Cuprins:
Capitolul 1 INTEGRAREA REPUBLICII MOLDOVA IN UNIUNEA EUROPEANA . ACTIUNI SI IMPLICATII GEOECONOMICE
1.1. Determinismul geografico-istoric si vectorii economici externi ai Republicii Moldova.
1.2. Desuetitudinea economica a Comunitatii Statelor Independente.
1.3. Analiza implicatiilor geoeconomice ale integrarii Republicii Moldova in Uniunea Europeana.
1.4. Suveranitatea Republicii Moldova si integrarea europeana.

Capitolul II. Ajustarea politicilor industriale si agrare la realitatile europene
2.1. Optiuni pentru conformarea cu politica agricola comuna a Uniunii Europene.
2.2. Dezvoltarea industriei ca premisa pentru depasirea factorilor spatiali.
2.3. Integrarea si capacitatea de concurenta a producatorilor din Republica Moldova.

Capitolul III. Evaluarea posibilitatilor de aderare la Uniunea Europeana
3.1. Oportunitatile oferite de Acordul de Parteneriat si Colaborare, comparativ cu Acordurile de Asociere ale tarilor central si esteuropene.
3.2. Unirea cu România si integrarea in Uniunea Europeana.
3.3. Integrarea europeana si colaborarea regionala.

Incheiere:
Consideram ca in linii generale am atins scopurile pe care le-am fixat
când am inceput acest studiu. Obiectivele noastre fundamentale pe
parcursul studiului au fost: in primul rând sa demonstram absenta motivelor
economice si geoeconomice care ar indreptati prezenta Republicii Moldova
in structurile Comunitatii Statelor Independente; in al doilea rând, sa
argumentam in favoarea aderarii plenare a Republicii Moldova la Uniunea
Europeana.

Referinte bibliografice:
1. Gheorghe Floricel, Coridorul euroasiatic de transport prin Marea
Neagra. Drumul Matasii in secolul XXI. Editura economica, Bucuresti, 1998.
2. IFRI, RAMSES 1998. Dunod, Paris, 1997.
3. Jean-Pierre Faugere, Economie europeenne. Presse de sciences
politiques et Dalloz, Paris, 1999.
4. L.Union Europeenne. Les notices. La documentation francaise, Paris,
1999.
5. Loukas Tsoukalis, Noua economie europeana revizuita. (traducere din
engleza). Editura Arc, Chisinau, 2000.
6. Michel Ayral, Le marche interieure de l.Union Europeenne. La
documentation francaise, Paris, 1998.
7. Octavian Sofransky, Republica Moldova: Capital geopolitic. Editura
Cartier, Chisinau, 1999.
8. Oleg Serebrian, Va exploda Estul? Geopolitica spatiului pontic.
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1998.
9. Pascal Boniface, Atlas des relations internationales. Hatier-Paris,
1997.
10. Gheorghe Cojocaru, GUAM: Arhipelagul petrolului. Revista .Arena
Politicii., anul II, nr.3 (15), noiembrie 1997.
11. Garnet Sh., Limitele puterii de la Kremlin. Revista .Arena Politicii.,
anul I, nr.3, septembrie 1996.
12. Igor Munteanu, Moldova si CSI . o alianta fragila. Revista .Arena
Politicii., anul II, nr.2 (14), octombrie 1997.
13. Alexei Salmin, Prezentul si perspectivele CSI. Revista .Arena
Politicii., anul I, nr.2, august 1996.
14. Александр Дугин, Основы геополитики. АРКТОГЕЯ-центр,
Москва, 1999.
15. Страны мира. Справочник. 1999. Москва, Из-во
«РЕСПУБЛИКА», 1999.
16. Э.Г. Кочетов, Геоэкономика. Москва, Из-во БЕК, 1999.
17. Джордж Сорос, Кризис мирогово капитализма. Издательский
дом ИНФРА-М, Москва, 1999.
18. Olaf F. Knudsen, .Analizarea securitatii statului mic: rolul factorilor
externi., [NATO: ce este, ce va fi. Noua Europa si securitatea statelor mici],
Bucuresti, 1996.
19. Istoria României in date, Mica intreprindere editorial-poligrafica
.Crai-nou., 1992.
20. Nicolae Rimbu, Geografia Republicii Moldova. Editura .Lumina.,
Chisinau, 1991.

INTRODUCERE:
Istoria dezvoltării omenirii ne arată că problema de bază atît a înaintaşilor noştri, cît şi a noastră însăşi, profilează grija pentru asigurarea bunătăţii şi a securităţii economice individuale şi comune. Una din consecinţele amplificării şi adîncirii interdependenţelor economice dintre state în lumea contemporană este şi tendinţa tot mai puternică a economiilor naţionale de a conlucra sub variate forme de cooperare şi integrare economică internaţională, deoarece analiza şi evoluţia dezvoltării economice a demonstrat că societăţile umane cîştigă creşterea economică mai mult atunci cînd îşi unesc eforturile, activităţile lor, decît atunci cînd sînt divizate. Totodată, însăşi procesul integrării economice internaţionale cunoaşte o evoluţie continuă atît în privinţa modalităţilor de înfăptuire, cît şi a consecinţelor sale multiple, manifestîndu-se cu unul dintre procesele economice cu implicaţii globale profunde în viaţa ţărilor şi a popoarelor lumii.

CUPRINS:
CAPITOLUL I. Cooperare şi integrare economică internaţională
1.1. Conceptul de cooperare internaţională
1.2. Esenţa şi formele cooperării

CAPITOLUL II. Integrarea economică internaţională
2.1. Conceptul de integrare
2.2. Cauzele integrării economice
2.3. Principalele forme şi grupări de integrare economică
2.4. Piaţa unică – trăsătura esenţială a integrării eeconomice
2.5. Comunitatea Economică Europeană. Relaţii şi tendinţe
2.6. Consecinţele integrării economice internaţionale

CAPITOLUL III. Cooperarea şi integrarea economică a Republicii Moldova în spaţiul economic internaţional

BIBLIOGRAFIE:
I. Cărţi
1. Ciucur Dumitru, "Economie politică", Editura Economică, 2001;
2. Cojuhari Andrei, "Teorie economică”, Editura Chişinău 2003;
3. Dobrescu Emilian M., "Integrarea economică”, Editura All Beck, 2001;
4. Dobrotă Niţă, "Economie politică”;
5. Galagiu Ion, "Economie mondială”;

II. Aricole
6. Administrarea publică, nr.2, 2002;

III.
7. www. google. ro
8. www.e-democracy. ro
9. www. ase.ro

INTRODUCERE:
Omenirea este angajată într-un proces istoric de trecere la o nouă societate şi la un nou sistem economic de integrare mondială. Sfidarea de mare anvergură şi de adâncă profunzime, îşi va putea găsi răspunsul adecvat printr-un efort creativ susţinut şi bine concertat. Numai progresul general în cunoaşterea umană va fi în măsură posibilă deschisă cu noi orizonturi a oamenilor şi popoarelor în direcţia conceperii unui alt tip de societate, o integrare a Republicii noastre respectiv

CUPRINS:
Capitolul I. Esenţa şi structura economiei mondiale
1.1 Economia mondială şi trăsăturile ei esenţiale
1.2 Definirea integrării şi avantajele integrării internaţionale
1.3 Circuitul economic şi formele de cooperare

