Introducere:
Lumea modernă a intrat în cel de al treilea mileniu cu o serie întreagă de succese pentru unii şi insuccese pentru alţii şi fiecare motivează faptele sale prin ratio politica sau ratio juris. Ridicate la nivelul relaţiilor interstatale acestea iau forma fie a dreptului internaţional fie a politicii externe ambele fiind componente ale sistemului numit ordinea internaţională care la rândul său este componentă a sistemului Relaţiilor Internaţionale. Dacă relaţiile internaţionale cuprind totalitatea conexiunilor existente în lumea contemporană, atunci ordinea internaţională presupune ideea unei păci mondiale. De aici şi se vede că este actual de studiat minuţios o temă teoretică cu multiple implicaţii practice şi anume ’’Dreptul internaţional şi politica externă’’ – ambele fiind o subsistemă a Raporturilor Internaţionale (RI) şi creând ordinea internaţională implică o sferă destul de largă a problemelor care trebuie examinate. Vom încerca să le abordăm pe acelea referitoare la cazurile de activitate politică şi juridică reale, în unele cazuri se va explica şi activitatea diplomatică chiar de pe poziţii care la unii ar putea trezi suspiciuni .

Sumar:
I.Conceptul Dreptului Internaţional şi Politicii Externe
a)Noţiuni generale
b)Curente filosofice

II.Raporturile internaţionale actuale
a)Codificarea ca semn al Raporturilor Internaţionale actuale
b)Raporturile de forţă în cadrul ONU

III.Subiectele raporturilor internaţionale şi posibilitate lor de a fi subiecte a DI
a)Subiectele Dreptului internaţional
b)Organele de stat împuternicite cu ducerea politicii externe

IV.Regulile obligatorii pentru subiecţii vieţii internaţionale
a)Principiile Dreptului Internaţional Public
b)Regulile de comportament ale persoanelor fizice
c)Jus ad bello şi Jus in bello în Iugoslavia

V.Interferenţe a Dreptului internaţional şi a politicii externe
a)Influenţa Dreptului internaţional asupra politicii externe
b)Influenţa Politicii externe asupra Dreptului internaţional

Încheiere:
Volumul de informaţie analizată ne permite să afirmăm că şi Politica Externă şi Dreptul Internaţional sunt elemente ale sistemului mai mare numit Relaţiile Internaţionale. Politica fiind un domeniu mai mobil stabileşte o serie de sarcini pe care dreptul trebuie să le rezolve pe baza ideii de justiţie, acest fapt nu presupune însă o imobilitate a politicii faţă de sarcinile date dreptului. Ea fixează cerinţele politice la anumite standarde de comportament, pe care dreptul nu numai le întăreşte ci şi le umple cu o argumentare ideologică, devenind chiar el ideologie. Diplomaţia este principalul instrument de influenţă a Politicii Externe asupra Dreptului Internaţional ea se face prin intermediul organelor speciale ale statului îmuternicirile cărora sunt determinate de actele interne şi internaţonale.

Bibliografie:
1. Constantin Lazari.Dreptul internaţional şi politica externă. Administraţia publică 1995 nr.1,pag.58-62.
2. Dumitra Popescu, Adrian Năstase, Florian Coman.Drept Internaţional Public.Casa de editură şi presă “Şansa”-S.R.L. Bucureşti-1994.
G. Avornic, G. Lupu.Teoria generală a dreptului. Chişinău-1997.
3. Gheorghe Cojocaru .Politie externă a Republicii Moldova .Recunoaţterea internaţională ca sursă de legitimare .
4. Grigore Geamănu .Drept internaţional contemporan. Bucureşti –1965.”Editura Didactică şi Pedagogică”.
5. INFOTAG. Молдова может стать полноравным членом Пакта Стабильности. Экономическое обозрение .Логос пресс. С.3.
6. Ion M. Anghel. Dreptul diplomatic şi consular. Editura “Lumina lex”.Bucureşti - 1996.
7. Jurnal de Chişinău din 24 noiembrie 2000 .Tehnologia dezinformării.,pag.3
8. Niciu Ion Marţian.Drept Internaţional Public. Iaşi 1995 V-I
H. Косолапов. Тема 1:Теоретические иследования Международных отношении.МЭМО 1998 №1, с.83-92.
I. Косолапов. Тема 11:Развитие Международных отношений и кодификация международных отношенийюМЭМО 1999 № 10. 105-114.
9. H. Косолапов. Тема 2: Теоретические иследования Международных отношений. МЭМО 1998 №2 с.67-72.
10. H. Косолапов. Тема 7:Субьекты мировой политки и Международных отношений: явления критерии, основы типологии.МЭМО 1998 №12 с. 123-134.
11. H. Косолапов. Тема 8: Анализ внешней политики основные направления иследований. МЭМО 1999 №2, с.77-85.
12. H. Косолапов. Тема 9: Внешняя политика и внешнеполитический процес субьектов Международных отношении.МЭМО 1999 № 3,с. 64-73.
13. H. Косолапов. Тема 12 : Международные отношения и мировое развитие.Мировая экономика и Международные отношения.2000.№2, с. 104-113.
14. H. Косолапов. Тема10: Международные отношения как специфическии тип ощения. МЭМО 1999 № 6. с. 99-107.
15. А. Ижак. Новая система европей ской безопасности и кризис в Косовою
16. Александр Некласса.Конец цивилизации или Зиг заг истории. Знамя №1,1998.
17. Анатолий Андреевич Громыко. Состоится ли тихая революция в ООН ?
18. Вопросы о расширении НАТО как отражение баланса сил в мире.Глобальные тенденции послевоенного общества.
19. Г. Мороозов.Миротворчество и принуждение к миру. Мировая экономика и Международные отношения,1999, №2, с. 60-69.
20. Дмитрий Калак .Молдова стала 142 членом Всемирной Торговой Организаций,опередив Китай и Россию.Экономическое обозрение .Логос пресс.11 мая 2001 №17. с.1 и с.8.
21. Досым Сатпаев. ООН задумалось о своем будущем.
22. И. П. Блищенко, М. М. Солнцева. Мировая политика и международное право. Москва-1989.
23. Левин Д.И. Международное право, внешняя политика и дипломатия. Москва. Международные отношения,1981.
24. Н. Косолапов Тема 6: Теория международных отношений: предмет анализа и предмет теории (Введение в теорию). МЭМО 1998 № 6, с.47-58.
25. Наталия А. Нарочинская. Новый передел мира на пороге третьего тысячелетия.
26. Нина Антонович, Елена Достанко. Ганс Моргентау : Реалистическая теория Международной политики.http://www.cenust.by.ru/journal/2000.1/dostanco.shtml.
27. Олег Барабанов. Мирное разрешение споров: правовые основы. (INTERNET)
28. Политическая система общества (реферат). (INTERNET)
29. С.Магнитов о мошеничестве в структурной политике ООН… Как втором основании несостоят ельности ООН и втором поводе для её самоликвидации. (INTERNET)
30. Ф.И.Кожевников. Учебный курс Международного права. Издательство «Международные отношения». Москва.1964. (INTERNET)
31. Arthur D. Watts. International Law and International Relations:United Kingdom Practice. (INTERNET)
32. Dean Rusk. American Foreign Policy and International Law (INTERNET)
33. Dencho Georgiev . Politics or Rule of Law: Deconstruction and Legitimacy in International Law (INTERNET)
34. Martti Koskenniemi. The Politics of International Law . (INTERNET)
35. Mathias Krafft. L'attitude de la Suisse à l'égard du droit international. (INTERNET)
36. Shirley V. Scott. International Law as Ideology: Theorizing the Relationship between International Law and International Politics. (INTERNET)
37. Ulrich Fastenrath .Relative Normativity in International Law. (INTERNET)
38. Actul final de la Helsinki din 01.08.1975. Tratatele Interanţionale ale Republicii Moldova vol.I, pag.145.
39. Codul de comportament a persoanelor împuternicite cu menţinerea ordini” adoptat de Adunarea generală a ONU în 1979. (INTERNET)
40. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova N 487, 28 mai 1997 (Monitorul Oficial N 43-44, 3 iulie 1997). REGULAMENTUL Ministerului Afacerilor Externe.
41. Lege a Parlamentului Republicii Moldova Privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova N 595-XIV, 24 septembrie 1999(Monitorul Oficial N 24-46, 2 martie 2000)
42. Lege cu privire la interpretarea art.13 al.3 din legea audiovizualului .Monitorul Oficial nr.133-136 din 26 octombrie 2000.
43. Lege cu privire la modificarea legii audiovizualului Monitorul Oficial nr.94-97 din 3 august 2000.
44. Legea cu privire la Guvern,adoptată la 31 mai 1990. Moldova Suverană 7 august 1990.
45. Programul de activitate a Guvernului Republicii Moldova pentru anii 1998-2001.Adoptată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.523,din 4 iunie 1998.(Monitorul Oficial nr.54-55,din 18 iunie 1998), dar a ieşit din vigoare prin Hotărârea Guvernului nr.270 din 08.04.1999.

