Cuprins:
Capitolul I Particularităţile dreptului internaţional al mediului şi cooperarea internaţională în domeniu
§ 1.1 Formarea şi dezvoltarea dreptului internaţional al mediului
§ 1.2 Cooperarea internaţională în domeniul protecţiei mediului
§ 1.3 Regimul juridic internaţional al deşeurilor toxice
§ 1.4 Protecţia mediului în activitatea de exploatare a atmosferei şi cosmosului

Capitolul II Răspunderea internaţională pentru daunele aduse mediului
§ 2.1 Regimul juridic general al răspunderii internaţionale pentru daune ecologice
§ 2.2 Practica internaţională privind răspundere internaţional
§ 2.3 Deşeurile radioactive şi dreptul nuclear
§ 2.4 Regimul juridic privind transportul deşeurilor

Capitolul III Politicile şi strategiile de mediu a Republicii Moldova
§ 3.1 Prevederi generale ale politicii de mediu în Moldova
§ 3.2 Legislaţia de mediu cu caracter constituţional al Republicii Moldova
§ 3.3 Legislaţia Republicii Moldova privind conservarea biodiversităţii, securitatea biologică şi căile de aproximare

Cuprins:
Capitolul I Răspunderea juridică – aspecte introductive
§ 1 Aboradrea istorică a evoluţiei instituţiei răspunderii juridice – aprecieri generale
§ 2 Conceptul şi noţiunea răspunderii juridice

Capitolul II Formele şi condiţiile răspunderii juridice
§ 1 Formele răspunderii juridice – momente generale
§ 2 Condiţiile răspunderii juridice – moment esenţial în angajarea răspunderii juridice
§ 3 Evaluarea aspectelor de fond şi conţinutul formelor răspunderii juridice în practica de drept a Republicii Moldova

Cuprins:

Capitolul I Aspecte generale privind încălcarea ordinii publice
§ 1 Noţiunea de huliganism
§ 2 Locul huliganismului în sistemul infracţiunilor contra securităţii publice şi ordinii publice

Capitolul II Caracteristici juridico-penale ale huliganismului
§ 1 Obiectul infracţiunii
§ 2 Latura obiectivă
§ 3 Latura subiectivă
§ 4 Subiectul infracţiunii

Capitolul III Individualizarea răspunderii penale pentru huliganism
§ 1 Circumstanţe atenuante
§ 2 Circumstanţe agravante
§ 3 Modalităţi de sancţionare

Cuprins:
Capitolul I Consideraţii generale privind pruncuciderea
§ 1 Reflectare istorică privind pruncuciderea. Evoluţia reglementării răspunderii penale pentru infracţiunea de pruncucidere
§ 2 Particularităţile pruncuciderii

Capitolul II Analiza juridico-penală a elementelor constitutive obiective şi subiective ale infracţiunii de pruncucidere în legislaţia Republicii Moldova şi legislaţia altor ţări
§ 1 Obiectul infracţiunii de pruncucidere. Problema determinării în doctrina penală a momentului de început al vieţii omeneşti
§ 2 Subiectul infracţiunii de pruncucidere

Capitolul III Aspectul criminologic privind infracţiunea de pruncucidere în Republica Moldova
§ 1 Mecanismul comportamentului criminal în pruncucidere
§ 2 Starea, dinamica, măsuri de prevenire şi combatere a pruncuciderii

Cuprins:
Capitolul I Consideraţii generale cu privire la dreptul penal european
§ 1 Conceptul dreptului penal european – trăsături definitorii
§ 2 Tradiţionalizmul şi posibilităţile unicităţii practicii penale a statelor europene în domeniul penal – evoluţii istorice şi practici comportamentale

Capitolul II Dreptul Penal European – tendinţa formării unui sistem de drept penal supranaţional şi comun european
§ 1 Influenţa reciprocă a dreptului Uniunii Europene şi a sistemelor de drept penal naţional al statelor europene
§ 2 Elementele de structură a dreptului penal european

Capitolul III Evoluţia juridico-penală a Republicii Moldova în contextul integrării în Uniunea Europeană
§ 1 Specificitatea sistemului de drept penal al Republicii Moldova în raport cu practicile penale ale statelor membre în UE
§ 2 Reformarea sistemului juridic – criteriu de acces la Uniunea Europeană

Bibliografie:
1.„Курс Уголовного Права ”, том 1, Общая часть – „Учение о преступление” Под редакцией – Н.Ф. Кузнецовои, И.М. Тяжковой Москва – 2002
2.J. Dine „European Community criminal law?'\ Criminal law review (1993) p. 246;
3.H. Sevenstcr „Criminal law and EC law". Comrnon tnarkct law review (1992), p. 29; ,1.
4.Schutte „European marketof 1993: test for regional model of supranaiional criminal justice or interregional cooperation in criminal law", Criminal; law forum (1991), p. 55
5.Al treilea pilon al Uniunii europene – Bucureşti 2004
6.Ann Lewis. “Moldova: Where Next ?”, in the book “The EU and Moldova”, London, 2004, pp.219-228.
7.Balan O., Burian A. Drept internaţional public. Volumul II. – Chişinău: F-E–P Tipografia Centrală, 2003
8.Barbăneagră A. Infracţiunile contra păcii şi securităţii omenirii. – Chişinău: Tipografia Sirius, 2005, p.323-325
9.Chrietoper Harding „European Rcgimes of Crime Control: Objecmes, Legal Bascs and Accountability"; Maastricht Journal of European Comparative Law (2000)
10.Christopher Harding - Profesor of Law, University of Wales, Abrystwyth. Hxploring the intersection of European law naţional criminal law; European Law Review (2000) 25 August; p. 374-390
11.CJCE, Hotărârea din 13 noiembrie 1964, Comisia Luxembourg şi Belgia, aff. 90-91/1963.
12.CJCE, Hotârârea din 15 aprilie 1964, Costa c/ENEL, aff. 6/64.
13.CJCE, Hotărârea din 23 aprilie 1986, Parti Ecologiste „Les verts”, aff. 294-83.
14.CJCE, Hotărârea din 8 aprilie 1976, G. Defrenne c/ Société Anonyme Belge de Navigation Aerienne, Sabena aff. C43/75.
15.CONSTANTIN Valentin Documente de baza ale Comunitatii si Uniunii Europene / Valentin Constantin (Coord.). - Editia a II-a / Valentin Constantin. - Iasi : Polirom, 2002.
16.Corpus Juris, introduce prevederi de protejare a intereselor financiare al Uniunii Europene, sub coordonarea dnei. Mireille Delmas-Marty, economica, Paris, 1997.
17.Costică Bulai, Manual de Drept penal. Partea generală, ALL Educaţional S.A., p.63.
18.Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.1319-111 din 11 iunie 2003
19.Diaconu D. Curtea penală internaţională. Teorie şi realitate. – Bucureşti: Editura All Beck, 1999, p.7-10
20.E. Roiljer Franţ - Influenţa dreptului Uniunii Europene aspra dreptului penal a statelor membre. European Journal of Crime Criminal Law and Criminal Justice . p. 324. 1994-4
21.Ecobescu Nicolae ’’Dreptul Tratatelor’’, ed. Continent XXI, Bucureşti 1995
22.Economia Republicii Moldova din perspectiva integrarii in Uniunea Europeana (I, II). - In: PROBLEME economice, 2001. No. 41; 42. 64 p.; 63 p.
23.Edificarea statului de Drept, Materialele conferinţei ştiinţifico-practice, Chişinău, 26-27 septembrie 2003
24.Efim Obreja, Lilia Caraşciuc, Corupţia în Moldova: fapte, analize, propuneri, Chişinău 2002, pp. 76-79.
25.Filipescu Ion, Augustin Fuerea Drept Instituţional Comunitar European, ediţia a 5-a, Editura ACTAMI, Bucureşti 2000, p.18
26.G. Burdeau, Traite de science politique, t. Ier , Libraire generale de droit et de justisprudence, Paris, 1966, nr. 406
27.Garaz M. Integrarea Republicii Moldova in familia democratiilor europene. // Moldova si Lumea, N4, 2001, p.5
28.Gheorghe Susarenco, Dezvoltarea sistemului judiciar, în Tranziţia: retrospective şi perspective, Ed. Gunivas, Chişinău 2002
29.H. F. M. Crombag „On the europeanisation of criminal procedure", Common law of Europe and the Futureof legal education (1992).
30.HORGA, Ioan Constructie europeana : traditie, realitate si perspectiva / Ioan Horga. - Oradea : Universitate, 1998.
31.L.M. Entin „Dreptul european", Norma. Moscova, a.2000. p. 195-210
32.Institutul de Politici Publice, Criteriile politice europene în perspectiva elaborării concepţiei de integrare europeană a Republicii Moldova, Sergiu Buşcaneanu, Chişinău, februarie 2003
33.Ion Neagu, Tratat de Drept procesual penal. Partea generală, Global Lex, Bucureşti, 2004, p.27.
34.Jacek Wrobel. “The European Union and Moldova”.CES Studies, Warsaw, March 2004, pp.16-28
35.Legea nr.853 din 29 mai 1996 a Republica Moldova cu privire la reorganizarea sistemului instanţelor judecătoreşti
36.Macari I., Dreptul penal al Republicii Moldova, partea generală, Chişinău 2002
37.MANOLACHE, Octavian Drept comunitar : Institutii comunitare / Octavian Manolache. - Editia a 2-a. - Bucuresti : ALL BECK, 1999
38.Marţian Niciu ’’Drept Internaţional Public’’, ed. Servosat. Arad 1997
39.MOTOC, Iulia Uniunea Europeana : dreptul si politica extinderii la Est / Iulia Motoc. - Bucuresti : Paideia, 2001
40.Osmochescu N. Formarea Dreptului internaţional penal (Aspect istoric) // Ghidul avocatului, nr.1 (XIII) din 1997, p.3
41.Pella V.V. (1897-1960) – jurist, diplomat, savant român. A publicat în 1926 Criminalitatea colectivă a statelor şi dreptul penal al viitorului. În 1946 a publicat Războiul crimă şi criminalii de război
42.Peter Alex Alibreht and Ştefan Braun „Deficiencies in the development of European Criminal Law"; 1999
43.Legea nr. 1471 -XV din 21 noiembrie 2002 pentru modificarea Constituţiei Republicii Moldova
44.Probleme de edificare a statului de drept în Republica Moldova, Chişinău 2004
45.Prof. K. Tiedemann, Dreptul şi justiţia penală europeană, Bruxelles 2001
46.Prof. M. Delmas-Marty şi Prof. J. A. E. Vervaele, Prevederi penale pentru protecţie veniturilor europene, Utrecht Olanda, 2000
47.Redenumită OLAF (Oficiul de luptă anti-fraudă); vezi Decizia Comisiei, Reglementarea 1073/99 şi1074/99 şi Acordul Inter-instituţional, OJ L 136 din 31.05.1999.
48.Serebrean O. Politosfera. – Chisinau:“Cartier, 2001
49.Vectorul politicii externe moldoveneşti este integrarea europeană. // „Moldova Suverana”, 2004, 28 ianuarie;
50.Voiculescu Marin „Istoria doctinelor politice” – Bucureşti 1992
51.Voronin V. A venit timpul relizarii efective a democratiei si obtiunii europene. // „Moldova Suverana”, 2003, 30 decembrie
52.Wight M. Politica de putere.– Chisinau: APC, 1998
53.Карпец И.И. Преступления международного характера. – Москва: 1979, с.27
54.Мартенс Ф. Современное международное право цивилизованных народов. – Г СПб, 1905, с.112
55.Международное уголовное право. Ученое пособие // Под редакцией Кудрявцева В.Н. 2-е изд. перераб. и дооп. – Москва: Наука, 1999
56.Protocolul de amendare a Convenţiei europene pentru reprimarea terorismului din 15.05.2003. Ratificat prin Legea nr.13-XV din 06.02.2004 // MO al RM nr.35-38/192 din 27.02.2

