Teza de an - Dreptul 2 - ID:00291 - Volum 31 pagini
Categoria : Stiinte juridice
Pentru a procura integral lucrarea contactați-ne! (+373) 68 484 557
INTRODUCERE:
În literatura juridică esenţa dreptului este întîlnită foarte des mai ales cînd vorbim despre drept în general, apariţia şi dezvoltarea lui, despre principiile sale, funcţii şi aşa mai departe. În opinia unor autori dreptul este definit ca: ”Dreptul se poate naşte numai şi nici nu se poate închipui decît în stat. În afară de stat nu există nici un fel de drept, fiindcă acesta este un institut eminamente politic, el este carne din carnea şi sînge din sîngele statului. Orice drept este o bucată de stat – şi conţine, ca să zicem aşa, o părticică din puterea publică a statului”.
Planul tezei de an:
1. Noţiuni generale privind esenţa dreptului. Drept obiectiv şi drept subiectiv.
2. Legităţile istorice de dezvoltare a dreptului. Factorii de configurare a dreptului.
3. Funcţiile dreptului. Principiile dreptului.
Concluzii:
În fine menţionînd apartenenţa esenţei dreptului am ajuns la concluzia, că dreptul prin sine reprezintă un ansamblu de reguli de conduită, general obligatorie care are ca scop elucidarea principalelor idei călăuzitoare despre viaţa socială, politică, culturală. Examinînd subiectele de mai sus putem să ne facem o opinie privind esenţa dreptului. Aşadar, dreptul avînd două laturi: cea obiectivă şi cea subiectivă, are la baza sa unele concepţii privind conceptul dreptului:
Bibliografie:
1. Aristotel, Politica, Bucureşti 1996;
2. Avornic Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău 1996;
3. Baltag D., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău 1997;
4. Boboş Gh., Teoria generală a statului şi dreptului, Bucureşti 1993;
5. Ceterchi I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti 1993;
6. Ciobanu Dan, Introducere în studiul dreptului, Iaşi 1993;
7. Constituţia Republicii Moldova, Chişinău 1994;
8. Craiovan Ion, Teoria generală a dreptului, Bucureşti 1997;
9. Creţu V., Bazele statului şi dreptului RM, Chişinău 1997;
10. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Chişinău 1996;
11. Djuvara M., Teoria generală a dreptului, Bucureşti 1995;
12. Dogaru Ion, Elemente de teorie generală a dreptului, Craiova 1994;
13. Dvoracek M., Teoria generală a dreptului, Iaşi 1996;
14. Filmer R.; Patriarhul, Bucureşti 1996;
15. Hegel, Principiile filozofiei a dreptului, Bucureşti 1989;
16. Jean Jaques Rousseau, Contractul social, Bucureşti 1992;
17. Marx, Teoria statului, Moscova 1982.
18. Negru Boris, Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău 1999;
19. Platon, Legile, Bucureşti 1996;
20. Popa N., Teoria generală a dreptului, Bucureşti 1996;
21. Popa V., Dreptul public, Chişinău 1998;
22. Popescu A., Teoria dreptului, Bucureşti 1999;
În literatura juridică esenţa dreptului este întîlnită foarte des mai ales cînd vorbim despre drept în general, apariţia şi dezvoltarea lui, despre principiile sale, funcţii şi aşa mai departe. În opinia unor autori dreptul este definit ca: ”Dreptul se poate naşte numai şi nici nu se poate închipui decît în stat. În afară de stat nu există nici un fel de drept, fiindcă acesta este un institut eminamente politic, el este carne din carnea şi sînge din sîngele statului. Orice drept este o bucată de stat – şi conţine, ca să zicem aşa, o părticică din puterea publică a statului”.
Planul tezei de an:
1. Noţiuni generale privind esenţa dreptului. Drept obiectiv şi drept subiectiv.
2. Legităţile istorice de dezvoltare a dreptului. Factorii de configurare a dreptului.
3. Funcţiile dreptului. Principiile dreptului.
Concluzii:
În fine menţionînd apartenenţa esenţei dreptului am ajuns la concluzia, că dreptul prin sine reprezintă un ansamblu de reguli de conduită, general obligatorie care are ca scop elucidarea principalelor idei călăuzitoare despre viaţa socială, politică, culturală. Examinînd subiectele de mai sus putem să ne facem o opinie privind esenţa dreptului. Aşadar, dreptul avînd două laturi: cea obiectivă şi cea subiectivă, are la baza sa unele concepţii privind conceptul dreptului:
Bibliografie:
1. Aristotel, Politica, Bucureşti 1996;
2. Avornic Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău 1996;
3. Baltag D., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău 1997;
4. Boboş Gh., Teoria generală a statului şi dreptului, Bucureşti 1993;
5. Ceterchi I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti 1993;
6. Ciobanu Dan, Introducere în studiul dreptului, Iaşi 1993;
7. Constituţia Republicii Moldova, Chişinău 1994;
8. Craiovan Ion, Teoria generală a dreptului, Bucureşti 1997;
9. Creţu V., Bazele statului şi dreptului RM, Chişinău 1997;
10. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Chişinău 1996;
11. Djuvara M., Teoria generală a dreptului, Bucureşti 1995;
12. Dogaru Ion, Elemente de teorie generală a dreptului, Craiova 1994;
13. Dvoracek M., Teoria generală a dreptului, Iaşi 1996;
14. Filmer R.; Patriarhul, Bucureşti 1996;
15. Hegel, Principiile filozofiei a dreptului, Bucureşti 1989;
16. Jean Jaques Rousseau, Contractul social, Bucureşti 1992;
17. Marx, Teoria statului, Moscova 1982.
18. Negru Boris, Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău 1999;
19. Platon, Legile, Bucureşti 1996;
20. Popa N., Teoria generală a dreptului, Bucureşti 1996;
21. Popa V., Dreptul public, Chişinău 1998;
22. Popescu A., Teoria dreptului, Bucureşti 1999;
