Cuprins:

1. Formarea imaginii liderului politic prin intermediarul reclamei politice în Republica Moldova.
2. Sfîrşitul mitului Voronin


Bibliografie:
1. Girardet Raoul, Mituri şi mitologii politice. Iaşi, Institutul European, 1997.
2. Moraru Victor, Mass media vs politica. USM, Chişinău, 2001.
3. Portrete în mişcare. 30 de lideri politici din Moldova. Chişinău, 1996.
4. Rusnac Gh., Solomon C, Alegerile parlamentare (2001) şi reflectarea campaniei electorale în ziarele guvernamentale "Moldova Suverană" şi "Nezavisimaia Moldova», MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Partea XVI, Captes, Chişinău, USM, 2001.
5. Teodorescu B., Marketing politic şi electoral. Bucureşti, SNSPA, 2001.
6. www.azi.md

Introducere:
Cele mai răspândite forme de conducere a statului sunt monarhia şi republica. Fiecare dintre aceste categorii are anumite forme specifice de manifestare şi a evoluat de-a lungul istoriei, dar până şi în ziua de azi ele coexistă şi fiecare dintre ele oferă anumite avantaje şi dezavantaje.
Se consideră că republica este apusul monarhiei şi tot mai multe state exercită forma republicană de conducere a statului pentru că este mai democratică, deoarece, puterea aparţine poporului. Astăzi, peste 130 de state din circa 190 membre ale ONU au în structura de stat funcţia de preşedinte. Din acest considerent, adică numeric, bineînţeles că au dreptate cei care susţin ideea predominării republicii faţă de monarhie.

Cuprins:
Capitolul 1. Monarhia, ca modalitate de administrare a statului
Capitolul 2. Republica, ca modalitate de administrare a statului
Capitolul 3. Specificul formei administrative a Republicii Moldova

Concluzii:
Afirmarea tot mai activă a Republicii Moldova atât în plan intern cât şi în relaţiile cu alte state ale lumii şi organismele internaţionale, au presupus numaidecât şi o nouă viziune asupra administraţiei publice. Trăim într-o perioadă când toate problemele care se referă la dezvoltarea administraţiei publice sunt actuale, a menţionat pr. Univ. Dr. Mihail Platon, rectorul Academiei de Administrare Publică, cu prilejul inaugurării conferinţei ştiinţifico-practice din 26 aprilie anul 2001. În acest context fără a avea pretenţia unei abordări exhaustive, prezentul demers ştiinţific şi-a stabilit drept scop, relevarea şi analiza relaţiilor dintre diferite niveluri ale administraţiei publice din simplul motiv că, chiar dacă relaţiile dintre ele sunt variate, ele “trebuie să colaboreze reciproc deoarece au un scop comun – organizarea serviciilor publice pentru cetăţenii din teritoriu” .

Bibliografie:
1. Constituţia Republicii Moldova, Chişinău 1994
2. Legea privind administraţia publică locală 6.11.98
3. Simon Herbert, Thomson Victor „Administraţia publică”, Chişinău 2003.
4. Lencan Stoica, Gh. „Nicolo Machiavelli”, Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 2000.
5. Negulescu, P. Filosofia renaşterii. Bucureşti: Gramar, 2001.
6. Costea Margareta, „Introducere în administraţie publică”, Bucureşti 2000.
7. Rousseau, J.J. „Contractul social”. Iasi: Moldova, 1996.
8. Alexandru Ioan „Politică, administraţie, justiţie”, Bucureşti 2004.
9. Mungiu-Pippidi Alina, „Politici publice: teorie şi practică”, Iaşi 2002.
10. Parlagi, Anton „Dicţionar de administraţie publică”, Bucureşti 2000.
11. Verdinaş Virginia „Drept administrativ şi instituţii politico-administrative. Manual practic”, Bucureşti, 2002.
12. Ioan Alexandru – „Administraţia publică: teorii, realităţi, perspective”, Bucureşti 1999.
13. Bălan Emil - „Drept administrativ”, Bucureşti, 1999,.
14. Deleanu I. „Democraţia şi dinamica puterii, Editura "Dacia", Cluj-Napoca.
15. Budeanu-Zaharia Odette, Zaharia Gheorghe, „Drept administrativ”.
16. Sîmboteanu Aurel „Reforma administraţiei publice în Republica Moldova”, Chişinău 2001.
17. Mihail Platon, „Probleme actuale ale teoriei şi practicii administraţiei publice”, Funcţionarul public, nr.8, aprilie 2001.
18. Deliu Tudor, Administraţia publică locală, Chişinău 1998..

Cuprins:
CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI PRIVIND CORPORAŢIILE TRANSNAŢIONALE
1. Definiţia şi importanţa corporaţiilor transnaţionale
1.1. Locul corporaţiilor transnaţionale în economia mondială
1.2. Definirea corporaţiilor transnaţionale
2. Scopul lucrării

CAPITOLUL II
TIPURI DE ACTIVITĂŢI ALE CTN şi MOTIVE PENTRU ÎNTREPRINDEREA LOR
2.1. Principalele tipuri de activităţi ale CTN

CAPITOLUL III
TEORIA FACTORILOR DETERMINANŢI AI ACTIVITĂŢII CORPORAŢIILOR TRANSNAŢIONALE
3.1. Consideraţii generale
3.2. Teorii ale CTN şi activităţi ale CTN dezvoltate până în deceniul VIII
3.3. Remarci privind evoluţia activităţii CTN
3.4. Probleme ale teoriei contemporane
3.5. Testarea teoriei determinanţilor activităţilor CTN

CAPITOLUL IV
FRANCIZA OPORTUNITATE DE AFACERE LA MCDONALD’S ROMANIA
4.1. Franciza in general
4.2. Stabilirea relatiilor bazate pe franciza
4.3. Programul francizei
4.4. Contractul de franciza
4.5. Scurt istoric despre Corporatia McDonald’s

CONCLUZII:
1. Importanta CTN este astazi recunoscuta la scara mondiala; principala activitate desfasurata de CTN este cea sub forma de ISD.
2. ISD este prous al pietei imperfecte; altfel, intr-o situatie de concurenta perfecta, firmele nu au putere pe piata: ele produc produse omogene si au acces egal la toti factorii de productie.
3. Piata este costisitoare si ineficienta pentru desfasurarea anumitor tipuri de tranzactii.

INTRODUCERE:
Istoria dezvoltării omenirii ne arată că problema de bază atît a înaintaşilor noştri, cît şi a noastră însăşi, profilează grija pentru asigurarea bunătăţii şi a securităţii economice individuale şi comune. Una din consecinţele amplificării şi adîncirii interdependenelor economice dintre state în lumea contemporană este şi tendinţa tot mai puternică a economiilor naţionale de a connlucra sub variate forme de cooperare şi integrare economică internaţională, deoarece analiza şi evoluţia dezvoltării economice a deemonstrat că societăţile umane cîştigă creşterea economică mai mult atunci cînd îşi unesc eforturile, activităţile lor, decît atunci cînd sînt divizate. Totodată, însăşi procesul integrării economice internaţionale cunoaşte o evoluţie continuă atît în privinţa modalităţilor de îngfăptuire, cît şi a consecinţelor sale multiple, manifestîndu-se cu unul dintre procesele economice cu implicaţii globale profunde în viaţa ţărilor şi a popoarelor lumii.

Cuprins:
CAPITOLUL I
Cooperarea şi integrarea economică internaţională
1.1 Conceptul de cooperare internaţională
1.2. Esenţa şi formele cooperării

Capitolul II
INTEGRAREA ECONOMICĂ INTERNATIONALĂ
2.1. Conceptul de integrare economică
2.2.Cauzele integrării economice
2.3.PrincipaleIe forme şi grupări de integrare economică
2.4. Piaţa unică - trăsătură esenţială a integrării economice
2.5. Comunitatea Economică Europeană. Relaţii şi tendinţe.
2.6Consecinţele integrării economice internaţionale

Capitolul III
Cooperarea şi integrarea economică a Republicii Moldova în spaţiul economic internaţional

Introducere:
Teoria economica afirma ca orice stat incearca sa gaseasca "formula magica" a politicii economice, care ar putea realiza concomitent şi maximal obiectivele principale: cresterea economica, ocuparea intregii forte de munca, stabilitatea preturilor, echitatea sociala, echilibrul balantei de plati externe. In realitate, aplicarea "formulei magice" este imposibila si, de regula, exista un anumit compromis intre obiectivele mentionate. Totusi, la fiecare etapa de dezvoltare economica, orice tara are anumite prioritati. Astfel, о parte din tarile in tranzitie, inclusiv R. Moldova, se afla astazi la etapa in care obiectivul numarul unu pentru ele este obtinerea cresterii economice.

Cuprins:
Capitolul I. COOPERAREA ECONOMICĂ INTERNAŢIONALĂ
1.1. Conceptul de cooperare economică internatională
1.2. Aspectele ţi formele de manifestare internationale

Capitolul II. CONCEPTELE ŞI FORMELE DE MANIFESTARE ALE INTEGRĂRII ECONOMICE INTERNAŢIONALE
2.1. Avantajele cooperarii si integrarii economice Internationale

Capitolul III. COOPERAREA SI INTEGRAREA ECONOMICA A MOLDOVEI IN SPATIUL ECONOMIC INTERNATIONAL

Incheiere:
Cercetarile efectuate permit formularea urmatoarelor concluzii: rolul puternic de factor al cresterii economice pe care il indeplineste cooperarea internatională, apare ca о certitudine faptul ca cooperarea industrială, poate sa contribuie enonn la transformarea curentului actual de schimburi si pentru trecerea de la о crestere foarte lenta a unor sectoare, la о creştere dinamica Principalele directii in care cooperarea contribuie la accelerarea cresterii economice sint urmatoarele: cooperarea economică si tehnico-stiintifica internationala, bazindu-se pe unirea eforturilor mai multor intreprinderi sau ramuri din tari diferite, permite realizarea unor obiective de proporţii mari, pe care nici о firma, sau chiar tara nu le-ar putea realiza prin eforturi singulare.

Bibliografie:
1. Abraham-Frois, Gilbert, Economia politică, Bucureşti, 1994
2. Adunarea parlamentară a cooperării economice la Marea Neagră, Moldova suverană, 30.09.2004
3. Albu, A.D., Cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică, Bucureşti, 1973
4. Benea, Elina, Integrarea economică regională ca factor determinant al creşterii economice, Chişinău, 1999
5. Dobrescu, E., Integrarea economică, Bucureşti, 1996
6. Economie politică: Economix, Bucureşti, 1992
7. Economie politică, 2 vol.,colectiv de autori, Galaţi, 1992
8. Galaju, Ion, Cooperarea economică a ţărilor Mării Negre in secolul XXI, Chişinău, 2004
9. idem, Cooperarea economică internaţională, Chişinău, 1999
10. Moldovaeanu, D., Noile dimensiuni ale integrării subregionale şi regionale // Tribuna economică, nr.21, 1995
11. Murzac, Alexandru Victor, Integrarea ţărilor în tranziţie în economia de piaţă, Chişinău, 1998
12. Nechita, V., Integrarea Europeană, Bacău, 1996
13. Nistreanu, A.I., Managementul participării Republicii Moldova la cooperarea economică a Marii Neagre
14. Uniunea Europeană şi Republica Moldova – implimentarea acordului de parteneriat şi cooperare (studii comparative privind domeniile: mediul antreprenorial, sectorul serviciilor), Chişinău, 2000
15.Cojohari Andrei, Manoli Tatiana, Grunzu
Tatiana “Teoria Economica” Chisinau 2004.

ÎNTRODUCERE:
Cooperarea economică internaţională este conculcarea sub cele mai diverse forme dintre două sau mai multe ţări sau entităţi din diverse ţări cu scopul de a realiza anumite obiective industriale, agricole, comerciale, tehnice, ştiinţifice, turistice sau de altă natură. În acest sens cooperarea nu este schimb comercial, nu este simplu transfer de mărfuri, servicii, capitaluri etc. de la o ţară la alta, ea este utilizarea în comun a mijloacelor de care dispun diverse ţări.

P L A N U L:
1.Conceptul cooperării economice internaţionale
2.Rolul şi direcţiile principale ale cooperării economice internaţionale
3.Formele principale ale cooperării economice internaţionale.
4.Formele integrării economice – o latură a cooperării economice internaţionale.
5.Republica Moldova sub aspectul cooperării economice internaţionale.