Capitolul II. Principalele forme de integrare în cadrul economiei mondiale
2.1 Comerţul internaţional, balanţa comercială şi de plăţi externe
2.2 Migrarea internaţională a forţei de muncă, diviziunea mondială a muncii
2.3 Globalizarea economiilor

Capitolul III. Integrarea Republicii Moldova în cadrul economiei mondiale
3.1 Principiile, formele, căile de integrare a R.M. în cadrul economiei mondiale
3.2 Etapele sistemului monetar
3.3 Trăsăturile pieţei monetare în Republica Moldova

Încheiere:
După toate cele analizate în această lucrare, ne dăm bine seama că economia mondială este o problemă economică complicată, care generează până în prezent aprinse dispute atât teoretic cât şi politice în întreaga lume. Pe baza metodologiei generale şi de tratate a mecanismelor economiei mondiale a pieţelor în general, în lucrarea dată am analizat integrarea economică a R. Moldova în cadrul economiei mondiale. Fiecare ţară foloseşte metodele sale de integrare în cadrul economiei mondiale.

BIBLIOGRAFIE:
1. Virgil Gheorghiţă, Aristite Cociuban „Economie mondială”, ed. Politeia – SNSPA, 2002.
2. Sterian Dumitrescu „Economie mondială”, ed. Interprint, Bucureşti, 1994;
Tribuna economică nr. 38/2002.
Tribuna economică nr. 18/2002.
Tribuna economică nr. 4/2002.
Tribuna economică nr. 12/2002.
3. Dumitrescu Florea „Căile stabilităţii monetare”, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1993.
4. B.N.R. „Politica monetară în perioada de tranziţie”, Bucureşti, 1998.
5. Revista „Ţara”, ediţie trimestrială, Moldova.
6. Revista „Tendinţe în economia Moldovei”, ediţie trimestrială, Moldova.

Introducere:
Omenirea este angajată într-un proces istoric de trecere la o nouă societate şi la un nou sistem economic de integrare mondială. Sfidarea de mare anvergură şi de adâncă profunzime, îşi va putea găsi răspunsul adecvat printr-un efort creativ susţinut şi bine concertat. Numai progresul general în cunoaşterea umană va fi în măsură posibilă deschisă cu noi orizonturi a oamenilor şi popoarelor în direcţia conceperii unui alt tip de societate, o integrare a Republicii noastre respectiv a realizării unui nou sistem economic, concomitent, mai eficient şi mai echitabil.

Cuprins:
Capitolul I. Esenţa şi structura economiei mondiale
1.1 Economia mondială şi trăsăturile ei esenţiale
1.2 Definirea integrării şi avantajele integrării internaţionale
1.3 Circuitul economic şi formele de cooperare

Capitolul II. Principalele forme de integrare în cadrul economiei mondiale
2.1 Comerţul internaţional, balanţa comercială şi de plăţi externe
2.2 Migrarea internaţională a forţei de muncă, diviziunea mondială a muncii
2.3 Globalizarea economiilor

Capitolul III. Integrarea Republicii Moldova în cadrul economiei mondiale.
3.1 Principiile, formele, căile de integrare a R.M. în cadrul economiei mondiale
3.2 Etapele sistemului monetar
3.3 Trăsăturile pieţei monetare în Republica Moldova

Încheiere:
După toate cele analizate în această lucrare, ne dăm bine seama că economia mondială este o problemă economică complicată, care generează până în prezent aprinse dispute atât teoretic cât şi politice în întreaga lume. Pe baza metodologiei generale şi de tratate a mecanismelor economiei mondiale a pieţelor în general, în lucrarea dată am analizat integrarea economică a R. Moldova în cadrul economiei mondiale. Fiecare ţară foloseşte metodele sale de integrare în cadrul economiei mondiale.

Bibliografie:
1. Sergiu I. Chircă, „Mecanismele sistemelor economice”, Editura ASEM, Chişinău, 2004.
2. Virgil Gheorghiţă, Aristite Cociuban „Economie mondială”, ed. Politeia – SNSPA, 2002.
3. Octavian Sofransky, „Republica Moldova: Capital geopolitic”, Editura Cartier, Chisinau, 1999.
4. Farcaş Alexandru, Economia de piaţă : micro, macro, mondoeconomie Cluj-Napoca, Libris, 1996.
5. Dumitrescu Florea „Căile stabilităţii monetare”, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1993.
6. Umaneţ Valeriu, Economie politică, Chişinău, Editura U.S.M., 2001
7. Borş V., Railean V., Republica Moldova şi integrarea economică europeană, Chişinău, 2000.
8. Moldovan D., Economia relaţiilor externe. Chişinău, 1999.
9. Dumitrescu S., Bal A., Economie mondială. Ed. Economica, 1999.
10. Dumitrescu S., Gheorghiţă V., Marin G. – Economia Mondială, Ed. Independenţa Economică, 1998.

Introducere:
Trecerea la economia de piaţă a R.M. a scos în vileag o serie de probleme, activităţii cărora tot mai mult o rlevă criza economică şi socială: instabilirea economică, falimentarea întreprinderii deficitul bugetar, şomajul, pierderea cadrelor de o înaltă calitate etc.
Problema primordiară în perioada de tranziţie o constituie formarea şi dezvoltarea economică de piaţă cu multiple forme de proprietate în care statul î-şi pierde funcţiile administrativ de comandă.

CUPRINS:
Capitolul I. Iniţiativa privată şi antreprenoriatul
1.1. Evoluţia, teoria sistemului antreprenorial
1.2. Locul şi rolul sistemului antreprenorial în structura modernă a sistemului economic
1.3. Structura organizaţională de gestiune a sistemului antreprenorial

Capitolul II. Caractersiatica generală a SRL "Sanin”
2.1. Statutul juridic şi caracteristica întreprinderii
2.2. Activitatea întreprinderii în organizarea producerii
2.3. Analiza activităţii economico-financiară a SRL "Sanin”

Capitolul III. Eficienţa activităţii antreprenoriale în condiţiile reformei Economice
3.1. Particularităţile activităţii de inovare în cadrul întreprinderilor industriale
în perioada de tranziţie
3.2. Implimentarea reformelor economice în sistemul antreprenorial a
Republicii Moldova

Bibliografie:
1. Constantic Sasu "Enciclopedia întreprinzătorului”, Bucureşti 1999, Editura Economică, pag. 9;
2. Druker F. Petr "Inovaţia şi sistemul antreprenorial”, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1993, pag. 7;
3. Fruker (opera citată), pag. 158;
4. Constantin Sasu (opera citată), pag. 9;
5. Druker (opera citată), pag. 9-11:
6. Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2002 – Departamentul Statisticii şi sociologiei a Republicii Moldova – Chişinău, 2002;
7. "Moldova Suverană”, 14 martie, 2001, pag. 3;
8. Gortolomei, Probleme businessului în cercetările ştiinţifice studenţeşti, Chişinău 2001, pag. 61;
9. Legea nr. 845 – XII / 03. 01. 92 / cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi;
10. Roşca N. "Dreptul afacerilor”, Chişinău, Editura Cartser, 1997, pag. 90-130;
11. Roşca N. "Dreptul afacerilor scheme”, Chişinău, Editura Carster, 1997, pag. 63;
12. Saharneanu "Reformele economice în Republica Moldova şi Romănia: realizări tendinţe, probleme”;
13. Guţu I. Republica Moldova: economia de tranziţie: Chişinău, Editura Litera, 1998, pag. 234 – 384;
14. Ciornîi N. "Tranziţia la economia de piaţă şi investiţiile străine în Republica Moldova”, Chişinău, Editora Internaţională, 2002, pag. 55-78.

