Teza de licenta - Terorismul - ID:00368 - Volum - 91 pagini
Categoria : Stiinte juridice
Pentru a procura integral lucrarea contactați-ne! (+373) 68 484 557
INTRODUCERE:
Fenomenul terorismului nu constituie o apariţie nouă în societatea contemporană, proporţiile, însă, respectivului fenomen ne demonstrează că în ultimele decenii acest nivel a crescut, atingând cifre impunătoare.
Cuprins:
CAPITOLUL I.APARIŢIA TERORISMULUI (scurt istoric)
CAPITOLUL II.NOŢIUNEA, CAUZELE ŞI CLASIFICAREA TERORISMULUI
2.1 Definirea terorismului internaţional
2.2 Caracteristicile terorismului (internaţional)
2.3 Cauzele terorismului
2.4 Clasificarea terorismului
CAPITOLUL III.INFRACŢIUNILE CONVENŢIONALE CE APAR CA MANIFESTĂRI ALE TERORISMULUI INTERNAŢIONAL
3.1 Istoricul reglementărilor de drept internaţional
cu privire la prevenirea şi reprimarea terorismului internaţional
3.2 Infracţiunile comise împotriva persoanelor care se bucură de protecţie internaţională, inclusiv agenţii diplomatici
3.3 Deturnarea ilicită a aeronavelor de la cursa lor normală
3.4 Luarea de ostatici
ÎNCHEIERE:
Terorismul internaţional constituie o acţiune reprobabilă indiferent de forma în care el s-a manifestat şi se manifestă prin faptul că rezultatele acestor acţiuni se răsfrîng asupra unor persoane inocente sau chiar state care nu au legătură în cauză care a determinat violenţa, terorismul se înscrie ca un fenomen îngrijorător, de natură a aduce elemente de tensiune internaţională
BIBLIOGRAFIE:
1. Anghel Ion M., Anghel Viorel, Răspunderea în dreptul Internaţional, Editura Lumina-Lex. Bucureşti, 1998;
2. D. Bindschedler, Reconsideration du droit des conflits armes. Centre Europeen de la Dotation Carneigie, geneve, 1969;
3. Creţu Vasile, Dreptul internaţional penal, Editura Societăţii Tempus, Bucureşti, 1996;
4.Cloşcă Ionel, Ion Suceavă, Drept internaţional umanitar, editura, “Sansa” – SRL, Bucureşti, 1992;
5. Grigore Geamănu, Dreptul internaţional şi infracţiunile internaţionale, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1977;
6. Alexandru Gorbovschii, Semionov Iulian, Zacrîtîe straniţî istorii, Editura Mîsli, Moscova, 1988;
7. Grigore Geamănu, Drept internaţional public, vol.- II, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983;
8. L. Leprince-Rinquet, Le grand Merdier – On l’epoir pour demain ?, ed. Flammarion, Paris, 1978;
9. Mitterand Francois, Politique-2 1977-1981, Ed. Fayard, Paris, 1981;
10. Marţian Niciu, Dreptul internaţional public, Editura “Chemarea”, Iaşi, 1993;
11. Ronald Payne, Mossad, istoria secretă, Editura “Coleseum”, Bucureşti , 1997;
12. Dominique Pelessy, Sans foi ni loi , Essai sur le bou leversement des valeurs, ed. Fayard, Paris, 1995;
13. Maria Mona Pivniceru, Răspunderea penală în dreptul internaţional public, Editura, Bucureşti, 1999;
14. Dumitra Popescu, Drept internaţional public, Editura ;
15. Jean-Marie Pontier, Charles Deblash, La Societe francaise, 3-e edition, Lyon, 1995;
16. Jacques Soppelsa, Lexique de geopolitique, ed. Dalloz, Paris, 1998;
17. Gheorghe Arădăvoaice, Laurenţiu Dan Niţă, Terorism, antiterorism, Editura ANTET, Oradea, 1997;
18. O. Balan, terorismul crimă internaţională, Academia de Poliţie “Ştefan cel Mare”, Chişinău 1998;
19. I. Blişcenco, N. Jdanov, Terorism v mejdunarodnom prava, Moscova, 1984;
20. Ion Bodunescu, Flagelul terorismului internaţional, Editura Militară, Bucureşti, 1978;
21. Eric David, Le terorisme en droit international, Comunicare în cadrul Colocviului de la Bruxelles, din 1973;
22. Edward Hyams, Terrorist and Terrorism, Londra, 1975;
