Introducere:
Caracteristica cea mai pregnantă a economiei mondiale postbelice o constituie intensificarea fără precedent a interdependenţei economice dintre ţări. Procesul a rezultat ca urmare a dezvoltării economice şi adâncirii specializării internaţionale, sub impulsul noilor realizări ale ştiinţei şi tehnicii.

Plan:
Capitolul I. Realizările şi Perspectivele Uniunii Europene
1.1. Caracterul modern al economiei ţărilor membre ale Uniunii Europene
1.2. Politica externă şi de securitate comună

Capitolul II. Relaţiile economice externe ale Uniunii Europene
2.2. Relaţiile Uniunii Europene cu ţările cu economia în tranziţie
2.3. Evoluţia relaţiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeana

Capitolul III. Rolul U.E. în dezvoltarea economică
3.1. Tratatul de la Maastricht: geneză, obiective
3.2. Uniunea Europeană şi rolul ei în dezvoltarea economică

Concluzie:
Ca exponent al intereselor ţărilor pe care le prezintă şi purtătoare a ideilor şi năzuinţelor de progres şi prosperitate în lume, Uniunea Europeană se bucură de o largă recunoaştere pe plan internaţional. Drept urmare, ea a stabilit şi întreţine relaţii diplomatice cu peste 130 de state de pe diverse meridiane ale globului şi are statut de observator la ONU, participă la lucrările Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare Europeană (OSCE), în 1990 semnând cu alte state europene şi nord-americane „Carta de la Paris pentru o nouă Europă”, care a urmărit sfârşitul divizării continentului şi al războiului rece.

Bibliografie:
1. Cojuhari A., Grunzu T., Manole T., Teoria Economică, Chişinău 2004.
2. Moldovanu D., Economia Moldovei în capcana globalizării în tranziţie , Bucureşti 1994.
3. Profiroiu A., Profiroiu M., Introducere în realităţile europene,Bucureşti 1999.
4. Raţă Gh., Integrarea europeană: Istorie, Documente, Analize, Chişinău 2001.
5. Sută N., Integrarea economică europeană, Bucureşti 1995.
6. Bal A – Economii în tranziţie: Europa Centrală şi de Est, Bucureşti, 1997.
7. Bari I. – Economia mondială, Bucureşti, 1997.
8. Borş V., Railean V. – Republica Moldova şi integrarea economică europeană, Chişinău, 2000.
9. Dobrescu E. – Integrarea economică, Bucureşti, 1996.
10. Dumitrescu S., Gheorghiţă V., Marin G. – Economia Mondială, Ed. Independenţa Economică, 1998.
11. Dumitrescu S., Bal A. – Economie mondială. Ed. Economica, 1999.
12. Economia mondială, Ed. Porto-Franco, Galaţi, 2000
13. Guţu I. – Republica Moldova: economia în tranziţie, Chişinău, 1998.
14. Ignat I. – Uniunea Economică şi Monetară Europeană, Iaşi, 1994.
15. Ignat I., Pralea S. – Economia mondială, Iaşi, 1994.
16. Miron D. – Economia integrării europene, Bucureşti, 1998.
17. Moldovan D. – Economia relaţiilor externe. Chişinău, 1999.
18. Nechita V. – Integrarea europeană, Iaşi, 1998.
19. Pascariu G.C., - Uniunea Europeană: politici şi pieţe agricole, Bucureşti, 1999.
20. Railean V. – Integrarea ţărilor est-europene în Uniunea Europeană: precepte pentru Moldova, Chişinău, 2000.

Introducere:
Actualmente în Republica Moldova, administraţia publică locală necesită transformări profunde în vederea eficientizării actului de administrare, sporirii gradului de echitate socială şi, ca rezultat, îmbunătăţirii nivelului de trai al populaţiei. Pentru aceasta trebuie folosite cele mai bune practici existente pe plan internaţional, dar în acelaşi timp, sunt necesare cercetări ştiinţifice aprofundate prin analiza şi procesarea rezultatelor statistice cronologice pe plan local. Rezultatele obţinute în urma analizelor pentru un raion concret pot fi extinse pentru întreaga zonă, care include acel raion, prin implementarea unor proiecte pilot şi urmărirea efectului obţinut. Cu părere de rău, investiţiile proprii în acest domeniu sunt extrem de mici pentru Republica Moldova. O cooperare internaţională era absolut binevenită încă de la începutul anilor 90 ai secolului trecut.

CONŢINUTUL:
CAPITOLUL 1. METODE ŞI INSTRUMENTE DE CERCETARE A POTENŢIALULUI FISCAL
1.1. FUNCŢIILE CHEIE ALE STATULUI ŞI INSTRUMENTE DE REALIZARE
1.1.1. Funcţia distributivă a statului
1.1.2. Funcţia stabilizatoare a statului
1.2. TEHNOLOGII COMPUTERIZATE ÎN BAZA METODELOR ŞTIINŢIFICE
1.3. CONCEPTUL DE BUSINESS INTELLIGENCE
1.4. INSTRUMENTE PROGRAM
1.5. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE PREVIZIUNE
1.6. METODE BAZATE PE EXTRAPOLAREA SERIILOR DE TIMP
1.6.1 Regresia simplă
1.6.2 Regresia multiplă
1.6.3 Regresia dinamică
1.6.4 Regresia nonliniară
1.7. MOTIVAREA ALEGERII APLICAŢIEI

CAPITOLUL 2. CERCETAREA INFLUENŢEI INDICATORILOR DEZVOLTĂRII SOCIAL-ECONOMICE ASUPRA POTENŢIALULUI FISCAL AL REGIUNII
2.1. ANALIZA DATELOR INIŢIALE
2.2. PROGNOZA INDICATORILOR SOCIAL-ECONOMICI
2.2.1. Prognoza pentru indicatorul Volumul global al producţiei agricole în toate categoriile de gospodării (preţuri curente)
2.2.2. Prognoza indicatorului Exportul de mărfuri şi servicii
2.2.3. Prognoza indicatorului Importul de mărfuri şi servicii
2.2.4. Prognoza indicatorului Numărul întreprinderilor micului business
2.2.5. Prognoza Sumei impozitelor, taxelor şi altor încasări
2.2.6. Prognoza Taxei pe valoarea adăugată
2.3. PROGNOZELE PENTRU ANII 2007-2011

CAPITOLUL 3. INFLUENŢA INDICATORILOR DEZVOLTĂRII SOCIAL-ECONOMICE ASUPRA FORMĂRII POTENŢIALULUI FISCAL
3.1. DEPENDENŢA SUMA IMPOZITELOR, TAXELOR DE VOLUMUL PRODUCŢIEI INDUSTRIALE ÎN PREŢURI CURENTE
3.2. INFLUENŢA PRODUCŢIEI INDUSTRIALE PLUS PRODUCŢIA AGRICOLĂ ASUPRA SUMEI IMPOZITELOR, TAXELOR ŞI ALTOR ÎNCASĂRI
3.3. DEPENDENŢA SUMA IMPOZITELOR, TAXELOR ŞI ALTOR ÎNCASĂRI DE VOLUMUL PRODUCŢIEI AGRICOLE
3.4. INFLUENŢA VOLUMULUI PRODUCŢIEI INDUSTRIALE ÎN PREŢURI COMPARABILE ASUPRA TVA
3.5. DEPENDENŢA IMPOZITULUI PE VENIT DIN SALARIU DE SALARIUL MEDIU LUNAR
3.6. DEPENDENTA IMPOZITULUI PE IMOBIL DE DAREA ÎN EXPLOATARE A CASELOR DE LOCUIT
3.7. INFLUENŢA TRANSPORTULUI SI COMUNICAŢIILOR ASUPRA POTENŢIALULUI FISCAL
3.8. ALTE DEPENDENŢE
3.9. DEPENDENŢA VOLUMULUI PRODUCŢIEI INDUSTRIALE ÎN PREŢURI COMPARABILE DE NUMĂRUL AGENŢILOR ECONOMICI ACTIVI
3.10. INFLUENŢA INDICATORILOR SOCIAL-ECONOMICI ASUPRA VENITULUI ÎN BUGETUL UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE
3.11. INFLUENŢA VENITURILOR BUGETARE ASUPRA FINANŢĂRII SFEREI SOCIALE

Concluzii:
Două concluzii de ordin general sunt următoarele:
1. Influenţa indicatorilor dezvoltării social-economice asupra potenţialului fiscal al teritoriului este neuniformă: unii indicatori au o influenţă considerabil mai mare decât alţii.
2. Nivelul de determinare a relaţiei “variabila independentă – factor” (valoarea lui R-squared) de asemenea este foarte diferit, depinzând de realităţile social-politice din teritoriu.

Bibliografie:
1. A. Cojuhari, T. Manole, T. Grunzu. Teoria Economică. Chisinau, Editura U.T.M. 2004.
2. www.research.ibm.com
3. D. J. Power. A Brief History of Decision Support Systems, 2005.
4. Matt Sorenson. Dictionary definition of dashboards. 2008
5. D. Hand, H. Mannila, P. Smyth. Principles of Data Mining. MIT Press, Cambridge, MA, 2001.
6. Ellen Monk, Bret Wagner. Concepts in Enterprise Resource Planning, Second Edition. Thomson Course Technology, Boston 2006.
7. Kantardzic, Mehmed. Data Mining: Concepts, Models, Methods, and Algorithms. John Wiley & Sons, 2003.
8. Wade David and Ronald Recardo, Corporate Performance Management. Butterworth-Heinemann, 2001 .

INTRODUCERE:
Actualitatea temei de cercetare. La etapa actuală de dezvoltare socială sunt executate transformări esenţiale în domeniul promovării şi perfecţionării relaţiilor economice externe, inclusiv relaţiilor comerciale externe. Necesitatea studierii acestui proces se explică prin faptul că prin intermediul activităţii economice externe se acumulează o bună parte a veniturilor în bugetul ţării.

Cuprins:
CAPITOLUL I. LOCUL ŞI ROLUL COMERŢULUI EXTERIOR ÎN ECONOMIA REPUBLICII MOLDOVA
§ 1.1 Rolul comerţului exterior în dezvoltarea economiei ţării
§ 1.2 Regimul comerţului exterior şi aportul statului în promovarea exportului Republicii Moldova

CAPITOLUL II. PREMISELE ADERĂRII REPUBLICII MOLDOVA LA ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A COMERŢULUI (OMC)
§ 2.1 Aderarea Republicii Moldova la OMC
§ 2.2 Dinamica comerţului exterior al Republicii Moldova după aderarea la OMC
§ 2.3 Analiza dependenţei de corelaţie a producţiei exportate de factorii de bază
§ 2.4 Avantajele şi dezavantajele afilierii Republicii Moldova la OMC
§ 2.5 Evaluarea rezultatelor implementării strategiei de promovare a exporturilor autohtone pentru anii 2002-2005

CAPITOLUL III. DEZVOLTAREA COMERŢULUI EXTERIOR AL REPUBLICII MOLDOVA ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII ECONOMIEI NAŢIONALE ÎN ECONOMIA MONDIALĂ
§ 3.1 Repere de dezvoltare a comerţului exterior al Republicii Moldova
§ 3.2 Premise generale de promovare a exporturilor moldoveneşti
3.2.1 Republica Moldova şi CSI-relaţii comerciale externe provocatoare
3.2.2 Diversificarea pieţelor de desfacere a produselor moldoveneşti
3.2.3 Realizarea potenţialului tehnologiei informaţionale şi comunicaţionale (TIC)
3.2.4 Producerea şi exportarea produselor ecologic pure
3.2.5 Fondul de susţinere a exporturilor din Moldova-suport financiar indispensabil pentru exportatorii moldoveni

CONCLUZII:
Perioada actuală de existenţa a Republicii Moldova se caracterizează prin complexitatea schimbărilor economice şi politice în desfăşurare. Dat fiind faptul că, Republica Moldova este o ţară „deschisă" (cu economie de tip deschis) activitatea ei economică externă şi activitatea comercială externă constituie sfere de activitate importante ale ţării. După cum arată experienţa mondială, în condiţiile economiei de piaţă libere, dezvoltarea multilaterală a potenţialului de export şi susţinerea exportatorilor naţionali constituie fundamentul activităţii economice externe efective.