Introducere:
Potrivit conceptului de dezvoltare durabilă a societăţii, comerţul are o importanţă strategică pentru dezvoltarea echilibrată şi viabilă a sistemelor economice şi sociale din orice ţară. Respectivul comerţ este un sector de activitate precisă, cu un ridicat grad de complexitate, structurat pe domenii interioare multiple, în cadrul cărora roluri importante revin distribuţiei cu amănuntul, depozitării mărfurilor şi aprovizionării cu ridicata, precum şi activităţilor de import-export. Într-o asemenea accepţiune, comerţul reprezintă una dintre cele mai importante laturi ale economiei moderne, devenind elementul principal al economiei de piaţă, indiferent de forma acesteia.

CUPRINS:
CAPITOLUL 1. Globalizarea ca proces
1.1. Conceptul de globalizare
1.2. Premisele şi etapele globalizării
1.3. Avantajele şi dezavantajele procesului de globalizare:

CAPITOLUL 2. Comerţul internaţional. Esenţa şi tendinţele de bază în dezvoltarea lui în contextul globalizării
2.1. Esenţa comerţului internaţional
2.2. Estimarea tendinţelor comerţului internaţional în contextul globalizării

CAPITOLUL 3. Direcţiile de dezvoltare a comerţului extern al R. Moldova în contextul globalizării

Concluzii:
Cercetările efectuate s-au axat pe studierea globalizării, şi a impactului acesteea asupra comerţului internaţional. Din cele studiate se paote de concluzionat că globalizarea este un proces obiectiv şi inevitabil, pe de o parte, şi particularităţile specifice locale, regionale naţionale a diverselor structuri, ce tind a se încadra în acest proces, pe de altă parte, precum şi practica decurgerii neesenţiale evidenţiază plusuri şi minusuri pentru participanţi. Procesul globalizării deschide noi posibilităţi şi avantaje ca: - mobilizarea resurselor financiare şi a activa pe mai multe pieţe; - accesul la progresul tehnico-ştiinţific mondial; - lărgirea sferelor de activitate; - scăderea costurilor producţiei bunurilor. Câştigul este pentru toţi participanţii, deşi variat după dimensiuni şi timp.

Bibliografie:
1. Archer M.S. Sociology for One World: Unity and Diversity // Internaţional Sociology. – vol.6, 2, 1991
2. Bajura T. Globalizarea activităţii economice şi diferenţierea veniturilor pe cap de locuitor în lume. Cul. Dezvoltarea agriculturii la etapa postprivatizaţională, ediţia 2004
3. Bakker R.B. The Theory of Business Entreprise. N-I, 1982
4. Barcari I. Potenţialul turismului internaţional integrat al Moldovei. Simpozion ASEM, Chişinău, 2002
5. Bari I. Economie mondială. – Bucureşti, 1997
6. Barson M. Integrarea economică europeană, vol. 1, Ed. Carpatica, Cluj, 1995
7. Beaufré A. Introduction á la statégie. Paris: Economica, 1985.
8. Belostecinic G. Globalizarea, regionalizarea şi competivitatea economică. Cul. Probleme regionale în contextul procesului de globalizare. Simpozion internaţional. ASEM, Chişinău, 2002
9. Belostecinic G. Concurenţă. Marketing. Competivitate. – Chişinău, 1999.
10. Cristopher M. Dent. The Europian Economy. The Global Context, Routladge, 1997
11. Cuzneţov V. Globalizarea şi organizaţiile internaţionale. Chişinău, 1998
12. Dianu D. Cât de nouă este „noua economică” Bucureşti, 2002
13. Frumusachi Eduard. Globalizarea ca tendinţă a dezvoltării economice: perspective pentru republica Moldova, teza de doctor în economie, Chişinău, USM, 2005
14. Georgios Monterides. Globalizarea şi universalitatea – Himeră şi Adevăr. Bucureşti, 2002
15. Gotişan Victor. Globalizarea – provocarea societăţii contemporane, cauze, tendinţe, manifestări. Cul. Globalizarea pieţei sociale. Chişinău, 2004

Introducere:
Şomajul este un dezechilibru macroeconomic, un fenomen care concretizează subocuparea mâinii de lucru, el exprimă disproporţia prezentă pe piaţa forţei de muncă; şomajul demonstrează că societatea nu este capabilă să asigure ocuparea completă sau cel puţin eficientă a mâinii de lucru.

Cuprins:
1. Conţinutul noţiunii de şomaj
2. Cauzele esenţiale ale şomajului
3. Şomajul în Republica Moldova
4. Consecinţele şomajului

Bibliografie:
1. Anuarul statistic al Republicii Moldova 2003. Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova, Chişinău, Ed. Tipografia Centrală, 2003;
2. Buşe G., Dicţionarul complet al economiei de piaţă, Informaţia Business Books, Bucureşti, 1994;
3. Ciobanu V., Gorelov E. Evoluţia ocupării оn Republica Moldova. // Economie şi sociologie, nr.3, 1996, Chişinău;
4. Codin M., Zecheriu M. Starea de şomaj şi comportamentul şomerilor. // Politica socială, nr.4, Bucureşti, 1992;
5. Dogaru R. Piaţa muncii, migraţia internă şi externă, exodul creierilor, Studiu elaborat în cadrul proiectului "Politici sociale”, Chişinău, 2002.

INTRODUCERE:
După mai bine de opt ani de la prăbuşirea comunismului în ţările din Europa, tranziţia spre economia de piaţă continuă în toate aceste ţări. Procesul este în continuare destul de dificil; totuşi este de remarcat că ţările care au abandonat mai repede mecanismele centralizate de conducere a economiei sunt cele care deja culeg primele roade ale organizării pe principiile pieţei, în timp ce ţările în care reforma nu a fost dusă până la capăt întâmpină dificultăţi. Este şi aceasta o dovadă că economia de piaţă are nevoie de un ansamblu de structuri şi instituţii pentru a-şi demonstra eficienţa şi performanţele. Mai mult decât atât, aceste structuri şi instituţii nu pot fi proiectate pentru o lume ideală, ci trebuie să funcţioneze acum, în condiţiile concrete ale sfârşitului de mileniu.