23. Brian M. Jenkins, “International Terrorism. A new mode of conflict”, International Terrorism and World Security, Londra, 1975;
24.gerges Levasseur, Les aspectes represifs du terrorisme internaţtional, Pedone, Paris, 1977;
25. Jay Mallin, “The Terrorisme as a Military Weapon”, International Terrorism in the contemporany World, Ed. by M.H. Livingston, Gneenwood Press, Londra, 1978;
26. Pierre Martens, “L’introuvable acte de terrorisme, Reflexions sur la definition et la repression du terrorisme”, Centre de Droit International, Institut de Sociologie, Universite de Bruxelles, 1974;
27. Ioan V. Maxim, Terorismul, Cauze, efecte şi măsuri de combatere, Editura Politică, Bucureşti, 1989;
28. Friederich Nacker. Terreur et terrorisme, Ed. Flammarion, Paris, 1976;
29. Albert Parry, Terrorisme from Robespierre to Arafat, Washington, 1979;
30. A. Sotille, Le terrorisme international, Recueil des cours de l’Academie de Droit International, Haga, 1938;
31. Paul Wilkinson, Political terrorism, De tester and A. Sobel, Londra, 1974;
32. A. Yonah, A.S. Nanes, Legislative responses toterrorisme, Martinus Nijhoff Publishers, 1986;
33. O Balan, Terorismul – flagelul internaţional, Revista “Legea şi viaţa” nr. 8, 1997;
34. Georges Levasseur, Les crimes contre l’humanite et le probleme de leur prescription, Extrait du Journal du Droit International, Ed. Techaiques S.A. Paris, nr.2/1966;
35.V.V. Pela, La Cour Penale Internationale et la represion du terrorisme, in Revue de Droit Penal et de Criminologie nr.4, avril, 1938;
36. Liliana Pungă. Mejdunarodnîi terorizm, Pricinî ego proiavlenia. Revista “Legea şi viaţa”, nr. 4, 1997;
37. Paul Wilkinson, terrorisme: Motivations etcauses. Comentaire N. 53. Publication du Service Canadien du renseignement du securite, janvier 1995;
38. Gerald Sauhier, “La fin du delit politique”, Le Monde, 12 nov, 1976;
39. Jean Salman “La convention europeene pour la repression du terrorisme. Un vrai pas en arriere”, Journall des tribunaux, 24 sept., 1977;
40. Relaţii internaţionale, Documente, Noua ordine internaţională, vol-I, Editura Politică, Bucureşti, 1983;
41. Terrorism in the United States. Terrorist Reesearch and Analitical Center National Security Division, 1993;
42. Terrorism Group Profiles, U.S. Guverment Printing Office, Washington D.C. 20402, 1989;
43. Terrorism in the United States. Terrorist Reesearch and Analitical Center National Security Division, 1994;
44. Guide pour la lutte contre le terrorisme international, Lyon, octobre, 1995;
45. Materialele Colocviului al 10-lea al O.I.P.C. – INTERPOL, dedicat terorismului internaţional, Lyon , 17-19 octombrie, 1995;
46. Jurnal oficial al Societăţii Naţiunilor, partea II-a , decembrie 1934;
47. Comsomoliscaia pravda, Moscova,, 24 septembrie, 1997;
48.Comsomoliscaia pravda, Moscova, 23 decembrie 1997;
49. Revista “Ăho planetî” nr. 23, Moscova, 7 iunie, 1997;
50. Revista “Soldhier of fortune”, nr. 1 Moscova, 1994;
51. Revista americană Newsweek, 20 ianuarie, 1997;
52. Encyclopadia Universalis, Le Monde au present, France, 1994;
53. Le Grand Robert de la langue francaise. Dictionnaire alphabetiwue et analogique de la langue francaise. Deuxieme edition. Tomme IX, Suc-Z, Paris, 1992;
54. Grand Larousse Universel, Tome 14. Paris, 1993;
55. Dicţionar Diplomatic. Editura politică, Bucureşti, 1979;
56. Dicţionar Petit Larouse, Ediţia 33, Paris, 1967;
57. Dicţionar Politic, Editura Politică, Bucureşti, 1975;
58.Dicţionar filozofic, ediţia a 5-a Editura “Politicescaia literatura”, Moscova, 1987.