BIBLIOGRAFIE:
1. Legea privind bazele activităţii economice externe în RM nr. 849-XII.
2. Legea cu privire la reglamentarea importului şi exportului de mărfuri şi servicii nr.l88-XII.
3. Legea cu privire la controlul exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice nr. 1163 - XIV din 26.VII.2000.
4. Legea reglementării de stat a activităţii comerciale externe nr. 1031 - XIV din 8.VI.2000.
5. Legea privind investiţiile străine nr. 998-XII.
6. Legea serviciului în organele vamale nr. 1150 - XIV din 20.VII.2000.
7. Codul Vamal nr. 149 - XIII din 20.VII.2000.
8. Anghelache Constantin, Comerţ exterior, Bucureşti, Editura Economică, 1999.
9. Arvinti Vitalie, Metode statistice de analiză a comerţului exterior al Republicii Moldova în condiţiile perioadei de tranziţie, Chişinău, ASEM, 2001.
10. Bujor Oleg, Mecanismul de reglementare a comerţului exterior în sistemul relaţiilor economice internaţionale al Republicii Moldova, Chişinău, Academia de Ştiinţe, 2003.
1 l. Burnete Sorin, Comerţ Internaţional: teorii, modele, politici, Bucureşti, Editura Economică,1999.
12.Capulea Arcadie, Republica Moldova pe calea dezvoltării durabile, Chişinău,1995
13. Caragangiu Alexandru, Impactul factorului inovaţional şi al comerţului exterior asupra politicii industriale în condiţiile Republicii Moldova, Chişinău, ASEM, 2001.
14. Cartas Măria, serial Tribuna Economică 1999, nr 11.
15. Cocking Peter, serial Economie şi Reforme 2001, nr. 4.
16. Comerţul exterior al Republicii Moldova, Anuar statistic 1996-2000, Departamentul de Statistică şi Sociologie, Editura Statistică, 2003.
17. Comerţul exterior al Republicii Moldova: teorie şi practică. Materialele seminarului metodico-ştiinţific din 16 aprilie 2000.
18. Drăgan Gabriela, Sută Nicolae, Istoria comerţului exterior şi a politicii comerciale
Româneşti, Bucureşti, Editura Economică, 1998.
19. Enescu C., Modele de analiză a activităţii de comerţ exterior, Bucureşti, Editura
Academiei Române, 1993.
20. Gaberi Gheorghe, serial Economie şi Reforme, 2001, nr.3.
21. Galaju I., OMC - comerţul viitorului, Chişinău, ASEM, 1997.
22.Grozdiţcaia Olga, Perfecţionarea reglementării de stat a comerţului exterior asupra
politicii industriale în condiţiile Republicii Moldova, Chişinău, Academia de Ştiinţe,
2000.
23. Harea Sergiu, Art. „Republica Moldova - nou membru al OMC"// Pro Business,
Buletin informativ al Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova,2001, nr. 7-8.
24.Mardari Andrei, Comerţul exterior al Republicii Moldova teorie şi practică, Chişinău, 2000.
25. Moldova în OMC, 2003, nr. 6,
26. Moldova în OMC, 2003, nr.7,
27. Morega Dan Ilie, Impactul globalizării economiei mondiale, Chişinău, 2001.
28. Observatorul Economie, 2001, nr.3.
29. Osadchii Valentin, Comerţ Internaţional, Chişinău, 1999.
30. Popa Ioan, Tranzacţii comerciale internaţionale, Bucureşti, Editura Economică, 1997.
31. Profit 2001, nr.5.
32. Raport trimestrial: Tendinţe în Economia Moldovei, programul TACIS, 2003. 33.Regimul de comerţ exterior al Republicii Moldova pentru anul 1999, Ministerul Economiei şi Comerţului, 1999.
34. Regimul de comerţ exterior al Republicii Moldova pentru anul 2002, Ministerul Economiei şi Comerţului, 2002.
35. Solomon Antonie, Comerţul exterior al României în noile tendinţe mondiale, Chişinău, ASEM, 2002.
36.Stoian Ion, Cartea specialistului în comerţ exterior, vol. I-II, Bucureşti, Editura
Caraiman, 1994.
37.Stoian Ion, Comerţ Internaţional, vol. I-II, Bucureşti, Editura Caraiman, 1997.
38.Studeonov Corina, Particularităţile comerţului exterior al Republicii Moldova în
perioada de tranziţie, Chişinău, USM, 2000.
39.Sută Nicolae, Comerţ internaţional şi politici comerciale contemporane, vol. I -II
Bucureşti, Editura Eficient, 2000.
40.Tribuna Economică, 2002, nr.21.
41. www.mfa.md
42. www.minecom.md
43. www.moldovainomc.md 44.www.statistica.md 45.www.wto.org

Planul lucrarii:
Capitolul I: Premisele crearii Uniunii Europene

- Situatia Europei intre cele doua razboaie mondiale

- Europa postbelica

Capitolul II: Istoricul Comunitatilor Europene

- Crearea celor trei Comunitati Europene

- Evolutia Comunitatilor Europene

- Actul Unic European

- Tratatul de la Maastricht

- Tratatul de la Amsterdam

Capitolul III: Originalitatea Uniunii Europene

- Misiunile şi mijloacele Comunitatilor Europene

- Modelul european de integrare

- Etapele integrarii

Capitolul IV: Perspectivele Uniunii Europene

- Dinamica şi viitorul integrarii europene

- Vocatia federala a Europei

- Tratatul de la Nisa

- Charta europeana a drepturilor fundamentale

Capitolul IV: Concluzii :

- Finalitatea constructiei comunitare

- Spre un multiculturalism european

- Scurta sinteza

Lista bibliografica:
I. Cursuri, tratate, comentarii:
- Boulouis J.,”Droit institutionel desCommunautes Europeennes”, Montchrestien, Paris, 4-eme edition, 1994
- Cartou L., “Les Communautes Europeennes”, Dalloz, Paris, 1994
- Constantinesco V., Jacques J.P., Kovar R, Simon D., “Traites instituant la CEE, commentaire article par article, economica, Paris, 1992; commentaire article par article du traite de Maastricht, Economica, Paris,1994
- Favret J.M.,”Droit et pratique de L’Union europeenne”, Puf, Paris, 1996
- Filipescu I.P., Fuerea A., “Drept institutional comunitar european”, Actami, Bucuresti, 2000
- Isaac G.,”Droit communautaire general”, Masson, Paris, 1994
- Manin P, “Les Communautes Europeennes, L’Union Europeenne, Droit institutionnel, Paris, A.Pedone, Paris
- Moreau Defarges Ph.,”Les institutions europeennes”, Colin, Paris, 1993
- Moroianu Zlatescu I., Demetrescu R.C., “Drept institutional european”, Olimp, Bucuresti, 1999
- Quermone J.L., “Le systeme politique de l’Union Europeenne”,Clefs, Monchrestien, Paris,1994
- Rideau J.,”Droit institutionnel des Communautes europeennes et de l’Union europeenne”, LGDJ, Paris,1994
- Zorgbibe C.,”Histoire de la construction europeenne”, Paris, 1993

II. Reviste de specialitate:

- “Revue du Marche Commun et de L’Union europeenne”, Paris
- “Revue trimestrielle de droit europeen”, Paris
- “Cahiers francais”, Paris

III. Legislatie

- Tratatul de la Paris, instituind CECA – 1951
- Tratatele de la Roma, instituind CEE şi EURATOM 1957
- Tratatul de la Bruxelles, unstituind o Comisie unica şi un Consiliu unic
- Tratatele de la Luxembourg şi Bruxelles, privind sporirea puterii bugetare a Parlamentului european-1970, respectiv 1975
- Actul Unic European-1996
- Tratatul la Maastricht, privind U.E.
- Tratatul de la Amsterdam, privind U.E.

Introducere:
Caracteristica cea mai pregnantă a economiei mondiale postbelice o constituie intensificarea fără precedent a interdependenţei economice dintre ţări. Procesul a rezultat ca urmare a dezvoltării economice şi adâncirii specializării internaţionale, sub impulsul noilor realizări ale ştiinţei şi tehnicii.
Două forţe principale, dinamice şi oarecum contradictorii conduc acest proces şi anume: apariţia şi dezvoltarea aranjamentelor economice regionale şi adâncirea procesului de globalizare a economiei mondiale. Regionalizarea presupune că statele naţionale cultivă relaţii integrative tot mai strânse între ele cu grade diferite de complexitate. În acest context integrarea economică şi politică din Europa de Vest, extinderea acestui proces spre Est reprezintă unul din fenomenele cele mai semnificative, atrăgând atenţia unor largi cercuri politice şi economice, precum şi a mai multor oameni de ştiinţă. Pornind de la aceasta factorii de răspundere din învăţământul superior economic au decis să includă în planurile de învăţământ la facultăţile de profil economic studiul disciplinei “Economia Uniunii Europene”.

SUMAR:
Capitolul I. Caracteristici ale integrării economice internaţionale: abordări conceptuale.
1.1. Apariţia termenului de integrare economică. Concepte cu privire la integrarea economică internaţională.
1.2. Premise, factori determinanţi şi implicaţii ale integrării economice internaţionale.
1.3. Teorii ale integrării economice internaţionale
A. Teoria uniunii vamale.
B. Teoria uniunii economice şi monetare.
C. Teoria uniunii politice.

Capitolul II. Istoricul integrării economice în Europa
2.1. Ideea europeană şi concretizarea ei.
2.2. Etape şi forme ale integrării vest-europene.
2.3. Piaţa Comună europeană: asigurarea celor patru libertăţi de circulaţie.

Capitolul III. Sistemul instituţional al Uniunii Europene şi mecanismul său de funcţionare
3.1. Principalele componente ale sistemului instituţional comunitar.
3.2. Perfecţionarea sistemului instituţional al Uniunii Europene şi a mecanismului său de funcţionare. Tratatul de la Amsterdam.
3.3. Principalele rezultate ale Conferinţei de la Nisa privind perfecţionarea sistemului instituţional al Uniunii Europene şi a mecanismului său de funcţionare.

Capitolul IV. Politica Agricolă Comunitară
4.1. Apariţia Politicii Agricole Comunitare şi principalele raţiuni ale existenţei ei.
4.2. Mecanisme de sprijinire a Politicii Agricole Comunitare.
4.3. Reforma Politicii Agricole Comunitare: necesitate, noi orientări.

Capitolul V. Politica Monetară Europeană
5.1. Tipuri de aranjamente monetare: abordări conceptuale.
5.2. Crearea sistemului Monetar European.
5.3. Trecerea de la Sistemul Monetar European la Uniunea Monetară. Moneda unică EURO.

Capitolul VI. Politica Comunitară în domeniul concurenţei.
6.1. Raţiunile unei politici în domeniul concurenţei.
6.2. Reguli şi proceduri comunitare privind concurenţa.
6.3. Mecanismul achiziţiilor şi fuziunilor în Uniunea Europeană.

Capitolul VII. Politica Socială Comunitară.
7.1. Esenţa şi cauzele politicii comunitare în crearea unei “dimensiuni sociale europene”.
7.2. Etape ale evoluţiei Politicii Sociale Comunitare.
7.3. Politica Uniunii Europene de dezvoltare şi coeziune regională.

Capitolul VIII. Locul şi rolul Uniunii Europene în economia mondială
8.1. Privire generală asupra principalelor realizări ale Uniunii Europene.
8.2. Caracterul modern al economiei ţărilor membre ale Uniunii Europene.
8.3. Relaţiile economice externe ale Uniunii Europene.

Capitolul IX. Perspectivele Uniunii Europene.
9.1. Tratatul de la Maastricht: geneză, obiective.
9.2. Politica externă şi de securitate comună.
9.3. Noi direcţii de dezvoltare a Uniunii Europene.

Capitolul X. Extinderea Uniunii Europene spre Est.
10.1. Poziţii şi opţiuni potenţiale privind lărgirea Uniunii Europene
10.2. Strategia Uniunii Europene privind lărgirea spre Est: consideraţii generale.
10.3. Principalele măsuri ale strategiei de pregătire a aderării.
10.4. Condiţii generale de aderare la Uniunea Europeană şi direcţiile principale de acţiune.
10.5. Efecte ale integrării ţărilor Europei Centrale şi de Est în Uniunea Europeană.

Capitolul XI. Relaţiile economice ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.
11.1. Realizări şi perspective ale relaţiilor economice ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.
11.2. Implementarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare: prevederi economice şi comerciale.
11.3. TACIS – program de asistenţă tehnică şi financiară acordat de Uniunea Europeană pentru Republica Moldova.
11.4. Consideraţii privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Literatura recomandată:
1. Bal A – Economii în tranziţie: Europa Centrală şi de Est, Bucureşti, 1997.
2. Bari I. – Economia mondială, Bucureşti, 1997.
3. Borş V., Railean V. – Republica Moldova şi integrarea economică europeană, Chişinău, 2000.
4. Dobrescu E. – Integrarea economică, Bucureşti, 1996.
5. Dumitrescu S., Gheorghiţă V., Marin G. – Economia Mondială, Ed. Independenţa Economică, 1998.
6. Dumitrescu S., Bal A. – Economie mondială. Ed. Economica, 1999.
7. Economia mondială, Ed. Porto-Franco, Galaţi, 2000
8. Guţu I. – Republica Moldova: economia în tranziţie, Chişinău, 1998.
9. Ignat I. – Uniunea Economică şi Monetară Europeană, Iaşi, 1994.
10. Ignat I., Pralea S. – Economia mondială, Iaşi, 1994.
11. Miron D. – Economia integrării europene, Bucureşti, 1998.
12. Moldovan D. – Economia relaţiilor externe. Chişinău, 1999.
13. Nechita V. – Integrarea europeană, Iaşi, 1998.
14. Pascariu G.C., - Uniunea Europeană: politici şi pieţe agricole, Bucureşti, 1999.
15. Railean V. – Integrarea ţărilor est-europene în Uniunea Europeană: precepte pentru Moldova, Chişinău, 2000.
16. Savu V.V. – Integrare europeană, Ed. Oscar Print, 1996.
17. Sută N. – Integrarea economică europeană, Bucureşti, 1999.

Introducere:
Ideea organizării europene a apărut încă din Antichitate, un prim exemplu de organizare politică regăsindu-se la Roma , care, de la o comunitate restrânsă la dimensiunea unui stat, a realizat într-o primă etapă unitatea peninsulei stabilind încetul cu încetul autoritatea sa în jurul întregii Mediterane şi mai apoi până la “marginile lumii” de la Atlantic la Marea Neagră şi Marea Caspică. De la politica cetăţii la politica dominaţiei mondiale – ab urbe ad orbem – s-a ajuns la mundus romanus creat ca acţiune militară.

