INTRODUCERE:
Politica bugetar-fiscală promovată la nivel naţional în perioada de tranziţie economică a cunoscut variaţii din cele mai spectaculoase. Şi în prezent acţiunile de politică bugetar-fiscală nu posedă o coerenţă vădită, fapt atestat de multiplele discuţii pe marginea deciziilor economico-financiare în cercurile profesionale, academice, politice. Din aceste motive estimarea obiectivă şi imparţială a efectelor economice, financiare, sociale şi de altă natură a politicii bugetar-fiscale promovate la etapa actuală de adminisraţia publică centrală în Republica Moldova revine impetuos în actualitate.

CUPRINS:
1. Evaluarea politicii fiscale prin prisma criteriilor de eficienţă
2. Perspectiva extinderii autonomiei financiare locale prin descentralizarea fiscală
3. Optimizarea structutii veniturilor şi cheltuielilor publice - premisă fundamentală pentru consolidarea autonomiei financiare locale

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI:
• Raţionalizarea structurii veniturilor şi a cheltuielilor publice prin prisma criteriului de stimulare a creşterii economice - ca o precondiţie pentru eficienţa proceselor de descentralizare fiscală;
• Instituţionalizarea procesului de descentralizare, inclusiv prin formarea /desemnarea unei structuri (de regulă, Minister) care să asigure un proces integrat şi eficient de descentralizare în Republica Moldova. Structura respectivă trebuie să joace un rol important în elaborarea şi monitorizarea politicii de descentralizare financiară. Totodată, în scopul creşterii capacităţii administrative a APL şi a stimulării asocierii UAT – să gestioneze programe naţionale de dezvoltare adresate APL;

BIBLIOGRAFIE:
1. Constituţia Republicii Moldova ( adoptată la 29 iulie 1994 )// Monitorul Oficial al R. Moldova. – 1994. –nr. 1.
2. Codul fiscal . Nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997// Monitorul Oficial al R. Moldova. – 2001. – Nr. 102 - 103.
3. BREZEANU Petre. Fiscalitate. Concepte, modele, teorii, mecanisme, politici şi practici fiscale. _Bucureşti: Editura Economică, 1999. –384p.
4. Drept financiar / Constantin Albuţ, Corneliu Diaconu.-Iaşi: Editura Fundaţiei Chemarea, 1998. –256p.
5. GRIGORE-LACRIŢĂ N. Impozitele indirecte // Impozite şi Taxe. –2002.-Nr.6. –p.59-61.
6. Impozite, taxe şi contribuţii / Gheorge M. Voinea, Gabriel Ştefura, Angela Boariu, Mircea Soroceanu. –Iaşi: Junimea, 2002. –298p.
7. IPATI Genadie. Impozitarea şi facilităţile fiscale. –Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 2003. –255 p.
8. Finanţe publice / coord.prof. univ.dr. Iulian Văcărel.-Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., 2001.- 757 p.
9. Finanţele publice locale / Zinaida Greceanîi, Valentina Văzdăuţan, Svetlana Arionescu, Kristina Creoşeteanu. -Chişinău-Bucureşti: Cartier, 2001. –168p.
10. Finanţe publice: teorie şi practică în tranziţia central-europeană / coor. Juraj Nemec, Glen Wright: trad. Din eng. de Rodica Albu, Cristian Tămaş. –Iaşi: ARS LONGA, 2000. –430p.
11. MANOLE Tatiana. Finanţe publice.- Chişinău: AAP, 1998.-348 p.
12. MANOLE Tatiana. Finanţele publice locale.- Chişinău: Editura Cartier, 2000.-264 p.
13. MANOLE Tatiana. Finanţele publice locale: rolul lor în consolidarea autonomiei financiare la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. –Ch.: Epigraf S.R.L., 2003 (F.E.P. Tipografia Centrală). -240 p.
14. MOŞTEANU Tatiana, DINU Sorin. Reforma sistemului fiscal în România. –Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică, 1999. –225p.
15. PASCU Ştefan, BODOR Andros. Istoria universală, antică şi medievală. –Bucureşti: 1991.
16. RICARDO David. Despre principiile economiei politice şi impunerii. Opere alese (în 2 vol.): vol. I. - Ch.: Universitas, 1993. -336p.
17. SARCO Petru. Impozitele şi facitilităţile fiscale. – Bucureşti: Ed. Niculescu, 1999. –311p.
18. SECRIERU Angela. Finanţe publice. –Chişinău: Epigraf, 2004. –292 p.
19. SMITH Adam. Avuţia naţiunilor: Cercetare asupra naturii şi cauzelor ei. În două vol.. Vol. II / Trad. Din l. engl. De Al. Hallunga. – Ch.: Universitas, 1992. – 405 p.
20. STANCU Ion. Finanţe. –Bucureşti: Editura Economică, 1996.-560p.
21. Stratulat Oleg. Conceptul şi funcţiile finanţelor publice. –Chişinău: Editura A.S.E.M.. 1996. –56p.
22. Stratulat Oleg. Mecanismul financiar. –Chişinău: Editura A.S.E.M.. 1996. –78p.
23. Stratulat Oleg. Politica financiară. _Chişinău: Editura A.S.E.M., 1997. –126p.

Cuprins:
Capitolul 1 : STRUCTURI, SISTEME ANGRENATE ÎN EMITEREA ŞI UTILIZAREA CARDURILOR
1.1 SISTEME MONDIALE
1.2 SISTEME NAŢIONALE
1.3. Criterii utilizate în stabilirea tipologiei cardurilor

Capitolul 2 : Stadiul de implementare şi utilizare a cardurilor
2.1 Pe plan mondial

Capitolul 3 : Legislaţia internă şi internaţională în materie de carduri
3.1 Legislaţia internaţională în materie de carduri
3.2 Legislaţia internă în materie de carduri

CUPRINS:
Cap.I - Bancile si operatiunile bancare
1.1. Rolul bancilor in economie
1.2. Sisteme bancare. Modele de structurare
1.3. Operatiunile si serviciile bancare

Cap.II - Operatiunile de emisie a numerarului
2.1. Emisiunea numerarului. Rol si functii in economie
2.2. Institutii emitente de numerar. Instrumente de politica monetara
2.3. Punerea numerarului in circulatie. Canale de distributie

Cap.III - Numerarul ca instrument de plata. Operatiunile de casierie la banci
3.1. Numerarul ca instrument de plata
3.2. Casieria bancara. Concept,cerinte,organizare si functionare
3.3. Operatiunile de casierie

Cap.IV - Tendinte in utilizarea numerarului
4.1. Tendinte globale
4.2. Tendinte in Romania