ACTE NORMATIVE
1. Rezoluţia primei Conferinţe de unificare a dreptului penal adoptată la Varşovia 1927;
2. Rezoluţia Conferinţei a 2-a de unificare a dreptului penal adoptată la Bruxelles 1930;
3. Rezoluţia Conferinţei de unificare a dreptului penal adoptată la Paris 1931;
4. Rezoluţia Conferinţei de unificare a dreptului penal adoptată la Madrid 1934;
5. Rezoluţia Conferinţei de unificare a dreptului penal adoptată la Copenhaga 1935;
6. Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea terorismului adoptată la Geneva la 16 noiembrie 1937;
7. Convenţia pentru înfiinţarea unei Curţi penale internaţionale adoptată la Geneva 16 noiembrie 1937;
8. Convenţia cu privire la relaţiile diplomatice, adoptată la Viena în 1961;
9. Convenţia privind aviaţia civilă internaţională de la Chicago din 1944;
10. Convenţia privind infracţiunile şi alte anumite acte ce survin la bordul aeronavelor, semnată la Tokio la 14 septembrie 1963;
11. Convenţia pentru reprimarea capturării ilicite a aeronavelor, semnată la Haga la 16 decembrie 1970;
12. Convenţia pentru reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securităţii aviaţiei civile adoptată la Montreal la 23 septembrie 1971;
13. Convenţia asupra prevenirii şi reprimării infracţiunilor împotriva persoanelor care se bucură de o protecţie internaţională, inclusiv agenţii diplomatici New-Yorc 14 decembrie 1973 aprobată prin rezoluţia Adunării Generale 3166/XXVIII;
14. Convenţia internaţională împotriva luării de ostatici adoptată la Adunarea Generală a O.N.U la New Yorc, la 17 decembrie 1979, prin Rezoluţia 34/146;
15. Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea actelor de terorism care îmbracă forma delictelor împotriva persoanei, precum şi acţiunile de forţă conexe acestor delicte, dacă aceste acte au o consecinţă internaţională, adoptată la Washington, la 2 februarie 1971 în Cadrul Organizaţiei Statelor Americane;
16. Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1977;
17. Rezoluţia 3034/XXVIII/1972; 40/61/ 1985; Doc. O.N.U. A/C 6/ 418, 2 nov. 1972;
18. Convenţia internaţională împotriva recrutării folosirii, finanţării şi instruirii de mercenari adoptată în cadru ONU 1989;
19. Convenţia privind securitatea personalului Naţiunilor Unite şi a celui asociat New Yorc, 1994;
20. Convenţia pentru reprimarea actelor ilicite împotriva siguranţei navigaţiei maritime adoptată la 10 martie la Roma;
21. Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite împotriva siguranţei platformelor fixe situate pe platoul continental adoptată la 10 martie la Roma;
22. Rezoluţia Adunării Generale a ONU, nr. 40/61 din 1985;
23. Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 3034/XXVII din 1972 ;
24. Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 31/102 din 15 decembrie 1976;
25. Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 34/145 din 1979;
26. Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 39/159 din 1984;
27. Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 40/161 din 1 decembrie 1985;
28. Documentul Final al Reuniunii de la Madrid din 1980;
29. Documentul Final al Reuniunii internaţionale de la Sherm-El-Shekn din 13 martie din Egipt;
30. Planul de Măsuri adoptat la Conferinţa de la Paris 31 iulie 1996;