CUPRINS:
CAPITOLUL I INFLAŢIA - FORMĂ DE MANIFESTARE A DEZECHILIBRELOR MONETARE
1.1 CONCEPTUL DE INFLAŢIE
1.2 CAUZE ŞI FORME DE MANIFESTARE
1.2.1 Inflaţia declarată (forte)
1.2.1.1 Intrarea în inflaţie
1.2.1.2 Inflaţia prin cerere
1.2.1.3 Inflaţia prin costuri
1.2.1.4 Inflaţia importată
1.2.1.5 Inflaţia structurală
1.2.1.6 Procesul de dezvoltare a inflaţiei
1.2.1.6.1 Inflaţia deschisă
1.2.1.6.2 Inflaţia ascunsă
1.2.1.7 Ieşirea din inflaţie
1.2.1.7.1 Hiperinflaţia
1.2.1.7.2 Deflaţia
1.2.1.7.3 Stabilizarea
1.2.2 Inflaţia târâtoare (lentă)
1.3 EFECTELE ECONOMICE ŞI SOCIALE ALE INFLAŢIEI
1.3.1 Evoluţii economice
1.3.2 Consecinţele sociale ale inflaţiei

CAPITOLUL II. STUDIU COMPARATIV PRIVIND EVOLUŢIA INFLAŢIEI ÎN ŢĂRILE DEZVOLTATE ŞI CU ECONOMIE ÎN TRANZIŢIE
2.1 INFLAŢIA ÎN ŢĂRILE DEZVOLTATE
2.2 INFLAŢIA ÎN TĂRILE ÎN CURS DE TRANZIŢIE

CAPITOLUL III FENOMENUL INFLAŢIONIST ÎN ROMÂNIA
3.1 EVOLUŢIA PROCESULUI INFLAŢIONIST
3.1.1 Introducere
3.1.2 Situaţia economică a României înainte de 1989
3.1.3 Procesul inflaţionist în perioada 1990 – 1998
3.2 CAUZE ŞI FORME DE MANIFESTARE
3.2.1 Cauzele principalelor dezechilibre din economie
3.2.1.1 Dezechilibrul structural între cerere şi ofertă
3.2.1.2 Deficitul extern
3.2.1.3 Deficitul public
3.2.2 Politica veniturilor
3.2.3 Politica cursului de schimb
3.3 IMPACTUL INFLAŢIEI
3.3.1 Efecte asupra populaţiei
3.3.2 Efecte asupra sectorului real
3.3.3 Efecte asupra sectorului financiar
3.4 POLITICA MONETARĂ ŞI CONTROLUL INFLAŢIEI
3.4.1 Masa monetară
3.4.2 Curs de schimb
3.4.3 Nivelul dobânzilor

CONCLUZII:
Unul din obiectivele esenţiale ale politicii economice este, în cazul majorităţii statelor contemporane, combaterea sau măcar limitarea inflaţiei.
Fenomenul inflaţionist e considerat un semn al unui dezechilibru în economie, motiv pentru care se impune necesitatea controlării inflaţiei şi evitării procesului inflaţionist. Experienţa mondială ca şi întregul spectru al teoriei economice relevă că o creştere economică de durată şi sănătoasă nu se poate realiza decât într-un mediu neinflaţionist. Politica monetară şi instrumentele acesteia au evoluat în funcţie de condiţiile istorice din fiecare perioadă dar obiectivul său central a rămas în continuare stabilitatea preţurilor. Echilibrul monetar reprezintă un proces care implică acţionarea mai multor pârghii economice şi monetare în aşa fel încât în final să ducă la realizarea echilibrului între masa monetară şi oferta de bunuri şi servicii, între cererea solvabilă şi capacitatea economiei de a asigura stabilitatea relativă a preţurilor.

BIBLIOGRAFIE:
1. BASNO, CEZAR, NICOLAE DARDAC, CONSTANTIN FLORICEL
Monedă Credit Bănci, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti, 1997, capitolul 14

2. ISĂRESCU, MUGUR
Inflaţia şi echilibrele fundamentale ale economiei româneşti,
Caiete de studii ale BNR, Nr. 3, Iunie 1996
Teorii şi politici monetare - Note de curs

3. RĂDULESCU, EUGEN
Politica monetară în procesul de dezvoltare a economiei româneşti
- Teză de doctorat, 1997

4. * * * BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
Caiete de studii 1/1995, Autor: Prof. dr. Silviu Cerna - "Inflaţia
(Repere pentru o sinteză)"
Rapoarte anuale 1991 - 1995
Raport anual 1997

5. * * * TRIBUNA ECONOMICĂ nr. 19 / 13.05.1998 pg.71
nr. 51-52 / 18-25.12.1998 pg. 139

Introducere:
In secolul al XX-lea, toate tarile au cunoscut inflatia, majoritatea dintre ele chiar hiperinflatia. Aceasta din urma este ilustrata, adesea, doar cu situatia Germaniei din anii ’20. In realitate, multe tari au fost confruntate in acei ani si in deceniile urmatoare cu procese inflationiste deosebit de intense. Asemenea procese inflationiste, scapate de sub controlul agentilor macroeconomici, s-au desfasurat recent si se desfasoara inca in numeroase tari de pe toate continentele. In anii ’70 , toate tarile avansate economic s-au confruntat cu inflatia de amploare, pentru ca in deceniul al 9-lea aceasta sa se manifeste puternic in tarile din centrul si estul Europei.

Planul:

1.Introducere

2. Conceptul de inflaţie

3. Cauzele şi mecanismele inflaţiei

4. Inflaţia în Republica Moldova şi formele ei de manifestare

5. Criza financiară din Rusia şi efectul ei negativ asupra economiei Republicii Moldova

Concluzii:
“A pretinde ca in general inflatia este in
mod necesar un rau si ca saraceste
intodeauna si pe toata lumea
deopotriva nu are temei stiintific.
La fel de gresit este, dineinteles sa se
sustina ca ea reprezinta un bine.” Rene Mauri .
Inflatia este un dezechilibru care afecteaza, in proportii diferite, toate economiile nationale. Analiza s-a, desi a inregistrat importante succese atit in teorie cit si in practica, nu a ajuns la explicatii pe deplin edificatoare cu privire la interconditionarea cauzelor care o genereaza si daca ele sunt rezultatul unui dezechilibru fundamental sau nu. Deci, dupa cele spuse anterior considerind ca inflatia este o stare caracterizata prin cresterea permanenta mai rapida a de puterii de cumparare , fata de volumul binurilor si servicielor, astfel incit din aceasta rezulta cresterea veniturilor si preturilor, in timp ce valoarea banilor scade.

Bibliografie:

1. Cretoiu Gheorghe Economia Politica
Viorel Cornescu Bucuresti 1995

2. Nita Dobrota Economia Politica
Bucuresti 1997

3. V. Munteanu Economia Politica
Iasi 1994

4. C. Gogoneata Economia Politica
Bucuresti 1995

5. Ion T. Gutu Republica Moldova:
Economia in tranzitie
Chisinau 1998
Reviste

Raisa Munteanu Economica Nr.4
Chisinau 1999

Marcel Chirica Economica Nr.2
Chisinau 1999

Ziare

Buletin statistic de informare publica Chisinau

ÎNTRODUCERE:
În decada anilor ‘90, lumea s-a schimbat fundamental şi ireversibil. Pentru spaţiul central şi est-european, ultimul deceniu a însemnat mult mai mult decât zece ani de reformă. Acest termen, denumeşte de fapt, eufemistic, marea depresie economico-socială a anilor ‘90. Amploarea colapsului economic şi explozia inflaţiei au fost comparabile cu cele din timpul ultimei conflagraţii mondiale. Consecinţele acestora în planul securităţii sociale au avut dimensiunile unei calamităţi.