Cuprins::
Capitolul I Consideraţii teoretico-generale cu privire la conceptualizarea statului de drept
§ 1 Noţiuni generale privind statul de drept şi relaţiile sale cu dreptul natural
§ 2 Evoluţia şi premizele ideologice şi juridice ale statului de drept
§ 3 Componentele şi caracteristicile statului de drept

Capitolul II Garanţii privind satisfacerea exigenţelor statului de drept
§ 1 Garanţii interne
§ 2 Controlul general al aplicării constituţiei
§ 3 Controlul jurisdicţional al actelor administrative normative într-un stat de drept

Capitolul III Edificarea statului de drept în Republica Moldova – conţinut şi probleme
§ 1 Problema constituirii unui stat de drept în Republica Moldova
§ 2 Reforma judiciară şi de drept în Republica Moldova – componentă a edificării statului de drept

Bibliografie:
1.Anualele USM, Seria Ştiinţe Socio-Umane, vol.II, Chişinău 2001, pag.218
2.Ann Lewis. “Moldova: Where Next ?”, in the book “The EU and Moldova”, London, 2004, pp.219-228.
3.Aristotel, Etica, V, VII, 20
4.Barthelemy J., Tratat elementar de drept constituţional, Paris 1928
5.Boboş Gheorghe, Teoria generală a dreptului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994
6.Burdeau Georges, citat de Ghe. Costachi, Statul de drept între teorie şi realitate, Chişinău, 2000
7.Călin Vîlsan ’’Politologie’’ ed. Economică, Bucureşti 1997
8.Carpinschi Anton, Doctrine politice contemporane. Tipologii, dinamică, perspective, Editura Moldova, Iaşi, 1992
9.Cernenco M., Galben A. etc. ’’Istoria politică (1989-2000).Documente şi materiale. Vol. II, Chişinău 2000
10.Chevallier, J.J., L‘Etat de droit, Montchrestien, E.J.A., 1992
11.Cojocaru Gheorghe ’’Politica externă a Republicii Moldova’’ Chişinău 1999
12.Constituţia Republicii Moldova (adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 29.07.1994) // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.1-1994.
13.Costachi Ghe. Statul de drept între teorie şi realitate, Chişinău, 2000
14.Declaraţii de Independenţă a Republicii Moldova din 27 august 1991 // Moldova Suverană, nr.179, 28 august 1991.
15.Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.1319-111 din 11 iunie 2003
16.Deleanu Ion şi Marian Enache, Premisele şi mecanismele statului de drept, Rev. Dreptul nr.12/1993
17.Deleanu Ion, Drept constituţional şi instituţii politice, Tratat vol. I şi II, Editura Europa Nova, Bucureşti, 1996
18.Deleanu Ion, Justiţia Constituţională, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1995
19.Drăganu Tudor, Drept constituţional şi instituţii politice, Tratat elementar vol. I şi II, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000
20.Drăganu Tudor, Introducere în teoria şi practica statului de drept, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1992
21.Duculescu Victor, Protecţia juridică a drepturilor omului, mijloace interne şi internaţionale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998
22.Economia Republicii Moldova din perspectiva integrarii in Uniunea Europeana (I, II). - In: PROBLEME economice, 2001. No. 41; 42. 64 p.; 63 p.
23.Edificarea statului de Drept, Materialele conferinţei ştiinţifico-practice, Chişinău, 26-27 septembrie 2003
24.Efim Obreja, Lilia Caraşciuc, Corupţia în Moldova: fapte, analize, propuneri, Chişinău 2002, pp. 76-79.
25.Emeri Claude, L’Etat de droit, citat de P. Miculescu, Statul de drept, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998
26.Formaţiuni politice din Moldova (1991-1998), Chişinău 1998
27.Garaz M. Integrarea Republicii Moldova in familia democratiilor europene. // Moldova si Lumea, N4, 2001, p.5
28.Gheorghe Susarenco, Dezvoltarea sistemului judiciar, în Tranziţia: retrospective şi perspective, Ed. Gunivas, Chişinău 2002
29.Grotius Hugo, citat de PP Negulescu, Filosofia renaşterii, Editura Eminescu, Bucureşti, 1992
30.Ihering von Rudolf, citat de P. Negulescu, Curs de drept constituţional român, Bucureşti, 1927
31.Institutul de Politici Publice, Criteriile politice europene în perspectiva elaborării concepţiei de integrare europeană a Republicii Moldova, Sergiu Buşcaneanu, Chişinău, februarie 2003
32.Ionescu Cristian, Drept constituţional şi instituţii politice, Editura Europa Ecor, 1999
33.Ionescu Cristian, Principii fundamentale ale democraţiei constituţionale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1997
34.Ionescu Cristian, Studii de drept constituţional, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001
35.Jacek Wrobel. “The European Union and Moldova”.CES Studies, Warsaw, March 2004, pp.16-28
36.L. le Fur, Echivocul democratic, citat de T. Drăganu, drept Constituţional şi Instituţii Politice, Bucureşti, 2001
37.Legea nr.853 din 29 mai 1996 a Republica Moldova cu privire la reorganizarea sistemului instanţelor judecătoreşti
38.Miculescu Petru, Statul de drept, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998
39.Moldova şi integrarea Europeană, p.26-44
40.Moldova Suverană. -2001.-18 ianuarie
41.Muraru Ioan, Drept constituţional şi instituţii politice, Editura Actami, Bucureşti, 1997
42.Platon Fruntaşu ’’Sisteme politice contemporane’’, vol.1, CE USM, Chişinău 2001
43.Preda Mircea, Curs de drept administrativ, Partea specială, Casa Editorială Calistrat Hogaş, Bucureşti, 1995
44.Probleme de edificare a statului de drept în Republica Moldova, Chişinău 2004
45.Serebrean O. Politosfera. – Chisinau:“Cartier, 2001
46.Valeriu Moşneaga ’’Republica Moldova. Alegerile Parlamentare (1994) şi geografia politică a electoratului, Chişinău 1997
47.Vectorul politicii externe moldoveneşti este integrarea europeană. // „Moldova Suverana”, 2004, 28 ianuarie;
48.Voiculescu M. Doctrine politice contemporane – Bucureşti, 2000, ed. Victor, p. 12.
49.Voiculescu M. Politologia – Bucureşti, 1998, ed. Victor, p. 32.
50.Voronin V. A venit timpul relizarii efective a democratiei si obtiunii europene. // „Moldova Suverana”, 2003, 30 decembrie
51.Vrabie Genoveva, Organizarea politico-etatică a României, 1995

Introducere:
Licitaţia este un concurs la care investitorul direct sau prin intermediul organizatorului de licitaţie pe baza documentelor licitaţiei,invită contractanţi (ofertanţi) care să prezinte oferte în scopul adjudecării realizării investiţiei publice,în favoarea celui mai competitiv contractant (ofertant).
Dezvoltarea construcţiilor constituie o condiţie esenţială pentru progresul celorlalte ramuri productive, deoarece asigură condiţiile corespunzătoare funcţionării normale a activităţii de construcţii. În prezent contractarea lucrărilor de construcţie prin procesul de licitare este un sistem bine dezvoltat ce le creează ofertanţilor condiţii egale de contractare, dar şi investitorilor posibilitatea de a alege ofertantul cel mai competitiv.