31. Ghidul de luptă contra terorismului internaţional revizuit la al zecelea colocviu, dedicat terorismului internaţional din 17-19 octombrie 1995;
32. Protocolul privind lupta cu actele ilegale de violenţă în aeroporturile care deservesc aviaţia civilă internaţională din 24 februarie 1988, Montreal;
33. declaraţia privind măsurile de lichidare a terorismului internaţional aprobată prin rezoluţia a ONU din 9 decembrie 1994;
34. Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare adoptată la 3 martie 1980 la Viena;
35.Convenţia privind marcarea substanţelor explozive plastice în scopul descoperirii lor, Montreal din 1 martie 1991;
36. rezoluţia AG. a ONU nr. 46/51 din 1991;
37. Declaraţia cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale adoptată de AG. a ONU la 14 decembrie 1960, prin Rezoluţia nr. 1516/XV;
38. Rezoluţia AG. a ONU nr. 3103/XXVIII;
39. Rezoluţia Adunării Generale a ONU, nr. 3328/XXIX;
40. Protocolul I din 8 iulie 1977 de la Geneva;
41. Proiectul de cod a crimelor împotriva păcii şi securităţii omenirii adoptat la a 48-a Sesiune a Comisiei de Drept Internaţional a ONU în 1996;
42. Statutul Curţii Penale Internaţionale adoptat la 27 iulie 1998 de Conferinţa Diplomatică a Plenipotenţialelor în perioada de 15-17 iulie la Roma;
43. Legea Republicii Moldova cu privire la combaterea terorismului nr. 539-XV din 12 octombrie 2001 publicată în MO nr. 147-149 din 6 decembrie 2001;
44.Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova 12/55 – XIII de ratificare a Rezoluţiei Adunării Generale a ONU nr. 3166/XXVIII din 16.07.97.
Fenomenul terorismului nu constituie o apariţie nouă în societatea contemporană, proporţiile, însă, respectivului fenomen ne demonstrează că în ultimele decenii acest nivel a crescut, atingând cifre impunătoare.
Cuprins:
CAPITOLUL I.APARIŢIA TERORISMULUI (scurt istoric)
CAPITOLUL II.NOŢIUNEA, CAUZELE ŞI CLASIFICAREA TERORISMULUI
2.1 Definirea terorismului internaţional
2.2 Caracteristicile terorismului (internaţional)
2.3 Cauzele terorismului
2.4 Clasificarea terorismului
CAPITOLUL III.INFRACŢIUNILE CONVENŢIONALE CE APAR CA MANIFESTĂRI ALE TERORISMULUI INTERNAŢIONAL
3.1 Istoricul reglementărilor de drept internaţional
cu privire la prevenirea şi reprimarea terorismului internaţional
3.2 Infracţiunile comise împotriva persoanelor care se bucură de protecţie internaţională, inclusiv agenţii diplomatici
3.3 Deturnarea ilicită a aeronavelor de la cursa lor normală
3.4 Luarea de ostatici
ÎNCHEIERE:
Terorismul internaţional constituie o acţiune reprobabilă indiferent de forma în care el s-a manifestat şi se manifestă prin faptul că rezultatele acestor acţiuni se răsfrîng asupra unor persoane inocente sau chiar state care nu au legătură în cauză care a determinat violenţa, terorismul se înscrie ca un fenomen îngrijorător, de natură a aduce elemente de tensiune internaţională
BIBLIOGRAFIE:
1. Anghel Ion M., Anghel Viorel, Răspunderea în dreptul Internaţional, Editura Lumina-Lex. Bucureşti, 1998;
2. D. Bindschedler, Reconsideration du droit des conflits armes. Centre Europeen de la Dotation Carneigie, geneve, 1969;
3. Creţu Vasile, Dreptul internaţional penal, Editura Societăţii Tempus, Bucureşti, 1996;
4.Cloşcă Ionel, Ion Suceavă, Drept internaţional umanitar, editura, “Sansa” – SRL, Bucureşti, 1992;
5. Grigore Geamănu, Dreptul internaţional şi infracţiunile internaţionale, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1977;