BIBLIOGRAFIE:
1. I.Ignat ”Uniunea economică şi monetară europeană”, Iaşi 1994
2. D.Miron “Economia integrării europene”, Bucureşti 1998
3. I.Dumitrescu “Economia mondială”, Bucureşti 1998
4. D.Moldovanu “Relaţii economice externe ale RM: afirmare şi perspective”, Chişinău 1999
5. D.Moldovanu “Economia relaţiilor externe”, Chişinău 1999
6. I.Bari “Economia mondială”, Bucureşti 1994
7. V.Nichita “Integrarea europeană”, Iaşi 1994
8. I.Ignat, S.Pralea “Economia mondială”, Bucureşti 1995
9. I.Guţu “RM: economia în tranziţie”, Chişinău 1998
10. V.Osadcii “Integrarea RM în economia mondială”
11. I.Galaju “Economie mondială: integrarea economică internaţională”, note de curs, Chişinău 1998
12. L.Mihăescu “Integrare prin cooperare”
13. Observator economic, nr.1, 1999
14. Dicţionar de relaţii economice internaţionale
15. N.Nistorescu “Integrarea economică interstatală”, Tribuna economică, nr.9,1996
Lucrările simpozionului ştiinţific “Integrarea RM şi României în structurile economice europene”, Chişinău 1996:
16. “Reorientarea geografică a activităţii economice externe – premisă a integrării în structurile economice europene”, C.Postică
17. “Adaptarea RM la structurile economice europene”, V.Osadcii

Introducere:
Dar ce înseamnă integrare? Pentru elaborarea unei strategii coerente de integrare europeană este foarte importantă înţelegerea dimensiunilor pe care le implică noţiunea de „integrare”. Integrarea economică este cea mai avansată latură a proceselor integraţioniste contemporane, din care cauză acest aspect prezintă un interes aparte. Cu toate acestea, este important de ţinut cont de natura multidimensională a integrării europene, care în afară de economie mai presupune politică, instituţii şi securitate. Importanţa acestor aspecte este în creştere. Pe lângă formarea uniunii economice şi monetare, ţările europene încearcă să dezvolte o politică externă şi de securitate comună, o politică a justiţiei şi a drepturilor omului de anvergură europeană, precum şi să formeze o Identitate Europeană de Securitate şi Apărare.

Plan:
Capitolul I. Uniunea Europeană – repere istorice şi structura economiei europene.
1.1. Istoricul Uniunii Europene.
1.2. Economia europeană şi trăsăturile ei esenţiale.
1.3. Definirea integrării şi avantajele integrării în Uniunea Europeană.
1.4. Circuitul economic şi formele de cooperare dintre R.M. şi U.E.

Capitolul II. Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană : premise şi necesităţi.

Capitolul III. Mecanismele de Integrare a Republicii Moldova în cadrul Uniunii Europene.
3.1. Principiile, formele, căile de integrare a R.M. în cadrul Uniunii Europene.
3.2. Trăsăturile pieţei monetare în Republica Moldova.
3.3. Poziţia Moldovei în Europa de Est.

Concluzie:
O strategie realistă de integrare europeană a Moldovei se bazează pe două ipoteze fundamentale. Prima este ca UE să aibă un interes real de acceptare a unui nou membru – destul de problematic în termeni politici şi economici cum este Moldova. A doua ipoteză este ca în Moldova să existe o voinţă politică reală, nu doar declarativă pentru integrare. Deocamdată ambele aceste ipoteze se confirmă doar parţial şi sunt necesare încă eforturi mari în stabilirea problemelor economice pentru corectarea percepţiilor externe şi interne negative şi pentru adaptarea sistemului economic naţional la rigorile pieţei europene.

Bibliografia:
1. Gudam, Anatol, „Republica Moldova şi Uniunea Europeană ca parteneri”, Tacis şi CISR, 2002
2. IMF, „Republic of Moldova”, IMF Staff Countrz Report No. 01/22, 2000
3. Miron Dumitru, Drăgan Gabriela, Păun Laura, Ilie Florin „Economia Integrării Europene”, Editura ASE, ediţia a 3-a, Bucureşti, 2002
4. Tsoukalis, Loukas, „Noua economie europeană revizuită”, traducere din engleză, Editura Arc, 2000
5. Druţa, Mihai „Integrarea Europeană şi neutralitatea”, ziarul „Moldova Suverană”, nr. 53+55, 2003
6. DSS (Departamentul de Statistică şi Sociologie al RM), www.statistica.md
7. Sergiu I. Chircă, „Mecanismele sistemelor economice”, Editura ASEM, Chişinău, 2004,
8. Wallace Helen and Wallace William „Policy-making in the EU”, Oxford, 2002
9. Octavian Sofransky, „Republica Moldova: Capital geopolitic”, Editura
Cartier, Chisinau, 1999.
10. Dumitru Moldovanu, „L.integration de la Republique de
Moldova dans l.economie mondiale”, Editions Ant. N. Sakkoulas, 1999.
11. Marin Popescu, „Concentrarea productiei agricole . conditie esentiala
pentru progresul agriculturii si integrarea in UE”, Economistul, 14 februarie, 2000.
12. Nicolae Rimbu, „Geografia Republicii Moldova”, Editura .Lumina.,
Chisinau, 1991.

Introducere:
Până în anii 1980, conceptul de securitate avea un rol subsidiar, în analizele geopolitice, fiind dezvoltat cu precădere în domeniul militar, în cadrul studiilor strategice.
În domeniul relaţiilor internaţionale, nu există o şcoală de gândire coerentă care să dezvolte acest concept, el fiind relaţionat cu principalele concepte care sunt dezvoltate în şcolile relaţiilor internaţionale. Astfel, se pot distinge două abordări care au dominat gândirea referitoare la problema securităţii naţionale, până în anii '80:

Cuprins:
Capitolul 1. Evoluţia conceptului de securitate în ultimele decenii
1.1. Evoluţia conceputului de securitate în anii 80
1.2. Evoluţia conceputului de securitate în anii 90

Capitolul 2. Aspecte politice ale securităţii naţionale ale Republicii Moldova
2.1. NATO – direcţie strategică a Republicii Moldova în vederea menţinerii securităţii naţionale
2.2. Conflictul transnistrean – miza strategiei la Marea Neagră

Concluzie:
În concluzie, în orice dezbatere despre plasarea unei ţări într-un areal de securitate, miza crucială rămâne reacţia populaţiei, a societăţii, a liderilor de opinie. Din acest punct de vedere, o dezbatere mai consistentă la Chişinău pe chestiunea opţiunilor de securitate a R. Moldova se impune cu necesitate. Este evident astăzi că aşa numită „neutralitate” e un anacronism fără miză şi fără valoare. Alternativele trebuie cercetate, iar singura opţiune viabila – miza NATO – este una care nu a fost explicată sau dezbătută îndeajuns. Decizia trebuie fundamentată pe dezbatere serioasă, nu etichete sau şabloane politice formulate apodictic.

Bibliografie:
1. BARRY BUZAN, "Popoarele, statele si teama", Editura Cartier, 2000
2. Wolfers Arnold, "Securitatea nationala ca simbol ambiguu" , "Discord and Collaboration 7", Baltimore, Johns Hopkins University Press, 1962
3. KENNETH WALTZ, citat de BARRY BUZAN, op.cit.,
4. SCALAPINO R., "Asian Security Issues: Regional and Global",
5. Berkeley, „Institute for East Asian Studies”, 1988.
6. WRIGHT JOANNE, "Northern Ireland - A British Isles Security Complex", Terrorism and Political Violence,vol. 5, nr.4, 1993,
7. KENNETH WALTZ, "Man, the State and War: A Theoretical Analysis", Columbia University Press, 1954, tradusa in limba romana de Mihaela Sadovschi: Kenneth Waltz "Omul, statul si razboiul. O analiza teoretica", Ed. Institutul European, Iasi, 2001
8. BROOKS STEPHEN, Power, Globalizations, and the End of the Cold War, Intenational security, 2000/2001, vol.25, nr.3.
9. COPELAND DALE, The Constructivist Challenge to Structural Realism, International Security, Vol.25, nr.2, 2000.
10. Security Communities, edit. EMANUEL ADLER si MICHAEL BARNETT, Cambridge; Cambridge University Press, 1998.
11. MIKE M. MOCHIZUKI si MICHAEL O'HANLON, " A Liberal Vision for the U.S. –Japan Alliance", Survival, vol.40, nr.2, 1998.
12. J. ANN TICKNER, "Gender in International Relations: Perspectives on Achieving Global Security" (New York: Columbia University Press, 1992), Capitolul 2: 'Man, the State, and War: Gendered Perspectives on National Security'.
13. LENE HANSEN, "A Case for Seduction? Evaluating the Poststructuralist Conceptualization of Security", Cooperation and Conflict, vol.32, nr.4, 1997
14. BRIAN L. JOB (coord.) "The Insecurity Dilemma: National Security of Third World States", Capitolul 1: Job, 'The Insecurity Dilemma: National, Regime, and State Securities in the Third World'
15. KEITH KRAUSE, "Critical Theory and Security Studies", Cooperation and Conflict, vol.33, nr.3, 1998
16. Asmus, Ronald D. and Nurick, Robert C. (1996) „NATO Enlargement and the Baltic States”, Survival 382, no. 2, Summer: 121-142.
17. Badescu, Ilie, Dungaciu, Dan (1995), Sociologia si geopolitica frontierei, Editura Floarea Albastra, 2 vol., Bucuresti.
18. Booth, Ken (1991), „Security and Emancipation”, in Review of International Studies, vol 17, No. 4.
19. Bugajski, Janusz (2004), „Putin’s doctrine in the New East Euope”, CSIS, Budapest Foreign Policy
20. Club, February 19, ttp://foundation.moldova.org/stiri/eng/498/.
21. Emerson, Michael (2001), The Elephant and the Bear: The European Union, Russia and their Near Abroads, Brussels, CEPS, 2001.
22. Hough, Peter (2004), Understanding Global security, Routledge, Taylor and New York.
23. Lejins, Atis and Ozolina, Žaneta eds. (1997), Small States in a Turbulent Environment: The Baltic Perspective, Riga: Latvian Institute of International Affairs.
24. Puheloinen, Ari (1997), Russia's Geopolitical Interests in the Baltic Area, Cambridge, MA: Center for International Affairs, Harvard University.
25. Quo Vadis? NATO and the Baltic States (1996), Conference Proceedings published by the Konrad Adenauer Foundation and the Latvian Institute of International Affairs, Riga, Latvia, 7 December.
26. Tassinari, Fabrizio Mare (2004), Europaeum Baltic Sea Region Security and Cooperation from post-Wall to post-Enlargement Europe, Department of Political Science University of Copenhagen.
27. POLITICAL & SECURITY STATEWATCH Monthly bulletin on Moldova issued by IDIS VIITORUL
28. www.moldova.org
29. Colectia revistei Lumea Magazin, 2003-2004.
30. Agentia FLUX, Chisinau.
31. Galaju Ion, Toma Andrei „Principalii indicatori ai securităţii statului” Chişinău 2002
32. Coşelev Natalia „Conceptul de securitate economică” Chişinău 2001
33. Toma Andrei „Unele aspecte ale securităţii economice a statului în condiţiile globalizării” Chişinău 2002
34. Pungă Lilian „NATO: crearea unui nou sistem de securitate” // Moldova şi Lumea nr.9/10. a.1998
35. Guţu Ion „Organizaţia pentru securitate şi cooperare în Europa în contextul noii arhitecturi a Uniunii Europene şi NATO” Chişinău 2002.

ÎNTRODUCERE:

Pînă în anul 1991 în fosta RSSM toate întreprinderile economice erau fie de stat, fie colhoznice, cooperatiste sau obşteşti. La scurt timp după obţinerea inde-pendenţei Republica Moldova adoptă Constituţia ţării, care, care conţine impor-tante prevederi, care asigură o dezvoltare favorabilă activităţii de antreprenoriat.
Art.9 aliniatul 3 spune că piaţa liberă, iniţiativa economică, concurenţa loială sînt factorii de bază ai economiei.

C U P R I N S:
CAPITOLUL 1 „Analiza antreprenoriatului în Republica Moldova
1.1. Bazele antreprenoriatului
1.2. Formele organizatorico-juridice în Republica Moldova
1.3. Societatea cu răspundere limitată

CAPITOLUL II Datele statistice privind înregistrarea agenţilor

CAPITOLUL III Documentele de constituire pentru înregistrarea întreprinderii
3.13. Traseul de înregistrare a întreprinderii

ÎNCHEIERE:
Iniţierea unei afaceri este, probabil, cel mai important şi responsabil pas în viaţa unui om pentru ca aceasta să progreseze sunt necesare anumite cunoştinţe, deprinderi şi chiar talent.
Antreprenorul este nevoit să-şi repartizeze strict timpul, să stabilească mărimea venitului, să studieze în mod serios piaţa, să cunoască cît mai mult despre produsele sau serviciile planificate să fie propuse, să facă o estimare a cererii.

BIBLIOGRAFIE:
1. „Dreptul afacerilor” – autori Nicolae Baieş, Sergiu Roşca
2. „Dreptul de proprietate” Chişinău 1998 – autor Nicolae Roşca
3. „Ghidul întreprinzătorului particular”
4. „Основы предпринимательства” – autor A.Hosching
5. „Anuar statistic al R.M.”
6. „Экономическое обозрение”
7. „Moldova Suverană”
8. „Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi
9. „Legea cu privire la susţinerea şi protecţia micului business”
10. „Legea cu privire la proprietate
11. „Legea cu privire la societăţile pe acţiuni”
12. Legea cu privire la cooperaţie
13. Legea cu privire la arendă
14. Legea cu privire la gospodăriile ţărăneşti
15. Legea cu privire la investiţiile străine
16. Codul funciar
17. Codul fiscal
18. Codul civil
19. Constituţia Republicii Moldova

Introducere:
Schimbarile radicale ce au survenit pe plan politic, economic si social in Centrul si Estul Europei au inclus si o reforma fundamentala a sistemului legislativ in fiecare din tarile acestei regiuni.
S-a observat, in cei peste 10 ani de tranzitie, ca schimbarile cadrului legislativ nu vor putea singure sa conduca la o transformare totala a sistemului politic si economic.