PLAN:
ESENŢA ELASTICITĂŢII ŞI ROLUL EI ÎN DETERMINAREA PREŢULUI LA MĂRFURI
Fluctuaţiile de preţ şi de elasticitate de preţ a cererii şi ofertei
ELASTICITATEA CERERII – DEFINIRE
ELASTICITATEA CERERII CONFORM PREŢULUI
Cinci cazuri tipice ale elasticităţii de preţ a cererii
ELASTICITATEA CERERII CONFORM VENITULUI
Cazurile tipice ale elasticităţii de venit a cererii
ELASTICITATEA ÎNCRUCIŞATĂ A CERERII
ELASTICITATEA OFERTEI - DEFINIRE
ELASTICITATEA OFERTEI CONFORM PREŢULUI
ELASTICITATEA DE COST A OFERTEI
APLICAREA TEORIEI ELASTICITĂŢII ÎN PRACTICĂ

CONCLUZIE:
Cunoaşterea problematicii complexe a cererii, în general, şi în special a elasticităţii cererii are o deosebită importanţă pentru managementul firmei, pentru a se adapta promt şi eficient la situaţiile complexe care se întîlnesc într-o economie cu piaţă concurenţială.
Cunoaşterea tipului de elasticitatea este o informaţie de foarte mare importanţă mai ales pentru vînzătorul de pe piaţa cu concurenţă imperfectă. Aici el poate să exercite influenţe individuale asupra preţului unitar, cu efecte vizibile asupra cifrei de afaceri (venitul total pe care îl obţine) şi implicit asupra segmentului de piaţă deţinut.

BIBLIOGRAFIE:
1. Cara E. Microeconomie, ASEM, Chişinău 1996.
2. Cara E., Pârţachi I., Stratan S. Microeconomie aplicată, Chişinău 1998.
3. Ciucur D., Gavrilă I., Popescu C. Economie: Manual universitar, ediţia a II-ua, Editura Economică, 2001.
4. Cojuhari A. Bazele ştiinţelor economice, Editura AAP, Chişinău, 1998.
5. Creţoiu G. Economie politică.
6. Economie politică (vol. I-II), Editura Porto-Franco, Galaţi, 1991.
7. Duran V. Microeconomie. Aplicaţii practice (vol. I).
8. Genoreux J. Economie politică (vol. I), 2000.
9. Georgescu N. Microeconomie: Principii şi soluţii, 1995.
10. Gherasim T. Microeconomie (vol. I-II), Editura Economica, Bucureşti, 1993.
11. Oprescu G. Microeconomie. Macroeconomie, 2000.
12. Zbîrciog V. Coordonata microecomică a vieţii umane: Probleme. Soluţii, 2001.
13. Zbîrciog V. Microeconomie aplicată.
14. Whitehead G. Economia.
15. Хайман Д. Современная микроэкономика: анализ и применение. Финансы и статистика, Москва, 1992.

Introducere:
Microeconomia este ştiinţa care se ocupă cu studiul aprofundat al agenţilor economici individuali, iar piaţa serviciilor şi produselor este cadrul pe care microeconomia îl dezbate cu predilecţie.Ea studiază mecanismele şi legile care guvernează consumul şi producţia, modul de alocare a resurselor, modalităţile de combinare a factorilor de producţie cât şi posibilităţile de optimizare ale acestor combinaţii.Scopul principal al microeconomiei este acela de a asigura o fundamentare ştiinţifică procesului decizional desfăşurat la nivel microeconomic.Marshall, considera că este foarte delicat raţionamentul în termenii echilibrului general şi prefera o analiză în termenii echilibrului parţial. Instrumentele de analiză puse la punct de Marshall sunt folosite şi astăzi.Una din caracteristicile raţionamentului său este utilizarea faimosului «ceteris paribus», ceea ce se poate exprima astfel : “Care este influenţa unei variaţii a variabilei A asupra variabilei B, ştiind că celelalte variabile care ar putea influenţa eventual variabila B sunt considerate ca fiind fixate ’’ ceea reprezintă elasticitatea.

Cuprins:
1. Esenţa elasticităţii şi rolul ei în determinarea preţului la mărfuri
2. Elasticitatea cererii conform preţului
3. Elasticitatea cererii conform venitului
4. Elasticitatea încrucişată a cererii
5. Elasticitatea ofertei
6. Aplicarea teoriei elasticităţii în practică

Concluzie:
Într-o economie de piaţă preţurile si cantităţile de produse supuse schimbului se stabilesc prin deciziile şi acţiunile a mii şi mii de agenţi economici, exponenţi ai unei anumite forme de proprietate, producători şi consumatori, în conformitate cu exigenţele legii cererii şi ofertei. În esentă, aceasta lege ne arată că în condiţiile în care toti ceilalti factori ramân constanti, cererea pentru un anumit produs creste pe masura ce pretul produsului respectiv scade. În aceeasi ordine de idei, oferta unui anumit produs creste pe masura ce pretul produsului respectiv creste. Drept urmare, pe o piata concurentiala, pretul si cantitatile în care produsele (serviciile) se vând si se cumpara, tind sa fie determinate de punctul în care cererea si oferta sunt egale.Cunoaşterea elasticităţii cererii şi a ofertei are o importanţă deosebită pentru agenţii economici, atît vanzători cît şi cumpărătorii, pornind de la nivelul şi dinamica preţurilor bunurilor de pe piaţa, aceştia işi pot adapta oferta la cerere.

Bibliografie:
1. Lipsey, R., Chrystal K., Economia pozitivă, Bucureşti, Editura Economică, 1999, Elasticitatea cererii şi ofertei
2. Bădulescu Alina Microeconomie , Editura Expert, Bucureşti 2002.
3. Doltu Claudia Economie ( microeconomie şi macroeconomie),Editura ASE , Bucureşti 2004.
4. Cara Elena Microeconomie aplicată,Chişinău 1998.
5. Umaneţ Valeriu Economie politică, Editura U.S.M., Chişinău 2004.
6. Zbîrciog Valeriu Microeconomie aplicată, Editura Evrica, Chişinău 2001.
7. Oprescu Gheorghe Microeconomie-macroeconomie, Editura Economică, Bucureşti 2000.
8. Marin Dumitru ,Stancu S. Microeconomie aplicaţii, Editura ASE, Bucureşti 2000.
9. Capanu I., Anghelache C. Indicatorii economici penru managementul micro şi macro economic, Editura Economica, Bucureşti 2000.
10. Raşcă Lavinia Teorie şi practică în economie, Editura ASE, Bucureşti 2002.
11. Cara Elena Microeconomie -îndrumar metodic, Chişinău 1996.

INTRODUCERE:
In condiţiile economiei de piaţă când factorii valorici sunt extrem de instabili, determinarea valorii de deviz a obiectivelor de investiţii se stabileşte în baza resurselor evidenţiate în documentaţia de proiect si deviz: materialele, manopera, utilajele de construcţii-montaj si a preţurilor de livrare la aceste resurse. O astfel de metodă se numeşte metoda de resurse. Metoda se utilizează pentru lucrările de construcţii, montaj, de instalaţii, de construcţii speciale şi reparaţii (reparaţii capitale şi curente ale clădirilor, construcţiilor şi instalaţiilor).