6. Alexandru Gorbovschii, Semionov Iulian, Zacrîtîe straniţî istorii, Editura Mîsli, Moscova, 1988;
7. Grigore Geamănu, Drept internaţional public, vol.- II, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983;
8. L. Leprince-Rinquet, Le grand Merdier – On l’epoir pour demain ?, ed. Flammarion, Paris, 1978;
9. Mitterand Francois, Politique-2 1977-1981, Ed. Fayard, Paris, 1981;
10. Marţian Niciu, Dreptul internaţional public, Editura “Chemarea”, Iaşi, 1993;
11. Ronald Payne, Mossad, istoria secretă, Editura “Coleseum”, Bucureşti , 1997;
12. Dominique Pelessy, Sans foi ni loi , Essai sur le bou leversement des valeurs, ed. Fayard, Paris, 1995;
13. Maria Mona Pivniceru, Răspunderea penală în dreptul internaţional public, Editura, Bucureşti, 1999;
14. Dumitra Popescu, Drept internaţional public, Editura ;
15. Jean-Marie Pontier, Charles Deblash, La Societe francaise, 3-e edition, Lyon, 1995;
16. Jacques Soppelsa, Lexique de geopolitique, ed. Dalloz, Paris, 1998;
17. Gheorghe Arădăvoaice, Laurenţiu Dan Niţă, Terorism, antiterorism, Editura ANTET, Oradea, 1997;
18. O. Balan, terorismul crimă internaţională, Academia de Poliţie “Ştefan cel Mare”, Chişinău 1998;
19. I. Blişcenco, N. Jdanov, Terorism v mejdunarodnom prava, Moscova, 1984;
20. Ion Bodunescu, Flagelul terorismului internaţional, Editura Militară, Bucureşti, 1978;
21. Eric David, Le terorisme en droit international, Comunicare în cadrul Colocviului de la Bruxelles, din 1973;
22. Edward Hyams, Terrorist and Terrorism, Londra, 1975;
23. Brian M. Jenkins, “International Terrorism. A new mode of conflict”, International Terrorism and World Security, Londra, 1975;
24.gerges Levasseur, Les aspectes represifs du terrorisme internaţtional, Pedone, Paris, 1977;
25. Jay Mallin, “The Terrorisme as a Military Weapon”, International Terrorism in the contemporany World, Ed. by M.H. Livingston, Gneenwood Press, Londra, 1978;
26. Pierre Martens, “L’introuvable acte de terrorisme, Reflexions sur la definition et la repression du terrorisme”, Centre de Droit International, Institut de Sociologie, Universite de Bruxelles, 1974;
27. Ioan V. Maxim, Terorismul, Cauze, efecte şi măsuri de combatere, Editura Politică, Bucureşti, 1989;
28. Friederich Nacker. Terreur et terrorisme, Ed. Flammarion, Paris, 1976;
29. Albert Parry, Terrorisme from Robespierre to Arafat, Washington, 1979;
30. A. Sotille, Le terrorisme international, Recueil des cours de l’Academie de Droit International, Haga, 1938;
31. Paul Wilkinson, Political terrorism, De tester and A. Sobel, Londra, 1974;
32. A. Yonah, A.S. Nanes, Legislative responses toterrorisme, Martinus Nijhoff Publishers, 1986;
33. O Balan, Terorismul – flagelul internaţional, Revista “Legea şi viaţa” nr. 8, 1997;
34. Georges Levasseur, Les crimes contre l’humanite et le probleme de leur prescription, Extrait du Journal du Droit International, Ed. Techaiques S.A. Paris, nr.2/1966;
35.V.V. Pela, La Cour Penale Internationale et la represion du terrorisme, in Revue de Droit Penal et de Criminologie nr.4, avril, 1938;
36. Liliana Pungă. Mejdunarodnîi terorizm, Pricinî ego proiavlenia. Revista “Legea şi viaţa”, nr. 4, 1997;
37. Paul Wilkinson, terrorisme: Motivations etcauses. Comentaire N. 53. Publication du Service Canadien du renseignement du securite, janvier 1995;
