Cuvânt înainte:
Aspectele fiscale joacă un rol esenţial în gestionarea economiei de piaţă. De aceea, şi disciplina “Metode şi tehnici fiscale” are o însemnătate deosebită în formarea viitorilor economişti, contribuind la formarea unui sistem de cunoştinţe teoretice, practice şi aplicative în domeniul fiscal.
Lucrarea de faţă corespunde programei analitice la disciplina „Metode şi tehnici fiscale” şi este adresată, în special, studenţilor economişti care studiază acest domeniu.

Cuprins:
Tema 1. Conţinutul socio-economic al impozitelor
Sinteză
Teste
Tema 2. Sistemul fiscal al Republicii Moldova
Sinteză
Teste
Tema 3. Taxele locale
Sinteză
Probleme
Teste
Tema 4. Impozitul pentru utilizarea resurselor naturale
Sinteză
Probleme
Teste
Tema 5. Impozitul pe bunurile imobiliare
Sinteză
Probleme
Teste
Tema 6. Taxa pe valoarea adăugată
Sinteză
Probleme
Teste
Tema 7. Accizele

Tema 8. Taxele vamale
Sinteză
Probleme
Teste
Tema 9. Taxele Fondului Rutier
Sinteză
Teste
Tema 10. Impozitul privat
Sinteză
Teste
Tema 11. Impozitul pe venit. Particularităţile impozitării veniturilor persoanelor fizice
Sinteză
Probleme
Teste
Tema 12. Particularităţile calculării impozitului pe venitul persoanelor ce practică activitate de întreprinzător
Sinteză
Probleme
Tema 13. Impactul impozitelor directe asupra proceselor social-economice
Sinteză
Teste
Tema 14. Impactul impozitelor indirecte asupra proceselor social-economice
Sinteză
Teste
Răspunsuri la teste

Bibliografie:
1. Codul fiscal al Republicii Moldova (titlurile I-VII). Legea Republicii Moldova Nr. 1163 – XIII din 24.04.97 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.62/522 din 18.09.1997 (modificat şi republicat).
2. Codul vamal. Legea Republicii Moldova Nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 23 decembrie 2000, nr.160-162.
3. Legea Republicii Moldova “Cu privire la serviciul fiscal al Republicii Moldova” Nr. 876-XII din 22.01.1992.
4. Legea Republicii Moldova “Cu privire la bazele sistemului fiscal al Republicii Moldova” Nr.1198 –XII din 17.11.1992.
5. Legea Republicii Moldova cu privire la Centrul pentru Combatere a Crimelor Economice şi Coruptiei Nr. 1104-XV din 6.06.2002 // Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 91-94 din 27.07.2002.
6. Legea Republicii Moldova privind taxele locale (Nr. 186-XIII din 19.07.94 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 8/68 din 06.10.1994) cu modificările ulterioare.
7. Legea Bugetului de stat al Republicii Moldova pe anul 2003 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1463- XV din 15 noiembrie 2002.
8. Legea Bugetului de stat al Republicii Moldova pe anul 2004 Nr. 474-XV din 27.11 2003 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 243 din 11 decembrie 2003.
9. Legea Republicii Moldova privind administraţia publică locală Nr. 123-XV din 18.03.2003 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 49 din 19.03.2003.
10. Legea Republicii Moldova privind finanţele publice locale Nr.397-XV din 16.10.2003 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 248-253/996 din 19.12.2003.

INTRODUCERE:
În Republica Moldova agricultura a fost şi rămîne coloana vertebrală a economiei naţionale, constituind mai mult din 40 la sută din PIB şi avînd angajată jumătate din populaţia aptă de muncă.
Importanţa sectorului agrar impune găsirea şi promovarea unui sistem de măsuri productiv eficient şi competitiv.
Principala idee este că reforma agrară care a fost lansată ca un imperativ al timpului a devenit ireversibilă.

Planul lucrării:
1. Introducere
2. Politica, structura, problemele şi scopurile reformei agrare .
2.1 Politica reformei agrare
2.2 Premise şi probleme
2.3 Agricultura şi dezvoltarea complexului agroindustrial
3. Mersul reformei agrare în Republica Moldova
3.1 Reforma agrară: ani de aspiraţii
3.2 Modificări la codul funciar Pag.12
4. Rezultatele social-economice a reformei agrare în R.M.
4.1 Granturi, oferte, crofinanţarea rurală- soluţie pentru fermieri
4.2 Aprobarea noului cod funciar
4.3 Considerente privind politica agrară
5. Încheiere ( concluzii, noutăţi în legislaţia Moldovei)

Încheiere
Înfăptuirea reformei agrare în Republica Moldova ne reprezintă un proces care permite redresarea economiei naţionale şi ridicarea nivelelui de trai al populaţiei. Reforma agrară trebuie să asigure o folosire cît mai eficientă a resurselor economice ce ar duce la creşterea volumului producţiei agricole şi rezolvarea problemei alimentare. Deaceea în acest proces trebuie să fie implicaţi agenţii economici ,organizaţiile publice
Obşteşti,populaţia şi organele de stat.Pentru executarea reformei agrare au fost adoptate de către Parlamentul Republicii Moldova un set de legi.Ca rezultat al implimentării acestor legi s-a trecut de la proprietetea de stat la proprietatea privată şi formarea sectorului privat în agricultură,la schimbarea formelor de gospodărie a fostelor colhozuri şi sovhozuri în noi forme organizatorice cum ar fi: cooperative de producere, societăţi pe acţiuni,societăţi cu răspundere limitată, asociaţii ale gospodăriilor ţărăneşti care s-au încadrat în activitatea agricolă.Cu susţinerea Bancii Mondiale a fost create Asociaţii de Economie şi împrumut,în componenţa cărora în 2003 erau 52000 membri.

Bibliografie:
1. 1.”Managementul agricol” Letiţia Zahiu ,Editura Economică, Bucureşti 1999;
2. „Reforma agrară şi consecinţele social-economice a Republicii Moldova” Cazacu Vitalie;
3. „Eficienţa economică a reformei agrare în Republica Moldova” Grecu Ion (teză);
4. „Reforma agrară: Formele organizatorico-jurudice de antreprenoriat şi agricultură”;
5. „Teoria economică” Cojuhari Andrei, Tatiana Manole, Tatiana Grunzu;
6. Internetul.
7. Articole şi ziare.
8. „Dicţionar de economie” Andrei Blanovschi;
9.„Codul funciar’’.

Introducere:
În activitatea economică a oricărui stat sunt implicaţi mai mulţi agenţi economici. Unul dintre aceştia sunt menajele. În activitatea economică menajele mai des sunt privite ca subsitem de consum final. Studierea diverselor surse bibliografice a arătat ca nu există lucrări referitore strict la economia menajelor.
Reieşind din cele expuse autorul şi-a pus ca scop elucidarea a cît mai multe aspecte a activităţii menajelor, atât din punct de vedere economic, cât şi social. Necesitatea studierii menajelor reies din aceea că pe de-o parte ele sunt ofertante de factori de producţie, iar pe de altă parte sunt consumatori finali.