Cuprins:
1. Libertatea de comunicare;

2. Libertatea de mişcare;

3. Privilegiile de ordin fiscal;

4. Privilegiile de ordin vamal;

5. Dreptul de a arbora drapelul naţional;

6. Facilităţile de şedere;

7. Scutirile de la prestaţiile personale;

8. Scutirea de la obligaţia prevazută de legislaţia privind asigurările sociale;

9. Dreptul la capelă;

Cuprins:
DREPT COMERCIAL – CURS 1
1. Noţiunea, obiectul şi definiţia dreptului comercial
2. Corelaţia dreptului comercial cu alte ramuri ale dreptului
3. Izvoarele dreptului comercial

CURS 2
1. Principiile dreptului comercial
2. Faptele de comerţ
3. Natura juridică a unor acte şi operaţiuni

CURS 3
1. Faptetele de comerţ săvârşite prin intreprindere

CURS 4
1.Faptele de comerţ conexe
(a treia categorie de acte de comerţ)

CURS 5
1. Subiectele de drept comercial- comercianţii -
2. Comercinatul persoană fizică

CURS 6
1.Activitatea desfăşurată de comerciantul persoană fizică

CURS 7
1. Statutul comerciantului

CURS 8
1. Fondul commercial
2. Delimitarea noţiunii de fond de comerţ de alte noţiuni

CURS 9
1. Acte juridice privind fondul de comerţ

CURS 10
1. Capitalul social şi patrimoniul societăţii

CURS 11
1. Etapele de constituire

CURS 12
1. Funcţionarea societăţiilor comerciale

CURS 13
1. Încetarea funcţiei de administraţie

CURS 14
1. Societatea pe acţiuni

CURS 15
1. Societatea cu răspundere limitată

CURS 16
1. Anatocismul

INTRODUCERE:
Trecerea la economia de piaţă în Republica Moldova a generat mari schimbări în toate sferele vieţii sociale: crearea noilor unităţi economice, modificarea organelor statale, adoptarea Noului cod civil. Dezvoltarea normală a vieţii sociale necesită respectarea normelor de conduită.
Odată cu. procesul de restructurare, s-au produs schimbări esenţiale şi în societate, a început să se acorde o mai mare atenţie drepturilor omului, s-a aderat la unele convenţii internaţionale. La fel s-a pus accent important şi pe proprietate în noile ei forme recunoscute şi ocrotite atât prin legea fundamentală cît şi prin alte legi speciale.

CUPRINS:
CAPITOLUL I. Drepturile patrimoniale supuse înregistrării.
1. Documentele de drept ce servesc drept temei pentru înregistrarea drepturilor.
2. Modalităţile înregistrării drepturilor în registrul bunurilor imobile.

CAPITOLUL II. Contractele civile ce servesc temei de înregistrare a drepturilor.
1. Contractul de vânzare - cumpărare.
2. Contractul de ipotecă.
3. Contractul de superficie.

CAPITOLUL III. Alte documente de drept ce servesc temei pentru înregistrarea drepturilor.
1. Certificatul de proprietar eliberat în urma succesiunii.
2. Hotărârea instanţei de judecată.
3. Documentele tehnico – juridice ce servesc temei pentru înregistrarea drepturilor.

CONCLUZII:
În concluzie, referitor la această lucrare, pot să spun că în prezent nu putem vorbi despre un sistem cadastral bine realizat, pentru că legislaţia nu se respectă conform normelor de drept, o lege vine în contradicţie cu alta, astfel, apar mari probleme la Oficiile Cadastrale Teritoriale, mai ales la registrator, când este vorba de documentele de drept ce servesc temei pentru înregistrarea drepturilor.

BIBLIOGRAFIE :
ACTE NORMATIVE:
1. Codul civil adoptat prin Legea Republicii Moldova nr. 1107-XV din 6 iunie
2002.
2. Legea cadastrului bunurilor imobile nr. . 1543-XIII din 25 februarie 1998.
3. Legea Republicii Moldova "cu privire la proprietate" nr. 459 din 1991, MO nr. 1, 1991.
4. Codul funciar al Republicii Moldova.
5. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova "despre aprobarea Regulamentului privind autorizarea funcţionării şi schimbării destinaţiei construcţiilor şi amenajărilor" nr. 306 din 30 martie 2000.
6. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova "despre aprobarea Regulamentului privind construcţia locuinţelor proprietate privată" nr. 623 din 2 iulie 1999.
MONOGRAFII:
1. Ala Climova, Inga Grecu-StăviIă. "În ajutorul registratorului oficiului cadastral teritorial" Chişinău, 2001.
2. Andrei Bloşenco. "Drept civil. Partea specială, note de curs."CARTDIDACT, 2003.
3. Igor Trofnnov. "Dreptul contractelor. Partea generală." Chişinău, 2002Sergiu Baeş. "Drept civil. Drept de proprietate." Chişinău, 1995.
4. Eugenia Cojocari. "Drept civil. Drepturile reale." Chişinău, 2003.
5. Mircea Miclea. "Mic lexicon de cadastru şi carte funciară" ALL BECK, 2000.
6. Dumitru Macovei, Marius Sebastian Striblea. "Drept civil. Contracte. Succesiuni." JUNIMEA, Iaşi, 2000.
7. Chibac G., Chiriac A. Curs succint de prelegeri la drept civil, Chişinău, 1997
8. Liviu Stănciulescu. "Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni." ALL BECK, 2002.
9. Filipescu I. P. Dreptul civil :Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale, Bucureşti, 1993

Introducere:
Acum citeva zile s-a intimplat un eveniment de o importanta deosebita - lansarea initiativei prezidentiale privind proiectul Legii cu privire la documentul electronic si semnatura digitala -, care ar putea "revolutiona" activitatea agentilor economici din Republica Moldova. Pentru a va convinge de acest lucru, este suficient sa spunem ca, in urma adoptarii si implementarii acestei legi, vor fi simplificate la maxim relatiile dintre agentii economici si partenerii lor de peste hotare si relatiile businessmanilor cu organele fiscale.

Planul:
1. Aparitia legii cu privire la documentul electronic si semnatura digitala in Moldova

2. Notiuni

3. Modul de utilizare a documentelor de plata electronice

4. Circulatia documentelor de plata electronice

5. Modul de stocare, pastrare si distrugere a documentelor de plata electronice

6. Cerinte functionale

Literatura:
http://www.deeplace.md/rom/laws/

www.afaceri.net

www.mcti.ro

INTRODUCERE:
Lucrare de faţă vom încerca să abordăm o modalitate relativ nouă de dobîndire a dreptului de proprietate pentru Republica Moldova, şi anume -uzucapiunea.
Codul civil vechi nu prevedea uzucapiunea ca mod de dobîndire a dreptului de proprietate. Considerăm binevenită introducerea uzucapiunii în Codul Civil actul, deoarece schimbările economice, progresul tehnico-ştiinţific, schimbarea mentalităţii populaţiei cereau anumite schimbări în acest sens. Vom încerca să vedem din punct de vedere moral cît este de corect de a dobîndi un drept de proprietate prin uzucapiune.

Planul:
Capitolul 1. Uzucapiunea ca mod de dobîndire a dreptuluide proprietate
1.1 Justificarea uzucapiunii
1.2 Bunurile ce se pot uzucapa

Capitolul 2. Condiţiile necesare dobîndirii dreptului de proprietate prin uzucapiune
2.1 Posesia de bună-credinţă a bunului
2.2 Posesiunea trebuie să fie utilă
2.2.1 Posesiunea trebuie să fie continuă
2.2.2 Posesiunea trebuie să fie paşnică
2.2.3 Posesiunea trebuie să fie publică
2.2.4 Posesiunea nu trebuie să fie precară

Capitolul 3. întreruperea prescripţiei achizitive
3.1 Suspendarea prescripţiei achizitive
3.2 Efectele uzucapiunii

Capitolul 4. Modurile de calcul şi de atribuire a uzucapiunii
4.1 Modul de calcul al timpului cerut pentru împlinirea prescripţiei achizitive
4.2 Modul de atribuire a proprietăţii dobândite prin uzucapiune

Incheiere:
Uzucapiunea este o modalitate de dobândire a dreptului de proprietate relativ
nouă, introdusă şi reglementată de noul Cod civil din 06.06.2002; în alte state
existînd de ceva timp.
Uzucapiunea îndeplineşte funcţia de clarificare a unor situaţii juridice,
deoarece, având ca efect naşterea dreptului de proprietate al posesorului,
transformă o aparenţă îndelungată într-un raport juridic cert şi indiscutabil.
Prin urmare, interesul social cere ca posesiunea îndelungată să aibă drept efect
atribuirea către posesor a proprietăţii.