S U M A R:
CAPITOLUL I. Conceptul privind Comunitatile Europene
1.1. Scurt istoric al Comunitatilor Europene
1.2. Sistemul institutional al Uniunii Europene
1.3. Cei trei piloni ai Uniunii Europene
1.4. Extinderea Uniunii Europene
1.4.1. Agenda 2000: pentru o Uniune mai puternica si extinsa
1.4.2. Criterii de eligibilitate pentru noii candidati
la Uniunea Europeana

CAPITOLUL II. Sistemul de drept comunitar si raporturile acestuia cu dreptul national
2.1. Izvoarele dreptului comunitar
2.2. Raporturile dintre dreptul comunitar si dreptul national
al statelor membre
Partea de cercetare

CAPITOLUL III. Punerea in aplicare a dreptului comunitar. Necesitatea apropierii legislatiei nationale

CAPITOLUL IV. Transpunerea legislatiei comunitare in statele din Europa Centrala si de Est - experiente si rezultate
4.1. Studiul comparat al procesului de aliniere pentru Ungaria si Romania
4.2.Evaluarea impactului general de aliniere

CAPITOLUL V. Republica Moldova si Uniunea Europeana, istorie si perspective
5.1. Aspiratiile Republicii Moldova la integrarea europeana
5.2. Acordul de Parteneriat si Cooperare
Uniunea Europeana - Republica Moldova

Incheiere:
Reiesind din argumentele si informatiile prezentate in continutul tezei de licenta, devine limpede importanta si complexitatea procesului de aliniere legislativa a tarilor candidate din Europa Centrala si de Est la normele dreptului comunitar.
In acest context, se prezinta necesar sa se creeze institutiile care sa fie capabile sa implementeze dreptul comunitar si care sa functioneze cu un personal de un nivel comparabil cu acela care lucreaza in institutiile statelor membre ale Uniunii Europene.

B I B L I O G R A F I E:
1. Constitutia Republicii Moldova din 29.07.1994 // Monitorul oficial al Republicii Moldova, august, 1994.

2. Codul civil al Republicii Moldova din 26 decembrie 1964 //Vestile Sovietului Suprem al R.S.S. Moldovenesti, nr. 36, art. 81. - Chisinau , 1986.

3. Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1321-XII din 09.03.1993. - Monitorul Parlamentului. - 1993. - Nr. 10.

4. Codul Fiscal al Republicii Moldova. - Chisinau, 1997.

5. Cu privire la antreprenoriat si intreprinderi / Legea Republicii Moldova din 03.01.1992. - Monitorul Parlamentului al Republicii Moldova. - 1994. - Nr. 2.

6. Cu privire la intreprinderea de stat / Legea Republicii Moldova din 16.06.1994 // Culegere de acte normative privitoare la activitatea economica, financiara si bancara, 1993 - 1996, V. IV.

7. Privind bazele sistemului fiscal / Legea Republicii Moldova din 17.11.1992. - Monitorul Oficial al Republicii Moldova. - 1992. - Nr. 11.

8. Cu privire la audit / Legea Republicii Moldova din 15.02.1996 . - Monitorul oficial al Republicii Moldova. - 1996. - Nr. 20-21.

9. Legea contabilitatii din 04.IV.1995 . - Monitorul oficial al Republicii Moldova. - 1995. - Nr. 28.

10. Cu privire la Societatile pe actiuni / Legea Republicii Moldova - Monitorul oficial al Republicii Moldova. - 1997. - Nr. 38-39.

11. Regulamentul societatilor economice din Republica Moldova , aprobat prin hotararea Guvernului Republicii Moldova Nr. 500 din 10.09.1991 // Acte normative cu privire la problemele economice, bancare si bugetare. - Chisinau: Editura "Universitas", 1992.

12. Culegeri de acte normative privind reglementarea activitatii comerciale pe teritoriul Republicii Moldova. - Chisinau, 1996.

13. Hotararea Guvernului RM nr.270 din 8.04.99, "Cu privire la aprobarea Programului de activitate a Guvernului RM pentru perioada 1999-2000 "Suprematia legii, revitalizarea economica, integrarea europeana".

14. Tratatul "de la Paris" pentru constituirea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECA), 18 aprilie 1951.

15. Tratatul "de la Roma" privind constituirea Comunitatii Europene a Energiei Atomice (CEEA), 25 martie 1957.

16. Tratatul "de la Roma" privind constituirea Comunitatii Economice Europene (CEE), 25 martie 1957.

17. Tratatul "de la Bruxelles" de Fuziune a Consiliului si Comisiei, 8 aprilie 1965.

18. Tratatul asupra Uniunii Europene "de la Maastricht", 7 februarie 1992.

19. "Strategia de preaderare a Uniunii Europene pentru tarile asociate din Europa Centrala". - Essen, 9-10 decembrie 1994, p.16.

20. "Cartea Alba", Pregatirea tarilor asociate din Europa Centrala si de Est pentru integrarea in piata interna a Uniunii Europene. - Bruxelles, 3 mai 1995, p.41.

21. "Agenda 2000: pentru o Uniune mai puternica si extinsa", 16 iulie 1997, p.7.

22. Hotararile Curtii de Justitie a Comunitatii Europene.

23. Opinia Comisiei Europene privind cererea de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. 16 iunie 1997, p.4.

24. Baldwin Richard E. Towards an integrated Europe. - CEPR, 1994, p.290.

25. Chirtoaca N., Petrusin O., Serebrian O., Ursu V. Republic of Moldova: national strategy for South East Europe. - Chisinau, Centre for Strategic Studies and Reforms, UN Office, 1999, p.30.

26. G.Isaac, Droit communautaire general. - Paris, 1990, p.215.

27. Munteanu R. Drept European - evolutie, institutii, ordine juridica. - Bucuresti: OSCAR PRINT, 1996, p.450.

28. Pascal Fontaine. Europe in 10 points. - Paris, 1998, p.38.

29. F.Rigaux. Le probleme des disposition directement applicables des traites internationaux et son application aux traites instituant les Communautes. - La Haye, 1983, p.90.

30. Jacques Santer, presedintele Comisiei Europene. Discursul adresat Parlamentului Europei. 16.07.1997, p.15.

31. Savu Dana V. Integrarea europeana. - Bucuresti: OSCAR PRINT, 1996, p.230.

32. Sofransky O. Republica Moldova: Capital geopolitic.- Chisinau, 1999, p.185.

33. Brosura Delegatiei Comisiei Europene in Romania. Institutiile Uniunii Europene. - Bucuresti, ianuarie 1999, p.7.

34. Brosura Oficiului de informare Tacis. Uniunea Europeana si Republica Moldova: Implementarea Acordului de Parteneriat si Cooperare. - Chisinau, decembrie 1999, p.380.

35. Brosura The European Union and the Republic of Moldova. - Tacis Information Centre. - Brussels, 1998, p.14.

36. Brosura The European Union and the Republic of Moldova: Partnership and Cooperation Agreement. Tacis Information Centre. - Brussels, 1998, p.30.

37. Paginile Internet - conceptul integrarii europene - http://europa.eu.int/abc-en.htm
- dreptul european - http://europa.eu.int/eur-lex
- extinderea UE - http://www.europarl.eu.int/enlargement
– http://www.eucenters.org
- publicatii relevante - http://www.infoeuropa.ro

Introducere:
Constituţia Republicii Moldova asigură drepturile şi libertăţile fundamentale într-o societate democratică. Codul electoral constituie o bază solidă pentru desfăşurarea alegerilor democratice.
Cadrul legislativ din Moldova oferă o bază adecvată pentru desfăşurarea alegerilor democratice. Cu toate acestea, se evidenţiază mai multe aspecte ale Codului electoral care ar putea fi îmbunătăţite.

Cuprins :
Capitolul I. Cadrul legislativ
1.1. Legislaţia în vigoare
1.2. Prevederile generale pentru desfăşurarea alegerilor locale
1.3. Evaluarea cadrului legislativ

Capitolul II. Organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale
2.1. Aspecte generale
2.2. Comisia electorală centrală
2.3. Circumscripţiile şi consiliile electorate. Secţiile de votare
2.4. Finanţarea alegerilor locale

Capitolul III. Campania electorală

Capitolul IV. Mijloacele de informare a campaniei electorale la alegerile locale
4.1. Modalitatea plasării publicităţii electorale prin intermediul instituţiilor publice şi private ale audiovizualului
4.2. Timpul de antenă contra plată
4.3. Dezbaterile electorale

Concluzii şi recomandări:
Următoarele concluzii şi recomandări sunt propuse pentru a înbunătăţirea alegerilor locale în Moldova:
1. Legea cu privire la partide şi alte organizaţii social-politice trebuie revăzută în vederea micşorării plafonului minim de membri înregistraţi ai partidului, eliminării cerinţei de prezentare anuală a listei detaliate a membrilor de partid pentru reînregistrare, iar cerinţele faţă de filialele regionale ale partidelor să fie diminuate. Mai mult ca atât, având în vedere că legea este discriminatorie faţă de minorităţile din diverse regiuni, mai multă atenţie trebuie acordată includerii unor prevederi ce ar promova implicarea minorităţilor în procesele politice.

Bibliografie:
1. Bernays, E. L. Cristalizarea opiniei publice. Bucureşti, 2003.
2. Popescu, C. F. Dicţionar explicativ de relaţii publice şi publicitate. Bucureşti, 2002.
3. Constituţia Republicii Moldova, adoptată pe data de 29.07.94 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 12.08.1994).
4. Codul electoral nr.1381-XIII din 21.11.97 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.81 din 08.12.1997).
5. Codul civil nr.1107-XV din 06.06.2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.82-86 din 22.06.2002).
6. Codul de procedure civilă nr.225-XV din 30.05.2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 111-115 din 12.06.2003).
7. Codul penal nr.985-XV din 18.04.2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.128-129 din 13.09.2002).
8. Legea audiovizualului nr.603-XIII din 03.10.95 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.70 din 14.12.1995).
9. Legea privind accesul la informaţie nr.982-XIV din 11.05.2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.88-90 din 28.07.2000).
10. Legea privind partidele şi alte organizaţii social-politice nr.718-XII din 17.09.91 (Monitor nr.11-12 din 30.12.1991).
11. www.cec.md

Introducere:
La 31 2003 iulie s-a încheiat sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului. Cu această ocazie Şeful statului, Preşedintele Parlamentului şi Prim-ministrul au ţinut alocuţiuni în faţa forului legislativ. Discursul Preşedintelui Voronin a fost calificat de către mass-media oficială drept unul de program, care fixează noi jaloane pentru atingerea obiectivul major - integrarea RM în Uniunea Europeană. Discursul şefului statului şi iniţiativele lui comportă o încărcătură pozitivă şi merită o atenţie deosebită. Astfel, el a stabilit drept sarcină intermediară ca până în 2007 RM să devină membru asociat al UE. Pentru aceasta este, într-adevăr nevoie de înţelegere între forţele politice şi coerenţă în acţiuni.

Cuprins:
1. Uniunea Europeană – repere istorice
2. Opţiunea europeană a Republicii Moldova
3. Impactul integrării în UE asupra politicului şi socialului în Moldova
3.1 Integrarea ca factor al politicii externe – costuri şi câştiguri
3.2 Integrarea ca factor al politicilor interne

Concluzii:
O strategie realistă de integrare europeană a Moldovei se bazează pe două ipoteze fundamentale. Prima este ca UE să aibă un interes real de acceptare a unui nou membru – destul de problematic în termeni politici şi economici cum este Moldova. A doua ipoteză este ca în Moldova să existe o voinţă politică reală, nu doar declarativă pentru integrare. Deocamdată ambele aceste ipoteze se confirmă doar parţial şi sunt necesare încă eforturi politice şi economice enorme pentru corectarea percepţiilor externe şi interne negative şi pentru adaptarea sistemului economic naţional la rigorile pieţei europene.