C U P R I N S:
CAPITOLUL 1. Menajele în activitatea economică.
1.1. Esenţa şi elementele fluxurilor activităţii economice.
1.2. Esenţa şi definirea menajelor
1.3. Fluxurile economice reale şi fluxurile monetare
1.4. Circuitul economic

CAPITOLUL 2. Menajele în procesul economic
2.1. Nevoile umane în cadrul menajelor şi resursele necesare pentru satisfacerea lor
2.2. Menajele în cadrul activităţilor economice
2.3. Reflectarea consumului menajelor.

CAPITOLUL 3. Rolul menajelor în R. Moldova
3.1. Funcţiile şi relaţiile menajelor în economia R. Moldova
3.2. Evoluţii pe viitor ale menajelor

Concluzii:
În concluzie, este de menţionat că menajele sunt un tip de agent economic care defineşte gospodăria familială ca nivel al desfăşurării activităţii economice sau al consumului de bunuri. Manajele sunt componente de bază a circuitului economic, care participă la formarea fluxurilor reale şi monetare în cadrul economiei. În cadrul fluxului real menajele pun la dispoziţia firmelor servicii, primind în schimb bunurile necesare. Fluxurile reale duc la formarea fluxurilor monetare, care la nivelul menajelor iau forma de intrări sub forma de venituri de la factorii de producţie ce vin de la firme, transferuri de la stat (Tm), iar pe de altă parte ieşiri sub forma de consumuri de bunuri şi servicii, economii (E), impozite plătite statului (Im).

Bibliografie:
1. Dobrotă Niţă. - Economie politică, Bucureşti, 1992
2. Abraham Frois G. - Economia politică, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994.
3. Albert M. - Capitalism contra capitalism, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994.
4. Băbeanu M. (coord.) - Economie politică, vol. II, Editura Argus, Craiova, 1993.
5. Bărbăcioru C., Popescu D. - Macroeconomie, Editura Universitaria, Craiova, 2001.
6. Blaug M. - Teoria economică în retrospectivă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985.
7. Clipa N. - Economie politică, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 1999.
8. Capanu I. - Indicatorii macroeconomici. Conţinutul şi funcţiile lor, Editura Economică, Bucureşti, 1998.
9. Ciucur D., Gavrilă I., Popescu C. - Economie - manual universitar, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
10. Creţoiu Gh., Cornescu V., Bucur I. - Economie politică, Casa de Editură şi Presă, Bucureşti, 1993.
11. Didier M. - Economia. Regulile jocului, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994.
12. Dornbusch R., Fischer S. - Macroeconomia, Editura Sedona, Timişoara, 1997.
13. Enache C., Mecu C. (coord.) - Economie politică, vol. II, Editura Fundaţiei "România de Mâine", Bucureşti, 2000.
14. Sanciu Marieta. - Economie politică şi politici economice, Universitatea Craiova,2005
15. Toba Daniel. - Macroeconomie, Universitatea Craiova, 2005

INTRODUCERE:
Omenirea este angajată într-un proces istoric de trecere la o nouă societate şi la un nou sistem economic de integrare totală. Sfidarea de mare anvergură şi de adâncă profunzime, îşi va putea găsi răspunsul adecvat printr-un efort creativ susţinut şi bine concentrat. Numai progresul general în cunoaşterea umană va fi în măsură posibilă deschisă cu noi orizonturi a oamenilor şi popoarelor în direcţia conceperii unui alt tip de societate, o integrare a Republicii noastre respectiv a realizării unui nou sistem economic, concomitent, mai eficient şi mai echitabil.

CUPRINS:
Capitolul I. Esenţa şi structura economiei europene.
1.1 Economia europeană şi trăsăturile ei esenţiale
1.2 Definirea integrării şi avantajele integrării europene
1.3 Circuitul economic şi formele de cooperare
1.4 Conţinutul politicilor comunitare.

Capitolul II. Principalele forme de integrare în cadrul economiei europene.
2.1 Comerţul internaţional, balanţa comercială şi de plăţi externe
2.2 Migrarea internaţională a forţei de muncă, diviziunea europeană a muncii
2.3 Unificarea economiilor
2.4. Aspiraţiile Republicii Moldova la integrarea în Comunitatea Europeană.

Capitolul III. Mecanismele de Integrare a Republicii Moldova în cadrul comunităţii europene.
3.1 Principiile, formele, căile de integrare a R.M. în cadrul comunităţii europene..
3.2 Etapele sistemului monetar .
3.3 Trăsăturile pieţei monetare în Republica Moldova
3.4 Moldova ocupă poziţia a 20-a în Europa de Est

Concluzii şi propuneri:
După toate cele analizate în această lucrare, ne dăm bine seama că Comunitatea Economică Europeană este o problemă de nivel conştient complicată, care generează până în prezent aprinse dispute atât teoretic cât şi politice în întreaga Moldovă. Pe baza metodologiei generale şi de tratate a mecanismelor economiei europene a pieţelor în general, în lucrarea dată am analizat integrarea economică a R. Moldova în cadrul comunităţii europene. Fiecare ţară foloseşte metodele sale de integrare în cadrul economiei europene.

Bibliografie:
1. Niţă Dobrotă. Economie Politică. Bucureşti, 1997

2. Andrei Cojuhari, V.Umaneţ, Bazele Teorie Economice, Chişinău, 1993

3. Constantin Gogoneaţă, Economie Politică, Bucureşti, 1995

4. Gheorghe Creţoiu, Viorel Cornescu, Economie Politică, Bucureşti, 1994

5. Didina Tăruş, Andrei Negru, Previziune Economică, Chişinău, 1997

6. Ion Galaju, Veaceslav Rojco, Economia Mondială, Chişinău, 1999

7. Philip Hardwick, Economie Politică Modernă, Bucureşti, 2002

8. Mircea Grosu, Economie Politică, Chişinău. 2001

9. Paul A. Samuelson, William D. Nordhaus, Economie (Economics), Economie politică, Traducere în Limba Română, 2001

10. Revista „Tendinţe în economia Moldovei”, ediţie trimestrială, Moldova

11. Andrei Cojuhari, Tatiana Manole, Teoria Economică, Chişinău, 2004

12. Ion T. Guţu, Republica Moldova: Economia în tranziţie, Chişinău, 1998

13. Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova, Buletin Statistic de informare Publică, Nr.1 februarie 2005

14. Loukas Tsoukalis, Noua economie europeana revizuita, Traducere din
Engleza, Chisinau, 2000.

Introducere:
In secolul al XX-lea, toate tarile au cunoscut inflatia, majoritatea dintre ele chiar hiperinflatia. Aceasta din urma este ilustrata, adesea, doar cu situatia Germaniei din anii ’20. In realitate, multe tari au fost confruntate in acei ani si in deceniile urmatoare cu procese inflationiste deosebit de intense. Asemenea procese inflationiste, scapate de sub controlul agentilor macroeconomici, s-au desfasurat recent si se desfasoara inca in numeroase tari de pe toate continentele. In anii ’70 , toate tarile avansate economic s-au confruntat cu inflatia de amploare, pentru ca in deceniul al 9-lea aceasta sa se manifeste puternic in tarile din centrul si estul Europei.