Introducere:
Proprietatea , a[s]precierea ei , reglementarea modurilor de dobindire a dreptului de proprietate au fost întotdeauna in sfera atenţiei stabilirii unor relaţii economice .
Azi, aceasta tema este tot mai solicitata , ori in ultimii 10 ani s-a schimbat radical atit calificativul proprietăţii , cit si modurile de dobindire a dreptului de proprietate .In acest aspect este justificata alegerea temei respective .Ea este subiectul de interes in cele mai diferite cazuri de dobindire a dreptului de proprietate .In acest domeniu sunt probabil cele mai multe contradicţii in compararea dobindirii dreptului de proprietate in sistemul social precedent si cel actual.

Planul:
1. Consideraţii generale
• Istoricul
• Noţiunea
• Clasificarea

2.Enumerarea si caracteristica generala a modurilor de dobindire a dreptului de proprietate.

3. UzucapiuneafPrescriptia achizitiva

4. Accesiunea -ca mod de dobindire a dreptului de proprietate.

5. Modurile derivate de dobindire a dreptului de proprietate.

Concluzii:
Din cele cercetate pot fi generalizate următoarele concluzii:
In orice sistem social se impune imperios nu numai aprecierea proprietăţii. Din considerente juridice in dirijarea proceselor social economice de o importanta majora devine reglementarea modurilor de dobindire a dreptului de proprietate .
Transformarea relaţiilor de proprietate ca element de baza a societăţii este una din direcţiile principale in realizarea reformelor economice.

Cuprins:
1. Dreptul roman
2. Definitii ale dreptului
3. Drept public - Drept privat .Criterii de diviziune
4. Drept intern-Drept international
5. Ramuri de drept specifice dreptului privat si ramuri de drept specifice dreptului public
6. Importanta impartirii dreptului in public si privat.
7. Bibilografie selectiva

Bibliografie selectiva:
Teoria generala a dreptului Nicolae Popa

Drept international public Grigore Geamanu

Tratat de drept administrativ Antonie Iorgovan

Tratata de drept administrativ Paul Negulescu

Drept privat roman Emil Molcut

Introducere:
Căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată potrivit dispoziţiilor legale, cu scopul de a întemeia o familie şi reglementată de normele imperative ale legii.
Pentru a produce efecte căsătoria urmează a fi încheiată cu respectarea cerinţelor legale determinate drept condiţiile încheierii căsătoriei. Însă în unele cazuri căsătoria totuşi nu poate fi încheiată cu toate că sunt respectate condiţiile de fond, şi anume, cînd sunt prezente impedimente la căsătorie.

Plan:

1. Noţiuni generale privind nulitatea căsătoriei
2. Felurile, temeiurile şi efectele declarării nulităţii căsătoriei

Încheiere:
Nulitatea căsătoriei reprezintă, în primul rînd o sancţiune morală pentru cazurile încheierii căsătoriei cu nerespectarea condiţiilor legale, deoarece analizînd temeiurile declarării nulităţii căsătoriei, observăm că ele încalcă regulile morale de convieţuire.

Bibliografia:
1. Codul familiei al Republicii Moldovai din 26.10.2000;
2. Ştefan Cocoşi, “Dreptul familiei”, Vol. I, Lumina Lex, 2001
3. Ion P. Filipescu, “Tratat de dreptul familiei”, All Back, 1998
4. Lilia Mărgineanu, Gabriel Mărgineanu, “Dreptul familiei”, Chişinău 2002
5. В. Пынзарь, В. Шляхтицкий, «Семейное право», Кишинев, 2002

Introducere:
Redactarea unei lucrări , a cărei temă principală o constituie infracţiunile de obicei, poate constitui la prima vedere o decizie uşor surprinzătoare , fiind lipsită , e drept , de senzaţionalul specific altor teme din sfera dreptului penal , dar şi o adevărată provocare , dacă privim prin prisma faptului că lucrările şi articolele publicate în literatura de specialitate , pe această temă , nu sunt deloc numeroase , iar practica judiciară , în cazul unora dintre infracţiunile de obicei , este extrem de săracă , sugerând , la prima vedere , faptul că aceste infracţiuni nu se săvârşesc într-un număr ridicat.

Cuprins:
Capitolul I : De ce infracţiunile de obicei ?
Scurtă prezentare a argumentelor care justifică elaborarea şi susţinerea acestei lucrări

Capitolul II : Consideraţii generale cu privire la infracţiunile de obicei
Secţiunea I : Noţiuni introductive – scurtă caracterizare a infracţiunilor de obicei
Secţiunea a II-a : Referinţe istorice şi elemente de drept comparat
a). Evoluţia în timp a reglementărilor cu privire la infracţiunile de obicei

Capitolul III : Aspecte comune infracţiunilor de obicei
Secţiunea I : Obiectul infracţiunilor de obicei
Secţiunea a II-a : Subiecţii infracţiunilor de obicei
Secţiunea a III-a : Latura obiectivă
Secţiunea a IV-a : Latura subiectivă
Secţiunea a V-a : Forme. Modalităţi. Sancţiuni.

Capitolul IV- Infracţiunile de obicei privite în special
Secţiunea I : CERŞETORIA
Secţiunea a II-a : Vagabondajul
Secţiunea a III-a : Jocul de noroc
Secţiunea a IV-a: Prostituţia

Capitolul V : Proxenetismul – formă de sclavie şi de favorizare a fenomenului prostituţiei

Capitolul VI :Analiza infracţiunii de lipsire de libertate in mod ilegal
1.Consideraţii generale
2.Condiţii preexistente
3.Conţinutul constitutiv al infracţiunii
4.Forme. Modalităţi. Sancţiuni.

Introducere:
Criminalitatea in serie a preocupat de multă vreme funcţionarul public numit poliţist si opinia publică atunci cand Poliţia a spus pe faţă ca e vorba de un “criminal in serie”. Dar ce e un criminal in serie? Din punctul de vedere al omului obişnuit, al “cetăţeanului “de pe stradă, un criminal este o persoană care a ucis o altă persoană folosind mijloace foarte crude care au dus la moartea acesteia.Criminalul in serie provoacă mai multe astfel de crime folosind aceleaşi mijloace crude aproape de fiecare dată, uneori lăsand si cate un indiciu la locul faptei.Nu voi incerca sa definesc ştiinţific noţiunea de “criminal in serie”.Doar numele este deajuns pentru ca orice persoană sa-şi dea seama ce poate fi un criminal de serie.

Cuprins:
1.Caracteristici ale criminalului în serie
2.Jack “Spintecătorul”
3.Andrei CIKATILO
4.CHARLES MANSON&Co

Bibliografie:
Ion Bodunescu: “Flagelul terorismului internaţional”, Editura militară 1978
Freda Adler, Gerhard O.W.Mueller, William S. Laufer: “Criminal Justice:The Core”, McGraw Hill 1996
Patrick R.Anderson, Donald J. Newman :”Introduction to Criminal Justice”, McGraw Hill 1993
Brian Lane& Wilfred Gregg:”Enciclopedia ucigaşilor în serie”, RAO 1996

Introducere:
La începutul anului 2002 Guvernul Republicii Moldova s-a confruntat cu problema imperativă a achitării celei mai mari părţi din datoria externă acumulată la zi. Plăţile datoriei externe la principal şi de dobândă în mărime totală de peste 160 milioane dolari SUA, constituind aproape 75% din veniturile estimate ale bugetului de stat, au ajuns la scadenţă

Cuprins:
Capitolul 1. Noţiuni de bază privind datoria de stat
1.1. Noţiunile de bază ale teoriei datoriei de stat
1.2. Schemele restructurării aplicate în practica internaţională
1.3. Datoria publică externă
1.4. Clasificarea împrumuturilor externe
1.5. Datoria publică. Determinarea gradului de îndatorare a statului

Capitolul 2. Datoria de stat a Republicii Moldova
2.1 Volumul datoriei naţionale externe
2.2 Creşterea datoriei de stat
2.3 Consecinţele creşterii datoriei externe
2.4. Volumul şi structura serviciului datoriei în următorii ani

Capitolul 3. Modalităţi de bază ale depăşirii crizei de îndatorare

Concluzii:
Datoria naţională constituie una din principalele probleme ale politicii macroeconomice. Soluţionarea acesteia are o mare importanţă pentru economia ţări i şi pentru securitatea ei. In prezent, R.M. se confruntă cu două probleme macroeconomice esenţiale: creşterea PIB-ului şi menţinerea nivelului datoriei externe în limite rezonabile. Strategia dezvoltării până în 2005 demonstrează clar că Republica Moldova, asemenea celor mai multe ţări cu economie în tranziţie, nu se poate descurca fără împrumuturi externe, precum şi interne.