Planul lucrării:
CAPITOLUL I: Delimitări conceptuale
• UniuneaEuropeană-Scurt istoric
• Definirea ordinii juridice a Comunitătilor Europene

CAPITOLUL II: Particularităti în elaborarea normelor apartinand ordinii juridice a U.E.
• Elaborarea tradiţională a dreptului primar
• Elaborarea specifica a normelor de drept care provin din angajamentele externe ale Comunitătilor
• Elaborarea specifica a izvoarelor complementare ale dreptului comunitar.
• Elaborarea specifică a izvoarelor derivate ale dreptului comunitar.
• Particularitătile crearii principiilor generale de drept specifice dreptului comunitar
• Particularitati revelate de jurisprudenta CJCE funcţia normativa a jurisprudentei

CAPITOLUL III: Aplicabilitatea imediata a dreptului comunitar
• Specificitatea ordinii juridice comunitare
• Principiul aplicarii imediate
• Aplicabilitatea imediata a diferitelor izvoare de drept comunitar

CAPITOLUL IV: Efectul direct al dreptului comunitar
• Invocabilitatea dreptului comunitar de catre resortisanti
• Efect direct neconditionat şi nerestrans
• Efect direct conditionat şi nerestrans
• Efect direct conditionat şi restrans
• Invocabilitatea în afara teoriei efectului direct

CAPITOLUL V: Principiul aplicarii prioritare
• Principiul.
• Excepţia angajamentelor internaţionale ale statelor membre anterioare tratatelor constiutive
• Consecinte: Respectarea principiului
• Dificultatile de aplicare a principiului aplicarii prioritare

CAPITOLUL VI: Particularitati relevate în executarea normelor comunitare
• Rolul statelor membre
• Executarea normativa
• Executarea administrativa
• Executarea represiva
• Executarea jurisdictionala.

CAPITOLUL VII: Concluzii asupra particularitatilor ordinii juridice a Comunitatilor Europene: Corelatia normelor comunitare cu normele naţionale.

Introducere:
Deoarece în societate are loc divizarea tot mai pronunţată între clasele sociale, piaţa produselor de parfumerie şi cosmetică în Republica Moldova e necesar să fie cât mai variată.
Piaţa produselor de parfumerie şi cosmetică este reprezentată de peste 900 articole, produse în 25 de ţări, Franţa, Germania, SUA, Polonia, Turcia, Ţările asiatice şi altele.

Cuprins:
Capitolul 1: Distribuţia mărfurilor – segment important al activităţii economice
1.1. Sistemul de distribuţie: concept, esenţă, funcţii
1.2. Teorii privind logistica şi distribuţia produselor industriale
1.3. Metode de îmbunătăţire a eficienţei distribuţiei

Capitolul 2: Distribuţia produselor cosmetice pe plan mondial
2.1. O analiză de ansamblu a pieţei internaţionale a produselor
2.2. Scheme de distribuţie a produselor cosmetice pe plan mondial

Capitolul 3: Organizarea sistemelor de distribuire a produselor cosmetice de către agenţii economici naţionali (ex. Viorica Cosmetic)
3.1. Analiza căilor de distribuţie a produselor fabricate de SA „Viorica Cosmetic”, analiza vânzărilor, analiza SWOT
3.2. Analiza exportului la SA „Victoria Cosmetic”, aprecierea generală a structurii şi evoluţiei venitului din vânzări
3.3. Eficienţa economică a reprezentanţelor SA „Victoria Cosmetic” în exterior (pe exemplul Ucrainei
3.4. Avantajele distribuţiei produselor în exterior, ameliorarea distribuţiei prin dezvoltarea tehnică a întreprinderii

Concluzii:
Economia de piaţă reprezintă acel tip de economie în care piaţa şi concurenţa hotărăsc ce bunuri şi servicii se produc, în care raportul dintre cerere şi ofertă determină principiile de prioritate în producerea bunurilor şi serviciilor şi în care, în genere, piaţa, cu legităţile ei, joacă rolul decisiv în reglarea întregii activităţi economice din societate.
Se consideră deci că esenţialul în definirea economiei de piaţă este dacă piaţa, schimbul, în general, stau la temelia organizării economice a unei ţări.

Bibliografie:
1. “Anuarul statistic al Republicii Moldova” 2004
2. “Managementul logisticii şi distribuţiei”. Bucureşti 2001.
3. „Franchising in the U.S. Economy” – Washington D.C. Department of Commerce 1984.
4. Anghelache C.
“Comerţul exterior” Bucureşti 1999
5. Belostecinic, Grigore; Buzichevici, Cazimir
“Parteneriatul în distribuţie Chişinău”, Chişinău 2002
6. Bratu I.
„Diagnoza performanţelor firmei” // Tribuna economică 1995, nr. 13, p.20
7. Cernavca Mihai, Cobirman Galina
„Probleme actuale şi tendinţele de dezvoltare a pieţei produselor de parfumerie şi cosmetică” / „Reformele economice în Republica Moldova şi România: Realizări, tendinţe, probleme: Simpozion ştiinţific (1998). Vol 2.
8. Dorobanţu, Horia; Cucui, Ion; Manole, Victor
“Managementul distribuţiei mărfurilor” Târgovişte, 1995
9. Epuran Gheorghe
„Piaţa produselor cosmetice. Studiu de caz” . Tribuna Economică nr. 51-52, a. 2005.
10. Institutul de politici publice
“Moldova şi integrarea europeană”. Chişinău 2001.
11. McCammon Bert
„Perspectives for distribution programming” // Vertical Marketing systems – Glenview, IL 1997.
12. Mironov A.
„Sbîtovaia tehnica: shemî tovarodvijenia dlea rînka bîtovoi tehniki, kosmetiki i produktov pitania” / Marketolog nr. 5. a. 2002.
13. Petrovici, Ala
“Direcţii de optimizare a sistemului logistic în procesul de distribuţie a mărfurilor” Chişinău, 2000
14. Popa, Virgil
“Strategii în managementul firmei : producţia şi distribuţia produselor de consum individual” Târgovişte, 1997
15. Porter Michael
“Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Perfomance”. New York 1985.
16. Ristea, Ana-Lucia; Purcărea, Theodor; Tudose, Constantin
“Distribuţia mărfurilor” Bucureşti, 1996
17. ROSEMBLOOM, Bert: Marketing Channels
„A Management Viewpoint”, Hinsdale, 1978.
18. Stănescu I., Patride D.
“Bazele comerţului” Bucureşti 1999
19. www.viorica-cosmetic.com

Introducere:
Desprinderea Republicii Moldova de vechiul sistem şi trecerea la economia de piaţă este marcată de o criză îndelungată pe multiple planuri, care se manifestă prin degradarea factorilor dezvoltării şi o slabă capacitate de revigorare. Amplasarea voluntaristă a factorilor de producţie în trecut, incoerenţa şi inconsecvenţa promovării reformelor economice şi sociale au avut un impact sever asupra factorului uman, prin atenuarea sărăciei şi subdezvoltării. În perioada de tranziţie a continuat aprofundarea discrepanţelor teritoriale de dezvoltare între diferite părţi ale republicii, mecanismele şi relaţiile de piaţă afirmându-se în funcţie de avantajele şi dezavantajele lor. Impactul existenţei acestor decalaje este deteriorarea mecanismelor de interacţiune economică şi accentuarea discrepanţelor între diferite teritorii. Existenţa disproporţiilor de dezvoltare socio-economică teritorială este determinată de cauze obiective şi subiective, de factori naturali şi conjuncturali. Este însă indiscutabilă necesitatea eliminării lor.

Cuprins:
1 EXPERIENŢA EUROPEANĂ PRIVIND DEZVOLTAREA REGIONALĂ
1.1 Etapele dezvoltării regionale
1.2 Comparaţi privind dezvoltarea regională
1.3 Politici de dezvoltare regională
1.4 Structuri de coordonare
1.5 Programe şi instrumente pentru dezvoltarea regională

2 DEZVOLTAREA REGIONALĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA
2.1 Caracteristica şi structura economico-geografică dezvoltării teritoriului
2.2 Disparităţi interjudeţene în dezvoltarea socio-economică
2.3 IDES – instrument de analiză comparată a dezvoltării regionale
2.4 Delimitarea regiunilor de dezvoltare
2.5 Necesitatea promovării politicii de stat regional

3 UN MODEL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ PENTRU MOLDOVA
3.1 Scop, obiective şi principii ale politicii regionale
3.2 Cadrul legal şi instituţional
3.3 Acţiuni imediate şi de perspectivă

4 INSTRUMENTE A POLITICII DE DEZVOLTARE REGIONALĂ
4.1 Instrumente financiare
4.2 Planificarea spaţială
4.3 Cooperarea transfrontalieră
4.4 Monitorizare şi evaluare

Concluzii:
Dezvoltarea regională în ţările europene a cunoscut, în perioada de după cel de-al doilea război mondial o evoluţie semnificativă care poate fi divizată convenţional în 5 etape, care e deosebesc între ele prin scopurile şi obiectivele urmărite, instituţiile responsabile de coordonare, precum şi instrumentele şi măsurile de implementare.
Analiza comparată a nivelului de dezvoltare a regiunilor europene denotă existenţa unor discrepanţe esenţiale între dezvoltarea regiunilor atât la nivel european cât şi în perimetrul statelor naţionale. Totodată, nivelul de dezvoltare a regiunilor din ţările candidate la aderarea în UE este mult sub nivelul mediu de dezvoltare comunitar.

Introducere:
Potrivit Tratatului instituind Comunitatea Europeană, Curtea Europeană de Conturi are ca principală atribuţie verificarea conturilor şi a execuţiei bugetului Uniunii Europene, cu dublul scop de a îmbunătăţi gestionarea resurselor financiare şi informarea cetăţenilor Europei cu privire la utilizarea fondurilor publice de către autorităţile cu responsabilităţi de gestiune.
Curtea Europeană de Conturi este formată din 25 membri provenind din cele 25 State Membre şi numiţi pentru un mandat de 6 ani. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi şi au experienţă în domeniul auditării finanţelor publice. Membrii Curţii îşi aleg Preşedintele pentru un mandat de 3 ani.

Cuprins :
1. Scurt istoric. Natura instituţie

2. Statutul Curţii de Conturi

3. Competenţe

4. Activitatea şi modul de funcţionare a Curţii de Conturi

Concluzii:
In concluzie putem spune urmatoarele : Curtea de Conturi contribuie la îmbunătăţirea sistemului administrativ şi la eficienţa folosirii mijloacelor financiare ale UE, în avantajul contribuabililor (plătitorilor de impozit); ea garantează o mai bună folosire a finanţelor Comunităţii şi este pentru contribuabilul european cel mai bun izvor de informaţie despre modul de folosire a fondurilor comunitare. Autonomia ei vis-a-vis de celelalte organe ale UE şi de statele membre îi oferă garantarea îndeplinirii în cele mai sigure condiţii a funcţiei de control pe care o exercită.

Bibliografie:
1. Leicu Corina – Institutii Comunitare,
Bucureşti 2002
2. Mugure Vasile - Drept European,
Bucureşti 1999
3. Dumitru Mazilu - Integrarea Europeană „Drept comunitar şi instituţii europene, Bucureşti 2001
4. Filipescu Ion Fuera Augustin - Drept instituţional comunitar european, Bucureşti 1999
5. Leonard Dick - Ghidul Uniunii Europene,
Washington 2000.
6. Roxana Munteanu - Drept European – Instituţii Ordine juridică,
Bucureşti 1996.

Introducere:
Actualitatea investigaţiei. Evenimentele politice din Balcani au readus în prim plan problemele referitoare la relaţiile inter-etnice, utilizarea limbilor, identitatea naţională a populaţiei autohtone etc.” . Cercetarea dată este una ce ţine nemijlocit nu numai de securitatea în regiunea Balcanilor ci şi de posibilităţile proliferării tendinţelor extremist-separatiste din întreaga lume. Această problemă nemijlocit implică aportul organizaţiilor internaţionale apte de a aplana acest conflict. Mai mult ca atît, este actuală prin faptul că vine în contradicţie cu viitoarea extinderea Uniunii Europene, ceea ce estedeloc inadmisibil, adică existenţa unor focare de conflict la garaniţa Unei Europăe noi, lărgite.

Cuprins:
Capitolul I Consideraţii generale cu privire la conflictele interetnice
1.1 Conflictele etnice: abordări teoretice şi modele
1.2 Tipologiile practicilor de reglementare a conflictelor etnice. Evoluţia naţiunilor
1.3 Conflictele etnice în Balcani

Capitolul II Evoluţia conflictului din Kosovo
2.1 Istoricul regiunii Kosovo
2.2 Mediatizarea opiniei internaţionale cu privire la noul val de violenţă din Kosovo
2.3 Oportunităţile unei stabilităţi în regiunea balcanică (Bosnia şi Serbia)

Capitolul III Conflictul din Republica Moldova
3.1 Cauze ale conflictelor din spaţiul postsovietic
3.2 Evoluţia conflictului din Republica Moldova

Încheiere:
În societăţile care sînt profund divizate, unde frica şi ignoranţa adesea sînt forţele motrice ale conflictului etnic, oamenii tind să se identifice ei înşişi prin grupul lor etnic, considerîndu-l drept o caracteristică definitorie ireductibilă a societăţii. Asemenea societăţi foarte uşor pot deveni prada violenţei etnice atunci cînd există inegalitate între grupuri etnice şi discriminare a uneia sau mai multora din ele, şi cînd discriminarea este aprobată prin politici publice. De aceea, se consideră că pentru a preveni violenţa instituţiile politice trebuie să le permită grupurilor etnice să participe la procesul politic şi să apere drepturile omului. Numai atunci grupurile etnice nu se vor teme de viitor şi se vor simţi “în rînd cu lumea” într-o asemenea societate.