Cuprins:
Documentaţia tehnico-economică necesară la determinarea costului de deviz
Calculul costului de deviz
Deviz local
Catalog de preturi unitare
Borderoul de resurse
Schita proectului

Bibliografie:
1. Indicatoare de norme de deviz pentru lucrări de construcţii industriale, agrotehnice, locuiţe şi social culturale, C, vol. I, II, III, ed. 1981, iunie 2001.
2. Indicatoare de norme de deviz pentru lucrări de terasamant, Ts, ed. 1981, 2003.
3. Instrucţiuni privind salarizarea în construcţie, CPL 01.02.2000;
4. Instrucţiuni privind cheltuielile de deviz în construcţie, CPL 01.02.2000.
5. Instrucţiuni privind calcularea cheltuielilor de regie la determinarea valorii obiectivelor, CPL 01.03.2000.
6. Instrucţiuni privind cheltuielile de deviz pentru funcţionarea utilajelor de construcţie, CPL 01.04.2000.
7. Instrucţiuni privind determinarea valorii beneficiului de deviz la formarea preţurilor libere pentru producţia de construcţie, CPL 01.05.2001.
8. Legea privind calitatea în construcţii, nr. 721-XIII din 02.02.96, M.O. nr. 25/259 din 25.04.96.
9. Legea privind salarizarea în Republica Moldova, nr. 1305-XII din 25.02.93.
10. Legea privind contractul colectiv de muncă, nr. 1303-XII din 25.02.93.
11. SNC 11 – Contractul de Construcţie.
12. SNC 16 – Contabilitatea activelor materiale pe termen lung.
13. SNC 11,3 – Componenţa consumurilor şi componenţa intreprinderii.
14. SNC 23 – Cheltuielile privind împrumuturile.

INTRODUCERE:
“Având un plan minuţios şi detaliat, puteţi învinge; având un plan neglijent şi mai puţin detaliat, s-ar putea să nu învingeţi. Însă eşecul este şi mai previzibil dacă nu planificaţi deloc! O victorie sau o înfrângere poate fi prevăzută pornind de la modul în care acţiunea a fost planificată în avans.”
Sun Tzu, Arta războiului, sec. 400 î. H.
Tema tezei de licenţă este „Elaborarea busines – planului la Fabrica de Vinuri ”VINEX - VICTORIA”. Astăzi această temă este foarte larg răspândită în fiecare unitate economică, deoarece planificarea afacerii este una din cheile succesului ale unei întreprinderi ce permite definirea clară a scopurilor si activităţilor pentru atingerea lor, precum si planificarea clară a resurselor necesare pentru obţinerea beneficiului aşteptat.
Teza de licenţă sub denumirea „Elaborarea busines – planului la Fabrica de Vinuri ”VINEX - VICTORIA” are menirea de a arăta ce este un plan de afaceri, care sunt compartimentele de bază ale acestuia şi ce informaţie trebuie să conţină fiecare compartiment.

CUPRINS:
Capitolul I. Business - planul - program de acţiuni pentru atingerea scopurilor
1.1. Esenţa, scopul şi sursele de informaţie ale business – planului
1.2. Elaborarea strategiilor de dezvoltare a întreprinderii
1.3. Cerinţele principale către elaborarea business - planului şi structura lui

Capitolul II. Analiza activităţii economico -financiare a Fabricii de Vinuri "VINEX - VICTORIA"
2.1. Caracteristica Fabricii de Vinuri "VINEX - VICTORIA"
2.1.1. Istoricul întreprinderii
2.1.2. Zona compactă de materie primă şi a plantaţiilor de viţă-de-vie
2.1.3. Dispunerea de terenuri consolidate pentru înfiinţarea plantaţiilor noi de viţă-de-vie
2.1.4. Forma organizatorico - juridică a Fabricii de Vinuri "VINEX - VICTORIA"
2.1.5. Structura organizatorico - juridică a întreprinderii
2.2. Analiza indicatorilor tehnico - economici principali ai Fabricii de Vinuri "VINEX - VICTORIA"
2.3. Analiza programului de producere a Fabricii de Vinuri "VINEX - VICTORIA"
2.4. Analiza gestiunii resurselor umane a Fabricii de Vinuri "VINEX - VICTORIA"
2.5. Aprecierea nivelului tehnico - organizatoric şi al utilizării capacităţii de producţie a Fabricii de Vinuri "VINEX - VICTORIA"
2.6. Analiza cheltuielilor şi costului producţiei
2.7. Analiza rezultatelor financiare
2.7.1. Analiza beneficiului întreprinderii
2.7.2. Analiza indicatorilor de lichiditate, solvabilitate a întreprinderii
2.8. Analiza dependenţei de corelaţie a rentabilităţii vânzărilor de factorii de bază

Capitolul III. Elaborarea planului de afaceri al Fabricii de Vinuri "VINEX - VICTORIA"
3.1. Sinteza planului de afaceri
3.2. Evaluarea pieţei de desfacere şi a concurenţilor
3.3. Planul de marketing
3.4. Producţia, serviciile
3.4.1. Măsuri de implementare a sistemului de management al calităţii ISO 9001
în varianta 2000 şi a sistemului de asigurare a inofensivităţii produselor – HACCP
3.5. Programa de producere
3.5.1. Producerea vinurilor albe de masă de calitate superioară
3.5.2. Măsuri elaborate în anul 2005 cu privire la reconstrucţia în plan tehnico –
tehnologic, reparaţii curente şi construcţii capitale, pregătirea către sezonul de
prelucrare a strugurilor şi merelor
3.5.3. Măsuri cu privire la reconstrucţia în plan tehnico - tehnologic, reparaţii
curente şi construcţii capitale, pregătirea către sezonul de prelucrare a strugurilor
şi merelor ce urmează a fi îndeplinite în anul 2006
3.6. Managementul şi personalul
3.7. Planul financiar
3.7.1. Măsuri cu privire la redresarea situaţiei economico - financiare a Fabricii de
Vinuri "VINEX - VICTORIA"

CONCLUZII:
În perioada de tranziţie la economia de piaţă s-au produs mutaţii enorme în mediul în care activează întreprinderile autohtone. Realitatea din prezent înaintează în faţa antreprenorilor exigenţe şi restricţii mult mai severe decât în trecut. În asemenea condiţii, agenţii economici trebuie să posede un nivel de performanţă adecvat complexităţii şi dificultăţii problemelor cu care se confruntă. Adevărul este acela că potenţialul întreprinderilor noastre este redus din diferite cauze obiective şi subiective.
În condiţiile unei economii de piaţă planificarea afacerii are ca scop maximizarea valorii întreprinderii în condiţiile asigurării unei solvabilităţi pe termen lung, echilibrului financiar, creşterii economice şi profitabilităţii pe termen lung. Obiectivele agenţilor economici ar trebui neapărat să accentueze o metodă adecvată de asigurare a bunăstării afacerilor.

