum este contrabanda, pentru aceasta arătîndu-se interpretările doctrinale în domeniul, inclusiv în contextul internaţional şi a unor infracţiuni şi contravenţii asemănătoare (subiectele 2 şi 8 a tezei). Astfel, s-au examinat toate elementele componenţei, adică în accepţiunea clasică – obiectul, subiectul, latura obiectivă şi cea subiectivă.
Bibliografie selectivă:
1) Constituţia Republicii Moldova
2) Codul Penal al Republicii Moldova
3) Codul cu privire la contravenţiile administrative al Republicii Moldova
4) Codul Vamal al Republicii Moldova
5) Legea RM nr.99-XIV din 22.VII.98 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.84 din 10.IX.98)
6) Legea RM nr.108-XIII din 17.V.94 cu privire la frontiera de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.12 din 03.XI.94)
7) Legea RM nr.110-XIII din 18.V.94 privind controlul asupra armelor individuale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.4 din 08.IX.94)
8) Hotărîrea Curţii Supreme de Justiţie a RM despre practica judiciare pe cauzele privind contrabanda şi contravenţiile administrative nr.9 din 10.VII.97
9) Dosarul nr.2-116/96 din Curtea Supremă de Justiţie a RM
10)Dosarul nr.2-116/96 din Curtea Supremă de Justiţie a RM
11) I. Pitulescu, "Al treilea război mondial. Crima organizată,” Editura "ALL,” 1997.
12) F. Sandu, "Contrabanda – componenta a crimei organizate” Editura "ALL,” 1997.
13) A. Borodac, "Curs de drept penal.Vol.I” Chişinău, "Ştiinţa,” 1996.
14) I. Macari, "Dreptul penal al RM. Partea specială. Ciclu de prelegeri ” Chişinău, 1998.
15) Сучков Ю.И. "Контрабанда и ответсвенность" Калининград, "Книжное издательство" 1976.
16) Скуратов Ю.И. "Комментарий к Уголовному Кодексу РФ" Москва "Норма•М-Норма", 1996.
17) Пономарев П.Г. "Наркомания и наркобизнес", Москва, "Новый Юристъ", 1998.
18) Дьяков С.В. "Ответственность за государственные преступления", Москва, "Юридическая литература", 1988.
19) Здравомыслов Б.В. "Уголовное право РФ. Особенная часть" Москва, "Юристъ", 1996.
20) Курляндский В.И., Карпушин М.П. " Ответственность за государственные преступления. Часть вторая. Иные государственные преступления", Москва, "Юридическая литература", 1965.
21) Curier Legislativ. Legislaţie vamală şi valutară. Editura "Forum”, Bucureşti, nr.16/1997.
22) G. Ciubuc "Combaterea contrabandei – o sarcină de o importanţă deosebită”, Legea şi Viaţa nr.1/1999.
23) Павел Янь, « Уголовная ответственность за таможенные нарушения», Закон нр. 3/1994.
24) В. Михайлов, «Новое в уголовной ответственности за контрабанду и незаконные сделки с валютными ценностями », Закон нр. 11/1994.
25) В. Варин, «Экономические преступления в новом УК», Закон нр. 9/1997.
26) Т. Брынзяну, «Контрабанда – под прицелом закона», Таможеный Вестник нр. 20/20.10.1997.
27) Л. Кузнецова, «О квалификации контрабанды,», Советская Юстиция, нр. 21/1983
28) В. Лукьянов, «Значение объекта и предмета для квалификации контрабанды », Вестник ЛГУ, выпуск 4, нр. 24/1985
29) В. Егиазарова, «Ответственость за нарушения таможеных правил», Хозяйство и право нр. 5,6/1998
30) А. Федосеев, «Понятие контрабанды по советскому таможенному и уголовному праву», «Правоведение», нр.1/1962.
Întroducere:
Trecerea la o economie de piaţă interacţionează, tot mai mult cu intensificarea producţiei sociale-municipale, cu folosirea deplină a rezervelor interne a întreprinderii, îmbunătăţirea calităţii lucrurilor în toate domeniile şi verigile structurile economice.
În realizarea acestor măsuri un loc deosebit îl ocupă în Republica Moldova şi în alte ţări alimentaţia publică nu de alt fel este baza formării ofertei de mărfuri alimentare.
Cuprins:
1.0.0. Caracteristica economică a AOCOOP-lui Chişinău
2.0.0. Circulaţia mărfurilor şi a producţiei în alimentaţia publică a cooperaţiei de consum AOCOOP – lui Chişinău
2.0.1. Circulaţia mărfurilor, componenţa şi importanţa ei
social-economică în AOCOOP – Chişinău
2.0.2. Tendinţele de dezvoltare a circulaţiei mărfurilor în
Alimentaţia publică
2.0.3. Analiza producţiei mărfurilor la întreprinderele
AOCOOP-Chişinău:
a. producţiei proprie;
b. mărfuri procurate.