Bibliografie:
Literatură în limba română:
Monografii, Lucrări ştiinţifice, Lucrări didactice:

1. Beniuc V., Rusnac Gh. ’’Conceptele şi noţiunile de bază ale diplomaţiei’’, Dicţionar, Tipografia centrală, Chişinău, 1998

2. Diaconu I. „Curs de drept internaţional public” Bucureşţi 1995

3. Duculescu Victor ’’ Protecţie juridică a dreptului omului. Mijloace interne şi internaţionale’’, Lumina LEX, Bucureşti, 1998, p.479

4. E. Aramă „Istoria Statului şi Dreptului Românesc, Chişinău 1996.

5. Ernest Gellner, Naţiuni şi naţionalism, Blackwell, 1983

6. Gabriela Preda, Transnistria, miza jocurilor marilor puteri, Flux, Chişinău 18 mai 2000.

7. Gheorghe E. Cojocaru, Politica externă a Republicii Moldova, CIVITAS, Chişinău 2001.

8. Gheorghe E. Cojocaru, Politica externă a Republicii Moldova, CIVITAS, Chişinău 2001.


9. Gheorghe E. Cojocaru, Politica externă a Republicii Moldova. Demersuri privind aplanarea conflictului transnistrean, CIVITAS, Chişinău 2001.

10. Hedley Bull ’’Societatea anarhică’’, Ştiinţa, Chişinău, 1998

11. Igor Munteanu, Diagnosticul unei rebeliuni- Diplomaţia forţei.(ORG.RU)

12. Klemens Buescher, Separatismul în Transnistria. Bucureşti 1996

13. Maliţa M. „Teoria şi practica negocierilor”, Bucure;ti 1998

14. Martin Wight ’’Politica de putere’’, ed. ARC, Bucureşti, 1998

15. Mihai Gribincea, Trupele ruse în Republica Moldova. Factor stabilizator sau sursă de pericol?. Chişinău, CIVITAS, 1998.

16. Mircea Maliţa ’’ Zece mii de culturi, o singură civilizaţie’’, Bucureşti, 1999

17. Moldova între Est şi Vest: identitatea naţională şi orientarea europeană, Chişinău 2001.

18. Moşneaga V., Conflictul armat în Republica Moldova, Moldoscopie, partea 7, USM, CHIŞINĂU 1995.

19. O. Şofransky, Republica Moldova – capital geopolitic, Chişinău 1999.

20. Oleg Serebrean, Conflictul transnistrean: geopolitica şi geoistorie, Politosfera, ed. Cartier 2001.

21. Rusu Ion ’’ Organizaţii şi Relaţii Internaţionale’’, Bucureşti: RI, 2002, p.350



Aricole, publicaţii, ziare:

22. "Si vis pacem, para bellum" -o solutie riscanta, Adrian NASTASE, Curentul, 12 iulie 2003

23. BALCANII SI MODERNIZAREA NATO STUDII DE SECURITATE .RO, NUMARUL 1/2004, Vol. 2

24. Bombardarea Iugoslaviei este o cale fara intoarcere, Adrian SEVERIN, COTIDIANUL 17 APRILIE 2003

25. Caracteristica social- economică a oraşelor şi raioanelor Republicii Moldova în anii 1990-1991, volum 1-2. Departamentul de stat pentru statistică al Republicii Moldova.- Chişinău, 1992.

26. Cînd e o armata straină intr-o tara, nu e bine", Interviu cu prof. univ. Milan Vancu, de la Universitatea din Belgrad, în revista Spirit militar modern, Nr 2 februarie 2002

27. Din materialele conferinţei ştiinţifico-practice privind conflictul armat transnistrean - Antoci C., Groza A., Piotrovschii R.

28. Dnestovscaia pravda, 12 iulie 1992.

29. Institutia protectoratului, Corneliu Vlad, Revista Apărarea Bucureşti 2002, Nr. 13

30. Institutul de Politici Publice, Aspecte ale conflictului transnistrean, Ştiinţa, Chişinău, 2001

31. Literatura şi Arta, Cu Republica moldova în Europa, nr. 2002

32. Moldova şi lumea, Semnarea Tratatului dintre RM şi Rusia, v 6. 2 (2001).

33. Moldova Suverană, 15 iulie 1992; nr. 221, (17830), 23 octombrie 1991;

34. nr.180 (17789), 29 AUGUST 1991; nr.215 (17824) 16 octombrie 1991;

35. Nicolae Negru, Politica externă a Republicii Moldova: intenţii şi intenţii, în Arena Politicii , Chişinău, an.2, nr. 2 1997, OCTOMBRIE).

36. Rusia - Moldova - Transnistria. Interesele strategice ale Rusiei, Arena Politică, nr.16, mai 1998.

37. Sfatul Ţării nr. 178 (17687) 27 august 1991; 82 (1122), 19 mai 1992; 85 (1125), 22 mai 1992; 86 (1126), 26 mai 1992; 16 octombrie 1992; nr. 43 (1083), 19 martie 1992; nr.239 (1039), 28 decembrie 1992.

38. Teodor MELESCANU, Repere in tranzitie?, Revista de analiză politică Cadran politic, 2003 din 15 septembrie

39. Uneori, pacea e mai teribila ca razboiul", Interviu cu scriitorul Adam Puslojic, în ziarul Munca în străinătate, 12 martie 2001


Literatură în limba rusă:

40. Mаруневич М.В. Правда о гагаузком народе, как о самобытном этносе и его этнической территории, издательство “Айдынннык”, Комрат, 1993
41. Андрей Стрельцов, Кoльцо западного влияния сжимается, Независимая газета, №38, 28.02.02

42. Бессарабский вопрос и образование Приднестровской Молдавской Республики, Тирасполь, РИО, ПГУ, 1993

43. Вебер А Что стоит за так назыаемым антиглобализмом\\ МЭ и МО-2001-№12-с.50-57

44. Дробот Т. А. Роль международных организации в мировои политике. Основные теоретические подходы// вестник МГУ. Серия 18.-1999 №9 с.15-23

45. Леонид Млечин, Формула власти. От Елцина к Путину, Москва, Центрполиграф, 2000

46. Лоуи Т. Глобализация, государство, демократия: образ новои политическои науки// Полис 1999, №5, с.108-119

47. Маикл Дитрилигеитов ’’ Глобализация как источник международнх конфликтов и обострение конкуренции’’ \\ Проблемы теории и практики управления-2002, Март N3-с 3-12

48. Овчинников К. Что может ООН в экономике// МЖ// 1991-№9-с.38-47

49. Фридман, Кузнецова С. Глобализация: развитые и развиваюшиеся страны// МЭ и МО// 2000, №12, с.24-28

Literatură în limba engleză:
50. "Terrorism, the Olympics and Elections: the 2004 Confluence", raport 2004.

51. Coghill Research Laboratories, LowerRace, Pontypool, Gwent, UK

52. Defense & Foreign Affairs Daily, Volume XXII, No. 50, martie 19, 2004

53. Giddens A. The constirtution of society, Oxford, Policy Press, 1997

54. Goldstein Joshua S. ’’International Relations’’, New York: Longman 1999, p.606

55. Gregory R. Copley, Editor al Global Information System-rezumat

56. Human Rights at the Turn of New Millenium in The Republic of Moldova,

57. Moldovan Helsinki Committee for Human Rights, Chisinau, 2001

58. International Criminal Tribunal for former Yugoslavia

59. L.Sohn, „The function of Interanational Arbitration Today”,1963

60. Millenium summit Multilateral treaty framework: an invitation to universal Participation// -New York: United Nations, 2000 – p.65

61. Preventing deadly conflicts ” Washington 1997

62. San Francisco Chronicle, martie 30, 1999).


Literatură în limba franceză:

63. Le Monde diplomatique, Paris, Document, 2003

Siteuri în internet:

64. http://ro.altermedia.info/index.php?p=900&more=1&c=1

65. http://www.cogreslab.co.uk/

66. www.kosovo.com

67. WWW.STUDIIDESECURITATE.RO

68. www.ipp.md

Introducere:
Până în anii 1980, conceptul de securitate avea un rol subsidiar, în analizele geopolitice, fiind dezvoltat cu precădere în domeniul militar, în cadrul studiilor strategice.
În domeniul relaţiilor internaţionale, nu există o şcoală de gândire coerentă care să dezvolte acest concept, el fiind relaţionat cu principalele concepte care sunt dezvoltate în şcolile relaţiilor internaţionale. Astfel, se pot distinge două abordări care au dominat gândirea referitoare la problema securităţii naţionale, până în anii '80:

Cuprins:
Capitolul 1. Evoluţia conceptului de securitate în ultimele decenii
1.1. Evoluţia conceputului de securitate în anii 80
1.2. Evoluţia conceputului de securitate în anii 90

Capitolul 2. Aspecte politice ale securităţii naţionale ale Republicii Moldova
2.1. NATO – direcţie strategică a Republicii Moldova în vederea menţinerii securităţii naţionale
2.2. Conflictul transnistrean – miza strategiei la Marea Neagră

Concluzie:
În concluzie, în orice dezbatere despre plasarea unei ţări într-un areal de securitate, miza crucială rămâne reacţia populaţiei, a societăţii, a liderilor de opinie. Din acest punct de vedere, o dezbatere mai consistentă la Chişinău pe chestiunea opţiunilor de securitate a R. Moldova se impune cu necesitate. Este evident astăzi că aşa numită „neutralitate” e un anacronism fără miză şi fără valoare. Alternativele trebuie cercetate, iar singura opţiune viabila – miza NATO – este una care nu a fost explicată sau dezbătută îndeajuns. Decizia trebuie fundamentată pe dezbatere serioasă, nu etichete sau şabloane politice formulate apodictic.

Bibliografie:
1. BARRY BUZAN, "Popoarele, statele si teama", Editura Cartier, 2000
2. Wolfers Arnold, "Securitatea nationala ca simbol ambiguu" , "Discord and Collaboration 7", Baltimore, Johns Hopkins University Press, 1962
3. KENNETH WALTZ, citat de BARRY BUZAN, op.cit.,
4. SCALAPINO R., "Asian Security Issues: Regional and Global",
5. Berkeley, „Institute for East Asian Studies”, 1988.
6. WRIGHT JOANNE, "Northern Ireland - A British Isles Security Complex", Terrorism and Political Violence,vol. 5, nr.4, 1993,
7. KENNETH WALTZ, "Man, the State and War: A Theoretical Analysis", Columbia University Press, 1954, tradusa in limba romana de Mihaela Sadovschi: Kenneth Waltz "Omul, statul si razboiul. O analiza teoretica", Ed. Institutul European, Iasi, 2001
8. BROOKS STEPHEN, Power, Globalizations, and the End of the Cold War, Intenational security, 2000/2001, vol.25, nr.3.
9. COPELAND DALE, The Constructivist Challenge to Structural Realism, International Security, Vol.25, nr.2, 2000.
10. Security Communities, edit. EMANUEL ADLER si MICHAEL BARNETT, Cambridge; Cambridge University Press, 1998.
11. MIKE M. MOCHIZUKI si MICHAEL O'HANLON, " A Liberal Vision for the U.S. –Japan Alliance", Survival, vol.40, nr.2, 1998.
12. J. ANN TICKNER, "Gender in International Relations: Perspectives on Achieving Global Security" (New York: Columbia University Press, 1992), Capitolul 2: 'Man, the State, and War: Gendered Perspectives on National Security'.
13. LENE HANSEN, "A Case for Seduction? Evaluating the Poststructuralist Conceptualization of Security", Cooperation and Conflict, vol.32, nr.4, 1997
14. BRIAN L. JOB (coord.) "The Insecurity Dilemma: National Security of Third World States", Capitolul 1: Job, 'The Insecurity Dilemma: National, Regime, and State Securities in the Third World'
15. KEITH KRAUSE, "Critical Theory and Security Studies", Cooperation and Conflict, vol.33, nr.3, 1998
16. Asmus, Ronald D. and Nurick, Robert C. (1996) „NATO Enlargement and the Baltic States”, Survival 382, no. 2, Summer: 121-142.
17. Badescu, Ilie, Dungaciu, Dan (1995), Sociologia si geopolitica frontierei, Editura Floarea Albastra, 2 vol., Bucuresti.
18. Booth, Ken (1991), „Security and Emancipation”, in Review of International Studies, vol 17, No. 4.
19. Bugajski, Janusz (2004), „Putin’s doctrine in the New East Euope”, CSIS, Budapest Foreign Policy
20. Club, February 19, ttp://foundation.moldova.org/stiri/eng/498/.
21. Emerson, Michael (2001), The Elephant and the Bear: The European Union, Russia and their Near Abroads, Brussels, CEPS, 2001.
22. Hough, Peter (2004), Understanding Global security, Routledge, Taylor and New York.
23. Lejins, Atis and Ozolina, Žaneta eds. (1997), Small States in a Turbulent Environment: The Baltic Perspective, Riga: Latvian Institute of International Affairs.
24. Puheloinen, Ari (1997), Russia's Geopolitical Interests in the Baltic Area, Cambridge, MA: Center for International Affairs, Harvard University.
25. Quo Vadis? NATO and the Baltic States (1996), Conference Proceedings published by the Konrad Adenauer Foundation and the Latvian Institute of International Affairs, Riga, Latvia, 7 December.
26. Tassinari, Fabrizio Mare (2004), Europaeum Baltic Sea Region Security and Cooperation from post-Wall to post-Enlargement Europe, Department of Political Science University of Copenhagen.
27. POLITICAL & SECURITY STATEWATCH Monthly bulletin on Moldova issued by IDIS VIITORUL
28. www.moldova.org
29. Colectia revistei Lumea Magazin, 2003-2004.
30. Agentia FLUX, Chisinau.
31. Galaju Ion, Toma Andrei „Principalii indicatori ai securităţii statului” Chişinău 2002
32. Coşelev Natalia „Conceptul de securitate economică” Chişinău 2001
33. Toma Andrei „Unele aspecte ale securităţii economice a statului în condiţiile globalizării” Chişinău 2002
34. Pungă Lilian „NATO: crearea unui nou sistem de securitate” // Moldova şi Lumea nr.9/10. a.1998
35. Guţu Ion „Organizaţia pentru securitate şi cooperare în Europa în contextul noii arhitecturi a Uniunii Europene şi NATO” Chişinău 2002.