BIBLIOGRAFIE:
1) MARIA NICULESCU, „Diagnostic global strategic”, Editura Economică, Bucureşti, 1997
2) NICOLAE CIORNÂI, ILIE BLAJ, „Economia firmelor contemporane, Editura Prut Internaţional, Chişinău, 2003
3) LARISA BUGAIAN, „Managementul costurilor şi Contabilitatea managerială”, Chişinău, 2003
4) NICOLESCU O. „Sisteme metode şi tehnici manageriale ale organizaţiei”, Editura Economică, Bucureşti, 2000, p. 103 – 132
5) SASU C., BERNIER R., „Enciclopedia întreprinzătorului”, Editura Economica, Bucureşti, 1999
6) STUTELY R., „Planul de afaceri perfect”, Editura ARC, Chişinău, 2001
7) LIVIU VACARCIUC, IURIE MADAN, „Filtrarea băuturilor”, ghid practic, Tipografia Centrală, Chişinău, 2001
8) GHEORGHE COZUB, EMIL RUSU, „Producerea vinurilor în Moldova”, editura Litera, Chişinău, 1996
10) SOLCAN A. „Managementul micului business”, Editura ASEM, Chişinău, 2001
11) Revista ştiinţifico – didactică „Economica”, Editura ASEM, Nr.4 din 2005
12) DUMITRU GORTOLOMEI, NATALIA CURAGĂU, VALENTINA FEDERENCO „Finanţe şi evidenţa contabilă a afacerii”, Chişinău 2003

Adrese utile în Internet
www.smallbiz.md
www.venividi.org
www.google.com
www.statistica.md

Cuprins:
Cap.1. Cresterea eficientei economice ,obiectiv esential al activitatii societatii comerciale
1.1 Conceptul de eficienta economica
1.2. ROLUL SI NECESITATEA CRESTERII EFICIENTEI ECONOMICE.
1.3. Rolul managementului în creşterea eficienţei econommice a firmei.

Cap.2. PREZENTARE GENERALA A SOCIETATII COMERCIALE AGROVET SA
2.1. SCURT ISTORIC
2.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE
2.3. MOD DE ORGANIZARE
2.4. DINAMICA REZULTATELOR ECONOMICO-FINANCIARE OBTINUTE IN PERIOADA 1997-1999

CAP.3. DIAGNOSTOCUL GENERAL AL PERFORMANTELOR ECONOMICO-FINANCIARE ALE SOCIETATII
3.1. Situatia rezultalelor sintetice economico-financiare
3.2. Diagnostic al gestiunii resurselor materiale
3.3. Diagnostic al gestiunii resurselor umane
3.4. Diagnostic al gestiunii resurselor financiare

Cap.4. STRATEGIA ACTIVITATII SOCIETATII COMERCIALE PRIVIND CRESTEREA EFICIENTEI ECONOMICE A ACTIVITATII
4.1. Strategia de crestere a cifrei de afaceri
4.2.Strategii de cresterea profitului

Concluzii:
Plecand de la premiza ca principala functie atat a stiintei managementului, cat si a managementului stiintific este cresterea competivitatii firmei, firma in cauza AGROVET S.A. demonstreaza ca in perioada studiata a avut o evolutie ascendenta.
Orientarea acestei firme spre importurile de ierbicide, fungicide, insecticide, medicamente de uz veterinar, combine, tractoare, aparatura si instalatii de aplicare a produselor de uz veterinar, necesare agricultorilor a fost foarte benefica in dezvoltarea firmei deoarece piata romaneasca specifica acestui domeniu este destul de saraca.
In esenta, esenta managementului firmei poate fi abordata si prin faptul ca aceasta i-si asigura necesarul de valuta prin exportul de produse agricole autohtone.

Introducere:
În procesele de dezvoltare economică şi socială a unei ţări, prioritate au, aşa cum se recunoaşte în general, obiectivele şi strategiile care asigură, pe de o parte, o bună valorificare a resurselor şi, pe de altă parte, stabilitatea şi creşterea economică ce permit o cât mai bună satisfacere a nevoilor de producţie şi consum. La acest nivel, în cadrul strategiilor economice, sunt considerate, cu prioritate, acele combinaţii ale factorilor de producţie care favorizează realizarea unor ritmuri superioare de creştere, pentru atingerea în perioade cât mai scurte a obiectivelor propuse.
Eficienţa, în general, cea economică, în particular, respectiv creşterea acesteia nu se constituie ca un scop în sine. De altfel eficienţa apare ca o calitate a acţiunilor, iar creşterea acesteia ca o cale potrivită de realizarea a obiectivelor propuse la nivel de micro sau macrosistem economic.

Cuprins:
1. NOŢIUNE DE EFICIENŢĂ.
CONCEPTUL DE EFICIENŢĂ ÎN DOMENIUL ACTIVITĂŢII DE ASIGURARE.
2. CRITERII ŞI INDICATORI PRIVIND APRECIEREA EFICIENŢEI ACTIVITĂŢII DE ASIGURARE.
3. POSIBILITĂŢI DE SPORIRE A EFICIENŢEI ACTIVITĂŢII SOCIETĂŢILOR DE ASIGURĂRI.

Planul:
1. EFICIENŢA ECONOMICĂ - ELEMENT HOTĂRÂTOR ÎN DECIZIA DE INVESTIŢII
1.1. Conceptul de eficienţă economică a investiţiei
1.2. Posibilităţi de cuantificare a eficienţei economice
1.3. Necesitatea calculării eficienţei economice a investiţiilor
1.4. Corelaţia economică între optim şi eficient

2. INDICATORI DE EVALUARE ŞI ANALIZĂ A EFICIENŢEI ECONOMICE A INVESTIŢIILOR
2.1. Particularităţile indicatorilor de evaluare şi eficienţă economică a investiţiilor
2.2. Clasificarea indicatorilor de eficienţă economică a investiţiilor
2.3. Determinarea indicatorilor de bază ai evaluării şi analizei eficienţei economice a investiţiilor în economia de piaţă
2.3.1. Indicatori cu caracter general
2.3.2. Indicatori de bază
2.3.3. Indicatori suplimentari

Concluzie:
După cum bine se ştie, activitatea economică a unei ţări se desfăşoară pe ramuri, subramuri şi sectoare de producţie, fiecare cu specificul şi condiţiile concrete de muncă, care, desigur, îşi pun amprenta asupra modului de organizare a procesului de producţie.
Corespunzător particularităţilor procesului de producţie, se impune o meto¬dologie adecvată de evaluare a eficienţei economice a investiţiilor, cu specifi¬caţia că se menţin principiile generale de calcul al indicatorilor de eficienţă economică, iar indicatorii specifici vin doar să completeze tabloul indicatorilor cu caracter general, de bază şi suplimentari deja calculaţi, cu scopul de a oferi indicii suplimentare, specifice ramurii, subramurii sau sectorului de activitate.

Bibliografie:
1. Simionescu D. – Evaluarea rentabilităţii microeconomice.
2. Androniv V – Eficienţa şi rentabilitatea în contextul economiei de piaţă.
3. Antoniu N. – Finanţele întreprinderii
4. Biber G. Emil- Procesul investiţional în economia de piaţă.