Plan:
Capitolul I. Cauzele şi mecanismele inflaţiei
1.1. Formele inflaţiei
1.2. Indicii de măsurare
1.3. Principalele efecte ale inflaţiei

Capitolul II. Inflaţia în Republica Moldova şi formele ei de manifestare

Capitolul III. Politici antiinflaţioniste

Concluzie:
“A pretinde ca in general inflatia este in mod necesar un rau si ca saraceste intodeauna si pe toata lumea deopotriva nu are temei stiintific.
La fel de gresit este, dineinteles sa se sustina ca ea reprezinta un bine.” Rene Mauri .
Inflatia este un dezechilibru care afecteaza, in proportii diferite, toate economiile nationale. Analiza s-a, desi a inregistrat importante succese atit in teorie cit si in practica, nu a ajuns la explicatii pe deplin edificatoare cu privire la interconditionarea cauzelor care o genereaza si daca ele sunt rezultatul unui dezechilibru fundamental sau nu. Deci, dupa cele spuse anterior considerind ca inflatia este o stare caracterizata prin cresterea permanenta mai rapida a de puterii de cumparare , fata de volumul binurilor si servicielor, astfel incit din aceasta rezulta cresterea veniturilor si preturilor, in timp ce valoarea banilor scade.

Bibliografie:
1. Cretoiu Gheorghe, Viorel Cornescu ,,Economia Politica” Bucuresti 1995
2. Nita Dobrota ,,Economia Politica” Bucuresti 1997
3. V. Munteanu ,,Economia Politica” Iasi 1994
4. C. Gogoneata ,,Economia Politica” Bucuresti 1995
5. Ion T. Gutu ,,Republica Moldova: Economia in tranzitie” Chisinau 1998
6. Raisa Munteanu ,,Economica Nr.4 “ Chisinau 1999
7. Marcel Chirica ,,Economica Nr.2” Chisinau 1999
8. V. Umaneţ „Economie politică”, Chişinău 2001
9. V. Zbîrcioc „Macroeconomie”, Chişinău 1998
10. N. Şişcan „Economie politică contemporană”. Chişinău, 2001

Introducere:
Liberalismul economic , apărut cu circa trei secole în urmă avea să devină principala megatendinţă din găndirea economică modernă şi contemporană. În linii mari, el constituie antiteza efatismului, neajungînd însă pînă la negarea completă a statului, pînă la anarhie. Astăzi pretutinderi predomină convingerea că redresarea economiilor socialiste hipercentralizate şi ineficiente poate avea loc doar în cazul revenirii lor la economia de piaţă.

Cuprins :
1. Esenţa şi caracteristicile liberalismului economic

2. Principalele trăsăturii ale doctrinei liberalismului economic classic

3. Factorii care au dus la apariţia liberalismului economic

4. Adam Smith principalul fondator al doctrinei Liberalismului economic

5. Ideile liberalilor optimişti despre liberalismul economic
a) liberarul francez J.B.Stai
b) liberarul francez J.S.Mill.

6. Apariţia şi dezvoltarea procţionismului

Concluzie:
Liberalismul economic, apărut cu circa trei secole în urmă avea să devină principala megatendinţă din găndirea economică modernă şi contemporană. În linii mari, el constituie antiteza efatismului, neajungînd însă pînă la negarea completă a statului, pînă la anarhie. Liberalismul economic a apărut din necesitatea obiectivă a negării relaţiilor de producele feudale şi constituirea relaţiilor economiei de piaţă liberă. Acest curent de gîndire economică a influenţat teoria şi practica economică pînă la începutul secolului al XIX-lea. Liberarul lui Mises prin credinţă manifestînduse cu intransigenţă şi constată că şi prin patima verbului, nu poate fi comparat decît cu cel smithisn.

Bibliografie:
1. Dumitru Moldovan “Doctrina economică”
Chişinău, 1994
2. Gheorghe Popescu “Fundamentul gîndirii economice”
Cluj Napoca, 1993
3. Ion Pohoată “Doctină economică universală”
Iaşi, 1993
4. Nicolaie Vrancu, Ilie văleanu “Istaria gîndirii economice”
Bucureşti, 1992
5. Sultana- Sută Sălejan “Doctrină şi curente în gîndirea economică” Bucureşti, 1992
6. Căun Andrei “Dicţionar de economie”
Oradea, 1993
7. Dumitru Moldovanu “Doctrinele Economice”
Chişinău 2003
8. “Teorie valoare muncă şi valoare utilitate”
Chişinău, 1998
9. Adam Smith “Avuţia naţiunilor”
Chişinău, 1992
10. “Statul şi rolul lui în economie”
Chişinău, 1995

Întroducere:
Liberalismul economic, apărut cu circa trei secole în urmă avea să devină principala megatendinţă din găndirea economică modernă şi contemporană. În linii mari, el constituie antiteza efatismului, neajungînd însă pînă la negarea completă a statului, pînă la anarhie. Astăzi pretutinderi predomină convingerea că redresarea economiilor socialiste hipercentralizate şi ineficiente poate avea loc doar în cazul revenirii lor la economia de piaţă.

CUPRINS:
1.0.0. Esenţa şi caracteristicile liberalismului economic

1.0.1. Principalele trăspturi ale doctrinei liberalismului Economic

2.0.0. Factorii care au dus la apariţia liberalismului Economic

3.0.0. Adam Smith principalul fondator al doctrinei Liberalismului economic

4.0.0. Ideile liberalilor optimişti despre liberalismul economic:
a) liberarul francez J.B.Stai
b) liberarul francez J.S.Mill.

5.0.0 Apariţia şi dezvoltarea procţionismulu

Concluzii:
Liberalismul economic, apărut cu circa trei secole în urmă avea să devină principala megatendinţă din găndirea economică modernă şi contemporană. În linii mari, el constituie antiteza efatismului, neajungînd însă pînă la negarea completă a statului, pînă la anarhie. Liberalismul economic a apărut din necesitatea obiectivă a negării relaţiilor de producele feudale şi constituirea relaţiilor economiei de piaţă liberă. Acest curent de gîndire economică a influenţat teoria şi practica economică pînă la începutul secolului al XIX-lea. Liberarul lui Mises prin credinţă manifestînduse cu intransigenţă şi constată că şi prin patima verbului, nu poate fi comparat decît cu cel smithisn. Smith s-ar fi măndrit cu o asemenea descendenţă. “Produsul” ucenicului este bogat decît cel al pionerului şi campionului liberalismului clasic prin varietatea argumentaţiei la care recurge. Faptul este deplin justificabil: Smith a avut de a face cunoscute cît mai multe valori.

Bubliografie:
1. Dumitru Moldovan “Doctrina economică”
Chişinău, 1994

2. Gheorghe Popescu “Fundamentul gîndirii economice”
Cluj Napoca, 1993

3. Ion Pohoată “Doctină economică universală”
Iaşi, 1993

4. Nicolaie Vrancu, Ilie văleanu “Istaria gîndirii economice”
Bucureşti, 1992

5. Sultana- Sută Sălejan “Doctrină şi curente în gîndirea economică” Bucureşti, 1992

6. Căun Andrei “Dicţionar de economie”
Oradea, 1993

7. “Teorie valoare muncă şi valoare utilitate”
Chihinău, 1998

8. Adam Smith “Avuţia naţiunilor”
Chişinău, 1992

9. “Statul şi rolul lui în economie”
Chişinău, 1995

INTRODUCERE:
Economia politică , în sensul cel mai larg, este ştiinţa legilor care guvernează producţia şi schimbul bunurilor materiale necesare traiului în societatea umană. Producţia şi schimbul sunt două funcţii diferite. Producţia poate avea loc fără schimb , schimbul –tocmai pentru că din capul locului e un schimb de produse – nu poate avea loc fără producţie . Fiecare din aceste două funcţii sociale se află sub influenţa unor factori externi deosebiţi şi are din această cauză , în mare parte , şi legile ei proprii , deosebite. Pe de altă parte însă , aceste funcţii se condiţionează reciproc în fiecare moment şi se influenţează reciproc în aşa fel încît ar putea fi denumite abscisa şi , respectiv ,ordonata curbei economice.