P L A N:
Capitolul I Inflaţia. Cauzele. Stabilitatea financiară
1.1. Inflaţia
1.2. Cauzele inflaţiei
1.3. Stabilitatea financiară şi diminuarea inflaţiei
Experienţa Republicii Moldova

Capitolul II Liberalizarea
2.1. Liberalizarea. Manifestarea şi evoluţia
2.2. Consecinţele liberalizării. Unele învăţăminte şi concluzii

Capitolul III Consecinţele sociale a tranziţiei la economia de piaţă în Republica Moldova

Introducere:

Plan:
1. Introducere: Starea politica in tara in perioada de dupa anul 1812.
2. Situatia economica in Basarabia in primii ani dupa razboaiele ruso-turce.
3. Schimbarile in dezvoltarea industriei basarabene sub dominatia tarista
4. Incheiere

Bibliografie:
1. Stefan Ciobanu, "Basarabia-Monografie”
2. Anton Moraru, "Istoria Romanilor: Basarabia si Transnistria 1812-1993”, Chisinau 1995
3. Cazacu Petru, "Moldova dintre Prut si Nistru”, Cluj 1991

Introducere:
Piaţa, ca mecanism de reglare a funcţionarii economiei, are un impact complex si permanent asupra deciziilor libere si autonome ale agenţilor economici privind opţiunile in alocarea resurselor, dimensiunea alocării, respectiv vestirii, eficienta utilizărilor in vederea asigurării marjei concurentiale, a viabilitatii.In acest context, analiza economico-fînanciara s-a defînit ca necesitate si utilitate, ca instrument de supreaveghere a activitatii si performantelor ei, iclusiv cu luarea in considerare a variabilelor probabile ale pietei.

Planul:
1. Introducere
2.Analiza bilantului contabil
3.Analiza rezultatelor financiare a întreprinderii
4.Analiza efectuata in baza indicatorilor financiari
5.Previziune financiara
6 Incheiere

Incheiere:
Efectuind o sinteza a analizei financiare a întreprinderii S.A.'INCOMLAC" se poate constatat ca:
• in ceea ce priveşte situaţia patrimoniala, la întreprindere se atesta o mobilizare a activului ei. Acest fapt este cauzat atit de cumpărarea a noului utilaj in ultimul an, cit si de faptul utilizării tuturor parţilor din mijloacele fixe in procesul de producţie;
• din analiza se face observat faptul ca pentru dezvoltarea intreprinderii,in deosebi pentru promovarea si comercializarea produselor finite, conducerea utilizează la maximum posibilitatea de a contracta credite si împrumuturi, de regula de la Banca Mondiala si BERD.Trebuie de menţionat ca întreaga lume functioneaza utilizind pe larg mijloacele împrumutate, mai ales cind au posibilitate (ca si m cazul întreprinderii date);

Bibliografia:
1. Bilantul contabil,forme 1,2,3,4,5,6 pe anii 1997-1998
2. Declaratia cu privire la impozitul pe venit
3. Planul de afaceri al S.A.”Incomlac”pe anii 97-98
4. Rvista “Contabilitate si audit “nr.3*99-4*99

Introducere:
Orice stat anual îşi face bilanţul veniturilor şi cheltuielilor prin aprobarea unui buget. O pondere semnificativă a bugetului statal o au impozitele şi taxele.
Impozitul este o prelevare obligatorie şi gratuită efectuată de către stat asupra resurselor sau bunurilor individuale sau ale colectivitaţii (în cazul nostru capitalul) şi platită în bani. El constituie o sursă a finanţării cheltuielilor de interes general al statului şi al administraţiei locale, fiind un instrument al politicii economice, prin care se redistribuie o parte a veniturilor, putând fi stimulate investiţiile şi înviorarea conjuncturii economice. Impozitul reprezinta izvorul principal al formarii veniturilor bugetului de stat şi al finanţării cheltuielilor publice. El este o funcţie crescătoare a venitului: la o rată de impunere fiscală dată , el sporeşte când venitul creşte.

Cuprins:
1. Impozite şi taxe locale
1.1. Impozitul pe bunurile imobiliare
1.2. Taxa pentru amenajarea teritoriului
1.3. Taxe pentru amplasarea unităţilor comerciale.
1.4. Taxa pentru dreptul de a presta servicii de transportare a călătorilor.
1.5. Alte impozite şi taxe locale.

2. Regulamentul cu privire la stabilirea taxelor locale pe teritoriul s. Bulboaca
2.1. Modul de calculare şi achitare a taxelor locale.
2.1.1. Taxa pentru amenajarea teritoriului.
2.1.2. Taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale.
2.1.3. Taxa de piaţă.
2.1.4. Taxa pentru dreptul de a aplica simbolica locală.
2.1.5. Taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii locale.
2.2. Responsabilitatea pentru achitarea taxelor locale.
2.3. Sursele de plată a taxelor locale.

Încheiere:
Pe baza taxelor enumerate anterior şi altor venituri, Consiliul local Bulboaca, raionul Anenii Noi, prin Decizia nr. 06/01 din 24 decembrie 2004 a aprobat bugetul pentru anul 2005 la venituri în sumă de 1819,8 mii lei dintre care 1146,4 mii lei constituie transferurile din bugetul raional, la cheltuieli suma constituie 1819,8 mii lei.
De asemenea, Consiliul local Bulboaca, în temeiul art. 18 p.(g) al Legii privind Administraţia publică locală nr. 123-XV din 18.03.2003, Legii finanţelor publice nr. 397-XV din 16.10.2003, Legii bugetului de stat pentru anul 2005 nr. 474-XV din 27 noiembrie 2003, a decis:

Bibliografie:
1. „Codul Fiscal”, „Legea Republicii Moldova”, Nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997.
2. Decizie nr. 06/01 din 24 decembrie 2004 „Aprobarea bugetului pentru anul 2005”, Consiliul local Bulboaca
3. „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 5 septembrie 2003, Nr. 191-195 (1284-1288)
4. „Impozite şi taxe locale”, BIZPRO-Moldova, Chişinău, 2003
5. „Regulamentul cu privire la stabilirea taxelor locale pe teritoriul s. Bulboaca”, Anexa nr. 1 la decizia Consiliului s. Bulboaca nr. 06 din 24.12.2004
6. „Dicţionar Explicativ al Limbii Române. Ediţia a II-a”, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996

Introducere:
Economia Moldovei trece în prezent printr-un şir de transformări importante. Au fost întreprinse deja multe restructurări de ordin economic şi social, dar ţinând cont de faptul, că economia înaintează treptat spre relaţiile de piaţă, va fi nevoie de o serie de transformări şi în continuare.
Pentru ca Moldova prospere, este necesar de a promova şi stimula diversificarea economică, îmbunătăţirea şi ridicarea competitivităţii mărfurilor produse în Moldova, dezvoltarea sectorului particular şi de a încuraja investiţiile de mijloace băneşti în economie.

Planul:
1. Impozitele: esenţă, conţinut, funcţiile, principii, tipologie şi rolul lor.
2. Impozitele directe şi indirecte. Caracteristica generală şi tipologia
3. Politica fiscală în Republica Moldova şi specificul ei în perioada de tranziţie la economia de piaţă.