Alte surse:
www.kmarket.ro
www.finit.ase.ro
www.referat.ro

Introducere:
Tema investigaţiei este foarte actuală şi cere o rezolvare urgentă. Este ştiut faptul că în Republica Moldova cheltuielile specifice (normative) garantate de stat pentru finanţarea acţiunilor şi obiectivelor constituţionale conform clasificaţiei funcţionale, economice şi organizatorice a cheltuielilor bugetare sunt mult sub limita necesităţilor. În acest caz unităţile administrativ-teritoriale primesc un suport masiv sub forma transferurilor din Fondul de susţinere financiară a teritoriilor creat în cadrul Bugetului de Stat. Dar aceste transferuri sunt în primul rând direcţionate pentru echilibrarea bugetară. Menţionăm însă că suma cheltuielilor luate în calcul prevede anumite cheltuieli specifice (normative) garantate de stat, care sunt aceleaşi pentru toate teritoriile, având la bază principiul normativului pe cap de locuitor (ori la un copil, la un elev).

Cuprins:
Capitolul I. Particularităţile evaluării cheltuielilor bugetare pentru unităţile administrativ-teritoriale.
1.1. Esenţa cheltuielilor specifice (normative)
1.2. Particularităţile generale de evaluare a cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
1.3. Particularităţile specifice privind evaluarea cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale

Capitolul II. Ecualizarea veniturilor în teritorii în baza calculării coeficienţilor factoriali
2.1. Măsuri de ecualizare a necesităţilor de finanţare.
2.2. Utilizarea coeficienţilor (indicatorilor) factoriali la calcularea volumului de cheltuieli specifice (garantate) de stat pentru bugetele UAT de nivelul I (cazul bugetelor comunei Hîrjauca şi satului Hogineşti raionul Călăraşi pentru anul 2006).
2.2.1 Evaluarea sumei cheltuielilor specifice (QChSi) pentru bugetele de nivelul I.
2.3. Utilizarea coeficienţilor factoriali la calcularea volumului de cheltuieli specifice pentru bugetul UAT de nivelul II (cazul bugetului Consolidat al raionului Călăraşi)
2.3.1 Mecanismul de calcul al QChSi pentru bugetul Consolidat al raionului Călăraşi.

Capitolul III. Implementarea în Republica Moldova a noii metode de calcul a cheltuielilor specifice: oportunităţi şi perspective
3.1. Analiza comparativă complexă.
3.2.. Concluzii şi recomandări finale privind implementarea rezultatelor studiului

C o n c l u z i i:
1. În Republica Moldova la finanţarea acţiunilor şi obiectivelor publice se utilizează principiul normativelor de cheltuieli la un locuitor, la un copil, la un elev, la un angajat, la un tutelat.
2. Lipsa echităţii în oferirea serviciilor publice.
3. Normativul actual de cheltuieli specifice nu corespunde necesităţilor.
4. Administraţiile publice locale manifestă nemulţămire faţă de nivelul normativelor existente.

Bibliografie:
1. Legea privind finanţele publice locale Nr. 397 – XV din 16 octombrie 2003. (MO Nr. 248 – 253 din 19 decembrie 2003.
2. Norme metodologice privind elaborarea şi prezentarea de către autorităţile administraţiei publice locale a propunerilor la proiectul bugetului pe anul 2003 şi estimările pe anii 2004-2005. – Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
3. Norme metodologice privind elaborarea şi prezentarea de către autorităţile administraţiei publice locale a propunerilor la proiectul bugetului pe anul 2004 şi estimările pe anii 2005-2006. – Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
4. Norme metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor de buget pe anul 2005 şi estimările pe anii 2006-2007. – Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
5. Norme metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor de buget pe anul 2006 şi a estimărilor pe anii 2007-2008. – Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
6. Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2004 / Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova. – Ch.: Statistica, 2004. – 738 pag.
7. Bugetul satului Hogineşti raionul Călăraşi pentru anul 2006 (proiect). – Direcţia Generală Finanţe, raionul Călăraşi.
8. Bugetul comunei Hîrjauca raionul Călăraşi pentru anul 2006 (proiect). – Direcţia Generală Finanţe, raionul Călăraşi.
9. Bugetul oraşului Călăraşi, raionul Călăraşi pentru anul 2006 (proiect). – Direcţia Generală Finanţe, raionul Călăraşi.
10. Bugetul Consolidat al raionului Călăraşi pentru anul 2006 (proiect). – Direcţia Generală Finanţe, raionul Călăraşi.
11. Hotărârea Guvernului nr. 1631 din 31 decembrie 2003 „Despre elaborarea Cadrului de cheltuieli pe termen mediu şi a proiectului de buget pe anul respectiv”.
12. Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM) pe anii 2004 – 2006. Guvernul Republicii Moldova. Decizia din 9 iulie 2003.
13. Brigita Reper. Republic of Slovenia, Ministry of Finance, Department for the System of Financing Local Communities. Fiscal Equalization in Slovenia. Belgrade, 19-20 November, 2004.

Cuprins:
CAPITOLUL 1.ECONOMII DESCHISE. ELEMENTE DE BAZĂ ÎN CONSTRUCŢIA MODELELOR.
1.1. SISTEMUL ECONOMIEI DE PIAŢĂ DESCHISE
1.2. DETERMINAREA VENITULUI NAŢIONAL PENTRU O ECONOMIE DESCHISĂ
1.3. DETERMINAREA CERERII DE CONSUM
1.4. BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE
1.5. RATA DE SCHIMB .CURSUL VALUTAR

CAPITOLUL II.SISTEMUL CIBERNETIC AL PIETEI DE CAPITAL
2.1. Modelarea cibernetica a pietelor de capital
2.2. Modelele matematice ale pietei de capital.

CAPITOLUL III.VALORILE MOBILIARE SI BURSELE DE VALORI
3.1.Caracteristici si clasificari ale valorilor mobiliare.
3.2.Emisiunea si plasarea activelor financiare.
3.3.Bursele de valori - organizare, functionare si rol.
3.4.Caracteristici ale tranzactiilor cu actiuni pe piata bursiera.
3.5.Tranzactii bursiere pe pietele de capital din tarile dezvoltate.

CAPITOLUL IV.STRUCTURA OPTIMA A PORTOFOLIULUI DE ACTIUNI

INTRODUCERE:
Ca urmare a creşterii economice generale, progreselor obţinute în toate domeniile vieţii economice şi sociale, omul a ajuns astăzi să dispună de mijloace tehnice atât de perfecţionate, încât consumă cantităţi imense de resurse naturale regenerabile şi neregenerabile, exploatând tot mai intens factorii de mediu şi modificând natura într-un ritm rapid. Neimpunând însă asupra acţiunilor sale un control adecvat şi conştient, omul lasă cale liberă dezlănţuirii unor dezechilibre economice, cu efecte negative asupra calităţii vieţii sale cât şi asupra evoluţiei biosferei.