INTRODUCERE:
Actualitatea temei. Sectorul principal al economiei naţionale a Republicii Moldova îl reprezintă, bine înţeles, agricultura. În acest sector activează aproape jumătate din populaţia aptă de muncă. Autorul consideră că tema de cercetare este foarte actuală reieşind din următoarele trei considerente: în primul rând, dezvoltarea sectorului agricol influienţează nemijlocit nivelul de trai al persoanelor ocupate în agricultură, sau, cu alte cuvinte, de dezvoltarea economică a agriculturii depinde bunăstarea a mai bine de jumătate din populaţia ţării noastre. În al doilea rând, dezvoltarea sectorului agricol depinde, în mare măsură, de posibilităţile de realizare a producţiei agroalimentare pe pieţele externe, de comerţul extern.

Cuprins:
Capitolul I Aspectele teoretice ale relaţiilor economice internaţionale
1.1. Delimitări conceptuale privind relaţiile economice internaţionale
1.2. Abordarea teoretică a comerţului exterior
1.3. Locul şi rolul produselor agroalimentare în economia mondială. Problema alimentaţiei

Capitolul II Analiza comerţului extern cu produse agroalimentare al Republicii Moldova
2.1. Dezvoltarea sectorului agroalimentar
2.2. Evoluţia exportului cu produse agroalimentare
2.3. Dinamica importului de produse agroalimentare

Capitolul III Perspectivele dezvoltării comerţului extern cu produse agroalimentare al Republicii Moldova
3.1. Impactul integrării în Uniunea Europeană asupra dezvoltării comerţului cu produse agroalimentare al Republicii Moldova
3.2. Impactul aderării la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC)
3.3. Previziuni şi recomandări referitor la evoluţia relaţiilor de export – import cu produse agroalimentare al Republicii Moldova

CONCLUZII:
Multitudinea de elemente teoretice, practice conduc la realizarea următoarelor concluzii în baza conţinutului tezei:
1. În condiţiile economiei de piaţă, necesitatea realizării de către stat a anumitor funcţii în vederea reglementării relaţiilor export - import este indiscutabilă. Indiferent de doctrinele economice dominante, niciodată nu a fost abrogată responsabilitatea statului privind situaţia economică a ţării. Aşadar, reglementarea de stat a comerţului are un impact concludent asupra dezvoltării relaţiilor export - import, statul utilizând în aceste scopuri o varietate largă de mijloace şi metode de influenţă asupra comerţului, aşa ca codul vamal şi fiscal, politica comercială, legislaţia economică, respectarea acordurilor internaţionale etc.

BIBLIOGRAFIA:
Actele normative:
1. Legea cu privire la tariful vamal IV 1380 - XIII din 20 noiembrie 1997 // Monitorul Oficial al R.M. - 1998. - nr. 40-41. - art. 286.
2. Legea cu privire la certificare nr. 652 - XIV din 28 octombrie 1999 // Monitorul Oficial al R.M. - 2000. - nr. 12-13. - art. 62.
3. Legea cu privire la reglementarea de stat a activităţii comerciale externe nr. 1031 - XIV din 8 iunie 2000 // Monitorul Oficial al R.M. - 2000. - nr. 119-120. - art. 838.
4. Codul Vamal al Republicii Moldova nr. 1149 - XIV din 20 iulie 2000 // Monitorul official. - 2000. - nr. 160-162. - art. 1201.
5. Legea cu privire la controlul exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice nr. 1163 - XIV din 26 iulie 2000 // Monitorul Oficial al R.M. - 2000. -nr. 137-138.-art. 970.
6. Legea privind aderarea Republicii Moldova la OMC nr. 218 - XV din l iunie 2001 // Monitorul Oficial al R.M. - 2000. - nr. 160-162. - art. 397.
7. Legea cu privire la inspecţia înainte de expediţie nr. 265 - XV din 26 iunie 2003 // Monitorul Oficial al R.M. - 2003. - nr. 141-145.
8. Legea privind aplicarea unei măsuri de salvagardare provizorii - nr. 8 – XV din 05.02.2004.
Literatura:
- Literatura de specialitate:
9. BACALE, Leonid. (coordonator) Marketing. - Cluj-Napoca: Dacia, 2002.
10.Bari, Ioan. Economia mondială. - Bucureşti: Ed. Economică, 1997.
11. Borş, Ion. Relaţii valutar-financiare internaţionale ale Republicii Moldova. – Chişinău - Arc, 2004.
12. Chirilă, Victor. Relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană //Moldova şi integrarea europeană. – Chiţinău - 2001.
13. Cobzaru, Ilie. Relaţii economice internaţionale. - Bucureşti: Ed. Economică, 2000.
14. Dan, Moregan. Impactul globalizării economiei mondiale asupra comerţului internaţional. – Cişinău – 2002.
15. Deruţa, Ion. Relaţii economice internaţionale. - Bucureşti: Ed. Economică, 1999.
16. Dinu, Gavrilescu. D., Giurcă Economia agroalimentară. – Chişinău –2000.
17. Galajul, Ion, Rojco, Veaceslav. Economia mondială. – Chişinău - Tipografia centrală, 1999.
18. Ghid pentru intreprinderi. Sistemul Comercial Mondial. Ediţia a doua. - Geneva: ITC/CS, 1999
19. Ignat, Ion, Pralea, Semion. Economica mondială. - Iaşi: Simposion, 1994.
20. Letiţia, Zahariu. Tratat agroalimentar. - Chişinău – 2002.
21. Manoilescu, Mihai. Forţele naţionale productive şi comerţul exterior, Teoria protecţionismului şi a schimbului internaţional. - Bucureşti: Ed. Ştiinţa, 1986.
22. Munteanu, Leonid. Comerţul Internaţional. – Chişinău - TACIS, 2002.
23. Osadcii, Victor. Comerţ internaţional. – Chişinău - Radu, 1999.
24. Rujan, Ovidiu. Teorii şi module in relaţiile economice internaţionale. - Bucureşti: Ed. Economică, 2001.
25. Rusu, S. Impactul aderării R. Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) // Agricultura Moldovei. - 2004. - Nr. 12.
26. Semion, Certan. Politici agricole comune ale comunităţii economice europene – Chişinău - 2004
27. Smith, Adam. Avuţia naţiunilor. Cercetare asupra naturii şi cauzelor ei. – Chişinău, Universitas, 1992.
28. Sută, Nicolae ş.a. Comerţ internaţional şi politici comerciale contemporane - Bucureşti: Eficient, 1997.
29. Tănasie, Petru. Econologie internaţională. Teoria şi practica relaţiilor economice internaţionale. – Bucureşti: Hyperion XXI, 1992.
- Surse internet:
30. Notă informativă. Departamentul statistică, 9 martie 2007 – http://www.statistica.md./ Accesat 25.03.2007./
31.Comerţul exterior, 2001 - 2006. – http://www.statistica.md./ Accesat 25.03.2007

INTRODUCERE:
În prezent economia mondială este determinată şi dirijată în mod primordial de tendinţele economice ale ţărilor înalt dezvoltate. În această situaţie ţările slab dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare cad sub presiunea şi influenţa măsurilor de ordin economico-politic întreprinse în cadrul ţărilor dezvoltate.

CUPRINS:
CAPITOLUL I. ABORDAREA CONCEPTELOR TEORETICE ALE STRATEGIEI ŞI POLITICILOR ECONOMICE
1.1 Esenţa şi conţinutul strategiei şi politicilor economice
1.2 Politica economică dirijistă şi rolul economic al statului
1.3 Structura economică – elementul de bază în determinarea strategiei

CAPITOLUL II. ANALIZA ASPECTELOR FORTE ALE STRATEGIEI ŞI POLITICILOR ECONOMICE ÎN CADRUL ŢĂRILOR DEZVOLTATE
2.1 Ţările Uniunii Europene: Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia,
Portugalia, Belgia, Olanda şi influenţa lor asupra Moldovei, României
(ţărilor în curs de dezvoltare)
2.2 Ţările Americii de Nord: SUA, Canada
2.3 Japonia, Singapore
CAPITOLUL III. EXAMINAREA POLITICILOR ECONOMICE ALE REPUBLICII MOLDOVA ŞI CORELAREA LOR CU STRATEGIA ŢĂRILOR DEZVOLTATE

3.1 Analiza situaţiei economice curente a Republicii Moldova
3.2 Principalele aspecte în evoluţia politicilor economice din Republica Moldova
3.3 Deficienţe instituţionale ale politicilor economice în Moldova
3.4 Influenţa politicilor economice asupra calităţii creşterii economice
3.5 Impactul politicilor economice din Republica Moldova în perspectiva de integrare europeană

ÎNCHEIERE:
În prezent economia Republicii Moldova este închistată într-un cerc vicios. Pe de o parte volumul mic al investiţiilor, cât şi declinul economic cumulat în ultimii zece ani îngreunează restructurarea producţiei şi a reorientării exporturilor, descurajează investiţiile publice şi private. Pe de altă parte creşterea durabilă a economiei este subminată de datoria publică externă şi internă în creştere (peste 2,2 miliarde de dolari) cât şi de balanţa comercială şi de plăţi externe dezechilibrată combinată cu imposibilitatea utilizării resurselor materiale, financiare şi umane pentru restaurarea economiei în ansamblu.

BIBLIOGRAFIE:
1. Abraham-Frois G., Economie politică, Economica, Paris, 1988.
2. Actul Unic European, 1987
3. Angus Maddison, Monitoring the World Economy: 1820-1992, Paris, OECD, 1995.
4. Bărbulescu C., Sisteme strategice ale întreprinderii, Editura economică, Bucureşti, 1999.
5. Bartolomiej Kaminski, Trade and Production Fragmentation: Central European Economies in Networks of Production and Marketing, World Bank Study, 2001.
6. Ben David, Trade, Growth and Disparity among nations, WTA, Geneva, 2000.
7. Carmela Martin, Francisco J. Velazquez, Bernard Funck, European Integration and Income Convergence, Lessons for Central and Eastern European Countries, May, 2001.
8. Cititi ultimele prognoze economice ale Centrului de Politici Economice, Centrul de Politici Economice (IDIS “Viitorul”), Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale nr.8, 23 noiembrie, 2006.
9. Ciulbea T., Doctrine economice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998.
10. Cojuhari A., Pogolşa A., Pogolşa N., Doctrine economice moderne şi contemporane, AIDE, Chişinău, 2001.
11. Creţoiu G., Cornescu V., Bucur I., Economie politică, Editura Şansa, Bucureşti, 1995.
12. Dan V. (şi colab.), Strategii şi structuri industriale competitive, Editura ALL, Bucureşti, 1997.
13. Dinu E., Strategia firmei, Editura economică, Bucureşti, 2000.
14. Economist Intelligence Unit, Nr. 4, 2006
15. Global Economic Prospects and the Developing Countries Report, 2001.
16. Gogoneaţă C., Structurile economice, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984.
17. Guţu I., Republica Moldova: economia în perioada de tranziţie, Edit. Litera, Chişinău, 1998.
18. Îndrumar pentru afaceri în ţările dezvoltate, www.eurostates.com
19. ISTAT, Banca d’Italia, Prometeia (decembrie 2006)
20. Kaminski B., “Trade and Production Fragmentation: Central European Economies in Networks of Production and Marketing”, World Bank Study, 2006.
21. Karla Hoff, Beyond Rosenstein-Rodan: The Modern Theory of Coordination Problems in Development, Annual World Bank Conference on Development Economics, 2000.
22. Marcu F., Maneca C., Dicţionar de neologisme, Editura Academiei, Bucureşti, 1978.
23. Moldova: Moving to a Market Economy, World Bank Report, november, 1999
24. Neme C., Les doctrines contemporaines in Daniel Viley, Paris, 1996.
25. Nicolescu O., Strategii manageriale de firmă, Editura Economică, Bucureşti, 1998.
26. Politici de Creştere Economică, Crearea Locurilor de Muncă şi Reducerea Sărăciei, Guvernul Republicii Moldova, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.
27. Progress Toward the unification of Europe, World Bank Paper, 2000.
28. Prohniţchi V., Deficiente instituţionale ale politicilor economice in Moldova, Centrul de Politici Economice al Institutului pentru Dezvoltare si Iniţiative Sociale "VIITORUL", 27 februarie 2004.
29. Prohniţchi V., Moldova şi integrarea europeană, culegere de studii ale Institutului de Politici Publice, Editura Prut Internaţional, Chişinău, 2004.
30. Republica Moldova: Raport Naţional de Dezvoltare Umană 2006.
31. Richard T., American Economic Review, Papers and Proceedings, May, 2000.
32. Stegăroiu I., Puşcoci S., Abordarea militară a conceptului de strategie // Economistul – 22 martie, 2004, Nr.1579.
33. Sută-Selejan S., Doctrine economice, Editura economică, Bucureşti, 1996.
34. Valeriu Prohniţchi, Moldova şi integrarea europeană, culegere de studii ale Institutului de Politici Publice, Editura Prut Internaţional, Chişinău, 2004.
35. William Easterly, The Lost Decades: Developing Countries Stagnation in Spite of Policy Reform: 1980-1998, Cambridge, MIT Press, 2006.
36. World Bank Report, Moldova: Moving to a Market Economy, 1999.
37. www.azi.md/news
38. www.commerce.gov
39. www.finexpo.be
40. www.gpoaccess.gov/fr/index.html
41. www.impots.gouv.fr
42. www.mineco.fgov.be
43. www.minindustria.it
44. www.paris.mae.ro

Introducere:
Actualitatea investigaţiei. Lumea contemporană constituie un ansamblu de entităţi interconectate în cadrul căruia toate acţiunile şi procesele mai importante se influenţează reciproc. Această interdependenţă universală s-a accentuat după cel de-al doilea război mondial datorită legăturilor tot mai strânse între statele şi zonele geografice ale globului, precum şi datorită schimbărilor ştiinţifico-tehnologice, care au loc în ritm fără precedent.