b]Cuprins:[/b]
CAPITOLUL 1. LICITAŢIA. NOŢIUNI ŞI TERMENI UTILIZAŢI
1.1 Licitaţia. Cadrul legislativ
1.2 Modul de petrecere a licitaţiei
1.3 Etapele de desfăşurare a licitaţiei

CAPITOLUL 2. ELABORAREA ŞI PREZENTAREA OFERTELOR
2.1 Calificarea ofertanţilor
2.2 Conţinutul ofertei
2.3 Prezentarea ofertelor
2.4 Deschiderea şi evaluarea ofertelor

CAPITOLU 3. CONTRACTAREA. ADJUDECAREA CONTRACTELOR DE EXECUŢIE
3.1 Contractul, condiţii generale
3.2 Proceduri de angajare a persoanei juridice în contractarea execuţiei investiţiilor la licitaţie
3.3 Contractarea execuţiei investiţiilor prin procedura licitaţiei publice
3.4 Contractarea execuţiei investiţiilor prin cererea de ofertă de preţ
3.5 Contractarea execuţiei investiţiilor prin procedura achiziţiei dintr-o singură sursă
3.6 Licitaţia publică deschisă cu preselecţie

Concluzii:
Licitaţie concurs organizat de grupul de lucru pentru achiziţii, de selectare a ofertelor optime în vederea efectuării a lucrărilor de construcţii.
În prezent lucrările de construcţii fără procesul de licitaţie sunt indispensabile, această legătură restrânsă este reglemetată de diferite acte normative. Fiecare antreprenor pentru a participa la licitaţie trebuie să prezinte un set de documente la cererea beneficiarului, care trebuie să corespundă legislaţiei în vigoare.
Deseori întâlnim cazuri când antreprenorii comit greşeli la îndeplinirea documentaţiei de licitaţie. De asemenea sunt cazuri când lipseşte un document (garanţia bancară), sau completarea greşită a documentelor.

Bibliografie:
1. Legea Republicii Moldova cu privire la achiziţia de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului nr. 1166-XIII din 30.04.1997;
2. Republica Moldova. Legi şi Hotărâri. Cod Civil al Republicii Moldova, Chişinău, 2004;
3. Regulamentul privind achiziţiile de servicii pentru executarea lucrărilor de proiectare a investiţiilor publice nr. 44 din 13.01.2006;
4. Regulamentul cu privire la achiziţiile publice de lucrări nr. 1123 din 15.09.2003;
5. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulamentului licitaţiilor cu „reducere” nr. 662 din 28.11.1996;
6. Anexă la Ordinul Ministerului Economiei, Agenţiei Naţionale Achiziţiilor Publice nr. 20 din 31.03.2004 şi Departamentului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului nr. 5 din 29.03.2004;
7. Angelescu Coralia, Dicţionar de economie, Bucureşti, Editura economică, 2001;
8. Baieş Sergiu, Drept civil: partea generală, persoană fizică persoană juridică, Chişinău, 2004;
9. Chirică Dan, Drept civil. Contracte speciale, Bucureşti, Editura Lumina, Lex, 1997;
10. E., Safta-Romano, Contracte civile: Încheiere, executare, încetare, Iaşi, 1999;
11. Stancu Stelian, Teoria contractelor: Negocierea şi derularea contractelor economice, Bucureşti, Editura ASA,2002;
12. Ştefan Cârlan, Economia construcţiilor, Iaşi, Editura Gheorghe Asachi, 2003;
13. www.justice.md;
14. www.statistica.md;
15. www.licro.ro;

INTRODUCERE:
Aceasta lucrare isi propune analiza comparativa a regimurilor democratice şi a celor totalitare. O astfel de analiză comparativă nu este nici pe departe nouă. Specificul lucrării de faţă se intemeiază pe comparaţia celor două tipuri de regimuri politice sub aspectul nevoii lor de violenţă simbolică pentru a se putea menţine şi reproduce. In mod evident, accentul va cădea aici pe violenţa simbolică folosită in cele două regimuri politice de către agenţii politici in competiţia pentru putere sau de către partidul unic in campania electorală cu regimurile de tip democratic.

C U P R I N S:
Capitolul I VIOLENŢA SI VIOLENŢA SIMBOLICĂ
1. Violenţa stării de natură. Thomas Hobbes
2. Violenţa ordonatoare a societăţilor arhaice
3. Apariţia statului. Perspectivă antropologică
4. Putere politică şi violenţă socială
5. Violenţă şi acţiune raţională
6. Agresivitatea – element al naturii umane

Capitolul II VIOLENŢA SIMBOLICĂ ÎN SFERA POLITICULUI

Capitolul III MITURI SI MITOLOGII POLITICE
1. Mitul arhaic si mitul politic
2. Mitul politic si nevoia de idealuri sociale
3. Mituri politice fundamentale

Capitolul IV REGIMURI POLITICE DEMOCRATICE VERSUS REGIMURI POLITICE TOTALITARE
1. Regimuri politice totalitare. Caracteristici
2. Regimuri politice democratice si violenţa simbolică
3. Democraţie, totalitarism si violentă simbolică
4. Fenomenul manipulării. Totalitarism vs. democraţie
5. Propaganda si falsa campanie electorală
6. Campanii electorale şi propaganda politică in
regimurile politice democratice
7. Campanii electorale in interiorul regimului
si ritualizarea violenţei

Capitolul V.CAMPANII ELECTORALE: MARKETING DE VANZARI SI MARKETING ELECTORAL

Capitolul VI. LIBERTATE DE OPŢIUNE ŞI MANIPULARE
1. Manipularea în societatea contemporană
2. Manipulare totalitară vs. manipulare democratică

Capitolul VII CAMPANIA ELECTORALĂ A LUI PETRE ROMAN
VIOLENTĂ SOIMBOLICĂ APLICATA SPATIULUI ROMANESC

CONCLUZII:
Asa cum reiese din liniile de construcţie schiţate în introducere, lucrarea de faţă şi-a propus analiza comparartivă regimurilor politice democratice şi a celor totalitare din perspectiva nevoii lor de violenţă simbolică pentru a se putea menţine şi reproduce. Altfel spus, echilibrul dinamic al ambelor tipuri de regimuri politice este dependent de măsura în care reuşeşte să gestioneze violenţa socială şi emoţiile colective. Or, acest lucru poate fi realizat doar prin intermediul violenţei simbolice.

Bibliografie:
 ARENDT, Hannah – Crizele republicii, Humanitas, Bucureşti, 1999
 BRAUD, Phillipe – Grădina deliciilor democraţiei, Globus, Bucureşti, 1995
 BONDREA, Aurelian – Opinia publică, democraţia şi statul de drept, Fundaţia “România de mâine”, Bucureşti, 1996
 EDELMAN, Murray – Politica şi utilizarea simbolurillor, Polirom, Iaşi, 1999
 FICEAC, Bogdan – Tehnici de manipulare, Nemira, Bucureşti, 1997
 FLOREA, Ion – Mistica politică şi paradoxurile democraţiei, Fundaţia “România de mâine”, Bucureşti, 1996
 GIRARDED, Raoul – Mituri şi mitologii politice, Institutul European, Bucureşti, 1997
 GOIAN, I., TĂNĂSESCU, G., DIACONESCU, C., PĂVĂLAN, L. - Individ, libertate, mituri politice, Institutul de Teorie Socială, Bucureşti, 1997
 JOULE, R.V., Beauvois J.L. – Tratat de manipulare, Antet, Bucureşti, 1997
 KOTLER, Philip – Managementul marketingului, Teora, Bucureşti, 2000
 MOSCOVICI, Serge – Psihologia socială sau maşina de fabricat zei, Polirom, Iaşi, 1997
 REVEL, Jean-François – Revirimentul democraţiei, Humanitas, Bucureşti, 1995
 SCHWARTZENBERG, Roger Gerard - Statul spectacol. Eseu asupra şi împotriva star-sistemului în politică, Scripta, Bucureşti
 STĂNCIUGELU, Ştefan – Violenţă, mit şi revoluţie, All, Bucureşti, 1998
 THOVERON, Gabriel – Comunicarea politică azi, Antet, Bucureşti, 1996
 VASILE, M – Tehnica luptei electorale, Nelmaho, Bucureşti, 2000
 VOICU, George – Pluripartidismul, All, Bucureşti, 1998
 VOLKOFF, Vladimir – Tratat de dezinformare, Antet, Bucureşti, 1997
 WEBER, Max – Politica, o vocaţie şi o profesie, Anima, Bucureşti, 1996
 WIERZBICKI, Piotr – Structura minciunii, Nemira, Bucureşti, 1996
 COTIDIANUL “ADEVĂRUL”, colecţia ian.-nov. 1996
 COTIDIANUL “AZI”, colecţia ian.-nov. 1996
 COTIDIANUL “VOCEA ROMÂNIEI”, colecţia ian.-nov. 1996
 COTIDIANUL “EVENIMENTUL ZILEI”, colecţia ian.-nov. 1996

Introducere:
Problema complicitatii este una din problemele importante a dreptului penal si are o importanta pentru trimiterile la justitie, perfectarea de mai departe a legislatiei penale, cercetarea celor mai actuale si complicate probleme a normelor penale si a institutelor la baza caruia se afla practica luptei cu criminalitatea.
Pericolul social sporit al actiunilor la complicitate se stabileste prin aceea, ca in multe cazuri usureaza savarsirea infractiunii, ascunderea urmelor, bunurile dobandite pe cale criminala, creand posibilitatea cauzarii considerabile a daunelor obiectelor ocrotite de normele de drept si in fine apare pericolul social a legaturii cauzale mai multe persoane.