Cuprins:
1. PROTECŢIA MEDIULUI NATURAL CERINŢĂ INTRINSECĂ A UNEI DEZVOLTĂRI ECONOMICE MODERNE
2. RESURSELE NATURALE, MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ŞI CREŞTEREA ECONOMICĂ
2.1 CARACTERUL DEFICITAR ŞI LIMITAT AL RESURSELOR ÎN CONTEXTUL CREŞTERII ECONOMICE
3. RAPORTUL DINTRE CREŞTEREA ECONOMICĂ ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
3.1 DACĂ TREBUIE OPRITĂ CREŞTEREA ECONOMICĂ

Bibliografie:
N. N. Constantinescu "Dileme ale tranziţiei la economia de piaţă"
Editura AGER - Economistul, Bucureşti 1992.

F. Dumescu "Economia mediului"
Arad 1995.

Reviste:

"Intellectus" 1997
Nr. 3 p.64-66
"Purificarea gazelor de eşapament"

"Columna" 1994
Nr. 9-12
"Planeta depozit de deşeuri"

"Tribuna economică" 1997
Nr. 51-52 p.25
"Raportul resurse - mediul înconjzrător"

Introducere:
Republica Moldova este un caz tipic din eşalonul ţărilor post-comuniste unde economia avansează lent. În 2004 PIB se situa la jumătate din nivelul înregistrat în 1990, iar veniturile pe cap de locuitor - o treime. Exprimate la paritatea puterii de cumpărare, veniturile medii per capita în 2003 erau estimate la 2200 USD. O parte semnificativă din veniturile reale nu sunt declarate de populaţie şi nu intră în evidenţă statistică oficială. Ele provin în principal din transferurile băneşti primite de la muncitorii aflaţi peste hotare şi din activităţi economice „la negru”. Influxurile valutare foarte intense din 2004 (estimate la 600 milioane USD, adică 20% din PIB) şi numărul mare al emigranţilor conduc la concluzia că veniturile reale ale gospodăriilor casnice care au membri plecaţi peste hotare sunt cu 50-100% mai mari decât cele identificate în statistica oficială.

Cuprins:
Capitolul I.Politici la nivel Macroeconomic al Economiei Naţionale a Republicii Moldova
1.1 Politica fiscală
1.2 Politica bugetară
1.3 Politica monetară
1.4 Climatul Financiar
1.4.1 Evoluţia contradictorii ale dobînzilor
1.4.2 Sectorul Real

Capitolul II.Creşterea Economică a Republicii Moldova
2.1 Mediul de Afaceri
2.2 Preturile
2.3 Munca si Gopodariile casnice
2.4 Partenerii comerciali
2.4 Relaţii Internaţionale

Capitolul III.Integrarea Republicii Moldova în Comunitatea Europeană un factor primordial pentru Economia Naţională
3.1 Principiile, formele, căile de integrare a R.M. în cadrul comunităţii europene.
3.2 Etapele sistemului monetar
3.3 Trăsăturile pieţei monetare în Republica Moldova

Încheiere:
După toate cele analizate în această lucrare, ne dăm bine seama că Economia Naţională a Republicii Moldova este o problemă de nivel conştient complicată, care generează până în prezent aprinse dispute atât teoretic cât şi politice în întreaga Moldovă. Pe baza metodologiei generale şi de tratate a mecanismelor economice abordarea a unui nivel economic mai mare se face doar cu ajutorul unei logice de caracter politic şi de sine stătător bine gîndite şi chibzuite, în lucrarea dată am analizat nu altceva decît o parte din ceia ce reprezintă economia naţională a Moldovei căci pentru o analiză profundă nu miar fi ajuns o vecie, dintr-un motiv simplu, cuvîntul Naţional înseamnă ceva ce este la nivelul întregii ţări ce nu poate fi elaborat în cţteva pagini fiind o întreagă epopeie la nivel economic.
În concluzie putem spune că tema conlucrată şi cercetată de mine este o temă importantă, şi o problemă care stă în faţa Moldovei, este pregătirea noastră de pentru o dezvoltare cît mai eficientă a economiei naţionale şi soluţionarea problemelor de rangul primar cţt şi de acel secundar.

Bibliografie:
1. Andrei Cojuhari, Tatiana Manole, Teoria Economică, Chişinău, 2004
2. Niţă Dobrotă. Economie Politică. Bucureşti, 1997
3. Constantin Gogoneaţă, Economie Politică, Bucureşti, 1995
4. Gheorghe Creţoiu, Viorel Cornescu, Economie Politică, Bucureşti, 1994
5. Didina Tăruş, Andrei Negru, Previziune Economică, Chişinău, 1997
6. Ion Galaju, Veaceslav Rojco, Economia Mondială, Chişinău, 1999
7. Philip Hardwick, Economie Politică Modernă, Bucureşti, 2002
8. Mircea Grosu, Economie Politică, Chişinău. 2001
9. Paul A. Samuelson, William D. Nordhaus, Economie (Economics), Economie politică, Traducere în Limba Română, 2001
10. Revista „Tendinţe în economia Moldovei”, ediţie trimestrială, Moldova
11. Andrei Cojuhari, Tatiana Manole, Teoria Economică, Chişinău, 2004
12. Ion T. Guţu, Republica Moldova: Economia în tranziţie, Chişinău, 1998
13. Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova, Buletin Statistic de informare Publică, Nr.1 februarie 2005
14. Loukas Tsoukalis, Noua economie europeana revizuita, Traducere din
Engleza, Chisinau, 2000.

Introducere:
Lucrarea de an „Economia naţională a Republicii Moldova şi structura ei” reprezintă o relatare succintă şi clară a situaţiei social – economice a ţării.
În conformitate cu planul efectuat, prezenta lucrare cuprinde trei capitole, care reflectă fundamentele teoretice ale economiei naţionale, conţinutul şi etapele de dezvoltare, structura precum şi suveranitatea economică şi formele de realizare a ei. Lucrarea dată vine în ajutor celor care doresc să obţină o informaţie suplimentară despre sferele de activitate, potenţialul de muncă, resursele materiale şi nemateriale precum şi despre căile de perfecţionare a structurii economiei naţionale .

Cuprins:
Capitolul 1: Conţinutul şi etapele istorice de formare şi dezvoltare a economiei naţionale;
1.1: Noţiuni generale
1.2: Conţinutul economiei naţionale
1.3: Evoluţia economiei naţionale

Capitolul 2: Structura economiei naţionale a Republicii Moldova;
2.1: Sferele de activitate

Capitolul 3: Suveranitatea economică a Republicii Moldova şi formele de realizare a ei.