PLANUL:
Capitolul I. Caractere generale şi specifice ale legilor
I.1. Legile general-umane
I.2. Legile social-economice

Capitolul II. Aspectele practicea legilor populaţiei
II.1. Aspectul dialectic al legilor
II.2. Evoluţia practicistă al legilor

Capitolul III. Aplicarea legilor şi perspectivele de dezvoltare economică
III.1. Premise metodologice privind fundamentul social al legilor
III.2. Perspective ale creşterii economice în aspectal legilor sociale

CONCLUZIE:
Tranziţia la economia de piaţă şi promovarea libertăţii economice a omului în domeniul producţiei, comerţului, finanţelor etc. presupunea acordarea teoriei şi practicii economice o atenţie tot mai prioritară. Şi aici evidenţiem cu principalul -cunoaşterea şi aplicarea legilor. Aici se pot înscrie totalitatea legilor care reglementează caracterul de implementare a diferitor proiecte ce vizează activităţile şi performanţele actualei economii.Însă, după cum au fost prevăzute în lucrarea prezentă ,apar diverse contradicţii,luîndu-se legile economice ca punct central în activitatea de zi cu zi.Actualmente, întâlnim şi în acest domeniu cele mai diverse păreri. Unii teoreticieni şi practicieni consideră că legile economice reprezintă o invenţie teoretică a unor oameni de ştiinţă.

Bibliografie:
1. Culegere de studii ”Engels şi contemporanietatea” , Bucureşti, 1971
2. F .Engels ”Anti-duhring”, Bucureşti ,1966
3. F.Engels „Dialectica naturii” , Chişinău , 1984
4. F.Engels „Originea familiei ,a proprietăţii private şi a statului : în legătură cu cercetările făcute de Lewis H. Morgan”, Chişinău , 1980
5. C.Enache,C.Mecu „Economie politică” , Bucureşti ,2004
6. I.Ignat , N.Clipa , I.Pohoarţă „Economie politică” , Bucureşti ,1998
7. C.Angelescu „Economie politică” ,Bucureşti ,1995
8. ”Legile , legităţile şi legislaţia în teoria şi practica economică” ,ASEM, Chişinău ,2000
9. G.Glezerman „Legile dezvoltării sociale” , Bucureşti ,1961
10. A.Blanovschi „Legile economice:abordări privind caracterul şi clasificarea”, Chişinău ,2000
11. N.Dobrotă „Economie politică” ,Bucureşti ,1993
12. P. Samuelson „Economie politică”. Bucureşti, 2000. (selectiv)
13. N. Şişcan „Economie politică contemporană”. Chişinău, 2001
14. S. Chircă „Mecanisme economice”. Bucureşti, 1999

INTRODUCERE:
În orice domeniu economic, social-cultural investiţiile sunt asociate ideii de dezvoltare. În mod logic, la nivelul economiei naţionale, dezvoltarea ramurilor de producţie şi lărgirea suportului material al activităţilor social-culturale sunt în dependenţă directă de fondurile de investiţii pe care societatea îşi permite să le aloce într-o anumită perioadă.
Dar creşterea economică nu este în funcţie numai de volumul investiţiilor. Ea este şi urmare a modului în care fondurile băneşti disponibile sunt repartizate pe obiecte concrete, a manierei în care aceste fonduri sunt eşalonate în timp, a felului cum sunt gestionate. Eficienţa investiţiilor este o condiţie la fel de importantă care apare în activitatea economică. Actul decizional având ca obiect dezvoltarea economică trebuie, întotdeauna, să se fundamenteze pe determinări cantitative şi calitative riguroase, să se motiveze prin direcţionări precise reieşite din asemenea operaţii.

CUPRINS :
1. Conceptul de investiţii, definirea, clasificarea şi structura acestora.
1.1. Direcţii de perfecţionare a activităţii de investiţii.
1.2.Contribuţia investitorilor la modernizarea economiei naţionale.

2. Investiţiile în circuitul economic. Strategii investiţionale.
2.1. Strategii de relansare a investiţiilor.
2.2. Politici şi strategii investiţionale.
2.3. Contribuţia principalilor participanţi la creşterea eficienţei economice a investiţiilor.
2.3.1. Beneficiarul.
2.3.2. Proiectantul.
2.3.3. Executantul.
2.4. Documentaţia privind realizarea unei investiţii.
2.4.1. Etapele realizării unei investiţii.
2.4.2. Proiectul tehnic.
2.4.3. Autorizarea lucrărilor de construcţii.

3. Eficienţa investiţiilor.
3.1. Conceptul de eficienţă economică a investiţiilor.
3.2. Eforturi şi efecte economice.
3.3. Factori de creştere a eficienţei economice.
3.4. Impactul modernizării şi al restructurării economiei naţionale asupra eficienţei naţionale.
3.4.1. Indicatori de evaluare a eficienţei investiţiilor la nivel microeconomic.
3.4.2. Indicatori de evaluare a eficienţei investiţiilor la nivel macroeconomic.
3.4.2. Indicatori specifici ramurii construcţiilor.

4. Investiţiile – sursă importantă de finanţare a economiei Republicii Moldova (date din anuarul statistic al Republicii Moldova)

Concluzie:
În orice domeniu economic, social – cultural investiţiile sunt asociate ideii de dezvoltare. Astfel investiţiile reprezintă suportul material al dezvoltării economico-sociale a ţării. Prin ele se asigură sporirea capitalului fix, creşterea randamentului tehnic şi economic al celor existente şi crearea a noi locuri de muncă. În acest context investiţiile reprezintă elementul decisiv al creşterii economice, al promovării factorilor intensivi, calitativi şi de eficienţă.

Introducere:
Problema investiţiilor autohtone cât şi a celor străine este discutat de mult timp, mai ales ca în ultimii ani investiţiile străine au trecut in descreştere. Deşi guvernul afirmă că există condiţii bune pentru desfăşurarea acestei activităţi, întreprinzătorii străini cât şi autohtoni nu se grăbesc sa-şi investească banii în economia moldovenească. Investiţiile sunt principala cale de creştere economică, care la rândul ei duce la majorarea posibilităţilor şi diversificarea formelor de investire, stabilirea unor politici de investire precum şi un lucru foarte important este cadrul juridic. În lucrarea ce urmează v-a fi analizat mediul investiţional şi toate cauzele care pot favoriza sporirea investiţiilor străine în Republica Moldova cât şi descreşterea acestora.