Cuprins:
Titlul I. Notiune de complicitate la infractiune
1. Tipurile de complicitate la infractiune
2. Semnul subiectiv al complicitatii la infractiune
3. Semnul obiectiv al complicitatii la infractiune

Titlul II. Caracteristica formelor complicitatii la infractiune
1. Principala clasificare a complicitatii dupa tip si forma
2.Coplicitatea fara intelegere prealabila
3. Complicitatea cu intelegere prealabila
4. Grupul organizat
5. Organizatia criminala

Titlul III. Raspunderea penala a complicilor
1.Excesul de autor
2. Complicitatea nereusita
3. Renuntarea benevola

B i b l i o g r a f i a :
1. А.Ф. Зелинский "Сучастие в преступление" Волгоград , 1971
2. Г.А. Кригер, П.И. Гришаев "Соучастие по советскому угаловному праву", Москва 1959
3. М.И.Ковалев "Соучастие в преступление" , Свердловск 1962
4. Н.П. Иванов "Понятие и формы соучастия в советском угаловным право", Саратов, 1991
5. Н.Г. Угреладзе " Криминалистическая характеристика соучастие в преступлени" , Тибилиси 1975
6. Е.А. Смирнова, А.Ш.Якунова "Советское угаловное право" Киев 1973
7. В.М. Быков "Преступная криминалистическая проблема" , Узбекистан 1991
8. П.И. Карпец "Индивидуализация наказания в советском угаловномправе", Москва 1961
9. П.Ф. Тельнов "Кто отвечает за соучастие в преступлении", Москва 1981
10. В.А.Владимиров "Преступление совершино соучастниками", Москва 1961
11. П.Ф. Ушаков "Груповое преступление и смеженые с ними формы преступной деятельности", Калинин 1978
12. А.А. Пионтсовский "Курс советского уголовного право" , том. 6 "Наказание" Москва 1970
13. А.И. Долговой "Криминалогия" Москва 1997
14. Ф.Г. Бурчак "Учение о соучастие по советскому угаловному праву" , Киев 1969
15. А.М. Царедградцев "Актуальные проблемы борьбы с групповой преступностью" Омск 1983
16. Р.Р. Галикбару "Групповое преступление", Свердловск 1973
17. А.А. Пионтовский "Курс советского угаловного право" , Наука, Москва 1970
18. Соdul Penal al RM cu modificarile din 10 iunie 1998
19. Коментарий к угаловному кодексу Российской Федерации, Наумов, Москва 1997
20. В.В. Зравомыслов " Угаловное право Российской Федерации", Особеная часть, Москва 1996
21. Здравомыслов "Угoловное право" Особеная часть, Москва 1986
22. I.Macari " Dreptul Penal al Republicii Moldova" Partea generala, Chisinau 199
23. A. Borodoc " Drept Penal" partea generala, Chisinau, 1994
24. М.А. Шнайдер " Соучастие в преступление по советскому праву" , Москва 1958.
1 Dreptul penal , partea generala A.Borodac, Chisinau 1994 (pag.189-190)
2. A.?. E?eaa? "Nio?anoea ii oaieiaiiio i?aaa" Iineaa 1969 no?.17
3. Codul penal al RM cu modificarile din 10 iunie 1998

INTRODUCERE:
Pentru R.M., in calitate de stat suveran si independent, este importanta teza despre interconditionarea suveranitatii de stat a tarii si institutiei cetateniei. Datorita faptului ca cetatenii sunt permanent sub influienta puterii de stat si poseda o capacitate juridica completa ei sunt titulari de drepturi si obligatiui. Astfel in ultimul timp, problema cetateniei a devenit una din cele mai importante in societatea noastra. Aceasta se datoreaza faptului ca:
In primul rind - nu toate popoarele care s-au eliberat comparativ recent de dependenta coloniala au solutionat in intregimevizind statalitatea lor, integritatea teritoriala, prin urmare exista multe probleme nesolutionate ceea ce priveste apartinenta omului la un anumit stat sau la o parte a lui.

CUPRINS:

CAPITOLUL I
Statutul juridic al cetăţenilor RM
CAPITOLUL II
Dobîndirea Cetăţeniei
CAPITOLUL III
Pierderea cetăţeniei
CPITOLUL IV
Conflicte de Cetăţenie

CONCLUZII :
Numai cu ajutorul cetateniei apare legatura juridico-politica durabila, constanta in spatiu si in timp intre stat si o persoana aparte, oferind individului si statului dreptul la utilizarea deplina a tuturor avantajelor ce rezulta din drepturile si obligatiile reciproce ale lor. In conditii optime, numai in baza cetateniei unui stat, se are in vedere Moldova, o persoana aparte poate beneficia de un nivel maxim de drepturi, garantate de acest stat, atit in cadrul statului cit si in relatiile internationale.

Introducere:
Numarul mare si problematica proceselor politice si social-economice care au avut loc in societate in ultimii zece ani au provocat schimbari de mare amploare atat in balanta de forte politice, precum si in dezvoltarea cooperarii economice internationale. Perioada data s-a soldat cu disparitia de pe harta lumii a unei forte militaro-politice imense cum era Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, cu suspendarea activitatii C.A.E.R. - institutiei economice principale a statelor socialiste, cu alte rezultate pozitive sau negative.

Planul tezei anuale:
1. Esenta protocolului si ceremonialului diplomatic.Diferite aspecte de tratare a acestor notiuni.
2. Evolutia istorica a protocolului si ceremonialului diplomatic.
3. Trasaturile caracteristice ale Directiei Protocol in structura serviciului diplomatic contemporan.

Incheiere:
Prin aceasta lucrare am realizat cercetarea teoretica si o analiza practica a pozitiei protocolului si ceremonialului in activitatea serviciului diplomatic clasic. Am propus o caracteristica din mai multe aspecte a notiunii de protocol diplomatic si esentei acestui element:
"Un ansamblu de reguli, traditii si conditii respectate de catre guverne, institutii de afaceri externe, misiuni diplomatice si membrii corpului diplomatic"1 , protocolul diplomatic reglementeaza domeniul extern al relatiilor interstatale si este supus realizarii scopurilor de politica externa.

Bibliografie:
1. Джон Вуд, Жан-Шарль Серре Дипломатический церемониал и протокол. Москва, 1976.
2. Громыко А.А. Дипломатический словарь. 2 том. Международные отношения. Москва, 1985.
3. Громыко А.А. История дипломатии. 5 том, 2 книга. Международные отношения. Москва, 1979.
4. Исраэлян В.Л. Дипломаты лицом к лицу. Международные отношения. Москва, 1990.
5. Никифоров Д.С., Борунков А.Ф. Дипломатический протокол в СССР - принципы, нормы, практика. Международные отношения. Москва, 1988.
6. Гарольд Никольсон Дипломатическое искусство. Москва, 1962.
7. Гарольд Никольсон Дипломатия. Москва, 1941.
8. Потёмкин В.П. История дипломатии. 1 том. Международные отношения. Москва,1946.
9. Жан-Шарль Серре Дипломатический протокол. Москва, 1963.
10. Заллет Р. Основы дипломатической службы. Международные отношения. Москва,1956.
11. Зорин В.А. История дипломатии. 1 том. Международные отношения. Москва, 1959.
12. Mic Dictionar diplomatic roman. Editura politica. Bucuresti, 1967.
13. Правительственный вестник нр.51, 1990. Стр.12. "Тайны дипломатического протокола".
14. Regulamentul Directiei Protocol al MAE al RM.
1 Никифоров Д.С., Борунков А.Ф. Дипломатический протокол в СССР.-М.1988.- Стр.4
1 Джон Вуд, Жан-Шарль Серре Дипломатический церемониал и протокол.- М. 1976.- Стр.18
2 Дипломатический словарь. - 2 том. - М. 1985.- Стр.443
3 Mic Dictionar diplomatic roman. - B. 1967. -Pag.255
4 Никифоров Д.С., Борунков А.Ф. Дипломатический протокол в СССР.-М.1988. -Стр.40
1 Mic Dictionar diplomatic roman. - B. 1967. -Pag.253
1 Никифоров Д.С., Борунков А.Ф. Дипломатический протокол в СССР.-М.1988. -Стр.45
1 Гарольд Никольсон Дипломатическое искусствою. - М. 1962.- Стр.52
1 Гарольд Никольсон Дипломатическое искусствою. - М. 1962.- Стр.53
2 Гарольд Никольсон Дипломатическое искусствою. - М. 1962.- Стр.66
1 Гарольд Никольсон Дипломатическое искусствою. - М. 1962.- Стр.67
1 Никифоров Д.С., Борунков А.Ф. Дипломатический протокол в СССР.-М.1988. -Стр.292
1 Regulamentul Directiei Protocol al MAE al RM.
1 Заллет Р. Основы дипломатической службы. - М. 1956.- Стр.129
2 Заллет Р. Основы дипломатической службы. - М. 1956.- Стр.343
1 Гормыко А.А. История дипломатии.-5 том, 2 книга- М. 1979.- Стр.747

INTRODUCERE:
Eficacitatea muncii de descoperire si cercetare a infracţiunilor in mare masura este condiţionata de oportunitatea si plenitudinea efectuarii acţiunilor de anchetă precum si a măsurilor operative de investigaţie în etapa iniţială a cercetărilor.
O deosebită însemnătate în acest sens obţine realizarea calitativă a cercetării la faţa locului faptei, activitate în cadrul căreia de depistează şi se colectează un mare volum de informaţie criminalistică autentică, servind drept bază de cercetare a majorităţii covîrşitoare a dosarelor penale.