Bibliografie:
1. Druţa, Mihai „Integrarea Europeană şi neutralitatea”, ziarul „Moldova Suverană”, nr. 53+55, 2003
2. DSS (Departamentul de Statistică şi Sociologie al RM), www.statistica.md
3. Gudam, Anatol, „Republica Moldova şi Uniunea Europeană ca parteneri”, Tacis şi CISR, 2002
4. IMF, „Republic of Moldova”, IMF Staff Countrz Report No. 01/22, 2000
5. Miron Dumitru, Drăgan Gabriela, Păun Laura, Ilie Florin „Economia Integrării Europene”, Editura ASE, ediţia a 3-a, Bucureşti, 2002
6. Tsoukalis, Loukas, „Noua economie europeană revizuită”, traducere din engleză, Editura Arc, 2000
7. Wallace Helen and Wallace William „Policy-making in the EU”, Oxford, 2002
8. Wolfgang Schuman, „History of the European Union”, www.dadalos-europe.org/int/grundkurs
9. http://mypage.goplay.com/europa-moldova/
10. http://e-democarcy.md/comments/political/

1.Introducere:
Documentul de bază pentru relaţiile între Moldova şi Uniunea Europeană (UE) este Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC), semnat la Bruxelles, la 28 noiembrie 1994. APC-ul este unul dintre elementele politicii UE şi a Statelor sale Membre vis-a-vis de ţările din Europa de Est.

Conţinut:
1.1. Uniunea Europeană şi relaţiile sale cu ţările din Europa de Est

1.2. Încheierea şi intrarea în vigoare a APC-ului

1.3. Părţile semnatare a APC

2. Parteneriatul şi cadrul instituţional pentru implementare

2.1. Obiectivele generale ale parteneriatului

2.2. Principiile parteneriatului

2.3. Cadrul instituţional pentru implementarea APC-ului

3. Dialogul politic

4. Subiectele ce ţin de comerţ şi investiţii

4.1. Aspecte de ordin general

4.2. Comerţul cu bunuri

4.3. Prestarea transfrontalieră a serviciilor

4.4. Stabilirea şi funcţionarea companiilor

4.5. Subiectele ce ţin de comerţ şi investiţii

4.5.1. Angajarea şi condiţiile de muncă
4.5.2. Plăţile curente şi circulaţia capitalului
4.5.3. Concurenţa
4.5.4. Protecţia proprietăţii intelectuale, industriale şi comerciale

5. Cooperarea economică

6. Implementarea APC şi armonizarea legislaţiei

6.1. Obligaţiile generale ale Moldovei

6.2. Armonizarea legislaţiei conform art.50 al APC

7. Asistenţa tehnică

Concluzii:
Cu privire la armonizarea legislaţiei conform Art.50 APC, ar putea fi concluzionate următoarele:
În primul rând: legislaţia europeană, la care se face referinţă în Art.50 APC în contextul armonizării legislaţiei, înseamnă, în primul rând, legislaţia secundară (regulamentele şi directivele CE) şi nu prevederile Tratatului CE, deoarece Tratatul CE stabileşte piaţa internă (şi politica comună pentru comerţul exterior), în timp ce APC-ul este destinat parteneriatului între Moldova şi UE

CUPRINS:
CAP. 1. EMERGENŢA ŞI EVOLUŢIA GÂNDIRII STRATEGICE A CORPORAŢIILOR TRANSNAŢIONALE LA CONFLUENŢĂ CU PROVOCĂRILE GLOBALIZĂRII
1.1. ORIGINILE TEORIEI ŞI PRACTICII ECONOMICE A CONCEPTULUI DE STRATEGIE
1.2. PRINCIPALELE MUTAŢII ÎN MEDIUL ECONOMIC INTERNAŢIONAL ŞI IMPACTUL LOR ASUPRA GÂNDIRII STRATEGICE
1.3. ANALIZA STRATEGIILOR DE EXPANSIUNE ŞI RESTRUCTURARE A COMPANIILOR ÎN CONDIŢIILE GLOBALIZĂRII
1.4. EXPANSIUNEA ŞI ROLUL SOCIETĂŢILOR TRANSNAŢIONALE ÎN ECONOMIA MONDIALĂ
1.4.1. DINAMICA INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE ŞI EXPANSIUNEA SOCIETĂŢILOR TRANSNAŢIONALE
1.4.2. DISTRIBUŢIA REGIONALĂ A ISD: ROLUL FUZIUNILOR ŞI ACHIZIŢIILOR ÎN PROMOVAREA ISD LA NIVEL REGIONAL
1.4.3. DINAMICA FUZIUNILOR ŞI ACHIZIŢIILOR INTERNAŢIONALE
1.5. FUZIUNI ŞI ACHIZIŢII VS. PARTENERIATE
1.6. ROLUL VALORILOR INTANGIBILE ÎN CONCURENŢA GLOBALĂ CONTEMPORANĂ

CAP. 2. NATURA, SPECIFICUL ŞI RAŢIONALITATEA TRANZACŢIILOR INTERNAŢIONALE CU CORPORAŢII
2.1. FUZIUNI INTERNAŢIONALE
2.1.1. TIPURI DE FUZIUNI
2.1.2. TEHNICI DE REALIZARE A UNEI FUZIUNI
2.2. ACHIZIŢII INTERNAŢIONALE
2.2.1. TIPURI DE ACHIZIŢII
2.2.2. TEHNICI DE REALIZARE A UNEI ACHIZIŢII
2.3. DIVIZĂRI
2.4. MOTIVAŢII ECONOMICO – FINANCIARE ALE FUZIUNILOR ŞI ACHIZIŢIILOR
2.4.1. SINERGIA DE NATURĂ OPERAŢIONALĂ
2.4.2. SINERGIA DE NATURĂ FINANCIARĂ
2.4.3. CONTROLUL FIRMEI
2.4.4. PROVOCĂRILE INTEGRĂRII POSTACHIZIŢIE
2.5. LIMITELE GUVERNĂRII CORPORATIVE: ÎNTRE CENTRALIZARE ŞI DESCENTRALIZARE

CAP. 3. MECANISMUL ACHIZIŢIILOR ŞI FUZIUNILOR SOCIETĂŢILOR TRANSNAŢIONALE
3.1. ALCĂTUIREA ECHIPEI DE ACHIZIŢIE ŞI STABILIREA RESPONSABILITĂŢILOR
3.2. SELECTAREA CANDIDAŢILOR POTENŢIALI
3.3. EVALUAREA FUZIUNILOR ŞI ACHIZIŢIILOR INTERNAŢIONALE
3.3.1. EVALUAREA PATRIMONIALĂ
3.3.2. EVALUAREA FLUXURILOR MONETARE
3.3.3. EVALUAREA MIXTĂ
3.4. ÎNCHEIEREA TRANZACŢIEI. OFERTA PUBLICĂ DE CUMPĂRARE
3.5. NEGOCIEREA ACHIZIŢIILOR
3.6. ROLUL BĂNCILOR ŞI CONSULTANŢILOR ÎN ACHIZIŢIILE DE FIRME

CAP. 4. DIMENSIUNEA ECONOMICO – FINANCIARĂ A ACHIZIŢIILOR ŞI FUZIUNILOR DE FIRME
4.1. TRATAMENTUL CONTABIL AL ACHIZIŢIILOR ŞI FUZIUNILOR INTERNAŢIONALE
4.2. PREŢUL TRANZACŢIEI
4.2.1. FIXAREA PREŢULUI ŞI PROBLEMA „PASAGERILOR CLANDESTINI”
4.2.2. METODE DE DETERMINARE A PRIMEI
4.2.3. MODALITĂŢI DE PLATĂ
4.3. MODALITĂŢI DE FINANŢARE A ACHIZIŢIILOR ŞI FUZIUNILOR INTERNAŢIONALE
4.3.1. FINANŢAREA PE BAZA CAPITALULUI PROPRIU
4.3.2. FINANŢAREA PE BAZĂ DE FONDURI „CVASIPROPRII”
4.3.3. TEHNICI DE MOBILIZARE A CAPITALULUI IMPRUMUTAT
Creditul şi serviciile adiacente
Finanţarea subordonată sau mezanină
Finanţarea prin obligaţiuni. Revoluţionarea pieţei controlului corporatist prin obligaţiunile murdare
Finanţarea achiziţiilor prin datorie (LBO – „leverage buy out”)

CAP. 5. AXELE REDEFINIRII ECONOMIEI MONDIALE SUB IMPACTUL TRANZACŢIILOR CU FIRME
5.1. IMPACTUL FUZIUNILOR ŞI ACHIZIŢIILOR ASUPRA DIMENSIUNII ŞI COMPOZIŢIEI JUCĂTORILOR GLOBALI
5.2. SISTEMELE INTERNAŢIONALE DE PRODUCŢIE
5.2.1. LANŢURILE DE VALORI GLOBALE
5.2.2. ROLUL STN ÎN STIMULAREA COMPETITIVITĂŢII EXPORTURILOR ŢĂRILOR ÎN DEZVOLTARE ŞI A ŢĂRILOR ÎN TRANZIŢIE
5.2.3. ROLUL FUZIUNILOR ŞI ACHIZIŢIILOR ÎN FORMAREA CONGLOMERATELOR INDUSTRIALE
5.3. EFECTELE FUZIUNII ASUPRA CONCURENŢEI PE PIAŢĂ
5.3.1. CONTROLUL FUZIUNILOR: PRINCIPIUL ŞI REGULI DE CONCURENŢĂ PE PIAŢA COMUNITARĂ
5.3.2. LEGISLAŢIE COMUNITARĂ: REGLEMENTAREA (CEE) NR.4064/89
5.3.3. EXEMPLE DE ACŢIUNI ÎNTREPRINSE DE COMISIE
5.4. CORELAŢIA DINTRE COMERŢ ŞI POLITICA CONCURENŢIALĂ
5.5. INCIDENŢELE INTERNAŢIONALIZĂRII PRODUCŢIEI ASUPRA INTEGRĂRII COMERCIALE REGIONALE
5.6. INCIDENŢELE MOBILITĂŢII CAPITALURILOR ASUPRA PIEŢELOR DE CAPITAL
5.6.1. ASPECTE SPECIFICE ALE MOBILITĂŢII INTERNAŢIONALE A CAPITALURILOR ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII
5.6.3. GLOBALIZAREA PIEŢELOR DE CAPITAL
Globalizarea şi contagiunea crizelor financiare
Creşterea riscurilor de ţară în noul context al globalizării

CAP. 6. STUDIU DE CAZ: PROVOCĂRILE TRANZACŢIILOR CU FIRME ÎN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ÎN PERIOADA 2001 - 2003
6.1. FACTORII CARE AU INFLUENŢAT ACTIVITATEA DE FUZIUNI ŞI ACHIZIŢII
6.2. CARACTERISTICILE SPECIFICE TRANZACŢIILOR CU FIRME ÎN ŢĂRILE CENTRALE ŞI EST – EUROPENE
6.3. DISTRIBUŢIA FUZIUNILOR ŞI ACHIZIŢIILOR PE SECTOARE ECONOMICE
Achiziţiile şi fuziunile internaţionale – forme de expansiune a societăţilor transnaţionale
6.4. PIAŢA FUZIUNILOR ŞI ACHIZIŢIILOR ÎN ROMÂNIA
6.4.1. CADRUL LEGISLATIV, JURIDIC ŞI FISCAL AL TRANZACŢIILOR CU SOCIETĂŢI COMERCIALE ÎN ROMÂNIA
Condiţiile fuziunii societăţilor comerciale
Efectele juridice ale fuziunii şi achiziţiei societăţilor comerciale
Tratamentul fiscal al achiziţiilor de firme
6.4.2. DINAMICA ŞI STRUCTURA PIEŢEI FUZIUNILOR ŞI ACHIZIŢIILOR ÎN ROMÂNIA, 2001 - 2003
6.4.3. PRINCIPALELE PROVOCĂRI ŞI PERSPECTIVE ALE FUZIUNILOR ŞI ACHIZIŢIILOR PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ

Bibliografie:
1) Agrawal, A., J. Jaffe, si G. Mandelker, The Post-Merger Performance of Acquiring Firms: A Re-Examination of an Anomaly, Journal of Finance 47 (September 1992) 1605-1621, 1992
2) Amihud, Y., si J. Kamin, Revenue vs. Profit Maximization: Differences in Behavior Type of Control and Market Power, Southern Economic Journal, 45, 838-46, 1979
3) Amihud, Y., J. Kamin, si J. Ronen, Managerialism, Ownerism, and Risk, Journal of Banking and Finance, 7, 1983
4) Amihud, Y. si B. Lev, Risk Reduction as a Managerial Motive for Conglomerate Merger, Bell Journal of Economics, 1981
5) Amihud, Y., B. Lev, and N. Travlos, Corporate Control and the Choice of Investment Financing: The Case of Corporate Acquisitions, Journal of Finance 45, 1990
6) Ansoff, I. H., Stategie du developpement de l’entreprise, Les Editions d’organisation, Paris, 1989
7) Bamford, James şi David Ernst, Managing an Alliance Portfolio, McKinsey Quarterly Review, 2002
8) Bari, Ioan, Probleme globale contemporane, Editura Economică, 2002
9) Bari, Ioan, Globalizarea şi probleme globale, Editura Economică, 2001
10) Bartlett, C. şi Ghoshal S., Transnational Management, Irwin McGraw Hill, Boston, 1995
11) Băcanu, I., Noua reglementare a fuziunilor şi divizării societăţilor comerciale, Revista de drept comercial nr. 5/1999
12) Berger, A. si D.B. Humphrey, Megamergers in Banking and the Use of Cost Efficiency as an Antitrust Defense, The Antitrust Bulletin, 37 (3) , 1992
13) Berkovitch, E. si M.P. Narayanan, Motives for Takeovers: An Empirical Investigation, Journal of Financial and Quantitative Analysis 28 (September) , 1993
14) Bowers, H.M. si R. Miller, Choice of Investment Banker and Shareholders Wealth of Firms Involved in Acquisitions, Financial Management 19, 1990