Cuprins:
Capitolul I Definirea investiţiilor străine
1. Experienţa naţională
2. Investiţiile pe piaţa Moldovei

Capitolul II Investiţii străine pe plan mondial
1. Analiza fluxului investiţiilor străine pe plan mondial
2. Politicele naţionale faţă de investiţiile străine de capital

Capitolul III Investiţiile străine în Republica Moldova
1. Analiza comparativă a finanţării pe ţări
2. Cadrul legal
3. Problemele investiţiilor străine în R.M.
4. Perspectivele şi posibilităţile de atragere a noi investiţii străine

Concluzie:
În aceste condiţii, crearea unui climat de investiţii şi mediu de afaceri ce să încurajeze, să stimuleze performanţele competiţiei în afaceri trebuie să devină ţinta principală a politicii economice. Costurile unei afaceri şi comparaţiile internaţionale sugerează că politica Guvernului R.M. mai mult împiedică decât încurajează competiţia în economia ţării.

Bibliografie:
Sterian Dumitrescu, Ana Bal „Economie Mondială” Bucureşti-2002
Monitorul Oficial din 23.04.2004
Ziarul „ECO” nr: 4 din 27.10.2004.
ZIARUL OAMENILOR DE AFACERI SAPTAMINAL ECONOMIC NATIONAL Nr. 20 (230) 28 mai 2004
www.MIDA.md
www.U.S.Embassy chişinău.md
www.MEPO.md
www.moldova.md/anai.

INTRODUCERE:
Ultimul deceniu a marcat o creştere deosebită a fluxurilor de investiţii străine, astfel încât acestea au devenit una din componentele principale al circuitului economic mondial.
Globalizarea proceselor de producţie, alături de globalizarea comerţului, care se realizează deja in deceniile anterioare, solicita noi abordări, ieşind pe piaţa mondiala cu o noua pondere si un nou conţinut resursele internanţionale, in special, resursele de informaţie si capital.
In acest context, tragerea investiţiilor străine devine o componenta importanta a politicii economice a tuturor statelor, ele mai avansate in acest domeniu fiind chiar tarile dezvoltate.

CUPRINS:
I. INVESTIŢIILE. ESENŢA. ROLUL ECONOMIC. EFICIENTA ECONOMICA A INVESTIŢIILOR STRĂINE
II. ANALIZA FLUXULUI INVESTIŢIILOR STRĂINE PE PLAN MONDIAL, ATRAGEREA ŞI MONOPOLIZAREA LOR
IІΙ. INVESTIŢIILE STRĂINE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
ΙV. ANALIZA ECONOMICĂ – FINANCIARĂ A S.R.L. „COMPUDAVA”

CONCLUZIE:
Prin importanţa lor pentru orice sistem economic(firmă, ramură, economie naţională) investiţiile depăşesc cadrul unor acţiuni comune. Ele se situează la limita interferenţelor dintre domenii diferite: economic, financiar, comercial, tehnic, social, politic.
Antrenate prin implicarea unor importante resurse, investiţiile presupun succesiuni de acţiuni pentru transformarea acestora în bunuri concrete, de natură materială sau ne materială, în scopul realizării de avantaje viitoare, în principal sub forma de profit.
Pentru firmă investiţiile reprezintă principala cale de creştere a bogăţiei şi, implicit, valorile de piaţă a întreprinderii.

BIBLIOGRAFIA:
1. „TEORIA ECONOMICĂ” ,Chişinău2004 Andrei Cojohari, Tatiana Manoli, Tatiana Grunzun.
2. „Politica investiţională şi rolul ei în dezvoltarea economică a RM”, Chişinău 2001, Dumitru Braghiş.
3. „Evoluţia riscurilor proiectelor investiţionale”, N. Coropceanu Chişinău 1999
4. „Eficienţa economică a investiţiilor şi a capitalului fix”,Bucureşti 1993. Ion Romanu, Ion Vasilescu.
5. „Investiţiile de coordonate economiei de piaţă”, Craiova 1997, Ana Popa.
6. „Rolul investiţiilor străine în strategia naţională de dezvoltare a economiei”, Bucureşti, 1997.
7. „Particularităţile şi problemele activităţii fondurilor de investiţii pe piaţa hârtiilor de valoare a Moldovei”, Chişinău, 1997, Tatiana Iouv.
8. „Fondurile de investiţii în economia de tranziţie”, autoreferat, Chişinău 2000, Dumitru Traci.
9. „Economia mondială, Bucureşti 2002, Sterian Dumitrescu, Ana Bal.
10. Monitorul Oficial din 23.04.2004
11. Ziarul „ECO”, nr. 4 din 27.10.2004
12. Ziarul „Oamenilor de afaceri săptămânal economic naţional”, nr. 20(230) 28 mai 2004.

CUPRINS:
CAP. I DEFNIREA INVESTIŢIILOR INTRNAŢIONALE
1.1. Investiţia. Definiţie
1.2. Tipuri de investiţii
1.3. Tipuri de investitori
1.4. Rolul investiţiei
1.5. Investiţia internaţională şi formele ei
1.6. Tipologia investiţiilor internaţionale
1.7. Corporaţia internaţională

CAP. II INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE DE CAPITAL
2.1. Definire. Rol
2.2. Investiţiile externe - nevoia reală şi obiectivă pentru economiile în tranziţie
2.3. ISD – factor exogen stimulator
2.4. Investiţiile străine – divergenţe şi convergenţe de interese
2.5. Strategii de atragere a investiţilor străine
2.5.1. Crearea cadrului legislativ favorabil ISD
2.5.2. Accelerarea procesului de privatizare
2.5.3. Diminuarea şi eliminarea riscului de ţară
2.5.4. Integrarea europeană şi euroatlantică

CAP. III INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
3.1 . Politica investiţională a economiei în tranziţie
3.2 . Strategii de atragere a ISD în România
3.2.1 Constituirea cadrului juridic favorabil afluxului de ISD
3.2.2 Integrarea europeană a României – componentă a strategiei de dezvoltare economică pe termen lung
3.2.3 Definitivarea procesului de tranziţie
3.3 . Evoluţia ISD în România în perioada de tranziţie
3.4 . Aspecte critice privind ISD în România
3.5 . Aspecte şi propuneri de accelerare a redresării economice

CAP. IV MODALITĂŢI DE CRESTERE A ISD IN ROMÂNIA
4.1. Impactul ISD asupra economiilor în tranziţie a ţărilor beneficiar
4.1.1. Evaluarea consecinţelor ISD
4.1.2. Analiza legăturilor înainte şi înapoi
4.1.3. Analiza input – output
4.2. Analiza răspunsurilor la chestionarul (privind ISD în România) trimis la companiile britanice
4.2.1. Condiţiile economice, sociale şi politice
4.2.2. Evaluarea scopurilor ISD în România
4.3. Cauze care duc la niveluri relativ scăzute ale ISD în România
4.4. Strategia românească globală de creştere a intrărilor de ISD
4.4.1. Paşi intermediari către creşterea ISD
4.4.2. Politici de încurajare a ISD pe termen lung
4.4.3. Măsuri specifice de atragere a ISD în România
4.4.4. Probleme generale privind strategia
4.5. Industrii şi ramuri româneşti de posibil interes pentru investitorii străinii
4.6. Concluzii

CONCLUZII:
În concluzie am putea întreba din nou de ce şi unde investesc societăţile în străinătate? Ce criterii folosesc? De ce investesc aşa puţin în C.E.E. comparativ cu alte zone şi în special de ce este nivelul investiţiilor străine directe în România aşa scăzut comparativ cu majoritatea celorlalte ţări din C.E.E.? Am încercat să răspund la toate aceste întrebări din această lucrare.
Munca mea a început în România când am încercat să adun câteva informaţii directe de la unele firme străine de succes care investesc în ţara mea. Această încercare a eşuat. O examinare a strategiilor societăţilor multinaţionale a fost făcută în biblioteca Universităţii Heriot-Watt folosind literatura disponibilă.