Planul :

1. Notiunea , importanta si sarcinile cercetarii la fata locului

2. Pregatirea in vederea cercetarii la fata locului

3. Efectuarea cercetarii la fata locului
A. Faza Statistica
B. Faza dinamica

4. Fixarea rezultatelor cercetarii la fata locului
A. Redactarea procesului-verbal
B. Procedee de fotografiere la fata locului
C. Videoinregistrarea criminalistica
D. Schitarea locului faptei

INCHIERE:
In lucrarea data am elucidat una din actiunele primordiale ale criminalisticii si anume cercetarea la fata locului, care este actul initial de urmarire penala.
Cercetarea la fata locului este una din activitatile procedurale si de tactica criminalistica ale organului de urmarire penale, in scopul cunoasterii nemijlocite a locului faptei, al descoperii, fixarii si nridicarii urmelor create cu ocazia savirsirii infractriunii. Conform datelor obtinute in timpul unei cercetari la fata locului depinde nu numai argumentarea savirsirii cauzei, dar si aflarea adevarului in esenta.

BIBLIOGRAFIE:
1. Constitutia Republicii Moldova
2. Codul penal.
3. Codul de procedura penala a Republicii Moldova
4. Arseanu Ion, - Criminalistica si criminologie in actiune – Lumina Lex – Bucuresti 2001.
5. Berchesan V, Pletea C, Sandu I. – Cercetarea la fata locului // Tratat de tactica criminalistica, Craiova, 1992.
6. Doras S. – Criminalistica, Chisinau, 1996.
7. Dictionar de criminalistica, Bucuresti 1984.
8. Ciopraga A, Iacobuta I, Criminalistica , Iasi 1997
9. Ciopraga A, Criminalistica : Tratat de tacticxa, 1996.
10. Coman L. Aspecte privind cercetarea la fata locului, infractiunile de omor, Bucuresti , 1975.
11. Mircea Ion, Criminalistica – Editura – Lumina Lex, Bucuresti, 1999.
12. I. Mircea, „importanta si modul determinarii locului de tragere”, Cluj, 1961.
13. Stincu E. Criminalistica , Bucuresti, 1995
14. Zaharescu C. Cercetarea la fata locului // Ghidul criminalis, Timisoara, 1994.
15. Sandu E., Intocmirea schitei la fata locului // Tratat practic de criminalistca, Vol. 1, Bucuresti 1976

INTRODUCERE:
Societăţile pe acţiuni sunt cele mai moderne, mai evoluate şi mai complexe forme de societăţi comerciale. Importanţa lor în orice economie de piaţă este deosebită. Societăţile pe acţiuni, a căror activitate se desfăşoară pe teritorii largi, de multe ori cu depăşirea graniţelor unei ţări sau ale unui con¬tinent, sunt societăţile create pentru realizarea marilor afaceri.

PLANUL:
CAPITOLUL I: Bazele legislativ-administrative ale unei SA
I.1.Legislaţia Societăţii pe Acţiuni
I.2.Cadrul administrativ-organizaţional al unei Societăţi pe Acţiuni

CAPITOLUL II:Capitalul social al unei SA
II.1.Surse de formare a capitalului social
II.2.Căile de modificare a capitalului social

CAPITOLUL III:Mijloacele de reorganizare a unei SA
III.1.Reorganizarea SA din punct de vedere legal
III.2.Reorganizarea SA din punct de vedere economico- administrativ.

CONCLUZIE:
Potrivit datelor furnizate de mai multe surse am putu concluziona , de fapt, care este rolul , locul şi importanţa pe care o prezintă societatea pe acţiuni .Acest fapt , desigur , a fost unul inferior celui de prezentare a modalităţilor de derulare şi constituirea a capitalului socităţii , care este inima financiară aacestuia,însă el reprezintă o categorie care are o cauzalitate generatoare de mai multe consecinţe ce pot determina o mişcare ulterioară a întregului sistem.

BIBLIOGRAFIE:
1. Carcei,E. “Constituirea societăţilor comerciale pe acţiuni”,Bucureşti , 1995
2. Mămăligă , S. ”Societăţile pe acţiuni .Comentariu la legea nr.1134-XIII/1997”,Chişinău ,2001
3. Hessel , M. ”Administrarea societăţilor pe acţiuni în economia de transit”,Bucureşti ,1997
4. Carcei,E.”Funcţionarea şi încetarea societăţilor comerciale”,Bucureşti , 1996
5. Popa,V; Motica , R.;Crăciunescu ,I. ”Societăţile comerciale instituţii ale noului drept commercial”,Timişoara , 1994
6. Monitorul Oficial “Legea cu privire la Societăţile pe Acţiuni nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997”
7. Ceauşu,I. ”Regulament – cadru de organizarea şi funcţionare a societăţilor comerciale pe acţiuni”,Bucureşti , 1991
8. Cabariu,I .”Analiza şi evaluarea societăţilor comerciale”,Bucureşti,2002
9. Minea, M. ”Constituirea societăţilor comerciale”,Bucureşti , 1996
10.Căpăţînă,O. ”Societăţile comerciale”,Bucureşti , 1996
11.Bîrsan,C.;Ticlea,A. ”Societăţile comerciale-organizare , funcţionare, răspundere”,Bucureşti , 1993
12.Lazăr,T.;Chirică,E. ”Societatea comercială-persoană juridică în economia de piaţă”.Chişinău , 2000

Introducere:
Precizări teoretice
În literatura de specialitate şi în publicistica economică nu există o linie de demarcare clară între conceptul de climat de afaceri (de antreprenoriat) şi cel de climat de investiţii (investiţional). În majoritatea cazurilor ele sunt utilizate ca sinonime deşi, aparent, climatul de investiţii ar trebui să se raporteze la climatul de afaceri ca parte la întreg . Dar deoarece investiţia reprezintă esenţa oricărei afaceri, iar scopul final al unui proiect de investiţie ca şi al oricărei afaceri este obţinerea profitului, autorii acestui studiu înclină spre utilizarea cu sens identic al celor două concepte. De asemenea, sunt utilizate şi sintagmele de mediu de afaceri şi mediu investiţional cu sensuri identice celor de mai sus .

Cuprins:
Capitolul I. Evoluţia investiţiilor
a. Dinamica procesului investiţional
b. Dinamica investiţiilor străine

Capitolul II. Analiza cadrului legislativ
a. Aspecte legale favorabile investiţiilor
b. Este climatul de investiţii favorabil?

Capitolul III. Recomandări practice
a. Înlăturarea deficienţelor legislative
b. Ce ar putea să facă societatea civilă?

Bibliografie:
1. Aldea D., Bălan D., Bomboş S., Cojocaru P., Dragoş N., Economia de piaţa: instituţii şi mecanisme., Vol. V-VI., Editura ,,Cutuma”, Bucureşti, 1992.
2. Allaire, Y., Firsirotu M., L’entreprise strategique: Penser la strategie, Montreal Quebec, 1993.
3. Bennis W., Nanus B., Managing: the Secrets of the Best Manager, Inter Editions, 1985.
4. Bomboş S., Dragoş N., Duloiu I., Bălan D., Reglementări şi uzanţe internaţionale comerciale si civile., Vol. I., Editura ,, Cutuma”, Bucureşti, 1992.
5. Bontea O., Drept internaţional privat. Note de curs, Chişinău, 2002.
6. Convention Internationale pour la simplification et l’harmonisation des regimes douaniers/ International Convention on the simplification and harmonization of customes procedures/ Word Customs Organization., Brussels, 1999.
7. Mosteanu T., Preţul de ruinare, practica anticoncurenţială, I,II,Finanţe, Bănci, Asigurări, nr. 7, 8, 9/ 1998.
8. Mosteanu T., Preturile si vânzările strict reglementate, Tribuna Economică, nr. 39/ 1997.
9. Munteanu L., Studiu comparativ privind comerţul internaţional/TACIS PCA, Chişinău, 2002.
10. Negrus M., Decontarea tranzacţiilor internaţionale, Supliment la Tribuna Economică, Bucuresti, 1993.
11. Radu G., Drept vamal comunitar. Curs de lecţii, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, 2001.
12. Loucas Tsoukalis., Noua economie europeană revizuită, Editura ARC, Chisnau, 2000.
13. Popescu D., Reguli de aur in managementul afacerilor ., Lumea Afacerilor., nr.40-58.,1992.
14. Popescu G., Politici agricole: Acorduri Europene., Bucureşti, 1999.
15. Purcarea Th., Managementul producţiei si distribuţiei mărfurilor alimentare, Adevărul Economic., nr. 39 (289)/ 1997.
16. Purcarea Th., Legislaţie şi urgenţe, Mesagerul Economic, nr.8 (382)/1998.
17. Unguru, M. Teză de doctorat: Evoluţia comerţului exterior în perioada de tranziţie. INCE, Bucuresti, 1999.
18. Авдокушин Е.Ф., Международные экономические отношения. Учебное пособие. М.: Маркетинг, 1997.
19. Авторское право: Нормативные акты. Национальное законодательство и международные конвенции/Сост. И. Симонов. М., 1998.
20. Бахрах Д.Н., Таможенное право как институт административного права. Государство и право. Nr. 3. 1995.
21. Блинников В.И., Григорьев А.Н., Еременко В.И. Комментарий к евразийскому патентному законодательству. М., 1997.
22. Богуславский М.М. Иностранные инвестиции: Правовое регулирование. М., 1996.
23. Венская конвенция о договорах международной купли-продажи товаров: Комментарий/Отв. Ред. А.С. Комаров. М., 1994.
24. Внешнеэкономическая деятельность, международное частное право и российское законодательство/Сост. Н.Ю. Ерпылева. М., 1997.
25. Даниленко Г.М., Применение международного права во внутренней правовой системе России: практика Конституционного суда.Государство и право. Nr. II. 1995.
26. Дмитриева Г.К. Международный коммерческий арбитраж: Учебно-практическое пособие. М., 1997.
27. Доронина Н.Г. Комментарий к закону об иностранных инвестициях. М., 2000.
28. Нешатаева Т.Н. Иностранные предприниматели в России: Судебно-арбитражная практика. М., 1998.
29. Нешатаева Т.Н. Международное частное право: Учебное пособие. Пермь, 1991.
30. Поздняков В.С. Международный коммерческий арбитраж в Российской Федерации: Комментарий. М., 1996.
31. Правовое положение иностранных граждан в России: Сб. нормат. актов/Вступ. ст. А.Л. Маковского. М., 1996.
32. Правовое положение российских граждан за границей: Вопросы и ответы. М., 1994.
33. Правовой режим российских инвестиций за рубежом: Сб. нормат. актов. М., 1997.
34. Розенберг М.Г. Контракт международной купли-продажи. М., 1998.
35. Розенберг М.Г. Международная купля-продажа товаров. М., 1996.
36. Сабельников Л.В., Основные международные конвенции и другие важные документы, регулирующие торговые операции на мировом рынке//Международный бизнес России. 1994.