Achiziţiile şi fuziunile internaţionale – forme de expansiune a societăţilor transnaţionale

15) Bradley, M., A. Desai, si E.H. Kim, Synergistic Gains from Corporate Acquisitions and their Division Between the Stockholders of Target and Acquiring Firms, Journal of Financial Economics 21, 1988
16) Brown, D. si M. Ryngaert, The Mode of Acquisition in Takeovers: Taxes and Asymmetric Information, Journal of Finance 46 (June) , 1991
17) Cărpenaru, Stanciu D., Drept comercial român, Ediţia a III – a, Editura Allbeck, 2001
18) Chandler, A. D., Strategies and Structures: Chapters in the History of American Industrial Enterprises, Harper & Row, 1962
19) Clarck, E, M. Levasseur şi P. Rousseau, Internaţional Mergers and Acquisition, Chapman and Hall, London, 1993
20) Coffey, John, Valerie Garrow şi Linda Holbeche, Reaping the Benefits of Megers and Acquisitions, Butterworth Heinemann, Oxford, 2002
21) Coletti, Angela L. şi Karen L. Sedatole, The Effect of Control Systems on Teams and Alliances: Trust and Cooperation in the New Collaborative Environment, Working Paper, 2003
22) Comment, R. si G.W. Schwert, Poison or Placebo? Evidence on the Deterrence and Wealth Effects of Modern Antitakeover Measures, Journal of Financial Economics, 39, 1995
23) Cotter, J. si M. Zenner, How Managerial Wealth Affects the Tender Offer Process, Journal of Financial Economics 35 (February) , 1994
24) Cybo-Ottone, A. si M. Murgia, Mergers and Shareholder Wealth in European Banking, Journal of Banking and Finance, 24, 2000
25) David, Christian, Apres l’anne des fusions, voici les temps des cyberalliances, L’Expansion, nr. 633, 23 noiembrie – 6 decembrie, 2000
26) Diamond, D., Monitoring and Reputation: The Choice Between Bank Loans and Directly Placed Debt, Journal of Political Economy 99, 1991
27) Doukas, J. si N. Travlos, The Effect of Corporate Multinationalism on Shareholders’ Wealth: Evidence from International Acquisitions, Journal of Finance, 43 (5) , 1988
28) Drucker, Peter, Managing for results, Heinneman Professional Publ. Ltd., Oxford, 1989
29) Emilian Radu, Partner Coordonator al Departamentului de Servicii Corporate Finance şi Redresarea Afacerii, Raport de ţară: România, PricewaterhouseCoopers, 2002
30) EU Commission: European Economy, Supplement A, Mergers and Acquisitions, decembrie 2001, www.eu.int/comm/economy_finance
31) Fama, E., L. Fisher, M. Jensen si R. Roll, The Adjustment of Stock Prices to New Information, International Economic Review 10, 1969

Achiziţiile şi fuziunile internaţionale – forme de expansiune a societăţilor transnaţionale

32) Franks, J. and C. Mayer, Hostile Takeovers and the Correction of Managerial Failure, Journal of Financial Economics 40 (January), 1996
33) Garner, J.L, si J.R. Kale, The Effect of Past Mispricing on the Composition of Future IPO Syndicates, Georgia State University Working Paper, July, 2001
34) Griffin, A. şi Wall, S., Mergers and Acquisitions in the Growth of the Firm, Applied Economics, Ediţia a 6-a, Longman, Singapore Publisher Ltd., 1995
35) Hamel, Gary, Yves L. Doz şi C.K. Prahalad, Collaborate with Your Competitors - and Win, Harvard Business Review, 1989
36) Halpern Paul, J. Fred Weston şi Eugene F. Brigham, Finanţe manageriale, Editura Economică, Bucureşti, 1998
37) Harbison, John, Smart Alliances: A practical guide to repeatable success, Booz, Allen & Hamilton Webcast, 2000
38) Harris, M. si A. Raviv, Corporate Control Contests and Capital Structure, Journal of Financial Economics 20, 1988,
39) Healy, P.M, K.G. Palepu, si R.S. Ruback, Does Corporate Performance Improve After Mergers?” Journal of Financial Economics, 31, 1992
40) Hebb, G., Commercial Bank Involvement in Equity Underwritings, Working Paper, August, 1999
41) Hill, Charles, Internaţional Business. Competing in the Global Market, Postscript, 1997
42) Horobeţ, Anca, Strategii de expansiune pentru corporaţiile transnaţionale, note de curs la Investiţii Străine Directe
43) Hubbard, R.G. and D. Palia, A Re-Examination of the Conglomerate Merger Wave in the 1960s: An Internal Capital Markets View, Journal of Finance, 54, 3 (June) 1131-52, 1999
44) Hunter, W.C. si J. Jagtiani, Merger Advisory Fees and Advisors’ Effort, Working Paper Federal Reserve Bank of Chicago Emerging Issues Series No. S&R 2001-11R, 2001
45) Hurduzeu, Gheorghe, Achiziţii şi fuziuni de firme. Cazuri celebre, Editura Economică, 2003
46) Hurduzeu, Gheorghe, Achiziţiile de firme pe piaţa de capital, Editura Economică, 2002
47) James, C., Relation-specific Assets and the Pricing of Underwriter Services, Journal of Finance, 47 (5), 1992
48) James, C. si P. Weir, Returns to Acquirers and Competition in the Acquisition Market: The Case of Banking, Journal of Political Economy, 95, 1987

Achiziţiile şi fuziunile internaţionale – forme de expansiune a societăţilor transnaţionale

49) Jensen, M. si R. Ruback, The Market for Corporate Control: The Scientific Evidence, Journal of Financial Economics, 1983
50) Joffre, P şi Koenig G., Strategie d’enterprise - Antimanuel, Economica, Paris, 1985
51) Kang, J.K., The International Market for Corporate Control, Journal of Financial Economics 34 (December), 1993
52) Keohane, R. Şi J. Nye, Power and Independence: World Politics in Transition, Editia a doua, Little Brown, 1987
53) Kiechel, W., Corporate Strategies under Fire, Fortune, 14 decembrie 1982
54) Levin, Jonathan şi Steven Tadelis, A Theory of Partnerships, Stanford Law School Working Papers, 2002
55) Lloyd, W., J. Hand si N. Modani, The Effect of the Degree of Ownership Control on Firm Diversification, Market Value, and Merger Activity, Journal of Business Research, 15, 1987
56) Linn, S.C. si J.A. Switzer, Are Cash Acquisitions Associated with Better Postcombination Operating Performance than Stock Acquisitions? Journal of Banking and Finance, 25, 2001
57) Margaret Dezse, Studiu privind fuziunile şi achiziţiile în Europa Centrală şi de Est, Înfruntând recesiunea, PricewaterhouseCoopers, 2001, 2002 şi 2003
58) Margulis, Marc şi Peter Pekar, The Next Wave of Alliance Formations: Forging Successful Partnerships with Emerging and Middle-Market Companies. Houlihan Lokey, Howard & Zukin Investment Banking Services, 2002
59) Marişan, Laura, Managementul riscurilor afacerilor internaţionale, teză de doctorat, 2002
60) McLaughlin, R.M., Investment-Banking Contracts in Tender Offers: An Empirical Analysis, Journal of Financial Economics 28 (November/December), 1990
61) Miron, Dumitru (coord.), Economia Integrării Europene, Editura ASE, 2002
62) Miron, Dumitru, Economia Integrării Europene, Editura ASE, 1998
63) Muller, J. Şi Spari S., Economie d’entreprise, Tome I Dunod, Paris, 1992
64) Naneş, Marcela, Strategii de firmă, Editura Sylvi, Bucureşti, 2001
65) Palia, D., Recent Evidence of Bank Mergers, Financial Markets, Instruments, and Institutions, 3, no. 5, 1994
66) Palmer, Dominic şi Patrick Mullaney, Building Better Alliances, Accenture Outlook, 2001

Achiziţiile şi fuziunile internaţionale – forme de expansiune a societăţilor transnaţionale
67) Parise, S. şi J. C. Henderson, Knowledge Resource Exchange In Strategic Alliances. IBM Systems Journal, Vol. 40, No. 4, 2001
68) Parise, Salvatore şi Lisa Sasson. Leveraging Knowledge Management Across Strategic Alliances, IBM Institute for Knowledge-Based Organizations, 2002
69) Perman, Roger şi John Scouller, Business Economics, Oxford University Press, 1999
70) Popa, Ioan, Tranzacţii comerciale internaţionale, Editura Economică, 1997
71) Porter, Michael, From Competitive Advantage to Corporate Strategy, Harvard Business Review, mai- iunie 1987
72) Porter, Michael, Competition in Global Industries, Harvard Business School Press, Cambridge, 1985
73) Postelnicu, Gheorghe şi Cătălin Postelnicu, Globalizarea economiei, Editura Economică, 2000
74) Precupeţu, Elena, Despre fuziunea societăţilor comerciale, Revista de drept comercial nr 6/1993
75) Rajan, R., H. Servaes şi L. Zingales, The Cost of Diversity: The Diversification Discount and Inefficient Investment, Journal of Finance, 55, 1 (February), 2000
76) Rau, R., Investment Bank Market Share, Contingent Fee Payments, and the Performance of Acquiring Firms, Journal of Financial Economics, vol. 56, , 2000
77) Rigsbee, Ed, Developing Strategic Alliances, Crisp Pubns, 2000
78) Roll, R., The Hubris Hypothesis of Corporate Takeovers, Journal of Business 59 no. 2, 1986
79) Sabine, M., Corporate Finance: Flotation, Equity, Issues and Acquisitions, The Free Press, Ediţia a 2-a, Butterworth, London, 1993
80) Sapsford, J. si K. Scannell, Banks, Too, Have Stake in Enron Merger, Wall Street Journal, November 28, 2001
81) Saunders, A. si Srinivasan, A., Investment Banking Relationships and Merger Fees, NYU Working Paper, October, 2001
82) Segil, Larraine, Measuring the Value of Partnering How to Use Metrics to Plan, Develop, and Implement Successful Alliances, Vantage Partners Research, 2003
83) Servaes, H., The Value of Diversification During the Conglomerate Merger Wave, Journal of Finance, 51, 4 (September) , 1996
84) Servaes, H. si M. Zenner, The Role of Investment Banks in Acquisition, The Review of Financial Studies 9, 1996

Achiziţiile şi fuziunile internaţionale – forme de expansiune a societăţilor transnaţionale

85) Smith, R., Lehman Faced Possible Conflict as Merger Failed, Wall Street Journal, December 5, 2001
86) Stancu, I., Finanţe: Teoria pieţelor financiare, Finanţele întreprinderii, Analiza şi gestiunea financiară, Editura Economică, 1997
87) Stoicoviciu, Radu şi Lilian Iordache, Fuziuni şi achiziţii, http://www.pwcglobal.com/ro/eng/inssol/ issues/Issues2003/mergers.html, 2003
88) Stulz, R., Managerial Control of Voting Rights: Financial Policies and the Market for Corporate Control, Journal of Financial Economics, 20, 1988
89) Stulz, R., R. Walkling si M. Song, The Distribution of Target Ownership and the Division of Gains in Successful Takeovers, Journal of Finance 45 (July), 1990
90) Thaillier, J. P., OPA, Fusions et acquisitions, Dunod, Paris, 1992
91) Thomson Financial, Ranking Comprising any European Involvement, 2002
92) Travlos, N., Corporate Takeover Bids, Means of Payment, and Bidding Firms Stock Returns, Journal of Finance, 42, 1987
93) Vass, Andreea, Optimizarea unui portofoliu prin diversificare internaţională, Tribuna Economică, nr. 34, 2001
94) Van Horne, James C., Financial Management and Policy, Ediţia a opta, New Jersey, Prentice Hall Internaţional , 1989
95) Voinea, Liviu, Corporaţiile transnaţionale şi economiile naţionale, Editura IRLI, 2001
96) Williamson, O. E., The Modern Corporation; Origins, Evolution, Atributes, Journal of Economic Literature, vol. XIX, 1981
97) World Investment Report 2003, FDI Policies for Development: National and International Perspectives, UNCTAD
98) World Investemnt Report 2002, Transnational Corporations and Export Competitiveness, UNCTAD
99) World Investment Report 2000, Cross – Border Mergers and Acquisitions and Development, UNCTAD

Introducere:
Suntem la sfârşit de secol, cu siguranţă cel mai agitat pe care l-a cunoscut omenirea. Două evenimente majore marchează istoria Europei în acest moment: conflictul din fosta Iugoslavie şi integrarea europeană. Dacă primul pare în acest moment depăşit, cel de-al doilea este departe de a se fi încheiat, intrând într-o. fază nouă - introducerea monedei unice europene, EURO.