38. Gerald Sauhier, “La fin du delit politique”, Le Monde, 12 nov, 1976;
39. Jean Salman “La convention europeene pour la repression du terrorisme. Un vrai pas en arriere”, Journall des tribunaux, 24 sept., 1977;
40. Relaţii internaţionale, Documente, Noua ordine internaţională, vol-I, Editura Politică, Bucureşti, 1983;
41. Terrorism in the United States. Terrorist Reesearch and Analitical Center National Security Division, 1993;
42. Terrorism Group Profiles, U.S. Guverment Printing Office, Washington D.C. 20402, 1989;
43. Terrorism in the United States. Terrorist Reesearch and Analitical Center National Security Division, 1994;
44. Guide pour la lutte contre le terrorisme international, Lyon, octobre, 1995;
45. Materialele Colocviului al 10-lea al O.I.P.C. – INTERPOL, dedicat terorismului internaţional, Lyon , 17-19 octombrie, 1995;
46. Jurnal oficial al Societăţii Naţiunilor, partea II-a , decembrie 1934;
47. Comsomoliscaia pravda, Moscova,, 24 septembrie, 1997;
48.Comsomoliscaia pravda, Moscova, 23 decembrie 1997;
49. Revista “Ăho planetî” nr. 23, Moscova, 7 iunie, 1997;
50. Revista “Soldhier of fortune”, nr. 1 Moscova, 1994;
51. Revista americană Newsweek, 20 ianuarie, 1997;
52. Encyclopadia Universalis, Le Monde au present, France, 1994;
53. Le Grand Robert de la langue francaise. Dictionnaire alphabetiwue et analogique de la langue francaise. Deuxieme edition. Tomme IX, Suc-Z, Paris, 1992;
54. Grand Larousse Universel, Tome 14. Paris, 1993;
55. Dicţionar Diplomatic. Editura politică, Bucureşti, 1979;
56. Dicţionar Petit Larouse, Ediţia 33, Paris, 1967;
57. Dicţionar Politic, Editura Politică, Bucureşti, 1975;
58.Dicţionar filozofic, ediţia a 5-a Editura “Politicescaia literatura”, Moscova, 1987.
ACTE NORMATIVE
1. Rezoluţia primei Conferinţe de unificare a dreptului penal adoptată la Varşovia 1927;
2. Rezoluţia Conferinţei a 2-a de unificare a dreptului penal adoptată la Bruxelles 1930;
3. Rezoluţia Conferinţei de unificare a dreptului penal adoptată la Paris 1931;
4. Rezoluţia Conferinţei de unificare a dreptului penal adoptată la Madrid 1934;
5. Rezoluţia Conferinţei de unificare a dreptului penal adoptată la Copenhaga 1935;
6. Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea terorismului adoptată la Geneva la 16 noiembrie 1937;
7. Convenţia pentru înfiinţarea unei Curţi penale internaţionale adoptată la Geneva 16 noiembrie 1937;
8. Convenţia cu privire la relaţiile diplomatice, adoptată la Viena în 1961;
9. Convenţia privind aviaţia civilă internaţională de la Chicago din 1944;
10. Convenţia privind infracţiunile şi alte anumite acte ce survin la bordul aeronavelor, semnată la Tokio la 14 septembrie 1963;
11. Convenţia pentru reprimarea capturării ilicite a aeronavelor, semnată la Haga la 16 decembrie 1970;
12. Convenţia pentru reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securităţii aviaţiei civile adoptată la Montreal la 23 septembrie 1971;
13. Convenţia asupra prevenirii şi reprimării infracţiunilor împotriva persoanelor care se bucură de o protecţie internaţională, inclusiv agenţii diplomatici New-Yorc 14 decembrie 1973 aprobată prin rezoluţia Adunării Generale 3166/XXVIII;
14. Convenţia internaţională împotriva luării de ostatici adoptată la Adunarea Generală a O.N.U la New Yorc, la 17 decembrie 1979, prin Rezoluţia 34/146;
15. Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea actelor de terorism care îmbracă forma delictelor împotriva persoanei, precum şi acţiunile de forţă conexe acestor delicte, dacă aceste acte au o consecinţă internaţională, adoptată la Washington, la 2 februarie 1971 în Cadrul Organizaţiei Statelor Americane;
16. Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1977;
17. Rezoluţia 3034/XXVIII/1972; 40/61/ 1985; Doc. O.N.U. A/C 6/ 418, 2 nov. 1972;
18. Convenţia internaţională împotriva recrutării folosirii, finanţării şi instruirii de mercenari adoptată în cadru ONU 1989;
19. Convenţia privind securitatea personalului Naţiunilor Unite şi a celui asociat New Yorc, 1994;
20. Convenţia pentru reprimarea actelor ilicite împotriva siguranţei navigaţiei maritime adoptată la 10 martie la Roma;
21. Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite împotriva siguranţei platformelor fixe situate pe platoul continental adoptată la 10 martie la Roma;
22. Rezoluţia Adunării Generale a ONU, nr. 40/61 din 1985;
23. Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 3034/XXVII din 1972 ;
24. Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 31/102 din 15 decembrie 1976;
25. Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 34/145 din 1979;
26. Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 39/159 din 1984;
27. Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 40/161 din 1 decembrie 1985;
28. Documentul Final al Reuniunii de la Madrid din 1980;
29. Documentul Final al Reuniunii internaţionale de la Sherm-El-Shekn din 13 martie din Egipt;
30. Planul de Măsuri adoptat la Conferinţa de la Paris 31 iulie 1996;
31. Ghidul de luptă contra terorismului internaţional revizuit la al zecelea colocviu, dedicat terorismului internaţional din 17-19 octombrie 1995;
32. Protocolul privind lupta cu actele ilegale de violenţă în aeroporturile care deservesc aviaţia civilă internaţională din 24 februarie 1988, Montreal;
33. declaraţia privind măsurile de lichidare a terorismului internaţional aprobată prin rezoluţia a ONU din 9 decembrie 1994;
34. Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare adoptată la 3 martie 1980 la Viena;
35.Convenţia privind marcarea substanţelor explozive plastice în scopul descoperirii lor, Montreal din 1 martie 1991;
36. rezoluţia AG. a ONU nr. 46/51 din 1991;
37. Declaraţia cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale adoptată de AG. a ONU la 14 decembrie 1960, prin Rezoluţia nr. 1516/XV;
38. Rezoluţia AG. a ONU nr. 3103/XXVIII;
39. Rezoluţia Adunării Generale a ONU, nr. 3328/XXIX;
40. Protocolul I din 8 iulie 1977 de la Geneva;
41. Proiectul de cod a crimelor împotriva păcii şi securităţii omenirii adoptat la a 48-a Sesiune a Comisiei de Drept Internaţional a ONU în 1996;
42. Statutul Curţii Penale Internaţionale adoptat la 27 iulie 1998 de Conferinţa Diplomatică a Plenipotenţialelor în perioada de 15-17 iulie la Roma;
43. Legea Republicii Moldova cu privire la combaterea terorismului nr. 539-XV din 12 octombrie 2001 publicată în MO nr. 147-149 din 6 decembrie 2001;
44.Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova 12/55 – XIII de ratificare a Rezoluţiei Adunării Generale a ONU nr. 3166/XXVIII din 16.07.97.