Încheiere:
Sistemul fiscal actual al Republicii Moldova rămâne a fi destul de complicat. Crearea
şi perfecţionarea unui sistem fiscal, care să corespundă principiilor generale ale impunerii – echitate fiscală, randament fiscal, satisfacerea unor cerinţe economice, sociale, politice şi obiectivelor pe care le urmăreşte statul prin intermediul unor categorii de impozite şi taxe, reprezintă un proces de durată, care presupune experimentare şi generalizare, în funcţie de rezultatele obţinute

Bibliografie:
1. Niţă Dobrotă. Economie Politică. Bucureşti, Editura Economică, 1997.
2. Niţă Dobrotă. Economie Politică (Economix). Bucureşti, Catedra de Economie politică, 1992.
3. A.Blanovschi, V.Căun, R.Garaz, S.Postolache. Dicţionar de economie. Chişinău, Editura enciclopedică “Gheorghe Asachi”, 1996.
4. Iulian Văcărel. Finanţe publice. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1994.
5. Rodica Bălănescu, Florin Bălăşescu, Elena Moldovan. Sistemul de impozite. Bucureşti, Editura Economică, 1994.
6. N.Hoanţă. Evaziunea fiscală. Bucureşti, Tribuna economică, 1997.
7. Codul fiscal al Republicii Moldova, Titlul 2 “Impozitul pe venit”, nr.1163-13 din 24 aprilie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 18 septembrie 1997, nr.62, p.1, art.522).
8. Codul fiscal al Republicii Moldova, Titlul 3 “Taxa pe valoarea adăugată”, nr.1415-13 din 17 decembrie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 7 mai 1998, nr.40-41, p.1, art.288).
9. Legea cu privire la accize, nr.347-13 din 27 decembrie 1994 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 17 februarie 1995, nr.10, p.1, art.102).
10. Legea cu privire la tariful vamal, nr.1380-13 din 20 noiembrie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 7 mai 1998, nr.40-41, p.1, art.286).
11. Legea cu privire la impozitul funciar şi modul de impozitare, nr.1245-13 din 22 decembrie 1992 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1993, nr.40-41, p.1, 14).
12. Legea bugetului pe anul 1998, nr.1446-13, din 27 decembrie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 12 februarie 1997, nr.10-11, p.1, art.52).
13. Anuarul statistic al Republicii Moldova. Departamentul de Analiză Statistică şi Sociologică, 1998.

Introducere:
"Cel mai bun sistem economic
este acela care oferă cel mai mult
din ceea ce oamenii doresc cel mai mult "
John Kenneth Golbraith

Această lucrare de curs v-a prezenta şi importanţa pieţii ca instituţie principală a economiei de schimb. Piata reprezinta “ Sistemul nervos” al economiei nationale si reflecta starea sanatatii acesteia. Datorită rezultatului divizarii sociale a muncii, apariţiei schimbului de marfuri, incă din Antichitate, a apărut şi s-a dezvoltat in continuu piaţa, oferind posibilităţi reale de a-şi satisface nevoile, atit consumatorul, cit şi producătorul.

CAPITOLUL I
Piaţa - instituţie principală a economiei de schimb.
1.1 Unghiul sub care poate fi privită piaţa
1.2 Funcţiile pieţii
1.3. Tipologia pieţelor
1.4. Infrastructura pieţii

CAPITOLUL II
Mecanismul de funcţionare a pieţii
2.1. Elementele principale ale pieţii
2.2. Caracteristica generală a cererii
2.3 Descrierea ofertei
2.4 Preţul. Preţul de echilibru.
2.5. Concurenţa

Capitolul III
Problemele economiei de piată şi strategiile ei in Republica Moldova

Concluzii:
După cum am văzut piaţa reprezintă nucleul economiei de schimb, in general fiind o instituţie de satisfacere a nevoilor atit a producătorilor, cit şi a consumatorilor. Desigur această afirmaţie reprezintă un rezumat succint al lucrării de curs in opinia mea. Sunt sigur că aderarea Republicii Moldova la Comunitatea Internaţională a Comerţului a fost accelerarea şi dezvoltarea multor domenii ale economiei, inclusiv şi rezolvarea problemelor ce apar pe piaţa internă, cit şi cea externă.

Bibliografie:
1 Andrei Cojuhari ,Tatiana Grunzu .”Teoria economică”, Chişinău 2004

2 V.Nichita Galaţi.”Economia politică”

3 economia în tranziţie”Ion I.Guţu”.Republica Moldova”

4 Niţă Dobrotă.”Economia politică”

5 Richard G.Lipsei,C.Alexandru..”Economia Pozitivă”

6.”Economie” manual universitar ediţia V-a

7. Ion Gonţa ”Moldova în tranziţie”

8. Stelian Iordache , Costinel Lazăr ”Curs de economie politică”

9. Constantin Gogoneaţă, Basarab Gogoneaţă.Microeconomie”

10. Neculai Clipa. ”Economia Politică”

INTRODUCERE:
Tranziţia la economia de piaţă a Republicii Moldova a scos in vileag o serie de probleme, acuitatea cărora a reliefat tot mai mult criza economică şi socială: degradarea economiei, nivelul înalt al inflaţiei, deficitul bugetar, falimentarea întreprinderilor, creşterea şomajului etc.
După cum ne demonstrează experienţa unor ţări economic dezvoltate, una din posibilităţile de soluţionare a problemelor iscate este dezvoltarea amplă a activităţii antreprenoriale care actualmente este considerată drept un factor primordial în dezvoltarea economiei de piaţă a republicii.

Cuprins:
1.ESENŢA ŞI COMPONENTELE MEDIULUI AMBIANT AL ÎNTREPRINDERII
2.OBIECTIVELE ECONOMICE ALE FIRMEI ÎN CONDIŢIILE ECONOMIEI DE PIAŢĂ
3.ACTIVITATEA AGENŢILOR ECONOMICI ŞI PROBLEMA INCERTITUDINII
4. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII ANTREPRENORIALE ÎN BAZĂ DE MARKETING ŞI INFLUENŢA EI ASUPRA ÎNTREPRINDERII
4.1 GESTIONAREA ÎNTREPRINDERII PRIN COSTURI, CALEA SPRE PROSPERITATE

Concluzii: Studiind diverse materiale, referitoare la tema abordată în lucrare, putem face următoarele concluzii:
 fiecare agent economic inclusiv întreprinderile autohtone (Republica Moldova) îşi desfăşoară activitatea sa într-un mediu care îmbină diferiţi factori ca economici, sociali, politici, juridici ş.a. În dependenţă de starea acestor factori distingem diferite tipuri de mediu. Analizând starea economică actuală a R.M. putem menţiona că mediul în care întreprinderile activează este schimbător şi pe parcursul timpului tinde spre a fi turbulent (modificările sunt foarte frecvente din cauza crizei politice şi economice ce afectează sfera de activitate a întreprinderii, de amploare variată şi cu influenţe puternice asupra firmei, greu de anticipat din cauza instabilităţii).