Cuprins:
Capitolol I. Aspecte teoretico-metodologice ale procesului de globalizare şi integrării
1.1. Globalizarea, provocare la adresa umanităţii
1.2. Problema îmbunătăţirii dezvoltării statelor subdezvoltate în contextul relaţiilor internaţionale contemporane

Capitolul II. Riscuri şi probleme ale integrării statelor subdezvoltate în contextul globalizării
2.1. Tabloul general al lumii prin prisma dezvoltării durabile a statelor
2.2. Democratizarea, stabilitate politică şi securitate economică a statelor subdezvoltate în contextul globalizării

Capitolul III. Influenţa procesului de globalizare asupra evoluţiilor social-politice şi economice din Republica Moldova
3.1. Integrarea economică internaţională – garanţie a dezvoltării economice a Republicii Moldova
3.2. Influenţa factorilor externi asupra procesului de dezvoltare a Republicii Moldova

Concluzii:
În conformitate cu opinia multor cercetători ştiinţifici, o altă tendinţă, care va determina perspectivele globalizării relaţiilor internaţionale, va fi restructurarea relaţiilor economice dintre state, sub influenţa diverselor procese integraţionale. Ei numesc acest proces formarea «geoeconomiei».

Bibliografie:
1. “Democratization is a world movement that affects North and South, East and West”- www.undp.org/governance/.
2. L.Greenfeld (1993), „Transcending the Nation’s Worth”,
3. Bady, B. “Nationalist Postnationalism: Global Discourse in Contemporary American Culture” // American Quarterly, September 1998, vol. 50, Nr. 3,
4. O’Loughlin, Global Democratization, Institute of Behavioral Science, Department of Geography, University of Colorado, Boulder, USA
5. Belostecinic Grigore „Republica Moldova în contextul proceselor de globalizare şi integrare economică” Economica 2002 Nr.5
6. Bouaine, R. Mondialisation an-dela des mythes, Paris 1997,
7. Buell, F. National Culture and the New Global System, Baltimore, 1994
8. Courrier International nr.469, 28 oct.-3 noiembrie 1999
9. Cristopher M. Dent. The Europian Economy. The Global Context, Routladge, 1997
10. Croitoru, V. Geopolitica: Curs de prelegeri (în proces de publicare), Chişinău, 2005,
11. Cuzneţov V. Globalizarea şi organizaţiile internaţionale. Chişinău, 1998
12. Democratization and Globalization issues in Realism vs. Cosmopolitanism debate in the Realism vs. Cosmopolitanism: A debate between Barry Buzan and David Held, conducted by A.McGrew, www.polity.co.uk/global/realism.htm,
13. Dobrotă N., Economie politică. Ed. Economie, Bucureşti, 1995
14. Dungaciu, D. Naţiunea şi provocările (post)modernităţii: istorie, concepte, perspective, Bucureşti: Tritonic, 2004.
15. Matti Ahtisaari în: „Building Global Democracy” în democracy and Globalization: Promoting a North-South Dialogue, Edited by Leena Rikkila, Hakapaino Oy, Helsinki, 2001
16. ECE (2000), Economic Survey of Europe, United Nations, Economic Commission for Europe, Geneva şi calculele autorului (2005 – 2007)
17. Evan, T. "Citizenship and Human Rights in the Age of Globalization" // ALTERNATIVES, Vol. 25, No. 4, 2000,
18. Falk, R. On Humane Governance: Towards a New Global Politics, Cambridge: Polity Press, London, 1995,
19. Georgios Monterides. Globalizarea şi universalitatea – Himeră şi Adevăr. Bucureşti, 2002,
20. Ghiddens A. Die Konsequen for Modernne. Frankfurt/M: Shurkamp, 1995.
21. Giddens, A., “Globalization: making the world a single place” in John Baylis and Steve Smith, The Globalization of World Politics, Oxford, Oxford University Press, 2001
22. Gotişan Victor. Globalizarea – provocarea societăţii contemporane, cauze, tendinţe,
23. Grugel, J. “Democratisation studies globalisation: the coming of age of a paradigm” // British Journal of Politics and International Relations, Vol. 5, No. 2, May 2003,
24. Held, D. Democracy and Global Order, Cambridge: Polity Press, London, 2004,
25. Huntington S. „The Clash of Civilizations and the Remaking of the World Order”, Oxford University Press, 1995.
26. Huntington, S. "After Twenty Years: The Future of the Third Wave" // Journal of Democracy, nr. 8(4), 1997.
27. Ionesu T., etc. Globalizarea – prosperitate şi identitate, Bucureşti, 2002
28. Isac Eufrosinia „Teoriile globalizării şi problemele de discuţie” // „Probleme regionale în contextul procesului de globalizare: simpozion internaţional (2002, Chişinău)” Chişinău, 2003
29. Istoria Globalizării, www.carr.ro/2.htm,
30. Lebeda, P. Globalisation – Critical Reconstructions (Review Essay), JIRD (2003) 6(2), March 2003,
31. Lenin V.I. Dezvoltarea capitalismului în Rusia, vol 3,
32. Lester R. Brown (coord.), Starea lumii, 2002. Probleme globale ale omenirii ~- ediţie milenară, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2002.
33. Levitt, T. Harvard Business Review, New York 1983,
34. MacDonald, L. “Citizenship, Participation and the Public Sphere in the Americas,” in Hemispheric Integration and Democracy in the Americas: Citizenship, Participation, Accountability – Report on the Symposium, Windsor, June 3-5, 2000. Montreal, International Centre for Human Rights and Democratic Development,
35. Manolescu Gh. Consolidarea economiei de piaţă: diagnoze, priorităţi, perspective. Bucureşti: Centrul de Informare şi Documentare Economică, 2001.
36. Manole T. Finanţele publice locale: teorie şi aplicaţii. Chişinău: Cartier administrativ, 2000.
37. McMichael, P. Development and Social Change: A Global Perspective (Thousand Oaks, CA: Pine Forge), 2000.
38. Maximilian S. Reflecţii asupra problemelor socio-economice ale R.Moldova. Moldova şi România: un deceniu de colaborare în cercetarea ştiinţifică economică, Bucureşti: Academia Română, 2001,
39. Mazilu A. Transnaţionalele şi competitivitatea: o perspectivă est-europeană. Bucureşti: Editura Economică, 1999.
40. Moldovanu D. Economia Moldovei în capcana globalizării şi tranziţiei. Chişinău: Editura ARC, 2004.
41. Moldovanu Dumitru. “Economia Moldovei în capcana globalizării şi tranziţiei”. Chişinău 2004.
42. Moldovanu, D. Tranziţia: Interdependenţa transformărilor sisitemice şi a integrării în economia mondială, A.S.E.M. 1997,
43. Moldovanu D. Tranziţia din perspectiva competitivităţii economice: este devreme de a număra bobocii. România şi Republica Moldova. Potenţialul competitiv al economiilor naţionale. Posibilităţi de valorificare pe piaţa internă, europeană şi mondială. Bucureşti, 2004.
44. Movileanu P. etc. Principalele curente de politici agricole europene. Chişinău 2000,
45. Munck, R. (ed.) Labour in the Global Economy: Challenge and Prospects, London: Athlone Press, 2000
46. Nicolae Belii, “Tranziţia mai grea decât un război. România 1990-2000”, Bucureşti, Editura Expert, 2001.
47. O’Loughlin, J., Ward, M.D., Lofdahl, et.al. (1998) “The diffusion of democracy 1946-1994” in Annals of the Association American Geographers, nr. 88 (4)
48. Pîrîianu Mihai “Despre conceptual de dezvoltare durabilă”, revista “Finanţe publice, Contabilitate” nr.11-12
49. Perillier, L. et Tur, J.-J. Le mondialisme, Presses Universitaires de France, 1977
50. Pircop M., Tanţău A. Globalizarea şi strategia firmei. B.: Ed. Eficient, 2001,
51. Preston W.: „Political/Cultural Identity. Citizens and Nations in a Global Era”.
52. Popescu Ion, Bondrea A.A., Constantinescu M.I. Globalizarea: mit şi realitate. Bucureşti: Editura Economică, 2004
53. Postelnicu G., Postelnicu C. Globalizarea economică. Bucureşti: Economica, 2000
54. Postolachi Valentina “Aspecte social-demografice în contextual dezvoltării durabile a Republicii Moldova”. Economica 2005, nr. 2
55. Raportul BM "Global Economic Prospecta, 2004.
56. Revista Capital, 2003-2006.
57. Răilean V. Business internaţional. – Chişinău, 1998
58. Railean V. Integrarea ţărilor est-europene în Uniunea Europeană: precepte pentru Republica Moldova. Chişinău, 2000
59. Roşca P. Relaţii economice internaţionale. Manual. Chişinău: ULIM, 2005.
60. Roşca P. Integrarea internaţională a R.Moldova – factor al creşterii economice. Moldova şi România: un deceniu de colaborare în cercetarea ştiinţifică economică, B.: Academia Română, 2001,
61. Saca, V. Interese politice şi relaţii politice: dimensiuni tranzitorii, Chişinău: CE USM, 2001
62. Sava, I.N. Zece ani de tranziţie în Europa de Est (1990-2000), Bucureşti: Ed. Fundaţiei Culturale Române, 2000
63. Smith Adam. Avuţia naţiunilor. Vol. I. – Chişinău, 1992
64. Stiglits Joseth. Globalizarea – speranţe şi deziluzii. Bucureşti, 2003
65. Suciu C. Economia cunoaşterii şi civilizaţia globală. Bucureşti: Editura ASE, 2002.
66. Şişcan N. Economia politică contemporană. Chişinău: ASEM, 2001
67. Tănasie P. Ecologie internaţională. Teoria şi practica relaţiilor economice internaţionale. –
68. Thede, N. Democratic Development 1990-2000: An Overview, (Coord.), April 2002,
69. Tinbergen T. Restructurarea ordinii internaţionale. – Bucureşti, 1978
70. Toba A. Teorie economică generală, Chişinău, 2001
71. Wallerstein I. The modern World System.- New York: Academic Press, 1980
72. Ward, M.D. (2002), “Globalization and Democratization”, presented at a Conference on “Responding to Globalization: Societies, Groups, and Individuals”, April 4 - 7, 2002, Boulder, Colorado, USA.
73. Ward, MD., O’Loughlin, J., Shin, M., et.alt., The Spatial and Temporal Diffusion of Democracy, 1946-1994, edited by M.D. Ward, ISA, University of Colorado, USA, 1996, presented at the 37th Annual Conference of the International Studies Association, San Diego, California, 16-20th of April, 1996,
74. Weiss, L. Mitul statului lipsit de putere, Bucureşti: Ed. Arta Grafică, 1999,
75. Zainea Eugen „Argumente pentru o strategie naţională de dezvoltare durabilă” Economistul nr.3 2005
76. Балуев, Д.Г. «Взаимодействие международных институтов и элементов гражданского общества» // ПОЛИС, № 3, 2000,
77. Камаренко, Г., Ефремов, В. «Экономическая глобалиcтика» // Экономист, № 11/1998,
78. Костецки М. «Становление «сервисной» экономики // Проблемы теории и практики управления» nr.1 Moscova 1995.
79. Левин, И.Б. «Глобализация и демократия» // ПОЛИС, № 2/2003
80. Шишкан Н.М. Современные социально-экономические мегатенденции. Кишинэу,
81. Хозин, Г.С. "Глобализация междунородных отношений", // США, Канада, № 1/2000,
82. www.ichrdd.ca/english/commdoc/publications/demDev/ddOverview10Years.html#CHAP-2.1

Introducere:
Actualitatea temei investigaţe. Din punct de vedere geografic, Republica Moldova este o ţară ce dispune de anumite avantaje de poziţionare, dar şi de dezavantaje istorice condiţionate de aflarea ei la interconexiunea a mai multor imperii, culturi, religii etc. În prezent, Republica Moldova nu dispune de resurse naturale importante, de acumulări semnificative de ape, nu are ieşire directă la mare, dar poate folosi pe larg alte avantaje ce s-au conturat de-a lungul timpului: forţa de muncă, potenţialul uman foarte înalt, solurile fertile etc. Un avantaj incontestabil în acest sens ar putea fi şi relaţiile politice de vecinătate a Republicii Moldova. Fiind un stat mic, în condiţiile actuale de globalizare a politicii, economiei, culturii şi a altor ramuri, ţara noastră trebuie să dezvolte relaţii politice şi economice cu ţările vecine: România şi Ucraina.