Bibliografie:
1. Legea R.M. „Privind datoria de stat şi garanţiile de stat" nr. 943-X1U din 18 iulie 1996.
2. Buletin statistic de informare publică nr 1, februarie 2002.
3. Notă explicativă la proiectul bugetului pe anul 2002 şi estimările pe anii 2003-2004. Chişinău, septembrie, 2001.
4. „Perspective de dezvoltare: Moldova 2002”. Chişinău 2003.
5. „Vneşneaia zadoljnosti Moldovî” / Banki i Finansî 2001 Nr. 10
6. Batişev Ruslan
„Metodele de bază ale depăşirii crizei de îndatorare” // Economica 2004, nr. 3.
7. Bechet Vera
„Economia naţională 2004: preconizări şi realizări” // Fin-Consultant 2005 Nr.3.
8. Durleşteanu M.
„Restructurarea datoriei externe în funcţie de evoluţia relaţiilor eu FMI şi BM”. (Profit nr.l, ianuarie-februarie 2002).
9. Leonte Doina, Cioponea Mariana-Cristina
“Finanţe publice: note de curs”. Bucureşti 1999.
10. Manolescu Gh.
„Buget: abordare economică şi financiară”. Editura Economică 1997.
11. Patraş Mihai
“Împrumuturile publice ale Republicii Moldova: evoluţie, eficienţă, necessitate şi posibilitate” // Administrarea publică 2003. Nr.1
12. Petrova T.
“Sistemul de gestionare a datoriei de stat: informaţie express” Chişinău 2003,
13. Văcărel Iulian
“Finanţe publice”. Bucureşti 1992.
14. Vavlilov A.
„Prinţipî gosudarstvenoi dolgovei politiki” / Voprosî ekanomiki 2001. Nr.8

Cuprins:
Capitolul I. Consideratii generale
Organizarea Curtii Internationale de Justitie

Capitolul III. Regulile materiale si regulile procedurale
3.1. Apele interioare, baile istorice, golfurile
3.2 Afacerea delimitarii platoului continental dintre Jamahiria Araba Libiana si Malta
3.7. Jurisdictia Curtii si competenta judecatorilor internationali

Capitolul IV. Concluzii si analize de spete
Afacerea Canalului Corfu.Marea Britanie versus Albania

CONCLUZII:
Forta realizarii jurisdictionale a dreptului marii a cunoscut o evolutie fara precedent in celelalte domenii ale dreptului international public. Rolul necontestat si influenta covarsitoare ale jurisprudentei Curtii Internationale de Justitie de la Haga in aceasta materie dar si interesele in crestere ale statelor in privinta reglementarii si recunoasterii tuturor revendicarilor maritime in temeiul noului drept al marii, demonstrate in prezenta lucrare, pun intr-o perspectiva total noua pentru dreptul international rolul reglementarii jurisdictionale a diferendelor: daca, in mod traditional, jurisdictiile internationale au, fata de tiparele dreptului intern, un rol limitat si secundar in ansamblul ordinii publice internationale, in noul drept al marii pozitia Curtii Internationale de Justitie de la Haga, sustinuta si de atitudinea favorabila a statelor, chiar litigante, este aceea de garant al aplicarii normelor juridic

INTRODUCERE:
Situatia drepturilor omului in Romania a inregistrat in ultimii ani o evolutie demna de remarcat atat in ceea ce priveste elaborarea si adoptarea unor noi proiecte de acte normative, cat si in ceea ce priveste transpunerea practica a dispozitiilor legale in vigoare.
Gravitatea violarilor drepturilor omului obliga insa la o cunoastere extinsa la nivelul intregii populatii, profunda, a normelor imperative in domeniu, asa incat forta coercitiva a statului, sesizat cu situatii de natura celor mentionate, sa poata fi exercitata prin organele sale cu atributii specifice.

Cuprins:
I. DREPTURILE OMULUI - generalitati
1. Institutia drepturilor omului
2. Generatiile drepturilor omului
3. Instrumentele juridice folosite in plan international pentru promovarea drepturilor omului
4. Specific national in domeniul protectiei drepturilor omului
4.1. Scurt istoric
4.2. Integrare in ordinea juridica internationala

II. JURISDICTIA EUROPEANA ANTERIOARA PROTOCOLULUI NR 11
1. Conventia Europeana a Drepturilor Omului din 1950
2. Evolutia anterioara
3. Perioada de tranzitie catre noua Curte Europeana a Drepturilor Omului

III. CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
A.Ce este Curtea Europeana a Drepturilor Omului?
B. Protocolul nr 11 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului
1. Sistemul de organizare al Curtii
2. Structura acesteia
3. Functionarea Curtii
4. Procedura in fata Curtii
1.4. Reguli generale
1.5. Procedura de examinare a admisibilitatii
1.6. Procedura referitoare la fond
1.7. Audierea
1.8. Procedura in fata Marii Camere
5. Hotararile Curtii
6. Avizele consultative

IV. DIN JURISPRUDENTA CURTII
1. Importanta
2. Studii de caz

CONCLUZII:
In conformitate cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, idealul fiintei umane libere nu poate fi realizat decat daca se creeaza conditii care sa permita fiecaruia sa se bucure de drepturile sale economice, sociale si culturale, ca si de drepturile civile si politice.
S-a statuat juridic, la nivelul normelor internationale, obligatia morala a statelor de a promova respectarea universala si efectiva a drepturilor si libertatilor omului.

BIBLIOGRAFIE:
• Convetia pentru apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, amendata prin Protocolul nr 11, intrata in vigoare la 1 noiembrie 1998.
• Regulamentul Curtii 4 noiembrie 1998
– revista ,,Drepturile omului’’ anul IX nr. 1/1999.
• Protocolul nr. 11 la Conventia de Aparare a Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.
- revista ,,Drepturile Omului’’ anul IV nr. 2/1994
• Raportul explicativ la Protocolul nr.11 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului .
- revista ,,Drepturile Omului” anul IV nr. 2/1994
• Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata si proclamata de Adunarea Generala a ONU prin rezolutia 217 A (III) din 10 decembrie 1948
• Pactul international cu privire la Drepturile Economice, Sociale si Culturale adoptat si deschis spre semnare de Adunarea generala a Natiunilor Unite la 16 dec. 1966 prin Rezolutia 2200 A (XXI).
• Decretul nr. 212 publicat de ,,Buletinul Oficial al Romaniei’’ partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974.
• Pactul international cu privire la Drepturile Civile si Politice; adoptat si deschis spre semnare de Adunarea generala a Natiunilor Unite la 16 decembrie 1966, intrat in vigoare la 23 martie 1976.
• Comentariu general nr. 23(50) (art. 27) adoptat de Comitet la cea de-a 1314 sedinta a sa (a cincizecea sesiune) 6 aprilie 1994.
• Protocolul facultativ la pactul international cu privire la drepturile civile si politice. Adoptat deschis spre semnare de Adunarea generala a Natiunilor Unite prin Rezolutia 2200 (XXI) din 16 decembrie1966.
• Lege nr. 39 publicata in ,,Monitorul Oficial al Romaniei”, partea I, nr. 193 din 30 iunie 1993 de ratificare a Protocolului la 28 iunie1993,.
• Al doilea protocol facultativ la pactul international cu privire la drepturile civile si politice, vazand obolire pedepsei cu moartea : adoptat pe rezolutie a Adunarii generale a ONU in cea de-a 44-a sesiune a acesteia, la 15 decembrie 1989.
• Legea nr.7 publicata in ,,Monitorul Oficial al Romaniei” partea I, nr. 18 din 26 ianuarie 1991 de ratificare a Protocolului la 25 ianuarie 1991.
• Statutul Consiliului Europei semnat la Londra in 5 mai 1949, intrat in vigoare la 3 august 1949, modificat prin procesele verbale ale Secretarului general al Consiliului Europei.
• Legea nr. 64 din 4 octombrie 1993, publicata in ,,Monitorul Oficial“ nr. 238 din 4 octombrie 1993 de ratificare a Statutului.
• Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa – Bucuresti 1975
• Legea nr. 30 din 18 mai 1994, publicata in ,,Monitorul Oficil” nr. 135 din 31 mai 1994 de ratificare a Conventiei si Protocoalelor sale aditionale.
• Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale: adoptat la Paris la 20 martie 1952, intrat in vigoare la 18 mai 1954.
• Legea nr. 30 din 18 mai 1994, publicata in ,,Monitorul Oficial”, Partea I nr. 35 din 31 mai 1994 de ratificare a Protocolului.
• Protocolul nr 4 la Conventie, incheiat la Strasbourg la 16 aprilie 1983.
• Protocolul nr 6 la Conventie, incheiat la Strasbourg la 28 aprilie 1983.
• Protocolul nr 7 la Convetie, incheiat la Strasbourg la 22 noiembrie 1984.
• Convetia Culturala Europeana, adoptata la Paris la 19 decembrie 1954.
• Legea nr. 77/dec 1991 publicata in ,,Monitorul Oficial”, Partea I nr. 258 din 20 dec 1991 de aderare a Romaniei la Convetie.
• Carta Sociala Europeana revizuita adoptata la Strasbourg la 3 mai 1996.
• Legea nr. 74 din 3 mai 1999, publicata in ,,Monitorul Oficial”, Partea I nr. 193 din 4 mai 1999 de ratificare a Cartei.