Bibliografie:
“Tribuna economică”
1997 nr. 30-34
“Promovarea vînzărilor”
“Economie şi sociologie”
1997 nr. 3
“Orientarea valorică a antreprenorilor”
Zgârciob V. “Microeconomie (teorie şi aplicaţii)”
Chişinău 1996
“Economie şi finanţe”
1998 nr. 1(15)
“Dezvoltarea antreprenoriatului în baza aplicării marketingului”
Bărbulescu C. “Economia şi gestiunea întreprinderii”
Bucureşti 1997
Gabriel Petru – Luca “Elemente de management financiar: profitabilitate şi competitivitate, profit, preţ şi calitate, risc şi certitudine”
Iaşi 1997
“Finanţe, credit, contabilitate”
1998 nr. 4 p. 3-10
“Conducerea prin costuri”

CUPRINS:
Capitolul I. Bazele metodologice ale relaţiilor de proprietate
1.1. Geneza proprietăţii şi reformarea relaţiilor de proprietate.
1.2. Etapele evoluţiei conceptului de proprietate.
1.3. Realizarea economică a proprietăţii – criteriul principal al sporirii eficienţei economice.

Capitolul II. Mecanismele şi metodele de transformare a relaţiilor de proprietate
2.1. Privatizarea – elementul principal al deetatizării proprietăţii.
2.2. Metode şi tehnici de privatizare utilizate în diferite ţări.
2.3. Particularităţile transformărilor relaţiilor de proprietate în R. Moldova.

Capitolul III. Direcţiile de perfecţionare a relaţiilor de proprietate în Republica Moldova
3.1 Perfecţionarea procesului de privatizare în R. Moldova.
3.2. Optimizarea rolului proprietăţii de stat în economia naţională.
3.3 Stimularea formării şi dezvoltării structurilor integrate în contextul relaţiilor de proprietate.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI:
În cadrul investigaţiilor făcute în această teză, pe marginea problemelor relaţiilor de proprietate şi impactul reformării lor asupra creşterii eficienţei economice, pot fi formulate următoarele concluzii:
1. La baza oricăror relaţii dintre oameni se află relaţiile de proprietate: fie că este vorba de un simplu act de vânzare-cumpărare, fie că este prezent un proces de însuşire a bunurilor. Este nevoie de concretizat că proprietatea ca categorie economică nu reprezintă bunul sau averea de care dispune o persoană, ci ansamblul relaţiilor care apar între oameni (ca proprietari şi nonproprietari) în legătură cu însuşirea acelor bunuri;

BIBLIOGRAFIA:
1. Legea cu privire la proprietate, nr. 459-XII din 22.01.1991. Data ultimei modificări 17.10.2002.
2. Legea cu privire la deetatizarea şi administrarea proprietăţii publice, nr. din 04.05. 2007.
3. Legea cu privire la leasing, nr. 59- XVI din 28.04.2005.
4. Legea cu privire la grupele financiar-industriale, nr. 1418-XIV din 14.12.2000.
5. Legea cu privire la fondurile de investiţii, nr. 1204-XIII din 05.06.1997. Data ultimei modificări 05.02.2002.
6. Legea privind societăţile pe acţiuni, nr.1134-XIII din 02.04.1997. Data ultimei modificări 12.12.2002.
7. Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2001-2006/ Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. Chişinău: ed. Statistica.
8. Buletin Statistic. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. Chişinău, 2007.
9. Badîr Iu., Oportunitatea privatizării contra bonuri patrimoniale în retrospectivă// Fin-Consultant - nr. 2,-2006.
10. Badîr Iu., Evoluţia procesului de privatizare în R. Moldova// Economica, nr.1, 1999.
11. Barbăneagră O., Proprietatea – institut social al sec.XX// Economica, nr.4, 2003.
12. Batler B., Gonson B,... A dictionary of finance. Oxford University press. Market House Books Ltd. 1993
13. Belly N., Proprietatea în teoria şi practica economică, Bucureşti, 1994.
14. Cojuhari, A., Bazele ştiinţelor economice. / A.Cojuhari. – Chişinău: Ed.AAP, 1998.
15. Calmîc V., Bazele economice de dezvoltare a formelor de proprietate şi organizare a producţiei în CAI a R. Moldova. Chişinău, 1999.
16. Capsîzu V., Privatizarea în R.M.: rezultate şi oportunităţi// Fin-Consultant, nr.2, 2006.

INTRODUCERE:

CAPITOLUL I. SISTEMUL DE FINANȚARE A OCROTIRII SĂNĂTĂȚII ÎN REPUBLICA MOLDOVA
1.1. Principiile organizării finanţării în ocrotirea sănătăţii
1.2. Cvazisistemul de finanţare a ocrotirii sănătăţii
1.3. Organizaţia Mondială a Sănătaţii. Practica internaţională privind finanţarea Ocrotirea Sănătății

CAPITOLUL II. MECANISMUL DE FINANȚARE A OCROTIRII SĂNĂTĂȚII ÎN REPUBLICA MOLDOVA
2.1. Structura Ocrotirii Sănătății
2.2. Modalitatea de finantare a Ocrotirii Sănătății în Republica Moldova
2.3. Funcționarea Companiei Naționale de Asigurări Medicale (CNAM) și mecanismul de finanțare

CAPITOLUL III. ASIGURĂRILE DE SĂNĂTATE ÎN SISTEMUL OCROTIRII SĂNĂTĂȚII
3.1. Asigurările de sănătate în Republica Moldova
3.2. Rolul asigurărilor de sănătate în optimizarea finanţării ocrotirii sănătăţii în Republica Moldova
3.3. Perspectivele de reformare a sistemului medico-social de asigurare şi rolul lui în modificarea sistemului de finanţare a ocrotirii sănătăţii
3.4. Probleme ale sistemului de finanţare a ocrotirii sănătăţii în Republica Moldova

Concluzii şi propuneri
I.Acte legislative
1. Constituţia Republicii Moldova, Moldpres, Chişinău, 1994.
2. Cadrul de cheltuieli pe termin mediu (2005-2007) (aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.639 din 8 iunie 2004), Ministerul Finanţelor, 2004.
3. Decizia Consiliului municipal Chișinău „Cu privire la regulamentul Direcției sănătății a Consiliului municipal Chișinău
4. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (nr.1585-XIII din 27 februarie 1998), cu modificările ulterioare, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.38-39, 1998.
5. Indicații metodice privind elaborarea Devizului de venituri și cheltuieli din mijloacele Fondului de Asigurări Obligatorii de Asistență Medicală.
6. Hotărîrea cu privire la cotele maxime a cheltuielilor pentru remunerarea muncii angajaţilor din Instituțiile Medico Sanitare Publice în sistemul Asigurări Obligatorii .
7. Hotărîrea cu privire la cotele maxime a cheltuielilor pentru remunerarea muncii angajaţilor din Instituțiile Medico Sanitare Publice în sistemul Asigurări Obligatorii.
8. HOTARIRE pentru aprobarea Regulamentului, structurii si efectivului-limita al aparatului central ale Ministerului Sanatatiinr. 326 adoptat: 21.03.2007
9. Legea ocrotirii sănătăţii (nr.411-XIII din 28 martie 1995), cu modificările ulterioare, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.34, 1995.
10. Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar (nr.847-XIII din 24 mai 1996), cu modificările ulterioare, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.91-96, 2003.
11. Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (nr.1593-XV din 26 decembrie 2002) cu modificările ulterioare, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.18-19, 2003.
12. Legea bugetului de stat pe anul 2004 (nr.474-XV din 27 noiembrie 2003), Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.243, 2003.
13. Legea cu privire la fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2004 (nr.1625-III din 30 decembrie 2003), Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.6-12, 2004.
14. Leagea bugetului de stat pe anul 2005, *nr.373 – XV din 11 noiembrie 2004) Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004.
15. Norme metodologice privind elaborarea şi prezentarea de către autărităţile publice centrale a propunerilor la proiectul bugetului de stat pe anul 2004/2007 şi Ministerul Finanţelor, 2003/2007
16. Regulamentul cu privire la modul de constituire şi administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.594 din 14 mai 2002), cu modificările ulterioare, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.66-68, 2002.
17. Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.617 din 4 iunie 2004).
18.Proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 2005, Ministerul Finanţelor, 2006, 2007.