3.0.0. Pronosticarea volumului şi structurii circulaţiei mărfurilor în alimentaţia publică
Concluzii, opinii şi propuneri:
Cooperaţia de consum activează şi se dezvoltă ca formaţiune social-economică, conform legilor economice şi sociale.
Activitatea economică a cooperaţiei de consum în domeniu alimentaţiei publice totuşi se desfăşoară în condiţii de piaţă foarte grele şi rigide. Însăşi că rămîne un domeniul foarte important al cooperaţiei de consum din republică, îndeplinind funcţiile sale social-*economice în a satisface necesităţile populaţiei în produse alimentare.
Introducere:
Prezenţa statului în economie este puternic legată de importanţa
intervenţiei bugetare. În epoca liberalismului economic (sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea) principiul "laiser faire” era stăpân şi economiştii nu se preocupau de incidenţele economice ale bugetului. Liberul joc al forţelor economice impune, pentru funcţionarea economiei, neutralitatea finanţelor publice, statului interzicîndu-i-se utilizarea cheltuielilor publice ca instrument de intervenţie în economie.
Cuprins:
Capitolul I Cheltuielile publice – strategie de implementare a politicii statul
1.1 Abordări teoretice privind cheltuielile publice
1.2 Implementarea strategiei statului privind cheltuielile publice
1.3 Analiza cheltuielilor publice: nivel, structură, dinamică
1.4 Eficienţa cheltuielilor publice
Capitolul II Particularităţile finanţării cheltuielilor publice locale (în baza materialelor raionului Nisporeni)
2.1 Rolul finanţelor publice locale în consolidarea autonomiei locale la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale
2.2 Delimitarea efectuării cheltuielilor publice pe tipuri de bugete
2.3 Finanţarea serviciilor publice – obiectivul prioritar al bugetului UAT
Capitolul III Comparabilitatea modalităţilor de calculare a cheltuielilor publice în diverse ţări
3.1 Noi abordări în finanţarea cheltuielilor publice
3.2 Metode de finanţare a cheltuielilor publice în Republica Moldova
Concluzii şi recomandări:
În Republica Moldova, ţară cu venituri publice comparativ mici, se atestă o insuficienţă de mijloace financiare pentru realizarea, în măsura necesară, a funcţiilor statului atât la nivel central, cât şi la cel local. Ca urmare gradul descentralizării fiscale fluctuează, ceea ce este cauzat de circunstanţe obiective. Ca exemplu poate fi adus faptul că povara datoriei externe a impus necesitatea concentrării resurselor financiare publice într-o perioadă limitată de timp pentru onorarea obligaţiunilor internaţionale ale Republicii Moldova. Realizarea programelor investiţionale, din contra a condiţionat direcţionarea unor resurse financiare importante la gazificare, aprovizionare cu apă potabilă şi alte obiective strategice de ordin naţional.
Bibliografie:
1. Constituţia Republicii Moldova, Chişinău, 1994.
2. Carta Europeană a Autonomiei Locale, Strasbourg, 15 octombrie 1985 (în vigoare pentru RM de la 1 februarie 1998).
3. Clasificaţia bugetară, ed. a II-a, modificată şi completată, Chişinău (S.N.),1999.
4. Direcţiile principale ale politicii bugetar-fiscale şi cadrul de cheltuieli pe termen mediu (2006-2008).
5. Indicaţii metodologice privind elaborarea bugetelor unităţilor administrativ- teritoriale pe anul 2006 şi estimările pentru 2007-2009 nr. 02/2-07,din 9.06 2005, Ministerul Finanţelor al RM.
6. Legea privind organizarea administrativ- teritorială a Republicii Moldova nr 764-XV,27 decembrie 2001.
7. Legea privind administraţia publică locală, nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006.
8. Legea privind descentralizarea administrativă, nr.435-XVI din 28 decembrie 2006.
9. Legea privind finanţele publice locale, nr.397-XV din 16 octombrie 2003
10. Legea bugetului de stat pe anul 2003,nr.1463-XV din 15.11.2002.
11. Legea bugetului de stat pe anul 2004,nr.474-XV din 27.11.2003.
12. Legea bugetului de stat pe anul 2005,nr.373-XV din 11.11.2004.
13. Legea bugetului de stat pe anul 2006,nr.291-XVI din 16.11.2005.
14. Legea bugetului de stat pe anul 2007, nr.348-XVI din 23.11.2006.
15. Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, nr.847-XIII din 24 mai 1996.
16. Nota explicativă la proiectul bugetului pe anul 2004; pe anul 2005; pe anul 2006; pe anul 2007.
17. Cadrul de cheltuieli pe termen mediu pe anii 2007-2009.
18. Descentralizarea fiscală. Provocări pentru Republica Moldova, Tatiana Manole,Mihai Perebinos, Valentina Badrajan,aurelia Porumbescu, Viorel Furdui, editura Epigraf,2006.