*
• dr. Radu Demetrescu ,,Traditii ale Drepturilor omului, in Romania”
• dr. Radu Demetrescu ,,Drepturile omului, dezvoltare, democratie in dezbaterea Conferintei Mondiale a Drepturilor Omului si Forumului ONG – Viena 1993
• Victor Dan Zlatescu, Irina Moroianu Zlatescu ,,Drepturile omului in actiune” – IRDO, Bucuresti 1994
• Vincent Berger ,,Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului” – IRDO, Bucuresti 1998
• Irina Moroianu Zlatescu, Emil Marinache, Rodica Serbanescu, Ion Oancea - ,,Principalele instrumente internationale privind drepturile omului la care Romania este parte” , IRDO, Bucuresti 1999:
– vol I – Instrumente universale;
– vol II – Instrumente regionale.
• Nicolae Ecobescu, Anda Filip, Nicolae Micu (IRSI) si Mirella Hageopol, Mariana Nitelea, Sandra Ecobescu (CID- CE) - ,,Manualul Consiliului Europei” – Centrul de Informare si Documentare al Consiliului Europei la Bucuresti, Bucuresti 1999
• Dr Ion Diaconu ,,Drepturile omului” – IRDO, Bucuresti, 1993
• Horia Diaconescu - ,,Violenta si efectele sale in dreptul roman” , Editura AIUS, Craiova 1995
• Victor Luncan, Victor Duculescu ,,Drepturile omului – studiu introductiv, culegere de documente internationale si acte normative de drept intern” – Partea I si II, LUMINA LEX, 1993
• Radu Economu - ,,1931: O Charta a libertatilor” – in ,,Magazin istoric”, anul XV, nr 10, oct 1986
• Marin Voicu – Prefata la ,,Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului” – prima editie in limba romana, 1997, IRDO, Bucuresti
• Prof univ dr Tanner Beygo - ,,Spre o Curte Europeana unica a Drepturilor Omului” – revista ,,Drepturilor omului”, anul V, nr 3/1995
• Vincent Berger – prefata la ,,Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului”, IRDO, Bucuresti, 1997
• ,,Drepturile omului”, revista editata de IRDO, anii: V, VI, VII, VIII, IX.
• http://www.dhcour.coe.fr/
• http://europa.eu.int/abc/rights_fr.htm
• http://europa.eu.int/celex/htm/celex_fr.htm

INTRODUCERE :
Adoptarea la 27 august 1991 a Declaraţiei de independenţă a consfinţit apariţia pe harta lumii a unui nou stat independent – Republica Moldova. Ca rezultat al prăbuşirii imperiului sovietic s-au ivit premisele necesare pentru transformarea societăţii noastre dintr-o societate dominantă de un regim totalitar şi subordonată voinţei unui singur partid, într-o societate democratică, organizată de principiile pluripartidismului.

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE
§ 1. Scurt istoric privind evoluţia instituţiei jurisdicţiei constituţionale
§ 2. Noţiunea, locul şi rolul jurisdicţiei constituţionale în statul de drept
§ 3. Deosebirea dintre modelul european de exercitare a jurisdicţiei constituţionale şi cel american

CAPITOLUL II. EXERCITAREA JURISDICŢIEI CONSTITUŢIONALE – ANALIZA JURIDICĂ COMPARATIVĂ
§ 1. Organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale
§ 2. Statutul judecătorilor Curţii Constituţionale
§ 3. Atribuţiile Curţii Constituţionale

CAPITOLUL III CURTEA CONSTITUŢIONALĂ ŞI STATUL DE DREPT.
§1. Asigurarea supremaţiei constituţiei
§2. Asigurarea responsabilităţii statului faţă de cetăţean
§3. Asigurarea separaţiei ramurilor puterii de stat

ÎNCHEIERE:
Cercetând această importantă autoritate de jurisdicţie constituţională – Curtea Constituţională a Republicii Moldova ne-am străduit să conturăm în cadrul prezentei teze de licenţă o expunere analitică cît mai completă şi obiectivă a aspectelor teoretice şi practice prin faptul că prin această linie de idei să formulăm concluziile investigaţiilor efectuate:
- În plan doctrinar-teoretic am analizat opiniile exprimate în doctrina de specialitate, expunându-ne punctul de vedere asupra lor.
- În plan normativ-legislativ propunem următoarele modificări şi completări a legislaţiei în vigoare:

BIBLIOGRAFIE:
Acte normative internaţionale:
1. “Declaraţia Universală a Drepturilor Omului” adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. la 10 decembrie 1948;
2. “Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice” adoptat de Adunarea Generală a O.N.U. 1996;
3. “Convenţia Europeană pentru apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului” adoptată de Consiliul European la 4 noiembrie 1950.
Acte normative naţionale:
4. “Constituţia Republicii Moldova” din 29 iulie 1994 MO nr.1 1994;
5. “Legea RM cu privire la Curtea Constituţională”, nr.317/XIII din 13.12.94 MO nr.8 1995;
6. “Codul Jurisdicţiei Constituţionale” nr. 502/XIII din 16.06.95 MO nr.53,54 1995
7. H. Spenser “Individul împotriva statului” Bucureşti Ed. “Cultura Naţională” 1924
8. Jean Beaute “Sir Edward Coke. Ses idees politiques et constitutionneles” Paris PUF 1975
9. L. Favoreu “Les cours constitutionnelles” Paris PUF 1992
10. D. Rousseau “La justice constitutionnelle en Europe” Paris Montchrestien 1992
11. P. Bon, J.Miranda “La justice constitutionnelle au Portugal” Paris Economica 1989
12. J. Barthelemy, P.Duez “Traite de droit constitutionnel” Paris Ed. Dalloz 1933 10.S.Peyrey – Pistouley “La Cour constitutionnelle et le controle de la constitutionnalite des lois en Autriche” Paris “Economica” 1993
13. J. Lambert “Le systeme politique de l’Amerique Latine” Paris PUF 1987
14. Gerard Conac “Les cours Supremes en Afrique” Paris “Economica” 1989 vol.II
15. Victor Popa “Dreptul public” Chişinău 1998
16. H. Ioan Muraru, Mihai Constantinescu “Studii constituţionale” Ed. Actemi” Bucureşti 1995
17. Vasile Gionea, Pavel Nicolae “Curs de drept constituţional” Ed. “Sceiul” Bucureşti 1996
18. Hans Kelsen “Theorie pure du droit” Paris “Dalloz” 1962
19. Genoveva Vrabie “Organizarea politico-etatică a României” Ed. “Virginia” 1995 IS. Iorgovan A. “Drept constituţional şi instituţii politice” Ed. “Galeriile Calderon” Bucureşti 1994
20. M. Constantinescu, I. Deleanu “Constituţia României comentată şi adnotată” Ed. Regia autonomă MO Bucureşti 1992
21. Cristian Ionescu “Drept Constituţional şi instituţii politice” Lumina Lex Bucureşti 1997 vol.I, II
22. N. Popa “Teoria generală a dreptului” Bucureşti 1992
23. E. Kant “Cririca raţiunii pure” Ed. Ştiinţifica. Bucureşti 1969
24. J. Gicquel “Droit constitutinnel et institutions politiques” Ed. Montchreistien Paris 1989
25. T. Drăganu “Drept constituţional şi instituţii politice” Universitatea ecologică “Dimitrie Cantemir”, Târgu Mureş 1993
26. Legea RM “Pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului” nr.797-XIII din 2 aprilie 1996;
27. V.Duculescu “Drept constituţional comparat”, Lumina Lex Bucureşti 1996;
28. V.M. Ivanov “Конституционное право зарубежных стран” Litera Chişinău – Odesa 2001;
29. A. Arseni “Jurisdicţia Constituţională a Republicii Moldova” Chişinău 2000.