Concluzii:
Forţa de muncă este considerată fundamentul dezvoltării economice a Republicii Moldova, deoarece omul, indiferent de gradul de înzestrare cu tehnologii moderne, rămâne a fi elementul principal al punerii în practică a acestor tehnologii;
Economia naţională reprezintă un sistem de reproducţie a bunurilor materiale şi spirituale istoriceşte creat în anumite hotare teritoriale;

Bibliografie:
2. Cojocaru A., Manole T.. Bazele teoriei economice, volumul II, I. P. Chişinău „S. Lazo”, 1992, p. 3-22.
3. Cojuhari A., Manole T., Grunzu T. Teorie economică, U. T. M. Chişinău 2004, p. 126.
4. Cojuhari A., V. Umaneţ Bazele teoriei economice, Universitas, Chişinău 1993, p. 84.
5. „Dezvoltarea social – economică a Republicii Moldova în anul 2005”, Biroul Naţional de Statistică, Chişinău 2006, p. 7-10, p.13-15, p.20-23, p. 31-34, p. 35-37, p.39-41.
6. Anuarul Statsistic al Republicii Moldova, 2005, Chişinău 2006, p.19-25, p.81-87, p.123-129.
7. Republica Moldova în cifre, 2005, Biroul Naţional de Statistică, Chişinău 2006, p. 91-151.
8. Sochircă V., Mâtcu M. Geografia umană a Republicii Moldova, Ed. ARC, Chişinău 2003, p. 89-106.
9. Cojocaru V., Cotelea G., Moldovanu D. Economica, Revista ştiinţifico – didactică , Departamentul Editorial – Poligrafic al ASEM, an. XIII / Nr. 2 (50), Chişinău 2005.

Cuprins:
Cap I. Economia monetară – subsistem al economiei de piaţă
I.1. Economia de piaţă privită ca sistem cibernetic
I.2. Subsistemul pieţei monetare
I.3. Subsistemul pieţei de capital

Cap II. Evoluţia teoriilor monetare
II.1. Teoria cantitativă clasică
II.2. Keynesianism – banii în concepţia lui Keynes
II.3. Monetarismul - forme actuale
II.4. Neoclasicismul şi postkeynesismul

Cap. III. Modele macroeconomice cu economie monetară
III. 1. Modelul monetarist standard al lui Friedman
III. 2. Modelul monetarist dinamic al lui I. Vanderkamp (1975)
III.3. Modelul monetarist dinamic cu aşteptări raţionale (Frish, 1982)
III.4. Modelul neoclasic cu aşteptări raţionale al lui McCallum - Whitaker

CAP .4 Analiza cibernetică a deficitului bugetar guvernamental
4.1 Contextul economic internaţional
4.2. Situaţia bugetară şi fiscală în România

CUPRINS:
I. RESURSELE ÎNTREPRINDERII
1. Mijloacele fixe ale întreprinderii
1.1. Clasificarea şi structura mijloacelor fixe
1.2. Evaluarea mijloacelor fixe
1.3. Durata utilă de funcţionare a mijloacelor fixe
1.4. Uzura mijloacelor fixe
1.5. Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
2. Mijloacele circulante ale întreprinderii
2.1. Componenţa şi sursele de formare ale mijloacelor circulante
2.2. Eficienţa utilizării mijloacelor circulante
3. Resursele umane ale întreprinderii
3.1. Efectivul de personal al întreprinderii
3.2. Fundamente teoretice privind salarizarea
3.3. Organizarea salarizării muncii
3.4. Productivitatea muncii – metode de calcul şi rezerve de creştere

II. ECONOMIA ÎNTREPRINDERII
4. Costul producţiei
4.1. Componenţa consumurilor şi cheltuielilor
4.2. Structura costului producţiei
4.3. Calculul costului producţiei
4.4. Esenţa abordărilor la stabilirea preţurilor la producţie
5. Costul de deviz al lucrărilor de construcţii-montaj
5.1. Particularităţile formării preţurilor la producţia de construcţie
5.2. Componenţa costului de deviz
5.4. Metoda de resurse la întocmirea documentaţiei de deviz
6. Profit şi rentabilitate
6.1. Venitul din activitatea economico-financiară
6.2. Profitul întreprinderii
6.3. Rentabilitatea

III. EFICIENŢA ECONOMICĂ A INVESTIŢIILOR
7. Activitatea investiţională la nivel de întreprindere
7.1. Noţiune despre activitatea investiţională a întreprinderii
7.2. Principiile de bază la evaluarea eficienţei proiectelor investiţiionale
8. Valoarea banilor în timp
8.1. Acţiunea factorului timp asupra valorii mijloacelor băneşti
8.2. Influenţa inflaţiei asupra valorii mijloacelor băneşti
9. Analiza proiectelor investiţionale
9.1. Metode de determinare a cheltuielelor investiţionale
9.2. Pronosticare a elementelor fluxurilor băneşti nete
9.3. Metodele evaluării economice a proiectelor
investiţionale

Bibliografie:
1. Hotărîre Guvernului R.M. nr. 743 din 11.06.2002 cu privire la salarizarea lucrătorilor din unităţile economice cu autonomie financiară. М.О. nr.79-81 din 20.06.2002.
2. Legea R.M. privind principiile urbanismului şi amenajerii teritoriului nr.835-XIII din 17.05.96.
3. Legea R.M. salarizării Nr.847-XV din 14.02.2002. M.O. nr. 50-52 din 11.04.2002.
4. Lege cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355-XVI din 23.12.2005. M.O. nr.35-38 din 03.03.2006.
5. Hotărîre Guvernului R.M. privind majorarea salariilor angajaţilor din sectorul bugetar. M.O. nr.9-12 din 20.01.2006.
6. SNC 2. Stocuri de mărfuri şi materiale.
7. SNC 3. Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii.
8. SNC 5. Prezentarea rapoartelor financiare.
9. SNC 11. Contractele în construcţii.
10. SNC 16. Evidenţa activelor materiale pe termen lung.
11. Экономика строительства. Учебник / Под общ. ред. И. С. Степанова. – М.: Юрайт-Издат, 2003.
12. Contabilitatea managerială. Ghid practico-didactic. ACAP, Chişinău, 2000.
13. CP L.01.01-2001. Economia construcţiilor. Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse. Ediţie oficială, Chişinău, 2001.
14. CP L.01.02-2000. Economia construcţiilor. Instrucţiuni privind determinarea cheltuielilor de deviz la salarizarea în construcţii. Ediţie oficială, Chişinău, 2000.
15. CP L.01.03-2000. Economia construcţiilor. Instrucţiuni cu privire la calcularea cheltuielilor de regie la determinarea valorii obiectivelor. Ediţie oficială, Chişinău, 2000

Introducere:
Odată cu declaraţia independenţei Republicii Moldova s-a început procesul de constituire a fundamentului economic al statului. Esenţa acestui proces constă în tranziţia sistemului economic de la principiile şi metodele economiei centralizate, bazate în exclusivitate pe proprietatea de stat, la o economie, care ar funcţiona în conformitate cu mecanismele pieţei libere, proprietăţii private, social orientate. Astfel în baza acestor procese putem enunţa ca această temă abordează în abundentă actualitate, deoarece anii de tranziţie la economia de piaţă şi de constituire a unei societăţi democratice în Republica Moldova au fost marcaţi de importante succese, dar şi de multe dificultăţi, greşeli,constrângeri. Acestea din urmă au avut, evident, un impact negativ asupra dezvoltării societăţii şi coeziunii sociale.