19. Bugetarea şi elaborarea politicilor, lucrările SIGMA nr.8,ed.FDSC,Bucureşti,
2000
20. Metode administrative moderne, proiectul TACIS,Chişinău, 2002.
21. Finanţe publice, note de curs, Doina Leonte, Mariana-Cristina Cioponea, ed.fundaţiei Romania de mâine,Bucureşti,2001.
22. Administrarea finanţelor publice locale, Emil Bălan,ed. Lumina Lex,1999.
23. Economie şi finanţe publice, Nicolae Hoanţă, ed. Polirom,2000.
24. Analiza sistemului finanţelor publice locale în Republica Moldova,Veaceslav Ioniţă, ed.TISH,Chişinău,2003.
25. Servicii publice locale: problematici, recomandări, Vitor Mocanu, ed.TISH, Chişinău, 2003.
26. Servicii publice, Ioan Alexandru, Lucia Matei, editura economică,2000.
27. Descentralizarea serviciilor publice, Victor Mocanu, Chişinău,2001.
28. Serviciile publice, Ion Paladi, Chişinău, 1998.
29. Finanţele publice, Angela Secrieru, ed. Epigraf,2004.
30. Cheltuielile pentru învăţământ în condiţiile deficitului bugetar în Republica Moldova, Rodica Hîncu, Chişinău,2004.
31. Finanţele publice locale, Tatiana Manole, ed. Epigraf,Chişinău, 2003
32. Finanţe publice, Iulian Văcărel,ediţia a V-a, ed didactică şi pedagogică, R.A,2006.
33. Dreptul finanţelor publice, Vasile Iancu, Bucureşti, 2004.
34. Finanţe publice, tatiana Moşteanu, ed.Universitară, Bucureşti, 2004.
35. Buget şi trezorerie publică, Tatiana Moşteanu, tribuna economică, Bucureşti,2002.
36. Metodologia planificării bugetare: elaborare de buget, Ludmila Cobzari, Tatiana Manole,Chişinău, 2004.
37. Finanţe publice, Iulian Văcărel, Bucureşti,1997.
38. Finanţe publice: teorie şi aplicaţii, Tatiana Manole, Chişinău, 1998.
39. Evaluarea cheltuielilor publice şi responsabilităţi financiare, raport asupra Performanţei Managementului Financiar Public, iunie 2006.
40. Musgrave R.A., Musgrave P.V., Public Finance in Theory and Practice, New-York, Mc Graw-Hill,1989.
41. Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2003.
42. Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2005.
43. Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2006.
INTRODUCERE:
Cele trei probleme fundamentale ale oricărui sistem economic de organizare a societăţii (ce, cum şi pentru cine?) sunt soluţionate în mod diferit, cu mijloace şi metode specifice, aşa cum rezultă din analiza evoluţiei economiei moderne. În managementul de bază şi la nivel mijclociu se operează cu două noţiuni: oferta şi cererea. Noi "oferim” şi piaţa "cere” sau viceversa depinde în care parte a firmei ne aflăm. În cadrul acestei lucrări se va examina rolul pieţei, al cererii şi ofertei în soluţionarea acestei triade.
Cuprins:
1. CEREREA
2. OFERTA
3. ECHILIBRUL DINTRE CERERE ŞI OFERTĂ
4. MODALITĂŢI DE FOLOSIRE A CURBELOR DE CERERE ŞI OFERTĂ
5. INTERVENŢIA GUVERNULUI ÎN ECONOMIE UTILIZÂND CORELAREA DINTRE CERERE ŞI OFERTĂ
ÎNCHEIERE:
Piaţa reprezintă spaţiul economico-geografic unde se confruntă, la un moment dat, ofertele şi cererile unui bun economic, împreună cu ansamblul agenţilor economici şi factorilor care influienţează starea şi evoluţia lor. Ea include, deci, un anumit obiect, un cadru spaţial şi temporal de referinţă, o stare de confruntare dintre cererea şi oferta bunului care face obiectul său şi un anumit "public” care influienţează transformarea acestei confruntări în acte de vînzare-cumpărare. Rezultă că o piaţă se particularizează prin:
BIBLIOGRAFIE:
1. Eugeniu Hrişcev, "Managementul firmei”, Complexul editorial-poligrafic al A.S.E.M., Chişinău, 1998.
2. Vasile Munteanu, George Medrihan ş.a., "Marketing pentru toţi”, Editura Uniunii Scriitorilor, Editura "Meridianul 28”, 1996.