Introducere:
Sarcinile de bază a jurisprudenţei pot fi realizate numai prin respectarea drepturilor şi intereselor legale ale omului. Neîncălcarea drepturilor personalităţii, combinarea armonioasă a intereselor personale şi obşteşti cu cele ale statului e o condiţie nestingherită a unui stat de drept.
Dintre multitudinea drepturilor ce le are omul un loc important îl are dreptul bănuitului, învinuitului, inculpatului şi condamnatului la apărare. Acestui principiu I se atribuie un loc aparte în sistemul principiilor unui stat democratic . Înfăptuirea dreptului la apărare e nu numai o manifestare a democratismului , dar şi o condiţie necesară pentru realizarea eficientă a justiţiei. Respectarea garanţiilor procesuale a învinuitului în procesul penal în care lipsesc contradicţiile între interesele legale a persoanei şi cele ale statului asigură supremaţia legii şi dreptăţii în procesul înfăptuirii justiţiei.

Cuprins:
Capitolul I. Noţiunea, obiectul şi conţinutul principiului garantării dreptului la apărare
§ 1. Istoria dezvoltării dreptului la apărare
§ 2. Obiectul şi clasificarea apărării
§ 3. Aspectul psihologic al dreptului la apărare şi aplicarea cunoştinţelor psihologice de către avocat.
§ 4. Deontologia profesională sau problemele etice

Capitolul II. Susţinerea apărării în faza urmăririi penale
§ 1. Conţinutul dreptului la apărare în faza urmării penale
§ 2. Activitatea procesuală a avocatului în ancheta preliminară
§ 3. Scopul şi tactica activităţii apărătorului în urmărirea penală

Capitolul III. Formele şi modalităţile de exprimare a dreptului la apărare în procesul examinării cazului în instanţa judecătorească
§ 1. Respectarea principiului garantării dreptului la apărare în faza numirii cauzei spre judecare
§ 2. Exercitarea principiului garantării dreptului la apărare în dezbaterile juridice
§ 3. Susţinerile verbale şi dreptul la ultimul cuvânt-garant al realizării apărării
§ 4. Atacarea sentinţei ca modalitate de înfăptuire a apărării

Capitolul IV. Realizarea principiului garantării dreptului la apărare în lumina tratatelor internaţionale la care RM face parte.

Încheiere:
În procesul penal al oricărui stat de drept unul din principiile esenţiale ce stă la baza legalităţii şi democraţiei îl constituie cel al asigurării dreptului la apărare.
Acest principiu este cunoscut de mai demult, dar nu era pus în aplicare îndeajuns purtînd un caracter pur formal. Însă, odată cu crearea cărorva organisme internaţionale guvernamentale, în special Organizaţiei Naţiunilor Unite la unul din principalele obiective de activitate îl constituia tendinţa de excludere din procesul penal existent în State în acea perioadă, a tuturor elementelor ce contravin unui proces echitabil, al unui stat de drept.

III Bibliografie:
1. Адаменко В. Д. Сущность и предмет защиты обвиняемого, Томск, 1983.
2. Adamescu Ioan Dreptul omului (concept, legislaţie, practica statelor), Timişoara, 1994.
3. Алексеева Л. Б. Уголовный процесс, Москва, 1995.
4. Баран С., Постух Х. Много ли прав у защиты? Советская юстиция, 1991, нр.1.
5. Бойков А. Д. Этика и професиональность защиты по уголовным делам, Москва, 1978.
6. Duculescu V. Protecţia juridică a drepturilor omului, Bucureşti 1994.
7. Елемисов Г. Б. Юридическая защита прав и законных интересов, Алма-Ата, 1979.
8. Еникеев М. И. Основы общей и юридической психологии, Москва, 1997.
9. Фаткулин Ф. Н. Обвинение и защита по уголовным делам, Казань, 1976.
10. Фиолевский Д. П. Конституционное право на защиту, Киев, 1988.
11. Варфоломеев Т. В. Криминалистика и профессиональная деятельность защиты, Киев, 1987.
12. Либус И. А. Об эфективности деятельности защитника в стадии предварительного следствия, Ташкент, 1971.
13. Lazer C. M. Drepturile omului. Culegere de documente internaţionale, Cimişlia, 1996.
14. Левин, Огнев Защитник в Советском суде, Москва, 1960.
15. Лубшев Ю. Ф. Адвокат в уголовном деле, Москва, 1997.
16. Лютер И. Право обвиняемого на защиту, Москва, 1983.
17. Николаева Т. П. Деятельность защитника на судебном следствие, Саратов, 1987.
18. Перлов И. Д. Право на защиту, Москва, 1969.
19. Полшком М. И. Обязоность участия в советском уголовном процессе, Москва, 1987
20. Резник Г. М. Право на защиту, Москва, 1966.
21. Саркисянц Г. П. Процессуальное положение защиты, Ташкент, 1977.
22. Саркисянц Г. П. Участие защитника в кассационной, надзорной инстанциях и при исполнение приговора, Ташкент, 1965.
23. Tiberiu Dan protecţia penală internaţională, Bucureşti, 1996.
24. Торяников А. Г. Адвокат в уголовном процессе, Москва, 1987.
25. Царев В. М. Эфективность участия защитника в доказовании на предварительном следствии, Красноярск, 1990.
26. Цыпкин А. Л. право на защиту в кассационном и надзорном производстве и при исполнение приговора, Саратов, 1995.
27. Шешуком М. П. Участники процесса на предварительном следствии, Рига, 1988.

Introducere:Buna desfăşurare a raporturilor comerciale internaţionale presupune crearea şi utilizarea unor mijloace juridice de soluţionare a diferendelor ce apar în legătură cu executarea contractelor de comerţ internaţional. De obicei, părţile contractante convin ca eventualele neînţelegeri, conflicte şi litigii să fie soluţionate prin negocieri. Dacă litigiile apărute nu au putut fi rezolvate prin înţelegere pe cale amiabilă, ele sunt supuse unei instanţe jurisdicţionale statale sau unui arbitraj.

PLANUL:
1. Caracterizarea generală a modalităţilor de solu¬ţionare a litigiilor în comerţul internaţional. Arbitrajul comercial internaţional
2. Convenţia de arbitraj
3. Procedura arbitrală de soluţionare a litigiilor
4. Arbitrajul comercial internaţional în Republica Moldova:
a) Izvoarele;
b) Legea aplicabilă;
c) Organizarea şi funcţionarea Curţii de Arbitraj;
d) Soarta sentinţelor arbitrate.

BIBLIOGRAFIA:
1. O. Ungureanu „Manual de drept internaţional privat” Bucureşti, 1999.
2. Băieşu A. „Dreptul internaţional privat”, Chişinău, 1999.
3. Filipescu I. „Drept internaţional privat” Vol. I, II, Bucureşti 1997.
4. Lipovanu „Probleme privind obiectul şi sistemul dreptului internaţional privat”, Bucureşti, 1992.
5. P. Szabo „Trăsăturile esenţiale ale elementelor de extraneitate din raporturile juridice civile”, Cluj, 1990
Acte normative
1. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din 30.05.2003, Monitorul Oficial nr. 111-115 din 12.06.2003
2. Convenţia de la Haga privind procedura civilă din 1954.
3. Convenţia asupra competenţei şi executării hotărîrilor în materie civilă şi comercială, Bruxelles, 1968.
4. Convenţia de la Haga privind accesul internaţional la justiţie din 1980.