Cuprins:
Capitolul 1. Tranziţia la economia de piaţă, o abordare sub diferite aspecte.
1.1. Abordare de ansamblu
1.2. Durata tranziţiei şi obiectivul fixat
1.3. O nouă tranziţie regîndită

Capitolul 2. Evaluarea câştigurilor şi a pierderilor de pe urma tranziţiei.
2.1. Realizările tranziţiei
2.2. Costurile tranziţiei
2.3. Aşteptări şi realităţi

Capitolul III. Particularităţile tranziţiei la economia de piaţă în Republica Moldova.
3.1. Modele de tranziţie la economia de piaţă
3.2. Premisele obiective şi etapele de tranziţie la economia de piaţă în Republica Moldova
3.3. Evoluţia reformei economice în RM şi căile de ameliorare a situaţiei economice în ţară

Concluzii:
Este principal la momentul actual, după etapa distructivă ale reformelor economice, de a însuşi învăţămintele pozitive şi negative din cele ce s-au efectuat pe parcursul acestor ani, pentru a ne mişca mai conştient şi argumentat spre o etapă constructivă şi spre un progres social-economic al ţării. Pentru o mişcare eficientă pe această cale este necesar de a fundamenta, inclusiv şi ştiinţific principiile, şi direcţiile strategice, metodele de perfecţionare a reformelor în toate compartimentele lor.

Bibliografie:
1) „Economia firmelor contemporane ”, N. Ciornâi, Ilie Blaj, 2003;
2) „Teorie economică ”, A. Cojuhari, T. Manole, T. Grunzu, 2004;
3) „Simpozionul A.S.E.M.” 1996, P. Cojocaru, pag. 21-26;
4) „Analele Universităţii din Craiova” Nr. 32, Ş. Victor, 2004, pag. 41-44;
5) „Economica” Nr. 5, Martea Galina, 1998, pag. 125-127;
6) Martin H.P., Schumann S., „Capcana globalizării. Atac democraţie şi bunăstare”, Bucureşti, Editura Economică, 1999.
7) Belii N., „Tranziţia mai grea decât un război. România 1990-2000”, Bucureşti, Editura Expert, 2001.
8) Moldovanu D., „Economia Moldovei în capcana globalizării şi tranziţiei”. Chişinău 2004.
9) Stiglitz, J „La grande desillusion”, Fayard, Paris, 2002..
10) Constituţia Republicii Moldova, Chişinău, 1994.

Introducere:
Odată cu declaraţia independenţei Republicii Moldova s-a început procesul de constituire a fundamentului economic al statului. Esenţa acestui proces constă în tranziţia sistemului economic de la principiile şi metodele economiei centralizate, bazate în exclusivitate pe proprietatea de stat, la o economie, care ar funcţiona în conformitate cu mecanismele pieţei libere, proprietăţii private, social orientate. Astfel în baza acestor procese putem enunţa ca această temă se abordează în abundentă actualitate, deoarece anii de tranziţie la economia de piaţă şi de constituire a unei societăţi democratice în Republica Moldova au fost marcaţi de importante succese, dar şi de multe dificultăţi, greşeli,constrângeri. Acestea din urmă au avut, evident, un impact negativ asupra dezvoltării societăţii şi coeziunii sociale.

Cuprins:
Capitolul I. Economia de piaţă – formă evolutiv – superioară a economiei de schimb.
1.1. Esenţa economică a economiei de piaţă
1.2. Trăsături ale economiei de piaţă moderne
1.3. Tipurile economiei de piaţă

Capitolul II. Formele economiei de piaţă moderne.
2.1.Principalele forme şi modele ale economiei de piaţă
2.2.Rolul statului în economia de piaţă la etapa actuală
2.3.Formele şi metodele reglării de stat a economiei

Capitolul III. Particularităţile tranziţiei la economia de piaţă în Republica Moldova.
1.1. Modele de tranziţie la economia de piaţă
1.2. Premisele obiective şi etapele de tranziţie la economia de piaţă în RM
1.3. Evoluţia reformei economice în RM şi căile de ameliorare a situaţiei economice în ţară

Concluzii:
Este principal la momentul actual, după etapa distructivă ale reformelor economice, de a însuşi învăţămintele pozitive şi negative din cele ce s-au efectuat pe parcursul acestor ani, pentru a ne mişca mai conştient şi argumentat spre o etapă constructivă şi spre un progres social-economic al ţării. Pentru o mişcare eficientă pe această cale este necesar de a fundamenta, inclusiv şi ştiinţific principiile, şi direcţiile strategice, metodele de perfecţionare a reformelor în toate compartimentele lor.

Bibliografie:
1) „Economia firmelor contemporane ”, N. Ciornâi, Ilie Blaj, 2003;
2) „Teorie economică ”, A. Cojuhari, T. Manole, T. Grunzu, 2004;
3) „Simpozionul A.S.E.M.” 1996, P. Cojocaru, pag. 21-26;
4) „Analele Universităţii din Craiova” Nr. 32, Ş. Victor, 2004, pag. 41-44;
5) „Economica” Nr. 5, Martea Galina, 1998, pag. 125-127;

INTRODUCERE:
Tranziţia la economia de piaţă a Republicii Moldova a scos in vileag o serie de probleme, acuitatea cărora a reliefat tot mai mult criza economică şi socială: degradarea economiei, nivelul înalt al inflaţiei, deficitul bugetar, falimentarea întreprinderilor, creşterea şomajului etc.
După cum ne demonstrează experienţa unor ţări economic dezvoltate, una din posibilităţile de soluţionare a problemelor iscate este dezvoltarea amplă a activităţii antreprenoriale care actualmente este considerată drept un factor primordial în dezvoltarea economiei de piaţă a republicii. Evident că în aceste condiţii subiectul principal devine antreprenorul.

Cuprins:
1.ESENŢA ŞI COMPONENTELE MEDIULUI AMBIANT AL ÎNTREPRINDERII
2.OBIECTIVELE ECONOMICE ALE FIRMEI ÎN CONDIŢIILE ECONOMIEI DE PIAŢĂ
3.ACTIVITATEA AGENŢILOR ECONOMICI ŞI PROBLEMA INCERTITUDINII
4. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII ANTREPRENORIALE ÎN BAZĂ DE MARKETING ŞI INFLUENŢA EI ASUPRA ÎNTREPRINDERII
4.1 GESTIONAREA ÎNTREPRINDERII PRIN COSTURI, CALEA SPRE PROSPERITATE

Bibliografie:
“Tribuna economică”
1997 nr. 30-34
“Promovarea vînzărilor”
“Economie şi sociologie”
1997 nr. 3
“Orientarea valorică a antreprenorilor”

Zgârciob V. “Microeconomie (teorie şi aplicaţii)”
Chişinău 1996

“Economie şi finanţe”
1998 nr. 1(15)
“Dezvoltarea antreprenoriatului în baza aplicării marketingului”

Bărbulescu C. “Economia şi gestiunea întreprinderii”
Bucureşti 1997

Gabriel Petru – Luca “Elemente de management financiar: profitabilitate şi competitivitate, profit, preţ şi calitate, risc şi certitudine”
Iaşi 1997

“Finanţe, credit, contabilitate”
1998 nr. 4 p. 3-10
“Conducerea prin costuri”