CUPRINS:
CAPITOLUL I
Consideraţii introductive. Scurt istoric.

CAPITOLUL II
Integrarea eueopeană – proces continuu şi dinamic
Secţiune I
Originile şi evoluţia Uniunii Europene
1. Pregătirea terenului
2. Fundaţiile Uniunii
3. Adâncirea procesului de integrare
Secţiunea a II-a
Tratatul Uniunii Europene
Secţiunea a III-a
Structura instituţională a Uniunii Europene

CAPITOLUL III
Uniune Europeană şi monetară; monedă unică europeană
Secţiunea I
Tratatul de la Roma şi Planul Werner
Secţiunea a II-a
Sistemul Monetar European
Secţiunea a III-a
Maastricht: drumul către o monedă unică
Secţiunea a IV-a
Avantajele şi dezavantajele monedei unice
Secţiunea a V-a
EURO – primii paşi

CAPITOLUL IV
Integrarea ţărior asociate din centrul şi estul Europei în Uniunea Europeană
Secţiunea I
Extinderea Uniunii Europene către est; acordurile de asociere ale ţărilor est-europene la Uniunea Europeană
Secţiunea a II-a
Strategia economică a României pe termen mediu.
Secţiunea a III.a
Bulgaria şi moneda unică euorpeană. Reforma mondială bulgară. Paritatea leva nouă/d.m. = 1/1
CAPITOLUL V
Concluzii şi propuneri privind procesul de integrare în Uniunea Europeană a statelor din centrul şi estul Europei.

Bibliografie selectivă:
1. Bal, Ana - "Economie în tranziţie - Europa Centrală şi de Est", Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1997
2. Bari, Ioan - "Economie Mondială", E.D.P., Bucureşti, 1997
3. Brociner, Andrew - "L'Europe monetaire", Edition du Seuil, Paris, 1997
4. Dănilă, Nicolae - "EURO- Bipolarizarea monetară", Ed. Economică, Bucureşti, 1999 .
5. Folsom, Ralph H - "European Union Law", West Publishing Co., St. Paul, USA, 1995
6. Harrop, Jeffrey - "Structural Funding and Employment in the European Union", Edward Elgar Publishing Co, UK, 1996
7. Jones, Robert A - "The Politics and Economic of the European Union", Edward Elgar Publishing Co, UK, 1996
8. Molle, Willem - "The Economics of European Integration", Ashgate Publishing Ltd, UK, 199 î
9. Riche, Pascal; Wiplosz, Charles - "L'Union Monetaire de 1'Europe", Editions du Seuil, Paris, 1993
10. **** - "Strategia economică a României pe termen mediu", Bucureşti, 1998
11. **** - "Transition Report", B.E.R.D., 1995-1996
12. **** - Colecţia revistei ,Capital", 1998-1999
13. **** - "L'Ecu, monnaie du succes europeen. Une strategie pour 1'ecu",
Ernst & Young, Paris, 1990

Introducere:
În circuitul ideatic actual, se operează cu accepţiuni multiple ale conceptului de securitate naţională, caracterul controversat al acestora reieşind din plurivalenţa lui semantică, de la o epocă la alta şi de la o ţară la alta. Diversitatea aceasta este explicabilă nu prin diferenţele majore existente între naţiuni, preocupările lor fiind identice (apărarea proprie, libertatea, bunăstarea economică şi ordinea mondială favorabilă), ci prin rezultatul interacţiunii unor factori , cum sunt: dinamica sistemului internaţional şi evoluţia modalităţilor de agresare a naţiunilor; particularităţile situaţiei interne specifice fiecărei naţiuni; specificitatea geopolitică a fiecărei naţiuni; posibilitatea conceperii politicii de securitate, fie în modalităţi agresive, fie în modalităţi defensive; dimensiunea diferită a securităţii internaţionale pentru marile puteri şi pentru statele mici (pentru primele, securitatea internaţională capătă dimensiuni regionale şi chiar globale; pentru cele din urmă, securitatea se realizează pe fondul evoluţiei raporturilor dintre marile puteri şi în funcţie de dinamica relaţiilor cu vecinii); diferenţe de perspectivă teoretică în analiza, conceperea şi transpunerea în practică a strategiei de securitate internaţională.

Cuprins:
1. Aspecte generale privind securitatea internaţională
2. Fenomenul terorist a factor destabilizator al securităţii internaţionale
3. Asigurarea securităţii regionale
4. Ajustarea sistemului de securitate al Republicii Moldova la standardele europene, analiza strategiei de securitate a Republicii Moldova

Concluzii:
Republica Moldova este un stat neutru, din punct de vedere militar, prevedere stipulată în Constituţia Republicii, dar care nu este la fel de acceptată din punct de vedere internaţional, ca de exemplu neutralitatea militară a Elveţiei, Norvegiei sau Suediei. În continuare, pe teritoriul statului nostru este amplasată rămăşiţele armatei a 14-a sovietice, controlată de ruşi şi un arsenal impunător de armamente. O bună parte din teritoriu, cel din stânga Nistrului, este controlată de forţe criminale – „separatiste”, controlate de clanul lui Smirnov şi interesele geopolitice ale Rusiei. Amintim că în această regiune este amplasată o mare parte din potenţialul industrial şi uman al Republicii Moldova, astfel, prezenţa autoprocamatei republici nistrene cauzează nu doar un pericol pentru securitatea militară, dar şi pentru cea economică a Republicii Moldova. De asemenea, în această regiune este concentrată cea mai mare centrală de producere a curentului electric, care asigură securitatea energetică a unei importante părţi din teritoriu.

Bibliografie:
1. Bălan Oleg, Burian Alexandru “Drept interrnaţional public”, Chişinău 2003. Vol. 2
2. Bălan Oleg “Terorism – crimă internaţională”. Chişinău 2001. pag. 54-61
3. Bălan Oleg „Teorism nuclear – mit sau realitate?” Revista „Legea şi viaţa” nr.11 din 1998
4. Bălan Oleg, Richinschi Iurie “Pericolul terorismului nuclear” // Revista Naţională de Drept Nr. 2 a.2000.
5. Abraham Florin „Relaţiile dintre SUA, Uniunea Europeană şi OSCE: contribuţii la securitatea internaţională”. Bucureşti 2003.
6. Lioyd Andrew, Peter Mathews, „Bioterorismul - flagelul mileniului III”, Cluj-Napoca 2002,
7. Richard Nelson „Rolul NATO în Combaterea Terorismului Internaţional” http://www.acus.org
8. Troneci Vasile „Interpol, poliţiei fără frontiere”. Bucureşti 2001.
9. BERCHEZ Florin-Mihai „Securitatea spaţiului sud-est european în contextul preocupărilo privind securitatea europeană” // „Securitatea şi apărarea spaţiului sud-est european în contextul transformărilor de la începutul mileniului III” Bucureşti, 2006
10. Serebrean Oleg „Perspectivele geostrategice ale Republicii Moldova”. Chişinău 2004.
11. “Bumerangul Ben Laden” // Palatul de justiţie. Bucureşti 2001. pag. 12.
12. Anghel Ion M. “Răspunderea în dreptul internaţional” Chişinău 1998.
13. Petru Boicu (Col.), Şef adjunct al Direcţiei Politică Militară şi Relaţii Externe, Ministerul Apărării, Moldova
14. http://www.nato.int/docu/review/2004/issue3/romanian/analysis.html
15. http://www.e-democracy.md/comments/political/200604281/
16. Culda, Lucian (coordonator), România în situaţii limită, Editura Licorna, Bucureşti, 1995
17. Duţu, Petre, Globalizarea şi raportul dintre securitatea naţională şi securitatea internaţională, în revista « Impact Strategic », nr. 1/2005,
18. www.bbc.ro
19. Strategia de securitate naţională a României, Bucureşti, 2001,
20. Crăciun Vasile „Securitatea naţională şi realizarea politicii globale şi europene de securitate colectivă” Bucureşti 2005.
21. Mircea Ovidiu Mândru, Lumea între războiul rece şi pacea fierbinte, Bucureşti 2000.

Introducere:
Caracteristica cea mai pregnantă a economiei mondiale postbelice o constituie intensificarea fără precedent a interdependenţei economice dintre ţări. Procesul a rezultat ca urmare a dezvoltării economice şi adâncirii specializării internaţionale, sub impulsul noilor realizări ale ştiinţei şi tehnicii.
Două forţe principale, dinamice şi oarecum contradictorii conduc acest proces şi anume: apariţia şi dezvoltarea aranjamentelor economice regionale şi adâncirea procesului de globalizare a economiei mondiale. Regionalizarea presupune că statele naţionale cultivă relaţii integrative tot mai strânse între ele cu grade diferite de complexitate. În acest context integrarea economică şi politică din Europa de Vest, extinderea acestui proces spre Est reprezintă unul din fenomenele cele mai semnificative, atrăgând atenţia unor largi cercuri politice şi economice, precum şi a mai multor oameni de ştiinţă.

Plan:
Capitolul I. Realizările Uniunii Europene
1.1. Caracterul modern al economiei ţărilor membre ale Uniunii Europene

Capitolul II. Relaţiile economice externe ale Uniunii Europene
2.1. Relaţiile euro – americane
2.2. Relaţiile cu Canada
2.3. Relaţiile Uniunii Europene cu Asia
2.4. Relaţiile Uniunii Europene cu ţările cu economia în tranziţie
2.5. Relaţiile UE cu ţările în dezvoltare

Capitolul III. Perspectivele Uniunii Europene
3.1. Tratatul de la Maastricht: geneză, obiective
3.2. Politica externă şi de securitate comună

Capitolul IV. Rolul Uniunii Europene în economia Republicii Moldova
4.1.Evolutia relatiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeana
4.2.Uniunea Europeană şi rolul ei în dezvoltarea economică

Concluzie:
Ca exponent al intereselor ţărilor pe care le prezintă şi purtătoare a ideilor şi năzuinţelor de progres şi prosperitate în lume, Uniunea Europeană se bucură de o largă recunoaştere pe plan internaţional. Drept urmare, ea a stabilit şi întreţine relaţii diplomatice cu peste 130 de state de pe diverse meridiane ale globului şi are statut de observator la ONU, participă la lucrările Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare Europeană (OSCE), în 1990 semnând cu alte state europene şi nord-americane „Carta de la Paris pentru o nouă Europă”, care a urmărit sfârşitul divizării continentului şi al războiului rece.

Bibliografie:
1. Cojuhari A., Grunzu T., Manole T., Teoria Economică, Chişinău 2004.
2. Moldovanu D., Economia Moldovei în capcana globalizării în tranziţie , Bucureşti 1994.
3. Profiroiu A., Profiroiu M., Introducere în realităţile europene,Bucureşti 1999.
4. Raţă Gh., Integrarea europeană: Istorie, Documente, Analize, Chişinău 2001.
5. Sută N., Integrarea economică europeană, Bucureşti 1995.
6. Bal A – Economii în tranziţie: Europa Centrală şi de Est, Bucureşti, 1997.
7. Bari I. – Economia mondială, Bucureşti, 1997.
8. Borş V., Railean V. – Republica Moldova şi integrarea economică europeană, Chişinău, 2000.
9. Dobrescu E. – Integrarea economică, Bucureşti, 1996.
10. Dumitrescu S., Gheorghiţă V., Marin G. – Economia Mondială, Ed. Independenţa Economică, 1998.
11. Dumitrescu S., Bal A. – Economie mondială. Ed. Economica, 1999.
12. Economia mondială, Ed. Porto-Franco, Galaţi, 2000
13. Guţu I. – Republica Moldova: economia în tranziţie, Chişinău, 1998.
14. Ignat I. – Uniunea Economică şi Monetară Europeană, Iaşi, 1994.
15. Ignat I., Pralea S. – Economia mondială, Iaşi, 1994.
16. Miron D. – Economia integrării europene, Bucureşti, 1998.
17. Moldovan D. – Economia relaţiilor externe. Chişinău, 1999.
18. Nechita V. – Integrarea europeană, Iaşi, 1998.
19. Pascariu G.C., - Uniunea Europeană: politici şi pieţe agricole, Bucureşti, 1999.
20. Railean V. – Integrarea ţărilor est-europene în Uniunea Europeană: precepte pentru Moldova, Chişinău, 2000.

Introducere:
Aproape ca printr-o lege a firii, în fiecare secol pare a se ivi o ţară cu puterea, voinţa şi imboldul intelectual şi moral de a modela întregul sistem internaţional potrivit propriilor sale valori. În secolul al XVII-lea, Franţa, sub cardinalul Richelieu, a introdus abordarea modernă a relaţiilor internaţionale bazate pe statul-naţiune şi motivate de interesele naţionale ca scop ultim. În secolul al XVIII-lea, Marea Britanie a elaborat conceptul de echilibru al puterii, care a dominat diplomaţia europeană pentru următorii 200 de ani. În secolul al XlX-lea, Austria lui Metternich a reconstruit unitatea Europei, iar Germania lui Bismarck a demontat-o, dând o nouă formă diplomaţiei europene - aceea a unui joc al poli¬ticii de forţă, jucat cu sânge rece.