3. Nicolae Postăvaru, "Curs de marketing”, Editura Bucureşti, 1997.
4. Demetrescu, M.,C., "Mecanismele decizionale în marketing”, Editura Politică, Bucureşti, 1993.
5. Patriche, D., "Marketing industrial”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977
6. Adriana Bădescu, "Management”, Editura Bucureşti: Nemira, 1998
Introducere:
Activitatea economică şi organizarea producţiei în condiţiile economiei de piaţă în linii mari se reglează prin oscilaţii permanente ale cererii şi ofertei şi prin valoarea lor concentrată. Analiza categoriilor de cerere şi ofertă, starea de echilibru a pietii şi oscilatiile acestea alcătuiesc obiectul analizei sistemului economic de piaţă.
Un rol important în economia modernă îl ocupă piaţa cu mecanismele ei, studierea cărora permite naşterea interrelaţiilor dintre producţie şi consum, strategia dezvoltării economice, relaţiile dintre agenţi economici
Cuprins:
Compartimentul I
1.Cererea de consum - conţinut, condiţii de manifestare
1.1. Cererea de mărfuri şi principalele ei componente:
cererea de bunuri de consum şi cererea de bunuri de producţie
1.2.Elasticitatea, rigiditatea şi plasticitatea cererii de mărfuri
2.1. Oferta de mărfuri şi principalele ei componente:
oferta de bunuri de consum; oferta de bunuri de producţie
Compartimentul II
Aşezarea geografică şi caracteristica economică a fabricii de conserve
Concluzii şi propuneri:
În procesul de investigare a cererii este necesar să se apeleze la diferite tehnici şi metode. Utilizarea doar a unei metode nu permite surprinderea fenomenului în ansamblul său. În plus, de la o metodă la alta, rezultatele prezintă abateri apreciabile. Reiese că pentru a ajunge la concluzii pertinente privind categoria cercetată – cererea – este necesară compararea, corelarea şi corectarea rezultatelor obţinute prin utilizarea diferitelor metode.
Bibliografie:
1. Eugeniu Hrişcev, “Managementul firmei”, Complexul editorial-poligrafic al A.S.E.M., Chişinău, 1998.
2. Nicolae Postăvaru, “Curs de marketing”, Editura Bucureşti, 1997.
3. Demetrescu, M.,C., “Mecanismele decizionale în marketing”, Editura Politică, Bucureşti, 1993.
4. Patriche, D., “Marketing industrial”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977
Introducere:
Apariţia schimbului de bunuri şi evoluţia acestuia a dat naştere la piaţă.Ea a apărut ca urmare a dezvoltării diviziunii sociale a muncii, prin viziunea care sa realizat între producător şi consumator.Această separare a determinat că bunurile produse să ajungă de la producător la consumator prin intermediul pieţei. Piaţa, este aşadar o categorie economică complexă, ce reflectă totalitatea relaţiilor de vînzare – cumpărare care au loc în societate, în interacţiunea lor, în strînsă legătură cu spaţiul economic în care au loc. Piaţa este locul întîlnirii a ofertei vînzătorilor şi cererii consumatorilor, a confruntării dintre ele. Deci, pe piaţă se reflectă raporturile reale dintre producţie şi consum, prin intermediul categoriilor relative de cerere şi ofertă şi a categoriilor de preţ.
Cuprins:
1. Cererea şi oferta ca formă de legătură şi coordonare a activităţii agenţilor economici
2. Cererea
2.1 Concepţie. Legea cererii.
2.2 Factorii de influeţă asupra cererii.
2.3 Cererea pieţii.
2.4 Noţiuni despre elasticitatea cererii.
Factorii care determină elasticitatea ofertei.
3. Oferta.
3.1 Concepţie.Legea ofertei.
3.2 Factorii de influenţă asupra ofertei
3.3 Noţiuni despre elasticitatea ofertei .
Factorii care determină elasticitatea ofertei.
4. Echilibrul pieţei. Interacţiunea ofertei cu cererea.
5. Aplicarea teoriei cererii şi ofertei.
CONCLUZIE:
În această lucrare am avut în vedere faptul că, rezultatele folosirii resurselor se prezintă ca oferta, ţn timp ce nevoile umane se prezintă sub forma cererii. Cele două laturi ale pieţei au fost analizate la început ca variabile dependente de diferiţi factori, îndeosebi de modificarea preţului. Avînd fiecare în parte determinări specifice, cererea şi oferta se leagă şi se confruntă permanent între ele după anumite reguli.
Bibliografie:
1. E. Cara , I. Pîrţachi
"Microeconomie aplicată”- Partea 1
ASEM Chişinău 1998
2. Niţa Dobrota
"Economia Politică”
Ed. Economică Bucureşti 1997
3. Gheorghe Creţoiu
"Economie Politică”
Bucureşti 1995
4. Elena Cara
"Microeconomie”
Chişinău 1996
5. Zbîrciog Valeriu
"Microeconomie”
Chişinău ASEM 1996