Practica judiciară:
30. “Culegere de hotărâri şi decizii”, Republica Moldova, Curtea Constituţională 1995-2000.

Periodice:
31. “Legea şi viaţa” iulie 1999-2000;
32. “Juristul” iulie – septembrie 2000;
33. “Dreptul” aprilie 2002;
34. “Moldova Suverană” ianuarie – aprilie 2002

INTRODUCERE:
Criminalitatea printre rândurile minorilor a trezit totdeauna un interes sporit faţă de acest fenomen social. Aceasta se explică prin faptul că tânăra generaţie este rezerva umanităţii, de ea depinde prelungirea dezvoltării întregii societăţi. Însă infracţiunile săvârşite de minori dă dovadă că acestea se caracterizează printr-o socializare negativă, printr-o educaţie nesatisfăcătoare şi deci integrarea acestora în viaţa societăţii ridică o mulţime de probleme. Mai mult ca atât criminalitatea minorilor este un indicator a degradării unei societăţi.

CUPRINS:
CAPITOLUL I. NOŢIUNEA ŞI CONCEPUTUL CRIMINALITĂŢII MINORILOR.
Secţiunea 1.1. Noţiuni generale ale criminalităţii minorilor
Secţiunea 1.2. Trăsăturile personalităţii infractorului minor.

CAPITOLUL II. FACTORII CE CONTRIBUIE LA FORMAREA PERSONALITĂŢII INFRACTORULUI MINOR.
Secţiunea 2.1. Factorii socio-culturali.
Secţiunea 2.2. Factorii psihici (temperamentul, aptitudinile şi caracterul).

CAPITOLUL III. ANALIZA CRIMINOLOGICĂ A CRIMINALITĂŢII MINORILOR.
Secţiunea 3.1. Dinamica şi structura criminalităţii minorilor.

CAPITOLUL IV. MĂSURILE DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A CRIMINALITĂŢII MINORILOR.
Secţiunea 4.1. Măsurile de prevenire şi combatere a criminalităţii minorilor în plan naţional.
Secţiunea 4.2. Măsurile de prevenire şi combatere a criminalităţii minorilor în plan internaţional.

CONCLUZII:
Pe parcursul studierii problemei criminalităţii minorilor am ajuns la următoarele concluzii:
Minorul delincvent este o personalitate dezarmonică, dezechilibrată, rău formată, dar nu este un om pierdut; există în el încă sau pot fi create premise pentru restructurarea personalităţii, pentru recuperarea sa.

BIBLIOGRAFIE:
1. Алексеев А. И. Криминология. – Москва: Щит-М, 1998.
2. Amza Tudor. Criminologie. – Bucureşti: Lumina-Lex, 1998.
3. Brezeanu Ortomsa. Minorul şi legea penală. – Bucureşti: Editura All Beck, 1998.
4. Bujor Valeriu, Ţaranu Daniela. Deviantologie. – Chişinău, 2002.
5. Banciu Dan, Rădulescu Sorin. Introducere în sociologia delincvenţei juvenile. – Bucureşti: Editura medicală, 1990.
6. Bârgău Mihai. Rolul poliţiei în prevenirea activităţilor delictuale a minorilor. //Legea şi viaţa nr.2, Chişinău, 2002.
7. Bârgău Mihai. Profilaxia comportării victimologice a minorilor. //Legea şi viaţa nr.7, Chişinău, 1998.
8. Ciobanu Igor. Caracteristica criminologică a delincvenţei juvenile şi a minorilor în Republica Moldova. //Analele ştiinţifice ale USM. Ştiinţe Juridice. Chişinău 1998.
9. Creţu Chiril. Să ferim minorii de hidra crimei organizate. //Legea şi viaţa nr.5, Chişinău, 1998.
10. Долгова А.И. Криминология. – Москва: Изд. Группа ИНФРА-М – Норма. 1997.
11. Dascălu M. Fenomenul infracţional în rândul minorilor. //Legea şi viaţa nr.4, Chişinău, 2000.
12. Delincvenţa juvenilă: prevenţie şi recuperare. Conferinţa ştiinţifică a profesorilor Catedrei Asistenţa Socială şi Sociologie. – Chişinău, Universitatea de Criminologie. 2002.
13. Gladchi Gheorghe. Criminologie generală. – Chişinău: Editura Museum. 2001.
14. Giurgiu Narcis. Elemente de criminologie. – Iaşi: Editura Fundaţiei Chemarea. 1992.
15. Коган В.М. Социальные свойства преступности. Москва. 1977.
16. Кузнецова Н.Ф. Криминология. – Москва: Изд. Московского Университета, 1994.
17. Кудрявцев В.Н., Эминов В.Е. – Москва: Юрист, 1995.
18. Кудрявцев В.Н. Личность преступника. – Москва. 1975.
19. Mitrofan Nicolae, Zdrenghea Voicu, Butoi Tudorel. Psihologie Generală. – Bucureşti: Editura Şansa, 1992.
20. Nistoreanu Gheorghe, Păun Costică. Criminologie. – Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică R.A., 1995.
21. Politic Gabriela. Ciminologie. – Iaşi: Editura Fundaţiei Chemarea, 1996.
22. Pitulescu Ion. Delincvenţa juvenilă. – Bucureşti: Editura Ministerul de Interne, 1995.
23. Rusnac Svetlana. Psihologia drepnului. – Chişinău: Editura Arc, 2000.
24. Rădulescu Andrian. Psihologia delincventului minor. – Timişoara: Editura Ando Tours, 1996.
25. Stănoiu Rodica-Mihaela. Introducere în criminologie. – Bucureşti: Editura Academiei, 1989.
26. Ursa V. Criminologie. – Cluj-Napoca, 1996.
27. Verza Emil, Şchiopul Ursula. – Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii. – Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică. 1997.

Introducere:
Actualitatea temei investigate: Perioada de tranziţie şi instaurarea unui stat de drept sunt însoţite de mari contradicţii sociale, de "izbucnire" a multor fenomene negative, inclusiv şi a celor care dezorganizează viaţa socială.
Criminalitatea internaţională constituie una dintre problemele cele mai serioase cu care s-a confruntat societatea şi statul în situaţia grea de criză, în perioada reformelor ce se petrec în ţara noastră.
Istoria demonstrează că toate transformările de bază din viaţa socială întotdeauna sunt însoţite de creşterea criminalităţii, mai cu seamă în formele ei cele mai periculoase. Criminalitatea întotdeauna parazitează pe contul organismului slăbit al societăţii.

Cuprins:
Capitolul 1. Aspecte ale evoluţiei criminalităţii în epoca actuală

1.1. Definirea, evoluţia şi tendinţele criminalităţii internaţionale

1.2. Criminalitatea internaţională de sorginte europeană

1.2.1. Mafia italiană
1.2.2. Mafia central şi est-european

1.3. Criminalitatea în Republica Moldova

Capitolul 2. Principalele infracţiuni internaţionale – ca forme de manifestare a criminalităţii internaţionale

2.1. Drogurile – flagel internaţional

2.2. Terorismul internaţional

2.2.1 Clasificarea terorismului
2.2.2 Terorismul – pericolul secolului XXI
2.2.3. Bioterorismul – nouă formă de manifestare a terorismului
2.2.4. Terorismul nuclear

2.3. Traficul de fiinţe umane

2.4. Alte genuri de infracţiuni internaţionale

2.4.1. Contrabanda prin nedeclararea mărfii. Studii de caz
2.4.2. Determinantele şi contracararea corupţiei
2.4.3. Violenţa şi furtul organizat
2.4.4. Pirateria aeriană
2.4.5. Furtul, traficul şi falsul de valori culturale
2.4.6. Falsurile de bancnote
2.4.7. Traficul de arme, muniţii, materiale explozive şi radioactive

Capitolul 3. Organizaţii internaţionale antrenate în combaterea criminalităţii internaţionale
3.1. Organizaţii şi organisme din sistemul ONU

3.2. Organizaţia internaţională de Poliţie Criminală – INTERPOL

3.2.1. Principiile de bază ale activităţii INTERPOL
3.2.2. Structura şi organizarea O.I.P.C. – INTERPOL
3.3. Organizaţii şi organisme din UE

Încheiere:
Justiţia fără forţă este contestată, forţa fără justiţie este condamnată. Prin urmare, trebuie să punem la un loc justiţia şi forţa, iar pentru aceasta - să facem ca ceea ce-i drept să fie şi puternic, şi ce-i puternic - să fie şi drept." Aceste cuvinte unui renumit filosof şi jurist remarcă cum nu se poate de bine tendinţele majore ale justiţiei penale din întreaga lume.
Astfel, criminalitatea organizată internaţională trebuie să se bucure de o atenţie cel puţin egală cu cea care se acordă celorlalte fenomene sociale majore.