Cuprins:
Capitolul 1. Evoluţia strategiilor politice ale SUA pe arena mondială.
1.1. Ascensiunea SUA ca principala putere economică, politică şi militară a lumii
1.2. Principale doctrine politice ale Statelor Unite

Capitolul 2. Relaţiile politice dintre SUA şi celelalte state dezvoltate
2.1. SUA şi Uniunea Europeană, doi parteneri cu viziuni politice diferite
2.2. Relaţii dintre SUA şi principalele blocuri politico-economice

Capitolul 3. Situaţia actuală privind rolul politic al SUA pe arena mondială.
3.1. SUA şi noua ordine mondială reconsiderată
3.2. Politica actuală a SUA şi relaţiile Republicii Moldova cu SUA

Concluzii:
În urma cercetărilor efectuate, putem concluziona că Statele Unite este o forţă mondială ce are capacitatea de a exercita un control politic, militar şi economic asupra celorlalte state. Dacă în perioada Războiului Rece, asemenea puteri erau două: SUA şi URSS, după încheierea lui situaţia s-a modificat cu următoarele consecinţe:

Bibliografia:
1. Zbiegniew Brzezinski, „Marele eşec. Naşterea şi moartea comunismului în secolul XX”, Bucureşti 2000.
2. Horia C. Matei, Silviu Neguţ, Ion Nicolae, Caterina Radu, Ioana Vintilă-Rădulescu, Enciclopedia Americilor, Editura Meronia, Bucureşti, 2003, pag.209.
3. Aymeric Chauprade, François Thual, „Dicţionar de geopolitică”, Bucureşti 2003
4. Hull, „Memoirs”, vol II.
5. Larnas Carlos Saavedra „La pacte de Buenos Airos”, l’Academie Diplomatique Internationale, Seance du 20 octobre 1933.
6. Alejandro Alvarez, Le Droit International amerkain, Paris 1910. în raportul său la Conferinţă. Alejandro Alvarez a dezvoltat idei din această lucrare.
7. Rossevelt Elliott „As He Saw It”, New York, 1946
8. Public Papers of the Presidents of the United States, Harry S. Truman, vol 1945, Washington, 1945.
9. Selig Adler „The Isolationist Impulse: Its Twentieth-Century Reaction”, New York, 1957.
10. Richard J Walton „Henry Wallace, Harry Trueman, and the Cold War”, New York, 1976.
11. Churchill Winston S. „The Second World War”, vol.6 Triumph and Tragedy, Boston, 1953.
12. Truman S. Harry „Years of decision” Memoroirs, vol.1, New York, 1955.
13. Leahy William „I was there: the personal history of the Chief of Staff to Presidents Roosevelt and Truman base don his notes and diares made at the time” Toronto 1950.
14. Sherwood E. Robert „Roosevelt and Hopkins: An intimate History”, New York, 1948.
15. Kennan George F. „Foreign Relations of the United States”, 1946, vol. VI.
16. Conquest Robert „The Evil of this Time”, New York Review of Books, vol. XL, nr.15, p.27
17. Kissinger Henry A. „Nuclear weapons and Foreign Policy”. New York, 1957.
18. Ernst-Otto Czempiel, „America, Europa şi Noua Ordine Mondială”, Bucureşti 2001.
19. Abraham Florin „Relaţiile dintre SUA, Uniunea Europeană şi OSCE: contribuţii la securitatea internaţională”, Bucureşti 2006.
20. Alger, Chadwick F. (editor), The future of the United Nations system: potential for the twenty-first century, Tokyo, New York, Paris, United Nations University Press, 1998
21. Report Colloquium on “The Future of the OSCE”, A Joint Project of the OSCE Parliamentary Assembly and the Swiss Institute for World Affairs Washington, 5-6 June, 2005, http://www.osce.org/item/15378.html
22. Wohlforth, William C., „Reality Check-Revising Theories of International Politics in Response to the End of the Cold War”, in World Politics, vol. 50, no.4, 1998
23. Katzman, Kenneth, Terrorism: Near Eastern Groups and State Sponsors, 2002, Congressional Research Service Report for Congress, 13 february 2002
24. Common Purpose. Towards a More Effective OSCE. Final Report and Recommendations of the Duroselle, Jean-Baptiste, Histoire des relations internationals, Paris, Armand Colin, 2001
25. Clark, Ian, The Post-Cold War Order: the Spoils of Peace, Oxford University Press, 2001
26. Panel of Eminent Persons On Strengthening the Effectiveness of the OSCE, 27 June 2005, http://www.osce.org/item/15432.html
27. Blank, J. Stephen, “Russia and the U.S. War on Terrorism”, Strategic Studies Institute, in http://carlisle-www.army.mil/us/assi
28. Holsti, K.Ole, International Politics. A Framework for Analysis, New Jersey, 1995
29. Mearsheimer, John J., The Tragedy of Great Power Politics, University of Chicago, W. W. Norton & Company, New York and London, 2001
30. Ciubotaru Răzvan http://www.cotidianul.ro/index.php?id=8815&art=23015&diraut=305&cHash=f161dcafda, 16-01-2007
31. www.baniinostri.ro 28.08.2006 „SUA şi ASEAN se aliază împotriva Chinei”
32. Anghel Gabriel „Coreea de Nord, în vizorul ASEAN”, România Liberă, 27 iulie 2006.
33. R.J.Holbein – Summary of the Free Trade Area of the Americas. Draft Text. Part I, Part II, American Free Trade and Investment Report nr.14/ 2001
34. Dr. Nicolae Nistorescu – Forumul de Cooperare Economică Asia – Pacific (APEC). Acordul American de Comerţ Liber (NAFTA), Brăila, Editura Independanţa Economică, 1998
35. The Europa World Year Book, 2001
36. The Europa World Year Book, 2003
37. Bush George „The U.N.: World Parliament of Peace”, discurs în Adunarea Generală a ONU, New York, 1 octombrie 1990.
38. Clinton Bill, „Confronting the Challanges of a Broader World”, discurs în Adunarea Generală a ONU, New York, 27 septembrie 1993.
39. Gilbert Martin, Gott Richard „Conciliatorii”, Bucureşti 1966.
40. Le Breton Jean-Marie „Europa centrală şi orientală între 1917 şi 1990”. Bucureşti 1996.
41. Soljeniţin Alexandr „How are we to restructure Russia? A modest contribution”, Literaturnaia Gazeta, Moscova, 18 septembrie 1990, p 37-41.
42. Duroselle Jean-Baptiste „Histoire diplomatique de 1919 a nos jours”, Paris 1990.
43. Mackinder Halford John Sir „Democratic Ideals and Reality”, London 1962.
44. Maliţa Mircea „Diplomaţia”, Bucureşti 2002.
45. Petrencu Anatol „Istorie universală”, Chişinău 1995.
46. Mureşanu Camil „Naţiune, naţionalism. Evoluţia naţionalităţilor”. Cluj-Napoca, 1996.
47. Huntington Samuel „Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea Ordinii Mondiale”, Bucureşti 1998.
48. www.cronicaromana.ro, „George W. Bush: „Actualul război împotriva terorismului este similar Războiului Rece”.
49. Eliza Francu „SUA lansează un program de supraveghere globală”, www.gandul.info, 11 aprilie 2007
50. www.cronicaromana.ro, „Herz Kissenger: „O victorie militară în Irak,imposibililă”, 2 aprilie 2007
51. www.azi.ro, „Americanii nu cred în victoria SUA în Irak”, 8 martie 2007
52. Munteanu Bogdan, www.gandul.info, „Comisia pentru Irak a Congresului SUA recomandă retragerea trupelor”, 1 decembrie 2006.
53. Munteanu Bogdan „Şi Senatul SUA votează retragerea din Irak” www.gandul.ro, 29 martie 2007
54. Suteu Adina, Negru Eduard, „SUA a făcut mai mult rău Irakului decât Saddam Husein”, www.7plus.ro, 12 februarie 2007
55. Munteanu Bogdan „SUA strîng laţul în jurul Iranului”, www.gandul.info, 27 decembrie 2006.
56. Negru Eduard „SUA vor ataca Iranul în vinerea mare” www.7plus.ro, 3 aprilie 2007.
57. Munteanu Bogdan „SUA şi Iranul, gata de război te teritoriul Irakului”, www.gandul.info, 30 ianuarie 2007
58. Stancu Dan, „Influenţa SUA este în declin”, www.azi.ro, 19 martie 2007
59. www.ziua.ro, „Rusia avertizează SUA pentru Iran”, 4 aprilie 2007
60. www.usembassy.md/ro-home.htm

INTRODUCERE:
“Nimic din ce este ascuns nu va rămîne necunoscut şi nu va fi secret ca să nu iasă la lumină”.
“Ce vă spun în întuneric, iese la iveală, la lumină. Şi ce auziţi în şoaptă, strigaţi tare, pretutindeni”.
(Isus Hristos)
Mai mult decît oricare altă societate secretă fondată de-a lungul istoriei, francmasoneria incită în gradul cel mai înalt curiozitatea publicului larg – poate şi datorită supravieţuirii ei pînă în contemporaneitate şi, mai ales, a implicării profunde a acesteia în “jocul” puterii.
Actualitatea investigaţiei.
După părerea noastră, un subiect poate fi calificat drept “actual”, odată ce dă răspuns la o serie de întrebări, indiferent dacă ţin de trecut, prezent sau viitor.
Lucrarea de faţă constituie nu numai o schiţă obiectivă a definirii şi dezvoltării masoneriei, ci şi o incursiune a rolului şi influenţei pe care o exercită asupra lumii, modalităţilor ei de funcţionare.

ÎNCHEIERE:
În conformitate cu cele expuse în lucrarea „Rolul şi influenţa francmasoneriei ca societate secretă internaţională”, se pot face următoarele deducţii:
Din start se constată, că nu există o unanimitate de păreri vizavi de evoluţia istorică, scopurile, principiile şi impactul francmasoneriei. Groso modo, opiniile autorilor citaţi în teza respectivă îi plasează pe aceştia în două tabere opuse: pro- şi anti-masoni.

CUPRINS:
Capitolul I. FRANCMASONERIA: DE LA CONCEPT LA REALITATE
§1. Semnificaţia originară a cuvîntului "francmason" şi definirea francmasoneriei.
§2. Evoluţia istorică a francmasoneriei de la origini pînă la crearea masoneriei moderne (1717).
§3. Francmasoneria între anii 1717-1990.

Capitolul II. PRINCIPALELE SCOPURI, PRINCIPII ŞI SIMBOLURI ALE MASONILOR
§1. Scopurile şi principiile fundamentale ale francmasoneriei.
§2. Mod de organizare, iniţiere şi simboluri masonice. Ţinuta vestimentară şi accesoriile masonilor.

Capitolul III. IMPACTUL FRANCMASONERIEI ASUPRA UMANITĂŢII LA ETAPA ACTUALĂ
§1. Francmasoneria între declaraţii şi realităţi.
§2. Formarea şi activitatea Marii Loji Naţionale din Republica Moldova.