Introducere:
In lipsa unei definiţii legale, vămuirea este privită ca un sistem de activităţi juridico-organizatorice şi tehnice îndeplinite de organele vamale în ordinea şi în condiţiile stabilite de CV.
Legislaţia vamală în vigoare permite să tragem unele concluzii ce ţin de vămuire:

PLANUL:
1. Reguli generale privind vămuirea
2. Operaţiunile prealabile vămuirii.
3. Depozitul provizoriu.
4. Declararea mărfurilor şi mijloacelor de transport. Noţiune. Funcţii. Forme.
5. Modul de declarare a mărfurilor şi mijloacelor de transport.

BIBLIOGRAFIA:
Acte normative:
1. Codul vamal al RM nr.H49-XIV din 20.07.2000, MO nr.160-162 (1201) din 23.12.2000 art.146, 178.
2. Legea RM cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, art. 4 al. 4, Nr. 1569-15 din
3. Ordinul Serviciului Vamal nr.276-0 din 24.10.2002 cu privire la perfectarea actelor vamale la vămuirea mărfurilor provenite din tranzacţiile economice externe, MO nr. 162-165/384 din 06.12.2002.
Literatură:
1 .B.H. Ta6pHHHA3e, PoccHHCKoe TaMo^ceHHoe npaBO, H3. HopMa, MocKBa, 2001, c. 235,241.
2. BT. flparaHOBa, M.M. PocconoBa, TaMO>KeHHoe npaBO, H3. Unity, MocKBa, 2001,cTp. 10-11.
3. V.Ursu, O. Canţer, I. Magu , Schiţe de contribuţie la monografia de drept vamal, Chişinău 2006

INTRODUCERE:
În lucrarea de faţă vom încerca să abordăm o modalitate relativ nouă de dobîndire a dreptului de proprietate pentru Republica Moldova, şi anume -uzucapiunea.
Codul civil vechi nu prevedea uzucapiunea ca mod de dobîndire a dreptului de proprietate. Considerăm binevenită introducerea uzucapiunii în Codul Civil actul, deoarece schimbările economice, progresul tehnico-ştiinţific, schimbarea mentalităţii populaţiei cereau anumite schimbări în acest sens. Vom încerca să vedem din punct de vedere moral cît este de corect de a dobîndi un drept de proprietate prin uzucapiune.

Planul:
Capitolul I. Dreptul de proprietate - drept real esenţial
1.1 Noţiunea dreptului de proprietate
1.2 Caracterele generale ale dreptului de proprietate
1.3 Atributele dreptului de proprietate
1.4 Formele dreptului de proprietate
1.5 Consideraţii generale privind modurile de dobîndire a dreptului de proprietate

Capitolul II. Uzucapiunea ca mod de dobîndire a dreptului de proprietate
2.1 Justificarea uzucapiunii
2.2 Bunurile ce se pot uzucapa
2.3 Condiţiile necesare dobîndirii dreptului de proprietate prin uzucapiune
2.3.1 Posesia de bună-credinţă a bunului
2.3.2 Posesiunea utilă
2.3.3 Posesiunea continuă
2.3.4 Posesiunea paşnică
2.3.5 Posesiunea publică
2.3.6 Posesiunea nu trebuie să fie precară
2.4 Întreruperea prescripţiei achizitive şi efectele uzucapiunii
2.5 Modul de atribuire a proprietăţii dobândite prin uzucapiune

Capitolul III. Înregistrarea uzucapiunii
3.1 Noţiunea de înregistrare şi felurile înscrierii în Registru.
3.2 Înregistrarea uzucapiunii

Concluzie:
Aşadar, uzucapiunea a existat şi există în diferite sisteme de drept. Prezenţa uzucapiunii, sub o formă sau alta, în diferite sisteme de drept care au existat de-a lungul timpului constituie dovada faptului că ea reprezintă o soluţie pentru un tip de situaţii practice, răspunzând unei necesităţi sociale comune, prin care îşi găseşte justificarea.

Introducere:
Înainte de a trece la analiza fiecărui principiu este necesar de a reda ce înţelege legea prin noţiunea de mărfuri. Conform articolului 1 Cod Vamal mărfurile - sunt orice bunuri mobile: obiecte şi alte valori, inclusiv valori valutare (valută străină şi monedă naţională în numerar, documente de plată şi valori mobiliare exprimate în valută străină şi monedă naţională), gaze naturale, energie electrică, energie termică, alt fel de energie, precum şi, precum şi mijloacele de transport.

Cuprins:
1. Principii generale de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală

2. Trecerea peste frontiera vamală a mijloacelor băneşti. Unele aspecte comparative cu legislaţia statului român.

Bibliografie:
Acte normative: 1) Codul Vamal Republicii Moldova, nr. 1149 - XIV din
20.07.2000; Monitorul Oficial al RM nr. 160-162/1201 din 23.12.2000 2) Legea Republicii Moldova cu privire la modul de de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, Monitorul Oficial al RM nr. 185-189/1416 din 31.12.2002
Manuale: 1) Ursu Viorica, Oleg Canter, Ion Magu “Schiţe de contribuţie la monografia de drept vamal”. Chişinău 2006.
2) Carmen Mladen „Drept vamal", pag. 54-57
3) Dicţionar de drept vamal pag. 422-421

Cuprins:
Capitolul I Apariţia terorismului (scurt istoric)

Capitolul II Noţiunea, cauzele şi clasificarea terorismului
2.1 Definirea terorismului internaţional
2.2 Caracteristicile terorismului (internaţional)
2.3 Cauzele terorismului
2.4 Clasificarea terorismului

Capitolul III Infracţiunile convenţionale ce apar ca manifestări ale terorismului internaţional
3.1 Istoricul reglementărilor de drept internaţional cu privire la prevenirea şi reprimarea terorismului internaţional
3.2 Infracţiunile comise împotriva persoanelor care se bucură de protecţie internaţională, inclusiv agenţii diplomatici
3.3 Deturnarea ilicită a aeronavelor de la cursa lor normală
3.4 Luarea de ostatici
3.5 Terorismul şi mişcările de eliberare naţională

Capitolul IV Tendinţe de bază ale terorismului internaţional contemporan

Concluzii:
Terorismul internaţional constituie o acţiune reprobabilă indiferent de forma în care el s-a manifestat şi se manifestă prin faptul că rezultatele acestor acţiuni se răsfrâng negativ asupra unor persoane inocente sau chiar state. Terorismul se înscrie ca un fenomen îngrijorător, de natură a aduce elemente de tensiune internaţională. Actele de terorism şi violenţă individuală în forma în care ele se manifestă sunt reprobabile, condamnabile şi trebuie împiedicate. Deturnările, sechestrările sau doborârea de avioane având la bord persoane inocente, răpirea de persoane sau de diplomaţi, luarea de ostatici, asasinatul, folosirea de explozive, distrugerea şi incendierea de edificii, manevrele militare frecvente la graniţele unor state, ameninţarea cu folosirea forţei prin panică, teama şi teroarea, provocate prin actele teroriste, în opinia publică, sunt inadmisibile şi împotriva lor se cer de luat măsuri cât mai drastice şi eficiente.