Cuprins:
Capitolul I. Instituirea şi evoluţia relaţiilor politice moldo-române şi moldo-ucrainene
1.1. Influenţa factorului regional asupra relaţiilor externe ale Republicii Moldova, României şi Ucrainei
1.2. Stabilirea şi evoluţia relaţiilor politice moldo-române
1.3. Relaţiile politice moldo-ucrainene, de la geneză la actualitate

Capitolul II. Aspecte ale principalelor relaţii moldo-române şi moldo-ucrainene.
2.1. Colaborarea transfrontalieră dintre Moldova, România şi Ucraina
2.2. Problema regiunii transnistrene, rolul României şi Ucrainei în
soluţionarea ei

Încheiere:
Extinderea spre Est a Uniunii Europene, fiind, în esenţă, un proces pozitiv, poate avea atât efecte benefice, cât şi negative pentru Republica Moldova şi Ucraina, două state post-sovietice situate în vecinătatea noilor membri ai Spaţiului Schengen, referindu-ne, în primul rând, la România. Pentru aceste state implementarea hotarului Schengen ar putea avea drept consecinţă, pe de o parte, apariţia unor tendinţe pozitive în mai multe domenii problematice, iar, pe de altă parte, apariţia unor noi probleme şi agrava¬rea celor deja existente.

Bibliografia:
1. Railean V. „Integrarea ţărilor est-europene în Uniunea Europeană: precepte pentru Moldova”. - Chişinău, 2000
2. Goncearov Alexandr Nicolaevici „Sostoianie i perspektivî razvitia vneşneekonomiceskih otnoşenii Moldovî i Ukrainî”. Chişinău 2001.
3. Roşcovanu Mihai „Cooperarea transfrontalieră a Republicii Moldova cu România şi Ucraina”. Chişinău 2003.
4. Jones C. Ukraine: Waiting for the free market // Banker.- London, 1998 -Vol.148, Nr.867
5. Cutacu C. Evoluţii recente ale dezvoltării regionale // Tribuna economică.-Bucureşti, 1999 - Nr.15
6. Jangoja R. „Stranî GUUAM: sotrudnecestvo i concurenţia”. Kiev, 2000.
7. Gakman S. “Sotrudnecestvo prigranicinîh teritorii Ukrainî, Respublike Moldova i Rumînii v kontexte integraţionnîh proţesov. Chişinău 1999.
8. Viorel Cibotaru, “Factori regionali în cooperarea regională dintre Republica Moldova şi vecinii săi” http://www.e-democracy.md, 08.09.2005
9. Cojocea Petrache “Istoria unui tratat controversat: Tratatul privilegiat şi cooperare între România şi Republica Moldova”. Chişinău 2000.
10. Cenuşă Denis, „Evoluţia relaţiilor dintre Republica Moldova şi România” http://politicom.moldova.org/, 03.11.2004
11. Popescu, Nicu, Transformarea Europei şi Republica Moldova, 26 mai 2005, www.azi.md.
12. King, Charles, Moldovenii: România, Rusia şi politica culturală, Editura Arc, Chişinău, 2002.
13. Petrencu A. Istoria universală. Epoca contemporană, Chişinău, 1996.
14. Fruntaşu, Iulian, O istorie etnopolitică a Basarabiei (1812-2002), Cartier, Chişinău, 2002.
15. Ciobanu, Vitalie, Anatomia unui fenomen geopolitic: Republica Moldova, Polirom, Iaşi, 2005.
16. Departamentul de Comunicare Publică, Preşedinţia României, 06.10.2005 http://www.presidency.ro
17. Deică, Petre, Rusia imperială. Recidiva sau visul unui geopolitician rus, http://www.geopolitica.ro, 27.06.2006
18. William Crowther, Moldova: caught between nation and empire, in the "New States, New Politics", Cambridge University Press, 1997.
19. Dancu Ionel „Noi perspective în relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti”, www.curentul.ro, 24 mai 2001.
20. http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2005/02/050203_tvr_basescu.shtml.
21. www.weu.org, Ukraine, Russia and European security: implications for Western policy, Peter van Ham, February 1994.
22. Podgarskaia E.M. „Ekonomiceskie sveazi Moldovî so stranami Ţentralinoi i Vostocinoi Evropî”. Chişinău, 2001
23. Politica externă a Republicii Moldova: aspecte ale securităţii şi colaborării regionale, Chişinău 1998, cu referinţă la Arena Politicii, nr.8, 1996.
24. http://www.mfa.md, „Problema posturilor vamale mixte în relaţiile Chişinăului cu Kievul”, 07 septembrie 2001.
25. Zbignew Bjezinski „Великая шахматная доска”, Moscova, 1999.
26. Kucima Leonid, “Aderarea la Uniunea Europeană nu este posibilă în viitorul apropiat” www.rusnovosti.ru, 20.03.2004
27. „Cooperarea transfrontalieră între Republica Moldova, România şi Ucraina”, www.gov.ro, 30 mai 2005.
28. „Euroregiuni cu participarea României” www.eurodobrogea.ro, 14 iiunie 2006.
29. Daniel Dascaliu „Cooperare intre euroregiuni” www.evenimentul.ro , 11 ianuarie 2006
30. „Ekonomichesckie sveazi Ukrainskoi i Moldavskoi SSR” Chişinău, 1981.
31. „Otnoşenia s sosedeami i prioritetî Moldovî. Politicheskii komentarii agenstva „Infotag” // Ekonomiceskoe obozrenie 2000, nr. 22, pag. 21
32. “Consolidarea cooperării transfrontaliere în “Euroregiunea “Dunărea de Jos” // 14 decembrie 2006, http://www.habitatmoldova.org
33. „Colaborare transfrontalieră şi interregională ucraineano-română”. http://www.cons-ua.ro/ro/spivrob.htm, 14 mai 2005
34. Sava Andrei „Finanţări din partea UE pentru Euroregiunea Siret-Prut-Nistru” http://arhiva.informatia.ro, 19 august 2004
35. „Trilaterala România – Ucraina – Republica Moldova” http://www.mae.ro/, 15 martie 2004.
36. Pop Adrian „Direcţii de evolutie a Politicii Europene de Vecinătate (PEV). Viziune normativă din perspectiva intereselor României” http://www.ier.ro/Dezbateri/opini/Politica_vecinatate.pdf
37. Kuşnir T. „Razvitia ekonomicheskogo sotrudnechestvo Moldovî i Ukrainî (bez integraţii staenem sîrievîm pridatkami). Dîlo, 2005, nr.21.
38. „Evoluţia relaţiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană”, Strategia Europeană, p.1.1, IPP, 2005
39. Bejenaru Elena “Mediul Ambiant” 2004 nr.1.
40. Boţan Igor „Cum va evolua "Planul ucrainean" de reglementare a conflictului transnistrean?” www.e-democracy.md , 5 septembrie 2006
41. Concepţia securităţii naţionale a Republicii Moldova, MO al RM, nr.35/399 din 29.06.1995
42. Vladlen Kuznetzow, «Small Countries and Big Politics», NPA, 1989.
43. Concepţia politicii externe a Republicii Moldova, 8 februarie 1995, nr. 368-XIII.
44. Munteanu Igor, „Social Multipolarity in Moldova”, CSCR, G10, November, 2004.
45. Olaf F. Knudsen, „Analizarea securităţii statului mic: rolul factorilor externi., [NATO: ce este, ce va fi. Noua Europă şi securitatea statelor mici]”, Bucureşti 1996.
46. Liţescu, Ana Cristina. „Confederaţie între Moldova şi Transnistria” // Cotidianul. – 2001. – 20 apr.
47. „Problema Transnistriei nu se va rezolva cât timp Smirnov va fi la putere” // Adevărul – 2001. – 10 iul.
48. Relaţiile dintre Tiraspol şi Chişinău sunt măcinate de neîncredere // Cotidianul. – 2001. – 3 aug. – P. 11. Relaţiile dintre Tiraspol şi Chişinău sunt măcinate de neîncredere // Cotidianul. – 2001. – 3 aug.
49. Moldova, România, Ucraina: integrarea în structurile europene, preluat din România Liberă, 18.07.1997.
50. http://www.mae.ro/poze_editare/2006.07.17_UEextindere.pdf
51. Curierul Naţional, nr. 3091 din 05.05.2001.
52. Ionescu Mihail E. După hegemonie – patru scenarii de securitate pentru Europa de Est în anii ‘90, Bucureşti 1993.
53. Cojocaru Gheorghe E. Politica externă a Republicii Moldova, Chişinău 1999.
54. Baleanu V.G. In the shadow of Russia: Romania’s Relations With Moldova And Ukraine, August 2000, Conflict Studies Research Centre Paper, G85.
55. www.weu.org, Ukraine, Russia and European security: implications for Western policy, Peter van Ham, February 2004.
56. Planul de acţiuni „Moldova-UE”, Chişinău 2006.
57. Popescu, Oana, “La negocierile transnistrene, doar prin intermediul UE, interviu cu Adriaan Jacobovits de Szeged”, în Cotidianul, 6 iunie 2005.
58. Asmus, Ronald D. and Jackson, Bruce P., “The Black Sea and the Frontiers of Freedom”, în Policy Review, Jun-Jul 2004.
59. Brzezinski, Zbigniew, “Hegemonic Quicksand”, în The National Interest, Winter 2003/04.
60. Aydin, Mustafa, Europe's Next Shore: the Black Sea Region after EU Enlargement, Occasional Paper, no, 53, European Union Institute for Security Studies, Paris, June 2004.
61. http://www.statistica.md/publications/137/ro/Raport_Transnistria_Meyer_rom.pdf
62. Chirtoacă, Nicolae, Moldova requirements, în David Greenwood and Peter Volten (eds.), Security-sector Reform and Transparency Building: Needs and Options for Ukraine and Moldova, Harmonie Paper 17, Centre for European Security Studies, Groningen, 2004.
63. Gudîm, Anatol, Republic_ Moldova şi Uniunea Europeană ca parteneri, Centrul de Investigaţii Strategice şi Reforme, Chişinău 2002.
64. Popescu Cristian Tudor „Kievul a obtinut sprijinul SUA pentru aderarea la NATO, dar nu si pe cel al ucrainenilor” http://www.gandul.info/articol_3143/kievul_a_obtinut_sprijinul_sua_pentru_aderarea_la_nato__dar_nu_si_pe_cel_al_ucrainenilor.html, 25 octombrie 2005
65. http://www.shape.nato.int/docu/other/ro/handbook2007.pdf, 03 februarie 2007
66. http://epochtimes-romania.com/articles/article_5282.html
67. Herd, Graeme P., Moldova and the Dnestr Region: Contested past, frozen conflict, speculative futures, Conflict Studies Research Centre, Central & Eastern Europe Series 05/07, February 2005.
68. Ciobanu, Vitalie, “Cine mai are nevoie de Republica Moldova?”, în Contrafort, nr. 12 (110), decembrie 2003.
69. Hlihor, Constantin, Istorie şi geopolitică în Europa secolului XX. Consideraţii teoretice şi metodologice, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2006.
70. Emerson, Michel, European Neighbourhood Policy: Strategy or Placebo?, CEPS Working Document, No. 215, November 2004.
71. http://www.mfa.md/img/docs/ipap_ro.pdf

Capitolul III. Integrarea europeană a Republicii Moldova prin prisma relaţiilor cu România şi Ucraina
3.1. Aspiraţiile europene ale României, Republicii Moldova şi Ucrainei
3.2. Neutralitatea militară a Republicii Moldova prin prisma relaţiilor ţărilor vecine cu NATO

Introducere:
Principiul de bază al integrării în societatea europeană civilizată este promovarea unei politici de bună vecinătate şi colaborare regională. Anume colaborarea regională pune accentul pe mecanismele de consolidare a relaţiilor de bună vecinătate, pentru că aceasta este chemată să completeze interacţiunile şi interdependenţa în creştere permanentă.
Colaborarea regională se dezvoltă în câteva direcţii principale:
- colaborarea între ţările din regiune;
- colaborarea între diferite regiuni ale statelor;
- colaborarea transfrontalieră între teritoriile din preajma frontierelor - a euroregiunilor.

Cuprins:
Capitolul I. Evoluţia comparată a relaţiilor politice moldo-române, moldo-ucrainene.
1.1. Cauzele, premizele stabilirii şi dezvoltării relaţiilor bilaterale moldo-româneşti
1.2. Cauzele, premizele stabilirii şi dezvoltării relaţiilor bilaterale moldo-ucrainene

Capitolul II. Studiu asupra principalelor probleme în relaţiile moldo-române şi moldo-ucrainene.
2.1. Aspecte ale relaţiilor transfrontaliere dintre Moldova, România şi Ucraina
2.2. Problema regiunii transnistrene şi aportul României şi Ucrainei în soluţionarea ei

Capitolul III. Integrarea europeană a Republicii Moldova prin prisma relaţiilor sale cu vecinii săi: România şi Ucraina
3.1. Aspiraţiile europene ale României, Republicii Moldova şi Ucrainei
3.2. Neutralitatea militară a Republicii Moldova prin prisma relaţiilor ţărilor vecine cu NATO

Concluzii:
Extinderea spre Est a Uniunii Europene, fiind, în esenţă, un proces pozitiv, poate avea atât efecte benefice, cât şi negative pentru Republica Moldova şi Ucraina, două state post-sovietice situate în vecinătatea noilor membri ai Spaţiului Schengen, referindu-ne, în primul rând, la România. Pentru aceste state implementarea hotarului Schengen ar putea avea drept consecinţă, pe de o parte, apariţia unor tendinţe pozitive în mai multe domenii problematice, iar, pe de altă parte, apariţia unor noi probleme şi agrava¬rea celor deja existente.