BIBLIOGRAFIE:
1. Adrian S. Biserica, sectele şi fraţii mincinoşi. – Iaşi: Pelerinul, 1997.
2. Bălan N. Studiu asupra francmasoneriei. //Document întocmit de Î.P.S. Mitropolit Dr. Nicolae al Ardealului.
3. Bălceşti H. Ordinul Masonic Român. – Bucureşti: Şansa, 1993.
4. Bianca M. Masoneria în sprijinul binelui şi al progresului umanităţii. //Forum Masonic. – 2002. – nr. 10-11.
5. Birţ M. Francmasoneria între principii şi responsabilităţi. //Forum Masonic. – 2001. – nr. 15.
6. Brunk W. Ritul Scoţian – Universitatea Masoneriei. //Forum Masonic. – 2002. – nr. 10-11.
7. Cerneţchi R. Francmasoneria feminină. //Conferinţa Ştiinţifică studenţească: ediţia a IX-a, 28 apr.-5 mai 2004: Rez. comun. /USM – Ch.: CEP USM, 2004.
8. Coman A. Masonerie şi religie. //Moldoscopie. Probleme de analiză politică. - Partea XI. – Chişinău: USM, 1999.
9. Coman A., Rusnac Gh. Formarea Lojei Masonice în Republica Moldova în viziunea presei. //Moldoscopie. Probleme de analiză politică. - Partea XII. – Chişinău: USM, 1999.
10. Comănescu Gh. Chintesenţa masonică. //Curierul Românesc. – 2001. – iulie-septembrie.
11. Comănescu Gh. Declaraţia de Principii de la Laussane, 1875. //Forum Masonic. – 2003. – nr. 4.
12. Comănescu Gh. Mesaj de solstiţiu. //Forum Masonic. – 2002. – nr. 8-9.
13. Comănescu R., Dobrescu E. Istoria franc-masoneriei (926 – 1960). – Bucureşti: Tempus, 1992.
14. Declaraţia Mitropolitului Chişinăului şi al întregii Moldove şi a Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova. //Momentul. – 1997. – 19 iulie.
15. Dicţionarul explicativ al limbii române. /Ed. a 2-a. – Bucureşti: Univers Enciclopedic, 1996.
16. Epperson R. Noua Ordine Mondială. – s.l.: Samizdat, s.a..
17. Filip T. Conspiraţia satanei. – Craiova: Obiectiv Craiova, 2002.
18. Fischer P. Dincolo de uşa lojii. – Bucureşti: Arc, 1995.
19. Francmasoneria evocă şarpele ca fiind mîntuitor. /www.despremasonerie.ro/partea3.html
20. Hall M. Ce aşteaptă străvechea înţelepciune de la discipolii ei. – Bucureşti: Tempus, 1994.
21. Hall M. Învăţămintele secrete ale tuturor timpurilor. – Bucureşti: Tempus, 1993.
22. Ionescu C. Ofiţeri ai Marii Loji şi mod de adresare. //Forum Masonic. – 2003. – nr. 4.
23. Ionescu C. Rolul masoneriei. // România Liberă. – 2002. – 27 noiembrie.
24. Jacq Ch. Francmasoneria: istorie şi iniţiere. – Bucureşti: Venus-Schei, 1994.
25. Jurma Gh. Conspiraţia universală. – Reşiţa: Timpul,1994.
26. Knight Ch., Lomas R. Secretul lui Hiram. – Oradea: Aquila, 1993.
27. Lăzărescu D. Românii în francmasoneria universală. – Bucureşti: Centrul Naţional de Studii Francmasonice, 1997.
28. Leadbeater C. Partea ocultă a francmasoneriei. – Bucureşti: Herald, 1996.
29. Legenda breslei-Manuscrisul Dowland. //Forum Masonic. – 2003. – nr.6-7.
30. Maistre J. Istorie şi masonerie. – Timişoara: Amarcord, 1995.
31. Mark A. Mesaj cu ocazia jubileului R. L. Hashachar – Israel. //Forum Masonic. – 2003. – nr. 8-9.
32. Moruzzi A. La răscruce de vremuri noi. //Forum Masonic. – 2001. – nr. 15.
33. Muntean G. Masoneria în Bucovina şi Basarabia. //Curierul Românesc. – 2003. – nr. 4.
34. Negoiţă A. Noul Testament şi manuscrisele de la Qumran. – Bucureşti: Stephannus, 1993.
35. Normand P. Costumul oficial distinctiv al Ritului Scoţian. //Forum Masonic. – 2002. – nr. 10-11.
36. Notions J., Elam Ph. O definiţie a francmasoneriei. //Forum Masonic. – 2003. – nr. 8-9.
37. Orwell G. O mie nouă sute optzeci şi patru. – Chişinău: Hyperion, 1991.
38. Paulescu N. Francmasoneria. – Bucureşti: Majadahonda, 1996.
39. Pop O. Care sînt izvoarele francmasoneriei? /http://www.inoan-press.com/ist/ist4/ist10.html
40. Pop O. Masoneria şi religia. //Forum Masonic. – 2001. – nr. 15.
41. Program de activitate a Marii Loji Naţionale din Republica Moldova (Pentru viaţa profană). – Chişinău, 1997.
42. Protocoalele Înţelepţilor Sionului. /http://holywar.org/txt/protocoale/cuprins.htm
43. Protocoalele Înţelepţilor Sionului. /http://www.radioislam.org/protocols/roman/comentariu.htm
44. Radu A. Iată că masonii au ajuns şi pînă la noi…//Flux. – 1997. – 6 iunie.
45. Raffi G. Căile dialogului. //Forum Masonic. – 2002. – nr. 3-6.
46. Raffi G. Rolul francmasoneriei în tradiţia, etica şi noile valori ale secolului XXI. //Forum Masonic. – 2003. – nr. 8-9.
47. Roşu C., Roşu V. Dezvăluiri cutremurătoare despre modul în care francmasoneria caută să distrugă România. – Bucureşti: Ananta, 1997.
48. Ştefănescu P. Francmasoneria. – Bucureşti: ALL, 1996.
49. Ştefănescu P. Francmasoneria. Mit şi realitate. – Bucureşti: ALL, 1996.
50. Ştefănescu P. Francmasoneria. Simbolism. – Bucureşti: Miracol, 1997.
51. Ştefănescu P. Misterele francmasoneriei. – Bucureşti: Vestala, 2002.
52. Ştefănescu P. Ritualul Lojilor Francmasonice. – Bucureşti: Miracol, 1998.
53. Stoenescu V. Învăţămintele gradelor Ritului Scoţian. //Forum Masonic. – 2003. – nr. 5.
54. Togoreanu E. Templul masonic. //Forum Masonic. – 2003. – nr. 6-7.
55. Tresner J. Să învăţăm prin Ritualurile de Grad. //Forum Masonic. – 2002. – nr. 10-11.
56. Vâleanu N. Simbolismul culorilor alb, negru şi albastru. //Forum Masonic. – 2003. – nr. 5.
57. Vâleanu N. Simbolistica bolţii cereşti a templului. //Forum Masonic. – 2003. – nr. 3.
58. Абрамов И. Масонство. Триста лет в России. – Москва: Станкин, 2000.
59. Аврех А. Масоны и революция. – Москва: Политиздат, 1990.
60. Бакунина Т. Знаменитые русские масоны. – Москва: Интербук, 1991.
61. Бейджент М. Храм и ложа: от темплиеров до масонов. – Москва: Политиздат, 2001.
62. Бейли Ф. Дух масонства. – Москва: Литан, 1999.
63. Берберова Н. Люди и ложи. Русские масоны ХХ столетия. – Харьков: Калейдоскоп; Москва: Прогресс-Традиция, 1997.
64. Гордин Я. Мистики и охранители: дело о масонском заговоре. – Санкт-Петербург: Пушкинский Фонд, 1999.
65. Замойский Л. За фасадом масонского храма: Взгляд на проблему. – Москва: Политиздат, 1990.
66. Иванов В. Тайны масонства. – Москва: Общество, 1997.
67. Клизовский А. Правда о масонстве. – Рига: Виеда, 1990.
68. Ланин Н. Тайные пружины истории: Масонство в его прошлом и настоящем. //Молодая гвардия. – 1991. – № 7.
69. Масонство в его прошлом и настоящем. – Том 1. – Москва: Задруги, 1991.
70. Масонство в его прошлом и настоящем. – Том 2. – Москва: Задруги, 1991.
71. Мельгунов С., Сидоров Н. Масонство: Тайные знания. – Минск: Харвест, 1998.
72. Мец Г. Существо и цели всемирного общества масонов. //Персонал. – 2002. - № 4.
73. Мец Г. Существо и цели всемирного общества масонов. //Персонал. – 2002. - № 5.
74. Мец Г. Существо и цели всемирного общества масонов. //Персонал. – 2002. - № 6.
75. Морамарко М. Масонство в прошлом и настоящем. – Москва: Прогресс, 1990.
76. Николаевский Б. Русские масоны и революция. – Москва: СП «Терра», 1990.
77. Перетягина А. Масонство: История и роль в современной политической жизни. – Екатеринбург: Радуга, 1997.
78. Соловьев О. Масонство далекое и близкое. //Новая и новейшая история. – 1992. - № 4.
79. Соловьев О. Масонство: Словарь- справочник. – Москва: Аграф, 2001.
80. Федосеев С. Масонство. – Санкт-Петербург: Аралия, 2003.
81. Фон Эрцен-Глерон В. Тайные фигуры розенкрейцев. – Москва: Ваклер, 1997.
82. Харитонович Д. Масонство. – Москва: Весь Мир, 2001.
83. Шустер Г. Тайные общества, союзы, ордена. – Москва: Прогресс-Традиция, 1999.
84. Энциклопедический словарь. /Гл. ред. Введенский Г. – Том 2. – Москва: Советская Энциклопедия, 1964.

Introducere:
Pentru Republica Moldova, fiind o ţară săracă, în resurse naturale, dar care dispune totodată un potenţial agro-industrial considerabil, la etapă actuală apare problema alegerii căii strategice de dezvoltare economică şi integrare în economia mondială. Nu toate ţările sărace sau cele în curs de dezvoltare îşi folosesc complet sau raţional pământurile, iar dezvoltarea industrială nu reprezintă unicul mijloc de dezvoltare economică a lor. Pentru Moldova problema cardinală este reducerea dependenţei de import a produselor minerale şi diversificarea acestui import.

Cuprins:
Capitolul I. Definirea şi rolul relaţiilor economice internaţionale
1.1 Caracteristica REI
1.1.1. Concepţia relaţiilor economice internaţionale
1.1.2. Obiectele şi subiectele REI în condiţiile pieţei
1.1.3. Principiile şi particularităţile mecanismului REI
1.2. Investiţiile străine şi importanţa lor
1.2.1. Conceptul de investiţie, de la teorie la consecinţe practice
1.2.2. Criterii şi modalităţi de clasificare a investiţiilor
1.3 Comerţul extern al întreprinderilor industriei de conservare
1.4 Perspectivele industriei de conservare

Capitolul II. Analiza tehnico – economică a activităţii de producere şi a relaţiilor economice internaţionale ale întreprinderii
2.1. Caracteristica întreprinderii
2.1.1.Poziţia întreprinderii în ramură şi benchmarking
2.1.2.Profilul întreprinderii
2.1.3. Structura organizatorică de conducere a SA ,,Orhei – Vit"
2.2. Analiza indicatorilor de bază ai activităţii de producere a întreprinderii în dinamică
2.3. Analiza resurselor umane ale întreprinderii S.A. „Orhei-Vit"
2.4. Analiza cheltuielelor totale ale întreprinderii S.A.”Orhei-Vit"
2.5. Caracteristica relaţiilor economice internaţionale ale întreprinderii
2.6. Analiza indicatorilor de bază ai relaţiilor economice internaţionale ai întreprinderii în dinamică
2.7.Analiza lichidităţii întreprinderii
2.8. Analiza rentabilităţii întreprinderii SA „Orhei-Vit"
2.9. Dependenţa de corelaţie a rezultatului (indicator concret) de factorii analizaţi
2.10.Analiza SWOT

Capitolul III. Proiectul măsurilor pentru îmbunătăţirea activităţii economice externe a SA „Orhei-Vit”. Estimarea economică a propunerilor de proiect
3.1.Deschiderea unor noi reprezentanţe comerciale
3.1.1. Analiza situaţiei economice,structurii şi volumului pieţii Ucrainei
3.1.2. Calculul efectului economic de la deschiderea reprezentanţei şi promovarea mărcii în Ucraina
3.1.3. Analiza situaţiei economice,structura şi volumul pieţii Belarusului
3.1.4.Calculul efectului economic de la deschiderea reprezentanţei comerciale în Belarus
3.2. Participarea la expoziţia de promovare a produselor întreprinderii S.A. „Orhei-Vit"

Încheiere:
Produsele S.A” Orhei-Vit” includ un sortiment larg de sucuri şi conserve din fructe şi legume, ce se vînd la preţuri competitive.
Flexibilitatea şi adaptabilitatea procesului de producţie sunt destul de înalte reieşind din universalitatea utilajelor, şi presupun posibilitatea diversificării, lărgirii gamei de produse. Înlocuirea utilajului cu unul modern a dus la creşterea productivităţii muncii, reducerea timpului ce se folosea iraţional etc.

Bibliografie:
1. Ioan Denuţa : „Relaţiile economice internaţionale ”,Bucureşti, Editura Economică, 1999;
2. Roşca Petru Ion : „Relaţiile economice internaţionale ”, Chişinău 2005;
3. Ionel Cobzaru : „Relaţiile economice internaţionale ”, Bucureşti, Editura Economică, 2000;
4. Sterian Dumitrescu, Ana Bal : „ Economia mondială”, Bucureşti, Editura Economică, 1999;
5. Ion Galaju, Veaceslav Rojco : „Economia mondială ”, Chişinău.1999;
6. Nistor Costel : „Prelucrarea lohn în ţările Europei Centrale şi de Est”, Chişinău, Nr. 1, pag. 24-29 (articol din revista „Drept, economie şi informatică”);
7. Budică Ilie : „Lohn-ul o soluţie viabilă pentru ocuparea forţei de muncă autohtone”, 2004, Nr. 2 pag. 61-63 („Finanţe publice şi contabilitate”);
8. Gheorghe Dolgu: „ Economia mondială”, Bucureşti, 1989;
9. Dicţionar de relaţii economice internaţionale, Bucureşti, 1993;
10. Ghilpin Robert: „Economia mondial în secolul XXI..l”,Iaşi, 2004;
11. Rujan Ovidiu: „Economie Internaţională”, Bucureşti, 2004;
12. Cereş Irina: „Republica Moldova în relaţiile economice internaţionale”, Chişinău, 1998;
13. Codreanu Veaceslav: „Relaţiile comerciale şi financiar-valutare ale Republicii Moldova”, Chişinău, 2001;
14. www.ase.ro
15. www.statistica.md
16. www.google.md
17. www.wto.org
18. www.bnm.md