Bibliografie:
1. Constituţia Republicii Moldova, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.1
2. Codul Penal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea din 24 martie 1961 (cu modificări şi completări până în 10 iunie 1998), Chişinău 1998.
3. "Buletin informativ" al Centrului naţional de studii şi informare pentru problemele femeii - Chişinău 2000.
4. "Consecinţele economice şi sociale ale criminalităţii - noile obiective ale cercetării şi planificării, Raport la Congresul al V-lea al O.N.U. - "Pentru prevenirea crimei şi trata¬mentul delicvenţilor", New York, a. 1976
5. “Bumerangul Ben Laden” // Palatul de justiţie. Bucureşti 2001.
6. “Cine-i responsabil de traficul de femei din Repubica Moldova?” – “Democraţia” 2001, 18 decembrie
7. “De sărăcie moldovenii se vînd la negru în occident” // FLUX, 1999, 3 decembrie.
8. “Piaţa muncii şi dezvoltarea socială în Republica Moldova”. Anuar economic şi social 2003. Chişinău 2004.
9. “Traficul de femei şi copii în scopul exploatării lor sexuale în, prin şi din regiunea balcanică”. Chişinău, OIM, 2001
10. “Ugololovnaia iustiţia: problemî mejdunarodnogo sotrudnecestva”, Proiect internaţional de cercetări ştiinţifice, editura “VEK”, Moscova, a. 1995
11. Advisory panel to Access Domestic Response Capabilities for Terorrism Involving Weapons of Mass Distruction, „First Annual Report to the President and the Congress, Part 1: Assesing the Treat”, December 15, 1999.
12. Andronovici C. “Drept internaţional public” Iaşi 1996.
13. Anghel Ion M. “Răspunderea în dreptul internaţional” Chişinău 1998.
14. Antonean Iu. M., Pohotov V.D. „Organizovannaia prestupnosti i boriba s nei” // Sovetskoe Gosudarstvo i pravo Nr.10 1989.
15. Arădăvoaice Gh., Iliescu D., Niţă L-D. „Terorism, antiterorism, contraterorism” – Oradea 1997.
16. Bălan Oleg “Terorism – crimă internaţională”. Chişinău 2001.
17. Bălan Oleg „Criminalitatea internaţională şi cooperarea în combaterea acesteia”. // „Conferinţa ştiinţifico-practică republicană : Strategia combaterii criminalităţii organizate în Republica Moldova, (23-24 mai 1996) Chişinău 1997
18. Bălan Oleg „Deturnarea ilicită de aeronave – crimă internaţională”, revista „Legea şi viaţa”, nr. 6, 1998
19. Bălan Oleg „Teorism nuclear – mit sau realitate?” Revista „Legea şi viaţa” nr.11 din 1998
20. Bălan Oleg, Burian Alexandru “Drept interrnaţional public”, Chişinău 2003. Vol. 2
21. Bălan Oleg, Richinschi Iurie “Pericolul terorismului nuclear” // Revista Naţională de Drept Nr. 2 a.2000.
22. Bălan Oleg, Serbenco Eduard “Drept internaţional public”, Chişinău, 2001,
23. Bicherschii Tatiana „Unele aspecte privind cooperarea internţională în combaterea terorismului” // Revista Naţională de Drept Nr.11 a.2004
24. Bognibov Vladimir „Interpolul tinde spre conlucrare”, revista „Legea şi viaţa”, nr.6, 1998
25. Bognibov Vladimir „Noul nod de abordare de către Secretariatul General Interpol a problemei organizării colaborării internaţionale în lupta contra criminalităţii organizate şi standardele internaţionale”. // „Conferinţa ştiinţifico-practică republicană : Strategia combaterii criminalităţii organizate în Republica Moldova, (23-24 mai 1996) Chişinău 1997
26. Brânză S., Ulinanovschi X, Stati V şi alţii. „Drept penal. Partea specială” Vol. II, Chişinău 2005,
27. C. Bulai, Curs de drept penal, voi. I, Bucureşti, a. 1975
28. C. Păun, "Crima organizată sau organizarea crimei?" // Analele Academiei de Poliţie "Alexandru loan Cuza", a. I, Bucureşti, 1993,
29. Carus Seth „Bioterrorism and Biocrimes” New York, 2000.
30. Catan V. „Criminalitatea organizată şi economia tenebroasă în Republica Moldova – flagele destabilizatoare ale statalităţii” // „Criminalitatea organizată şi economia tenebroasă în Republica Moldova”. Chişinău 1999.
31. „Carta Naţiunilor Unite şi Statului Curţii Internaţionale de justiţi”, Bucureşti 1957
32. Ciobanu I. „Organizaţii criminale mafiote”. Revista naţională de drept, nr. 8, 2001.
33. Ciobanu Igor Andrei, “Criminalitatea organizată la nivel transnaţional şi unele forme de manifestare în Republica Moldova”. Chişinău 2001.
34. Coman Florian “Drept internaţional public”, Bucureşti 2004,
35. Convenţia Europol, adoptată la 26 iulie 1995 de către guvernele celor 15 state member. http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/lvb/11405b.htm
36. Coşleţ. O. „Traficul de fiinţe umane în scopul exploatării sexuale” // Analele Ştiinţifice ale USM. Seria "Ştiinţe socioumanistice". Vol. I. - Chişi¬nău: CE USM, 2003,
37. Cots J.P., Pellet A. “Le Charte des Nations Unie” Paris, a. 1985. Preambule,
38. Creangă Constantin “Criminalitatea internaţională şi drepturile omului” Chişinău 2002.
39. Creţu Chiril „Pericolul crimei organizate în Republica Moldova” // „Criminalitatea organizată şi economia tenebroasă în Republica Moldova”. Chişinău 1999.
40. Creţu Chiril, Carolina Rusu “Unele aspecte sociale ale crimei organizate în Republica Moldova” // Probleme ale ştiinţei contemporane – conferinţa ştiinţifico-practică 18-19 aprilie 2001.
41. „Criminalitatea organizată - cauze de apariţie şi tendinţe" //Analele ştiinţifice. Seria Drept public, Ediţia 4, Academia 'Ştefon cel Mare", 2003,
42. „Criminalitatea organizată - forma cea mai periculoasă a criminalităţii de grup"// Anuar ştiinţific, Ed. Academiei "Ştefan cel Mare", 2003,
43. „Criminalitatea organizată: corelaţia cu formele participaţiei penale"//Anuar ştiinţific, Ed. Academiei "Ştefan cel Mare", 2003,
44. „Criminalitatea organizată: unele aspecte criminologice şi juridico-penale” // Conferinţa ştiinţifică cu genericul „Fenomenele sociale contemporane şi Dreptul”, Chişinău 1999.
45. „Culegere de standarde şi norme ale ONU în domeniul prevenirii criminalităţii şi justiţiei penale” New York 1992.
46. Cuşnir V. „Corupţia: reglementări de drept// activităţi de prevenire şi combatere” Chişinău 1999
47. Declaraţia finală a Summit-ului de la Bruxelles, 21 septembrie 2001.
48. Delovaia Gazeta. 2000, 7 aprilie.
49. Dicţionarul Explicativ al limbii române – Bucureşti: Univers Enciclopedic 1998 şi Dicţionarul Enciclopedic Ilustrat – Chişinău, Cartier, 1999.
50. Dicţonarul enciclopedic al limbii române – Bucureşti 1984.
51. Dineu A., "Criminologie", Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, 1984,
52. Dosarul Nr.1-06/98 // Arhiva Curţii de Apel a Republicii Moldova
53. Dumitrescu Doru “Unele propuneri de ordin legislativ vizînd combaterea traficului illicit de droguri” // Probleme ale ştiinţei contemporane – conferinţa ştiinţifico-practică 18-19 aprilie 2001.