Bibliografia:
1. Petrencu A. Istoria universală. Epoca contemporană, Chişinău, 1996.
2. William Crowther, Moldova: caught between nation and empire, in the "New States, New Politics", Cambridge University Press, 1997.
3. Baleanu V.G. In the shadow of Russia: Români’ s Relations With Moldova And Ukraine, August 2000, Conflict Studies Research Centre Paper, G85.
4. Politica externă a Republicii Moldova: aspecte ale securităţii şi colaborării regionale, Chişinău 1998, cu referinţă la Arena Politicii, nr.8, 1996.
5. „Rusia nu poate fi în Europa fără Ucraina, în calitatea acesteia de parte componentă a Europei, pe cînd Ucraina poate ajunge în Europa fără Rusia", Zbignew Bjezinski Bejiuxan uiaxMamHan docKa, Moscova, 1999.
6. Roşcovanu Mihai „Cooperarea transfrontalieră a Republicii Moldova cu România şi Ucraina”. Chişinău 2003.
7. Bejenaru Elena “Mediul Ambiant” 2004 nr.1
8. Planul de acţiuni „Moldova-UE”
9. Cojocea Petreache “Istoria unui tratat controversat: Tratatul privilegiat şi cooperare între România şi Republica Moldova”. Chişinău 2000
10. Enache Marian „Misiune diplomatică în Republica Moldova, 1993-1997”. Iaşi 2000.
11. „Noile frontiere în Europa de Sud-Est: Republica Moldova, Ucraina, România”. Chişinău 2002.
12. Barbăroşie Arcadie, Gheorgiu Valeriu, „Republica Moldova în Pactul de Stabilitate – realizări şi perspective”. Kiev, 2004
13. Conferinţa Ştiinţifică internaţională „Politici economice de integrare europeană” (23-25 septembrie). Chişinău, 2005.
14. Goncearov Alexandr Nicolaevici „Sostoianie i perspektivî razvitia vneşneekonomiceskih otnoşenii Moldovî i Ukrainî”. Chişinău 2001.
15. Tănasă Ruslan „Alegerile parlamentare post-totalitare în Ucraina, Republica Moldova şi România: analiza comparată”. Cernăuţi 2002.
16. „Moldova, România, Ucraina: Bună vecinătate şi colaborare regională”. Chişinău 1998.
17. Pîntea Iurie, Ciubotaru Viorel, Popa Victor, „The National Security Council in the Decision-Making Process: Comparative analysis: Republic of Moldova, Romania and Ukraine”. Chişinău 2006
18. „Republica Moldova şi integrarea europeană: Cooperarea în Pactul de Stabilitate”. Chişinău, 2003
19. Broclawsky J.-P. Ukraine // Courrier des pays de l'Est. - Paris, 1997 - Nr.417
20. Crosnier M.-A. Moldavie // Courrier des pays de l'Est. - Paris, 1997 - N°417
21. Cutacu C. Evoluţii recente ale dezvoltării regionale // Tribuna economică.-Bucureşti, 1999 - Nr.15
22. Dan Ilie Morega. Comerţul internaţional în contextul globalizării mondiale. Bucureşti, 2000
23. Ganciucov V., Gutium T. Situaţia comerţului exterior al Republicii Moldova şi promovarea exportului autohtone // Economie şi sociologie. - 1998 - Nr.2
24. Grodziţcaia O. Orientarea geografică a comerţului exterior al Republicii Moldova // Economie şi sociologie. - 1999 - Nr.l
25. Jones C. Ukraine: Waiting for the free market // Banker.- London, 1998 -Vol.148, Nr.867
26. Novic S., Stiopin A., Pavlov G. Relaţiile economice externe nemărfare ca factor economic de dirigare // Economie şi sociologie. - 2000 – Nr.1
27. Railean V. Integrarea ţărilor est-europene în Uniunea Europeană: precepte pentru Moldova. - Chişinău, 2000
28. Railean V. Particularităţile comerţului exterior al unei ţări mici în tranziţie: exemplul Moldovei. - Chişinău, 2000
29. Railean V. Republica Moldova şi integrarea economică europeană: exemplul Moldovei. - Chişinău, 2000
30. Raportul Naţional al Dezvoltării Umane. Republica Moldova 1999. Tranziţia şi securitatea umană. / Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. - Chişinău, 1999
31. Stiopin A., Novic S. Noţiuni generale de abordare sistemică a reglamentării fluxurilor mărfare de export - import // Economie şi sociologie. - 2000 – Nr.l
32. Strategia Naţională pentru dezvoltare durabilă. / Consiliul Economic Suprem pe lângă Preşedinţia Republicii Moldova. Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. - Chişinău, 2000
33. Tranziţia economică: tendinţe de mondializare şi cazul Moldovei. Buletin anual Institutului Internaţional de Management, Nr. 1, 1999
34. http://www.statistica.md/publications/137/ro/Raport_Transnistria_Meyer_rom.pdf
35. http://www.gandul.info/articol_3143/kievul_a_obtinut_sprijinul_sua_pentru_aderarea_la_nato__dar_nu_si_pe_cel_al_ucrainenilor.html
36. http://www.shape.nato.int/docu/other/ro/handbook2001.pdf
37. http://epochtimes-romania.com/articles/article_5282.html
38. http://www.mfa.md/img/docs/ipap_ro.pdf
39. http://www.nato.int/docu/nato-trans/nato-trans-rom.pdf
40. http://www.fisd.ro/PDF/mater_noi/Raport_Transnistria.pdf
41. http://www.mae.ro/poze_editare/2006.07.17_UEextindere.pdf
42. http://www.ipp.md/files/Publicatii/2003/iulie/
43. http://www.mae.ro/
44. www.curentul.ro, 24 mai 2001.
45. www.weu.org, Ukraine, Russia and European security: implications for Western policy, Peter van Ham, February 1994.
46. http://www.azi.ro/arhive/2006/08/12-13/externe.htm
47. http://www.gandul.info/articol_10228/rusia_cere_ucrainei_si_georgiei_sa_stea_departe_de_nato.html

INTRODUCERE:
Activitatea economică în Republica Moldova după obţinerea independenţei a fost determinată de necesitatea realizării reformelor economice, în aceşti ani, în republică s-a desfăşurat o activitate intensă în direcţia reformării economiei naţionale, în vederea tranziţiei de la o economie centralizată de comandă de tip socialist la o economie de piaţă.
Primii paşi în realizarea reformelor economice în republică au fost îndreptaţi spre liberalizarea activităţii economice a agenţilor economici, a preţurilor, comerţului, şi nu în ultimul rînd a comerţului exterior.

Cuprins:
Capitolul I Agenţii economici şi activitatea economică externă a lor
1.1. Caracteristica agenţilor economici
l .2. Implicarea factorilor de mediu ambiant în activitatea întreprinderii
1.3. Activitatea economică externă a firmelor
1.4. Contractul de comerţ exterior

Capitolul II Analiza activităţii economice externe a Î.S. CVC „Mileştii Mici"
2.1. Istoricul întreprinderii
2.2. Analiza indicatorilor tehnico-economici şi a comerţului extern a Î.S.CVC „Mileştii Mici" în dinamică
2.3. Analiza producerii şi a vînzărilor a Î.S. CVC „Mileştii Mici"
2.4. Analiza costului de producţie
2.5. Analiza resurselor umane, salariul
2.6. Analiza rentabilităţii întreprinderii
2.7. Analiza exportului
2.8. Analiza în dinamică a dependenţei rentabilităţii economice de factorii de bază

Capitolul III Planul de măsuri
3.1. Calculul efectului economic de la implementarea publicităţii pe postul de televiziune polonez
3.2. Efectul economic obţinut de la plasarea anunţului în ziarul polonez

Concluzii:
Din datele prezentate şi analizate în capitolul II, şi anume din analiza vînzărilor pe pieţe şi pe produse se observă faptul că Î.S. CVC „Mileştii Mici" are o repartizare a produselor pe pieţe neuniformă, concentrîndu-se în special pe piaţa Rusiei, fapt ce se caracterizează ca negativ.
Faptul ce se caracterizează ca negativ este că, exportul unei întreprinderi trebuie sa fie repartizat în diferite ţări ale lumii, deoarece odată cu criza economică a unei ţări poate afecta negativ şi asupra întreprinderii.

Bibliografie:
1. Bălănuţă V. Analiza gestiunii întreprinderii Ed. ASEM, Chişinău, 2003
2. Bărnulescu C. ş.a. Economia şi gestiunea întreprinderii, Editura
Economică, Bucureşti, 1995
3. Betbeze J-P Economie de l'entreprise contemporaine, Paris, Edition
Nathan, 1989
4. Blaug M. Teoria economică în retrospectivă, Bucureşti, 1992
5. Constantin A. Economia întreprinderii, Bucureşti, Ed. ASE, 1997
6. Ciornâi N., Blaj I Economia firmelor contemporane, Prut Internaţional,
Chişinău, 2003
7. Ciornîi N., Tranziţia la economia de piaţă şi investiţiile străine în Republica Moldova, Prut Internaţional, Chişinău, 2002
8. Ciucur D., Gavrilă I., Popescu C. Economie. Manual universitar. Ediţia
a II, Editura Economică, Bucureşti, 2001
9. Cocriş V., Işan V. Economia afacerilor, Iaşi, 1994
10. Cotelnic A. Managementul unităţilor economice, ASEM, Chişinău,
1998
11. Dimitriu C. Management internaţional şi relaţiile economice
internaţionale, Polirom, Iaşi, 2000
12. Dolan E. Microeconomics. Sankt-Peterhurg. 1994
13. Heyne P. Modul economic de gîndire. Bucureşti. 1991
14. Keynes Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a
banilor, Bucureşti, 1970
15. Moldovanu D. Economia relaţiilor externe. ARC, Chişinău 1999
16. Popescu C., Ciucur D. Tranziţia prin Criză, Bucureşti. 1995
17. Samuelson P., Economics. An Introductorv Analysis. New York, 1982
18. Ţiriulnicova N, ş.a. Analiza rapoartelor financiare. ASEM, Tipografia
Centrală, Chişinău 2004

INTRODUCERE
Activitatea economică în Republica Moldova după obţinerea independenţei a fost determinată de necesitatea realizării reformelor economice, în aceşti ani, în republică s-a desfăşurat o activitate intensă în direcţia reformării economiei naţionale, în vederea tranziţiei de la o economie centralizată de comandă de tip socialist la o economie de piaţă.
Primii paşi în realizarea reformelor economice în republică au fost îndreptaţi spre liberalizarea activităţii economice a agenţilor economici, a preţurilor, comerţului, şi nu în ultimul rînd a comerţului exterior.

Cuprins:
Capitolul I Agenţii economici şi activitatea economică externă a lor
1.1. Caracteristica agenţilor economici
l .2. Implicarea factorilor de mediu ambiant în activitatea întreprinderii
1.3. Activitatea economică externă a firmelor
1.4. Contractul de comerţ exterior

Capitolul II Analiza activităţii economice externe a Î.S. CVC „Mileştii Mici"
2.1. Istoricul întreprinderii
2.2. Analiza indicatorilor tehnico-economici şi a comerţului extern a Î.S.CVC „Mileştii Mici" în dinamică
2.3. Analiza producerii şi a vînzărilor a Î.S. CVC „Mileştii Mici"
2.4. Analiza costului de producţie
2.5. Analiza resurselor umane, salariul
2.6. Analiza rentabilităţii întreprinderii
2.7. Analiza exportului
2.8. Analiza în dinamică a dependenţei rentabilităţii economice de factorii de bază

Capitolul III Planul de măsuri
3.1. Calculul efectului economic de la implementarea publicităţii pe postul de televiziune polonez
3.2. Efectul economic obţinut de la plasarea anunţului în ziarul polonez

Concluzii:
Din datele prezentate şi analizate în capitolul II, şi anume din analiza vînzărilor pe pieţe şi pe produse se observă faptul că Î.S. CVC „Mileştii Mici" are o repartizare a produselor pe pieţe neuniformă, concentrîndu-se în special pe piaţa Rusiei, fapt ce se caracterizează ca negativ.
Faptul ce se caracterizează ca negativ este că, exportul unei întreprinderi trebuie sa fie repartizat în diferite ţări ale lumii, deoarece odată cu criza economică a unei ţări poate afecta negativ şi asupra întreprinderii.

Bibliografie:
1. Bălănuţă V. Analiza gestiunii întreprinderii Ed. ASEM, Chişinău, 2003
2. Bărnulescu C. ş.a. Economia şi gestiunea întreprinderii, Editura
Economică, Bucureşti, 1995
3. Betbeze J-P Economie de l'entreprise contemporaine, Paris, Edition
Nathan, 1989
4. Blaug M. Teoria economică în retrospectivă, Bucureşti, 1992
5. Constantin A. Economia întreprinderii, Bucureşti, Ed. ASE, 1997
6. Ciornâi N., Blaj I Economia firmelor contemporane, Prut Internaţional,
Chişinău, 2003
7. Ciornîi N., Tranziţia la economia de piaţă şi investiţiile străine în Republica Moldova, Prut Internaţional, Chişinău, 2002
8. Ciucur D., Gavrilă I., Popescu C. Economie. Manual universitar. Ediţia
a II, Editura Economică, Bucureşti, 2001
9. Cocriş V., Işan V. Economia afacerilor, Iaşi, 1994
10. Cotelnic A. Managementul unităţilor economice, ASEM, Chişinău,
1998
11. Dimitriu C. Management internaţional şi relaţiile economice
internaţionale, Polirom, Iaşi, 2000
12. Dolan E. Microeconomics. Sankt-Peterhurg. 1994
13. Heyne P. Modul economic de gîndire. Bucureşti. 1991
14. Keynes Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a
banilor, Bucureşti, 1970
15. Moldovanu D. Economia relaţiilor externe. ARC, Chişinău 1999
16. Popescu C., Ciucur D. Tranziţia prin Criză, Bucureşti. 1995
17. Samuelson P., Economics. An Introductorv Analysis. New York, 1982
18. Ţiriulnicova N, ş.a. Analiza rapoartelor financiare. ASEM, Tipografia
Centrală, Chişinău 2004