Introducere:
Perioada de trecere de la economia centralizată la cea de piaţă , concurenţială , a constituit şi constitue o grea încercare atât manageri cât şi pentru cercetătorii din domeniul ştiinţelor economice , fiecare simţind nevoia utilizării unor concepte şi metode noi de abordare a fenomenelor economice nou apărute .
Schimbarea unor structuri în economia reală atât la nivel macroeconomic cât şi la nivel microeconomic, pe fundalul privatizării unor sectoare şi ramuri de activitate , a impus realizarea unor concepţii specifice , care să răspundă cât mai rapid acestor solicitări. Dezvoltarea tehnicilor moderne de manageriat al firmei obligă la utilizarea metodelor de evaluare a direcţiei în care firmele vor progresa .

Plan:
Capitolul I. Condiţiile existente în republică în vederea atragerii de investiţii străine directe
1.1 Procesul de tranziţie către economia de piaţă în Republica Moldova.
1.2 Procesul de integrare a Republicii Moldova în spaţiul economic mondial

Capitolul II. Evoluţia investiţiilor străine directe în Republica Moldova
comparative cu alte state aflate în tranziţie
2.1 Activitatea economică în Republica Moldova în perioada de tranziţie
2.2 Contribuţia investitorilor străini în economia Republicii Moldova

Capitolul III. Performanţele atinse de Republica Moldova în ultimii ani.Prin intermediul investiţiilor străine directe

Concluzii şi propuneri: Unul din factorii principali ai declinului economiei naţionale a fost si rămâne reducerea bruscă a volumului de investiţii. Dacă în anii 1991-2001 volumul PIB s-a redus de circa 3 ori , volumul investiţiilor în capitalul fix în aceşti
ani s-a redus de 10 ori.
La etapa actuală, când posibilităţile investiţionale ale agenţilor economici autohtoni sunt destul de limitat, sursa principală de modernizare şi retehnologizare a economiei naţionale o constitue investiţiile străine directe .

Bibliografie:
1. Niţă Dobrotă “Economia politică” Bucureşti 2001
2. D. Moldovan “Economia relaţiilor externe” Chişinău 1999
3 N. Ciornîi “Tranziţia la economia de piaţă şi investiţiile străine în RM”
Prut Internaţional 2002
4 N. Nicoescu “Management comparat” Bucureşti 1996
5. G. Negoescu ,Florin Buhociu “Investiţii în economia de tranziţie “ Brăila 2001
6. Maricica Stoica “Proiectarea obiectivelor de investiţii” Bucureşti 2001
7. “ Economie şi finanţe” Nr. 3 Chişinău 2001

INTRODUCERE:
Mi-am ales tema „Investiţiile în capitalul uman” din considerent că această temă are o actualitate foarte mare şi importantă, mai ales în ţara noastră. Fiecare ştie că ne aflăm într-o criză economică de ne conceput, dar care mai devreme sau mai tîrziu se va termina. De aceea este foarte important să ştim ce rol joacă investiţiile în capitalul uman în rezolvarea acestei dileme. Spre regret această temă este puţin abordată în literatură, însă mă voi strădui, necătînd la aceasta, să actualizez sarcinile puse în lucrare, cu orice preţ.

Cuprins:
1. INVESTIŢIILE ÎN CAPITALUL UMAN ŞI ROLUL LOR ÎN FUNCŢIONAREA PIEŢEI MUNCII
1.1. Particularităţile investiţiilor intelectuale şi teoria capitalului uman
1.2. Pregătirea profesională ca instituţie ce asigură funcţionarea pieţei muncii
1.3. Rolul organismelor internaţionale în promovarea programelor de dezvoltare a capitalului uman

2. INVESTIŢIILE ÎN CAPITALUL UMAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
2.1. Situaţia învăţămîntului primar, mediu şi universitar din Republica Moldova. Consecinţele lor asupra dezvoltării capitalului uman.
2.2. Exigenţe noi în dezvoltarea sistemului educaţional din Republica Moldova

CONCLUZIE:
În ultimii ani, efuziunea muncii din educaţie şi alte tipuri de capital uman a atins un asemenea nivel, încît unele persoane l-au respins cu dispreţ considerîndu-l un capriciu, în timp ce alţii au fost combătuţi prin cîteva programe îndrăzneţe şi prin utilizarea lor la justificarea diferitor tipuri de politici publice. Celor care cred în marea valoare a conceptului, aş putea să le spun că excesele au fost cele mai nefericite. Probabil că nici o dezvoltare importantă nu a navigat liniştită prin şuvoiul economic.

BIBLIOGRAFIE:
1. Garij Becker „Capitalul uman”
2. P.Caspar „L’investissement intellectuel: Essai sur l’economie de l’immateriel”
3. “Strategii şi modalităţi de intensificare a colaborării dintre Molodva şi România în condiţiile extinderii uniunii europene spre est” ASEM
4. „Reformele economice în Republica Moldova şi România: realizări, tendinţe, probleme” ASEM
5. „Studii şi cercetări economcie” Academia Română INCE
6. Melikian G., Kolosova R. „Ăconomica truda i soţialino-trudovîe ontoşenia”
7. P.S.Smit „Sovremennaia ăconomica truda”
8. „Investir dans le capital humain „La Banque mondial en action”.
9. D.Gambier, M.Vernieres „Le marche du travail”
10. S.Dmitrenco „Omul pe piaţa muncii”
11. McConnell, .rue „Contemporary labour economics”
12. P.Varzaru „Sfera muncii şi probleme optimizării potenţialului uman”
13. Revista „Tribuna economică”
14. Revista „Economica” ASEM
15. Ziarul „Buletin statistic”
16. Ziarul „Curierul economic”
17. Legea învăţămîntului Republicii Moldova

Introducere:
Orice societate pentru a progresa are nevoie de capital si de sustinere in deosebi Republica Moldova care se află într-o stare dificilă. De aceea abordarea acestei teme are un aspect actual şi foarte necesr în condiţiile tranziţiei la economia de piaţă. Nevoia de capital şi de investiţii impune ca o condiţie apelarea la capitalul străin sub formă de atrageri de investiţii directe de capital.
Evoluţia tehnologiilor înalte începând cu anii ’80, perfecţionarea sistemelor de transmitere a informaţiei, transformarea tehnologiilor şi resurselor umane superior pregătite în factori de producţie şi multiplicarea centrelor de putere economică au sporit dorinţa firmelor spre a investi în diferite procese productive.

Planul:

1. Investitiile straine directe: forme, probleme, divergenţe, scopuri şi consecinţe
2. Particularităţi ale investitiilor straine directe în Republica Moldova: probleme şi perspective

Concluzii:
Procesul de integrare economică europeană a Republicii Moldova trebuie să depăşească faza promisiunilor, sloganurilor electorale, să devină realitate palpabilă pentru cei care dispun de capitaluri investiţionale. De rezultatele pozitive ale procesului de relansare economică interne depind vital fluxurile de capital investite de străinătate în Republica Moldova, iar acestea, la rândul lor, se constituie în pietre de temelie pentru continuarea procesului de reformă structurală şi definitivarea tranziţiei.