INTRODUCERE:
Ceea ce reprzintă economia mondială nu este altceva decît o sursă de expresie a mai multor categorisiri a economiei ca o unitate a unui întreg , care generează o serie de fenomene ce au aspecte dintre cele mai variate.Prin urmare , cînd se discută problema detrminării economiei mondiale ca ştiinţă mondială a mai multor tipuri de etape economice , apar un şir de alte referinţe necesare pentru explicarea procesului dat.Dintre acestea sunt menşionate , de fapt , acelea care alcătuiesc structura ei şi anume în vederea aprofundării aici ca ştiinţă.

PLANUL:
CAPITOLUL I: Modalităţile de constituire a economiei mondiale
I.1.Trăsături specifice ale procesului de formare a economiei mondiale
I.2.Abordări la nivel de economie naţională a economiei mondiale

CAPITOLUL II: Ştiinţa economiei mondiale
II.1.Obiectul de studiu şi ordinea economică globală
II.2.Metodologia ştiinţei economiei mondiale

CAPITOLUL III :Circuitul economic global
III.1.Relaţiile economice internaţionale – factor de bază a evoluţiei economiei mondiale
III.2.Piaţa mondială şi trăsăturile acesteia

CONCLUZIE:
Economia mondială se ajustează la norme globale de pătrundere teoretico-practice , astfel fiind posibilă reoformarea aspectelor de natură general-umană care au o influenţă nelimitată asupra proceselor de ordin mondial.
Interdependenţele economice se accentuează datorită apariţiei şi amplificării problemelor globale ce ţin deopotrivă de interesele tuturor statelor lumii :deficitul de materii prime , de resurse energetice , starea deplorabilă a mediului ambiant , alimentaţia sub limită , numărul în creştere a populaţiei pe glob , dificultăţile aplicări noilor tehnologii etc.Procesele ce se desfăşoară în cadrul economiei mondiale , caracterul relaţiilor economice internaţionale se răsfrîng într-o măsură mai mare sau mai mică asupra tuturor statelor , iar randamentul politicilor naţionale se propagă rapid peste frontiere.

BIBLIOGRAFIE:
1. Galaju I.”Economia mondială”,Chişinău , 1999 , vol.1
2. „Economia mondială :Tipologia economiilor naţionale”,Bucureşti,1977
3. Dolgu G. , Dumitrescu S. ,Gheorghiţă V. „World economics”,Cluj-Napoca , 1992
4. Galaju I.”Economia mondială:Relaţiile financiare internaţionale şi tendinţele lor”,Chişinău , 1999
5. Galaju I. „Economia mondială :Cooperarea economică internaţională”, Chişinău ,1999
6. Auvers D. „Economia mondială” , Bucureşti ,1991
7. Galaju I. „Economia mondială ca ştiinţă”,Chişinău ,1999
8. Bari I. „Economia mondială” , Bucureşti ,1994
9. „Economia mondială”,Bucureşti ,1997
10.Gilpin R. „Economia politică a relaţiilor internaţionale”,Bucureşti,1999
11.Ignat I.,Pralea S. „Economia mondială”,Iaşi ,1994
12.Kraye I. „Mirovaza ekonomika:S 1945 do nashih dney” Moscova,1996
13.Galaju I. „Economia mondială” , Chişinău , 1999, vol.2

Introducere:
"Munca – sursa tuturor bogăţiilor societăţii, sursa unică a avuţiei naţiunilor” Adam Smith
Munca a fost dintotdeauna şi a rămas factorul de producţie activ şi determinant: prin intermediul ei sunt antrenaţi ceilalţi factori de producţie, se realizează combinarea şi utilizarea lor eficientă. Oamenii cu aptitudinile şi deprinderile lor, cu experienţa şi cunoştinţele dobândite sunt producătorii tuturor bunurilor economice.
Evidenţa muncii şi a remunerării ei reprezintă un sector care necesită un mare volum de muncă şi ocupă o importanţă deosebită în volumul total de evidenţă a lucrărilor.

Plan :
Capitolul I. Fundamente teoretice privind utilizarea forţei de muncă.
1.1. Forţa de muncă - resursa prioritară în economia modernă de piaţă
1.2. MUNCA – factor activ si determinant al producţiei.

Capitolul II. Evidenţa personalului, a volumului de muncă şi calcularea salariului.
2.1. Noţiuni privind munca, evidenţa personalului şi a timpului lucrat
2.2. Perfectarea documentelor privind volumul de producţie fabricată
2.3. Formele şi sistemele de salarizare

Capitolul III. Piaţa muncii în Republica Moldova.
3.1. Strategia şi particularităţile utilizării forţei de muncă.
3.2. Procesele de migraţie a forţei de muncă pe plan internaţional şi în Republica Moldova

Concluzie:
Munca – factor originar, primar de productie - reprezinta o activitate constienta, specific umana, manuala si/sau intelectuala indreptata spre un anumit scop, in cadrul careia oamenii isi folosesc aptitudinile, cunostintele si experienta.
Pentru aprecierea rolului muncii in epoca contemporana este necesar sa se tina seama si de procese evidente cum sunt: reducerea relativa a timpului de munca, substituirea accelerata a muncii prin capital, afirmarea efortului intelectual si creativ si inlocuirea tot mai mare a activitatilor manuale traditionale prin automatizarea, robotizarea si informatizarea productiei.

Bibliografie:
1. "Codul Muncii al Republicii Moldova”, Chişinău 2005.
2. I.D. Adumitricesei , N.G. Niculescu "Piaţa forţei de muncă " Editura Tehnică , Chişinău 1995
3. Stefanescu, Ion Traian, Dreptul muncii, Bucuresti, 2000.
4. Dorneanu, Valer, Introducere in dreptul muncii. Dreptul colectiv al muncii, Bucuresti, 2000.
5. Virgil Gheorghiţă, Aristite Cociuban „Economie mondială”, ed. Politeia – SNSPA, 2002.
6. Farcaş Alexandru, Economia de piaţă : micro, macro, mondoeconomie Cluj-Napoca, Libris, 1996.
7. Dumitrescu S., Bal A., Economie mondială. Ed. Economica, 1999.
8. Miron Dumitru, Drăgan Gabriela, Păun Laura, Ilie Florin „Economia Integrării Europene”, Editura ASE, ediţia a 3-a, Bucureşti, 2002