Bibliografie:
1.Anghel Ion M., Anghel Viorel. Răspunderea în dreptul Internaţional. –Bucureşti: Lumina-Lex, 1998;
2.D. Bindschedler. Reconsidération du droit des conflits armés. Centre Européen de la Dotation Carneigie, Genève, 1969;
3.Creţu Vasile. Dreptul internaţional penal. –Bucureşti: Editura Societăţii Tempus, 1996;
4.Cloşcă Ionel, Ion Suceavă. Drept internaţional umanitar. –Bucureşti: Şansa–SRL, 1992;
5.Grigore Geamănu. Dreptul internaţional şi infracţiunile internaţionale. –Bucureşti: Editura Academiei RSR, 1977;
6.Alexandru Gorbovschii, Semionov Iulian, Zacrâtâe straniţî istorii. - Moscova: Mâsli, 1988;
7.Grigore Geamănu. Drept internaţional public, vol.II. –Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică, 1983;
8.L. Leprince-Rinquet, Le grand Merdier – Ou l’espoir pour demain?. –Paris: Flammarion, 1978;
9.Mitterand François, Politique-2 1977-1981. –Paris: Fayard, 1981;
10.Marţian Niciu. Dreptul internaţional public. –Iaşi: Chemarea, 1993;
11.Ronald Payne. Mossad, istoria secretă. –Bucureşti: Coleseum, 1997;
12.Dominique Pelessy. Sans foi ni loi. / Essai sur le bouleversement des valeurs. –Paris: Fayard, 1995;
13.Maria Mona Pivniceru. Răspunderea penală în dreptul internaţional public. -Bucureşti, 1999;
14.Dumitra Popescu. Drept internaţional public. –Iaşi: Chemarea,
15.Jean-Marie Pontier, Charles Deblash. La Société française, 3-ème édition. -Lyon, 1995;
16.Jacques Soppelsa. Léxique de géopolitique. –Paris: Dalloz, 1998;
17.Gheorghe Arădăvoaice, Laurenţiu Dan Niţă. Terorism, antiterorism: -Oradea: ANTET, 1997;
18.O. Balan. Terorismul - crimă internaţională. –Chişinău: Academia de Poliţie “Ştefan cel Mare”, 1998;
19.I. Blişcenco, N. Jdanov. Terorism v mejdunarodnom prava, Moscova, 1984;
20.Ion Bodunescu. Flagelul terorismului internaţional. –Bucureşti: Editura Militară, 1978;
21.Eric David. Le terrorisme en droit international. // Comunicare în cadrul Colocviului de la Bruxelles, din 1973;
22.Edward Hyams. Terrorist and Terrorism. -Londra, 1975;
23.Brian M. Jenkins. International Terrorism. A new mode of conflict. / International Terrorism and World Security, Londra, 1975;
24.Georges Levasseur. Les aspectes represifs du terrorisme international. –Paris: Pedone, 1977;
25.Jay Mallin. The Terrorisme as a Military Weapon. International Terrorism in the contemporany World. –Londra: Ed. by M.H. Livingston, Gneenwood Press, 1978;
26.Pierre Martens. L’introuvable acte de terrorisme. Reflexions sur la définition et la repression du terrorisme. / Centre de Droit International, Institut de Sociologie, Université de Bruxelles, 1974;
27.Ioan V. Maxim. Terorismul. Cauze, efecte şi măsuri de combatere. Bucurelti: Editura Politică, 1989;
28.Friederich Nacker. Terreur et terrorisme. –Paris: Flammarion, 1976;
29.Albert Parry. Terrorisme from Robespierre to Arafat. -Washington, 1979;
30.A. Sotille. Le terrorisme international. // Recueil des cours de l’Académie de Droit International. -Haga, 1938;
31.Paul Wilkinson. Political terrorism, de Tester and A. Sobel. -Londra, 1974;
32.A. Yonah, A.S. Nanes. Legislative response toterrorisme, Martinus Nijhoff Publishers, 1986;
33.O Balan. Terorismul – flagelul internaţional. // Revista “Legea şi viaţa” nr. 8, 1997;
34.Georges Levasseur. Les crimes contre l’humanité et le problème de leur prescription. // Extrait du Journal du Droit International. –Paris:Ed. Techaiques S.A., nr.2/1966;
35.V.V. Pela. La Cour Penale Internationale et la represion du terrorisme. // Revue de Droit Penal et de Criminologie, nr.4, avril, 1938;
36.Liliana Pungă. Mejdunarodnâi terorizm, Pricinî ego proiavlenia. // Revista “Legea şi viaţa”, nr. 4, 1997;
37. Paul Wilkinson. Terrorisme: Motivations et causes. Comentaire, nr. 53. // Publication du Service Canadien du renseignement du securité, janvier 1995;
38. Gerald Sauhier. La fin du délit politique. // Le Monde, le 12 novembre, 1976;
39.Jean Salman. La convention européenne pour la repression du terrorisme. Un vrai pas en arrière. // Journal des tribunaux, 24 sept., 1977;
40.Relaţii internaţionale. Documente. Noua ordine internaţională, vol.I. –Bucureşti: Editura Politică, 1983;
41.Terrorism in the United States. Terrorist Reesearch and Analitical Center National Security Division, 1993;
42.Terrorism Group Profiles, U.S. Guverment Printing Office, Washington D.C. 20402, 1989;
43.Terrorism in the United States. Terrorist Reesearch and Analitical Center National Security Division, 1994;
44.Guide pour la lutte contre le terrorisme international. -Lyon, octobre, 1995;
45.Materialele Colocviului al 10-lea al O.I.P.C. – INTERPOL, dedicat terorismului internaţional. -Lyon, 17-19 octombrie, 1995;
46.Jurnal oficial al Societăţii Naţiunilor, partea II-a, decembrie 1934;
47.Comsomoliscaia pravda. -Moscova, 24 septembrie, 1997;
48.Comsomoliscaia pravda. -Moscova, 23 decembrie 1997;
49.Revista “Ăho planetî”, nr. 23. -Moscova, 7 iunie, 1997;
50.Revista “Soldhier of fortune”, nr. 1. -Moscova, 1994;
51.Revista americană Newsweek, 20 ianuarie, 1997;
52.Encyclopadia Universalis: Le Monde au présent. -France, 1994;
53.Le Grand Robert de la langue française. Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française. Deuxième édition. Tomme IX. –Paris: Suc-Z, 1992;
54. Grand Larousse Universel, Tome 14.-Paris, 1993;
55. Dicţionar Diplomatic. –Bucureşti: Editura politică, 1979;
56. Dictionaire Petit Larousse. -Paris, 1967;
57. Dicţionar Politic, Editura Politică, Bucureşti, 1975;
58.Dicţionar filozofic, ediţia a 5-a. –Moscova: Politicescaia literatura,1987.

Acte internaţionale:
1.Rezoluţia primei Conferinţe de unificare a dreptului penal adoptată la Varşovia, 1927;
2.Rezoluţia Conferinţei a 2-a de unificare a dreptului penal adoptată la Bruxelles, 1930;
3.Rezoluţia Conferinţei de unificare a dreptului penal adoptată la Paris, 1931;
4.Rezoluţia Conferinţei de unificare a dreptului penal adoptată la Madrid, 1934;
5.Rezoluţia Conferinţei de unificare a dreptului penal adoptată la Copenhaga, 1935;
6.Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea terorismului adoptată la Geneva, la 16 noiembrie 1937;
7.Convenţia pentru înfiinţarea unei Curţi penale internaţionale adoptată la Geneva, 16 noiembrie 1937;
8.Convenţia cu privire la relaţiile diplomatice, adoptată la Viena, 1961;
9.Convenţia privind aviaţia civilă internaţională de la Chicago, din 1944;
10.Convenţia privind infracţiunile şi alte anumite acte ce survin la bordul aeronavelor, semnată la Tokio, la 14 septembrie 1963;
11.Convenţia pentru reprimarea capturării ilicite a aeronavelor, semnată la Haga, la 16 decembrie 1970;
12.Convenţia pentru reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securităţii aviaţiei civile adoptată la Montreal, la 23 septembrie 1971;
13.Convenţia asupra prevenirii şi reprimării infracţiunilor împotriva persoanelor care se bucură de o protecţie internaţională, inclusiv agenţii diplomatici, New-Yorc, 14 decembrie 1973, aprobată prin rezoluţia Adunării Generale 3166/XXVIII;
14. Convenţia internaţională împotriva luării de ostatici adoptată la Adunarea Generală a O.N.U, la New-Yorc, la 17 decembrie 1979, prin Rezoluţia 34/146;
15.Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea actelor de terorism care îmbracă forma delictelor împotriva persoanei, precum şi acţiunile de forţă conexe acestor delicte, dacă aceste acte au o consecinţă internaţională, adoptată la Washington, la 2 februarie 197,1 în Cadrul Organizaţiei Statelor Americane;
16.Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului adoptată la Strasbourg, la 27 ianuarie 1977;
17. Rezoluţia 3034/XXVIII/1972; 40/61/ 1985; Doc. O.N.U. A/C 6/ 418, 2 nov. 1972;
18.Convenţia internaţională împotriva recrutării folosirii, finanţării şi instruirii de mercenari adoptată în cadru ONU, 1989;
19.Convenţia privind securitatea personalului Naţiunilor Unite şi a celui asociat New-Yorc, 1994;
20.Convenţia pentru reprimarea actelor ilicite împotriva siguranţei navigaţiei maritime adoptată la Roma;
21.Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite împotriva siguranţei platformelor fixe situate pe platoul continental adoptată la Roma;
22.Rezoluţia Adunării Generale a ONU, nr. 40/61 din 1985;
23.Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 3034/XXVII din 1972
24.Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 31/102, din 15 decembrie 1976;
25. Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 34/145, din 1979;
26. Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 39/159, din 1984;
27.Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 40/161, din 1 decembrie 1985;
28.Documentul Final al Reuniunii de la Madrid, din 1980;
29.Documentul Final al Reuniunii internaţionale de la Sherm-El-Shekn, Egypt;
30.Planul de Măsuri adoptat la Conferinţa de la Paris, la 31 iulie 1996;
31.Ghidul de luptă contra terorismului internaţional revizuit la al zecelea colocviu, dedicat terorismului internaţional din 17-19 octombrie 1995;
32.Protocolul privind lupta cu actele ilegale de violenţă în aeroporturile care deservesc aviaţia civilă internaţională, din 24 februarie 1988, Montreal;
33.Declaraţia privind măsurile de lichidare a terorismului internaţional aprobată prin rezoluţia a ONU, din 9 decembrie 1994;
34.Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare, adoptată la 3 martie 1980, la Viena;
35.Convenţia privind marcarea substanţelor explozive plastice în scopul descoperirii lor, Montreal, din 1 martie 1991;
36. Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 46/51, din 1991;
37.Declaraţia cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale, adoptată de AG. a ONU la 14 decembrie 1960, prin Rezoluţia nr. 1516/XV;
38.Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 3103/XXVIII;
39.Rezoluţia Adunării Generale a ONU, nr. 3328/XXIX;
40.Protocolul I din 8 iulie 1977 de la Geneva;
41.Proiectul de cod a crimelor împotriva păcii şi securităţii omenirii adoptat la a 48-a Sesiune a Comisiei de Drept Internaţional a ONU, în 1996;
42.Statutul Curţii Penale Internaţionale adoptat la 27 iulie 1998 de Conferinţa Diplomatică a Plenipotenţialelor, în perioada de 15-17 iulie la Roma;

Acte normative:
1.Legea Republicii Moldova cu privire la combaterea terorismului nr. 539-XV, din 12 octombrie 2001, publicată în MO nr. 147-149, din 6 decembrie 2001;
2.Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova 12/55 – XIII de ratificare a Rezoluţiei Adunării Generale a ONU nr. 3166/XXVIII, din 16.07.97.