Bibliografie:
1. Legea privind investitiile straine nr. 988-XII din 1 aprilie 1992.
2. Bonciu Florin. aricolul”Atragere investitiilor in economia de piata”, “Tribuna economica” .Vol.16, pag.21. 1999.
3. Domenti Oxana art. “Aspecte de promovare a investitiilor straine in Republica Moldova” , “Simpozion stiintific international 2000”.
4. Tomescu Sergiu art. “Atragerea inveatitiilor straine de capital prin intermediul zonelor economice libere” , “Economica” , vol.3, pag.112, 2000.
5. Mamot Vitalie art.“Politica industriala si comerciala in Republica Moldova”, “Simpozion stiintific international 2000”.
6. Danuta Ioan “Investitiile straine directe in tarile est si centrale” . Bucuresti 1998.
7. Mazalu Anda “Transnationalele si competivitatea: o perspectiva est-europeana” Bucuresti 1999.

Introducere:
Profundele procese economice şi tendinţele pozitive deja conturate în economie, precum şi speranţele în vederea stări reale în sfera producţiei, într-un fel sau altul, ţin de problemele extinderii în republică a activităţii de antreprenoriat.
E şi firesc să fie aşa mai ales dacă studiem experienţa ţărilor dezvoltate unde, începând cu a doua jumătate a anilor 70 ai secolului XX, antreprenoriatul mic şi mijlociu a beneficiat de o dezvoltare vertiginoasă. În Germania şi Franţa cota întreprinderilor mici atinge nivelul de 45%, în Japonia şi SUA – 50% şi în Ţările Scandinave până la 75% din producţia industrială.

Plan:
Capitolul I. Noţiunea, rolul şi caracteristica întreprinderilor.
1.1. Esenţa, rolul şi tipologia întreprinderilor.
1.2. Întreprinderile şi caracteristicele lor principale.
1.3. Clasificarea întreprinderilor şi specificul lor.

Capitolul II. Întreprinderile în subsistemul activităţii economice.
2.1. Funcţiile activităţii întreprinderii.
2.2. Restructurarea întreprinderilor ca mijloc de depăşire a crizei sferei de producţie.
2.3. Întreprinderile mici şi mijlocii ca soluţie optimă pentru dezvoltarea economiei.

Capitolul III. Funcţiile şi sarcinile întreprinderii în economia naţională.
3.1. Etapele organizatorice şi juridice ale deschiderii unei afaceri în Republica Moldova.
3.2. Organizarea controlului activităţii întreprinderii asupra eficienţei funcţionării întreprinderii în condiţiile economiei de piaţă.
3.3. Întreprinderile în condiţiile economiei de piaţă

Concluzii:
Întreprinderea - veriga de bază a producerii, (bunurilor materiale şi oferirea diferitelor servicii destinate pieţei). Astfel, întreprinderile alcătuiesc, de fapt, sectorul productiv al economiei de piaţă.
Activitatea întreprinderilor urmăreşte saturaţia pieţei cu diferite mărfuri. Fiecare întreprindere este determinată de piaţă să sporească performanţa produselor sale, să studieze cerinţele pieţei şi să propună consumatorilor noi produse, participînd activ la asigurarea cerinţelor crescînde ale consumatorilor.

Bibliografie:
1. «Legea despre antreprenoriat şi întreprindere», Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.21-22 Chişinău, 27 decembrie 2001.
2. «Economia şi gestiunea întreprinderii», Nicolescu Ovidiu, Bucureşti 1980.
3. «Analiza economico-financiară a întreprinderii: metode şi tehnici», Mărgulescu Dumitru, Bucureşti 1994.
4. «Studiu privind evaluarea întreprinderilor: anlize comparative», Frăsineanu Corina, Bucureşti 2002.
5. «Economia întreprinderii», L. Zahiu, M. Gheorghiţă, Bucureşti 1999.
6. «Organizarea întreprinderilor industriale. Proiectarea întreprinderilor»,V. Crăciunescu, L. Lădar, Timişoara V-I.
7. «Gestiunea financiară a întreprinderii», Stroc Radu, Bucureşti 2002.
8. «Economia şi gestiunea întreprinderii», C. Bărbulescu, Bucureşti 1995.
9. «Analiza financiară - instrument de apreciere şi fundamentare a strategiei financiare a întreprinderii», Botnari Nadejda, Chişinău ASEM 2000.
10. «Evaluarea întreprinderii: lucrări aplicative, studii de caz», D. Dumitrescu, Bucureşti 2000.
11. «Gestiunea financiară a întreprinderii», Brezeanu Petre, Bucureşti 2002.
12. «Argumentarea şi promovarea politicii restructurării întreprinderilor»,Guţu Viorel, Chişinău 2001.
13. «Economia firmelor contemporane», Nicolae Ciornîi, Ilie Blaj, Chişinău UTM 2003.
14. «Întreprinderile mici şi mijlocii. Alternativă viabilă» Cezar Costescu
15. «Restructurarea organizării şi conducerii firmei», Dan V., Bucureşti, 1993.

Introducere:
În condiţiile economiei de piaţă activitatea economică este concentrată în veriga de bază a economiei - întreprinderi, unde se crează bunurile materiale şi serviciile necesare societăţii. Aici se află resursele materiale şi umane, aici se iau deciziile cu privire la utilizarea lor.
Întreprinderea sau firma sunt noţiuni sinonime, ambele reprezentînd agenţi economici care produc bunuri şi servicii destinate vînzării pe piaţă. Deci, întreprinderea este unitatea structurală de bază a economiei de piaţă care foloseşte resursele materiale şi umane pentru producerea bunurilor şi serviciilor în scopul de a obţine profit.

CUPRINS:
1. Noţiune de întreprindere şi caracteristicele ei principale

2. Clasificarea întreprinderilor din industria alimentară

3. Funcţiile şi sarcinile întreprinderii în economia naţională

4. Legea despre antreprenoriat şi întreprinderi - principalul document
ce reglementează activitatea întreprinderilor

5. Proprietatea: esenţa şi formele ei.

6. Formele organizatorico-juridice ale întreprinderilor.

7. Etapele organizatorice şi juridice ale deschiderii unei afaceri în
Republica Moldova

8. Organizarea controlului activităţii întreprinderii asupra eficienţei
funcţionării întreprinderii în condiţiile economiei de piaţă

Concluzii:
Întreprinderea - veriga de bază a producerii, (bunurilor materiale şi oferirea diferitelor servicii destinate pieţei). Astfel, întreprinderile alcătiesc, de fapt, sectorul productiv al economiei de piaţă.
Activitatea întreprinderilor urmăreşte saturaţia pieţei cu diferite mărfuri. Fiecare întreprindere este determinată de piaţă să sporească performanţa produselor sale, să studieze cerinţele pieţei şi să propună consumatorilor noi produse, participînd activ la asigurarea cerinţelor crescînde ale consumatorilor.

Bibliografia:
1. «Legea despre antreprenoriat şi întreprindere», Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.21-22 Chişinău, 27 decembrie 2001.
2. «Economia şi gestiunea întreprinderii», Nicolescu Ovidiu, Bucureşti 1980.
3. «Analiza economico-financiară a întreprinderii: metode şi tehnici», Mărgulescu Dumitru, Bucureşti 1994.
4. «Studiu privind evaluarea întreprinderilor: anlize comparative», Frăsineanu Corina, Bucureşti 2002.
5. «Economia întreprinderii», L. Zahiu, M. Gheorghiţă, Bucureşti 1999.
6. «Organizarea întreprinderilor industriale. Proiectarea întreprinderilor»,V. Crăciunescu, L. Lădar, Timişoara V-I.
7. «Gestiunea financiară a întreprinderii», Stroc Radu, Bucureşti 2002.
8. «Economia şi gestiunea întreprinderii», C. Bărbulescu, Bucureşti 1995.
9. «Analiza financiară - instrument de apreciere şi fundamentare a strategiei financiare a întreprinderii», Botnari Nadejda, Chişinău ASEM 2000.
10. «Evaluarea întreprinderii: lucrări aplicative, studii de caz», D. Dumitrescu, Bucureşti 2000.
11. «Gestiunea financiară a întreprinderii», Brezeanu Petre, Bucureşti 2002.
12. «Argumentarea şi promovarea politicii restructurării întreprinderilor», Guţu Viorel, Chişinău 2001.
13. «Economia firmelor contemporane», Nicolae Ciornîi, Ilie Blaj, Chişinău UTM 2003.

Întroducere:
Transportul auto este o ramură importantă a economiei naţionale, care are la bază rezolvarea problemelor în traficul de mărfuri şi pasageri, şi asigură relaţiile economice şi de producere între diferite ramuri ale economiei, inflienţează considerabil la rezolvarea forţelor de producere, tehnologia producerii conform formării valorii indicilor.
Rolul transportului este foarte important în dezvoltarea societăţii, în domeniul social, economic şi cultural, în realizarea legăturilor economice şi culturale cu ţările din străinătate.

CUPRINS:
1. Caracteristica întreprinderii
1.1. Caracteristica generală a întreprinderii
1.2. Schema de dirijare şi structura întreprinderii

2. Caracteristica tehnico-economică a întreprinderii
2.1. Structura şi caracteristica mijloacelor de transport şi a fondurilor fixe ale întreprinderii
2.2. Caracteristica tehnico-economică a întreprinderii

3. Planificarea, marketingul şi a asigurarea calităţii la întreprindere

Introducere:
Profundele procese economice şi tendinţele pozitive deja conturate în economie, precum şi speranţele în vederea stări reale în sfera producţiei, într-un fel sau altul, ţin de problemele extinderii în republică a activităţii de antreprenoriat.
E şi firesc să fie aşa mai ales dacă studiem experienţa ţărilor dezvoltate unde, începând cu a doua jumătate a anilor 70 ai secolului XX, antreprenoriatul mic şi mijlociu a beneficiat de o dezvoltare vertiginoasă. În Germania şi Franţa cota întreprinderilor mici atinge nivelul de 45%, în Japonia şi SUA – 50% şi în Ţările Scandinave până la 75% din producţia industrială. Aceste întreprinderi asigură cu locuri de muncă majoritatea populaţiei şi joacă un rol important în exportul producţiei fabricate. Economiştii de forţă afirmă că activitatea de antreprenoriat va deveni un „element-cheie” în constituirea economiei de piaţă în fostele ţări socialiste.

Planul:
1. Esenţa, rolul şi tipologia întreprinderilor.
2. Întreprinderile mici şi mijlocii ca soluţie optimă pentru dezvoltarea economiei.
3. Restructurarea întreprinderilor în Republica Moldova.

Încheiere:
Depăşirea crizei actuale se poate înfăptui numai prin negarea sistemului monopolist - statal, dictatorial, etc., care generează probleme în dezvoltarea economică a oricărui stat. S-a afirmat, prin urmare, opţiunea către o economie de piaţa, întrucât acest tip de economie este singurul care s-a impus, printr-o înalta eficienta, viabilitatea sa fiind atestata de nivelul economic al tarilor avansate din lume.
Modificarea radicala a relaţiilor de proprietate şi apariţia unui număr de întreprinderi noi, care prezintă varietate de însuşiri economice, tehnice umane, juridice.

Bibliografia:
1. Dobrotă Niţă. Economie politică (Economics). Bucureşti 1992
2. Dobrotă Niţă, Sandu Costache. Economie politică. Vol. I, II, III.
3. Neculce Vasile. Economia politică. Galaţi 1991
4. Moldovanu D. Economia politică. Chişinău 200
5. Chircă . Evoluţia reformelor economice. Chişinău 200
6. Mircea Boulescu „Finanţele Întreprinderii”. Finanţe, bănci, asigurări. Nr.2 februarie 2002.
7. Ion Pîrţatchi „Indicatori statistici în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii”. Economie şi finanţe nr.5 2001.
8. Anatol Cîşlari „Restructurarea unităţilor economice în perioada de criză a economiei tranzitorii”. Economica nr.4 2000.
9. Nadejda Botnari „Particularităţile structurii capitalului în întreprinderile industriale din R. Moldova”. Economie şi finanţe nr.4 2001.
10. Predoi A. Tribuna Economică nr.3 1998.
11. Cezar Costescu „Întreprinderile mici şi mijlocii. Alternativă viabilă.”
12. Economie şi finanţe nr.5 2001.

Introducere:
Ca urmare a creşterii economice generale, progreselor obţinute în toate domeniile vieţii economice şi sociale, omul a ajuns astăzi să dispună de mijloace tehnice atât de perfecţionate, încât consumă cantităţi imense de resurse naturale regenerabile şi neregenerabile, exploatând tot mai intens factorii de mediu şi modificând natura într-un ritm rapid. Neimpunând însă asupra acţiunilor sale un control adecvat şi conştient, omul lasă cale liberă dezlănţuirii unor dezechilibre economice, cu efecte negative asupra calităţii vieţii sale cât şi asupra evoluţiei biosferei.

CAPITOLUL I Interacţiunea economiei şi a mediului ambiant
1.1. Relaţia dezvoltare economică – mediu ambiant
1.2. Criza mediului ambiant – forme de manifestare
1.3 Teoria economică şi protecţia mediului ambiant

CAPITOLUL II Strategii naţionale şi internaţionale privind protecţia mediului
2.2 Rolul întreprinzătorului, al statelor naţionale şi al comunităţii internaţionale în protecţia mediului
2.3 Educaţie ecologică – cerinţă a progresului societăţii omeneşti

CAPITOLUL III Caracteristica mediului ambiant în Republica Moldova
3.1 Forme de manifestare şi de soluţionare a crizei mediului ambiant în Republica Moldova
3.2 Participarea instituţiilor publice la luarea deciziilor legate de mediu

Concluzie:
Făcând această remarcă, nu intenţionăm să prezentăm vreo variantă a modelelor de creştere economică şi de evoluţie a mediului înconjurător, ci doar să subliniem câteva lucruri mai importante:
în primul rând, există un număr mare de factori care au numai o existenţă simultană, ci sunt într-o strânsă interconexiune. Potrivit acestui principiu orice lucru este conectat cu oricare alt lucru şi, ca atare, producând un impuls sau perturbând un factor, datorită strânsei lor interconexiuni, are loc, mai curând sau mai târziu, o mişcare sau o perturbare a altor factori sau chiar a întregului sistem;