54. „Eroarea şi importanţa ei juridico-penală” // Revista „Ordine şi lege”, nr.2, 2003
55. Flux „Expres social”, 24 decembrie 1999, nr. 49.
56. FLUX, 2000, 11 aprilie.
57. Garrison O. „Secret World of INTERPOL”, Glasgow 1998.
58. Gârlea Radomir, Dogotari Ion, Clefos Alic “Interpol – istorie şi actualitate” Chişinău 2003
59. General Accounting Office “Combating Terrorism: Issues to be resolved to Improve Counterterrorism Operations”, letter report, October 27, 1999. http:--frwebgate4.access.gro.gov
60. Gheorghiu I, "Criminologia generală românească", Braşov, Editura Tipocart Braşovia, 1993,
61. Gosden Christine M., testimony befor the Cenate Judiciary Subcommittee on Technology, Terrorism, and Government and the Senate Select Committee on Intelegence on Chemical and Biological Weapons Threats to America, „Are we Prepared?”, April 22, 1998.
62. Gurov A. „Ot emoţii k faktam” // Soţ. Zakonnosti, Nr.10 1988
63. Houchon G. “Encyclopedie de la Criminologie” 2-ieme parte, Ecole de criminology, Lonvain-la-Nauve, a. 1984
64. Ilie Sergiu „Determinantele şi contracararea corupţiei” // „Criminalitatea organizată şi economia tenebroasă în Republica Moldova: conferinţă ştiinţifico-practică(26 februarie 1999).
65. Informaţia Interpola v Rossii Nr.6.
66. Izvoreanu Valeriu „Crima organizată şi tendinţele ei de dezvoltare în Republica Moldova” // „Criminalitatea organizată şi economia tenebroasă în Republica Moldova”. Chişinău 1999.
67. Komsomoliskaia Pravda v Moldove, 2000, 12 ianuarie.
68. Kortepeter Mark J. and Gerald W. Parker “Potential Biological Weapons Threats”. Emerging Infectious Diseases, 5, no. 4 1999. available on: http://www.cde.gov/ncidod/ElD/vol5no4/kortepeter.htm
69. Kozacenko I. Ia, Novoselova G.P., „Ugolovnoe pravo. Ciasti osobennaia” Moscova 1998,
70. Kudreavţev V., Ăminov V., „Kriminologhia” Moscova a. 1997,
71. La comanda Organizaţiei Internaţionale a Migraţiunii(OIM), în iulie 2000, Centrul “Civis” a efectuat un sondaj sociologic naţional a 1000 femei şi fete din 48 de localităţi ale ţării în problemele traficului de fiinţe umane, aspecte şi strategii migraţionale ale reprezentantelor sexului frumos din Repubica Moldova.
72. Legislaţia penală şi doctrina dreptului penal al Republicii Moldova” // Analele ştiinţifice, Seria Drept Public, Ediţia 4, Academia „Ştefan cel Mare” 2003.
73. Lioyd Andrew, Peter Mathews, „Bioterorismul - flagelul mileniului III”, Cluj-Napoca 2002
74. Lois R. Ember. Bioterorism: Countering the TreaX, Chemical and Engineering News 77 no. 27 (July 5, 1999); Mark G. Kortepeter and Gerald W. Parker. Potenţial Biological Weapons Treat, Emerging Infectious Diseases 5 no. 4 (July/August 1999), available at http://www.cdc.gov/ncidod/EID/vol5no4/kortepeter.htm
75. Luneev V.V. „Organizovannaia prestupnosti v Rossii: osoznania, istoki, tendenţii” // Sovetskoe Gosudarstvo i pravo Nr.4 1996
76. Lungu V. „Unele probleme ce ţin de combaterea criminalităţii organizate în RM şi în străinătate şi rolul B.N.C: Interpol în Republica Moldova” // Strategia combaterii criminalităţii organizate în Republica Moldova, Chişinău 1997
77. Maimescu Sava “Comiterea contrabandei prin metoda nedeclarării mărfurilor, obiectelor şi a altor valori, sau declarearea neautentică a lor în documentele vamela şi alte documente, necesare la trecerea frontierei” // „Criminalitatea organizată şi economia tenebroasă în Republica Moldova”. Chişinău 1999.
78. Malic Gheorghe „Combaterea drogurilor – cadru juridic şi probleme de interpretare”. Revista Naţională de Drept nr. 11, a.2005
79. Maxim Ioan V. „Terorismul. Cauze, efecte şi măsuri de combatere”. Bucureşti 1989
80. Mazilu Dumitru „Drept internaţional public”. Bucureşti 2002.
81. Monitorul Oficial Nr. 9 art. 92, 9 februarie a. 1995
82. Moraru Victor “Traficul de persoane” // Revista Naţională de Drept, Nr.10, a. 2005.
83. Păduraru P. “Tablou sinistru cu femei vîndute şi moldoveni înhumaţi în pămînt străin” // Vocea Poporului, 2001 21 august
84. Parker Henry S. „Agricultural Bioterrorism” A Federal Strategy to Meet the Threat, Institute for National Strategic Studies, National Defence University, Washington D.C. 2002.
85. Pinatel J. “La societe criminogene” Paris. Editura Calmann-Levy, a .1971,
86. Podleskih Gheorghii, Tereşonok Andrei „Vorî v zakone: brosok k vlasti” Moscova 1995,
87. Rădulescu S., Banciu D. „Sociologia crimei şi criminalităţii”, Bucureşti a. 1996,
88. Raport general de syntese: part 1: “Les actions effecaces nationals et internationals contre: a) le crime organize; b) l’activitte criminell teroriste”, în Actes du 7-eme Symposium des Associations, Bellagio, Italia, 3-7 mai, a.1989
89. Rezultatele sondajelor sociologice din anii 1998 şi 1999-2000 sunt prezentate în lucrările: Moşneaga V. Moldova independenta şi migra/ia. /Vezi: Moşneaga V. Moldova independentă şi migraţia. / „Perspectiva" - Chişinău, 1999: Moşneaga , Evdochimova L., C oman A., Crauze A., Rusnac G. „Migraţia de muncă: oameni şi destine . CAPTES. — Chişinău, 2000; Populaţia Republicii Moldova şi migraţia de muncă: situaţia şi forme actuale / CAPTES. - Chişinău, 2000.
90. S. Rădulescu, D. Banciu, Sociologia crimei şi criminalităţii, Bucureşti, a. 1996,
91. Sidorroff A., Sorrentino L. „Traficul de fiinţe umane - o problemă majoră pentru drepturile omului in Republica Moldova” .// Tu şi migraţia N2 decembrie 2002,
92. Statutul Curţii Penale Internaţionale din 17 iulie 1998, de la Roma (art. 7 lit. c), d), g), i)).
93. Statutul Interpol – articolul 7.
94. Statutul O.I.P.C. - articolul 17.
95. Statutul OICP – articolul 26.
96. Troneci Vasile „Interpol – poliţie fără frontire” Bucureşti 2001.
97. V. Dongoroz, Introducere in studiul aprofundat al dreptului penal, Bucureşti, a. 1945,
98. www.google.ro
99. www.altavista.com
100. www.yahoo.com
101. http://resist.gothic.ru/dolar.html
102. www.coe.fr/dataprotection
103. www.lbe.ru/cgi-bin/hrev/leges?412
104. www.coe.fr/corrupt
105. www.bbc.ro

Planul:
I. Definirea noţiunii de criminalitate

II. Sfera şi volumul actelor criminale

III. Aspectele socio-psihologice ale criminalităţii

IV. Corelaţia dintre criminalitate şi alte forme de devianţă socială
a) Corelaţia dintre criminalitate şi beţie-alcoolism
b) Corelaţia dintre criminalitate şi narcomanie
c) Corelaţia dintre criminalitate şi prostituţie
d) Corelaţia dintre criminalitate şi homosexualitate
e) Corelaţia dintre criminalitate şi sinucidere
V. Personalitatea criminalului şi modelele de formare a ei
a) Alienarea
b) Inadaptarea
c) Frustrarea
d) Învăţarea
VI. Criteriul profesionismului sau neprofesionismului infractorului
VII. Mecanismul actului infracţional
VIII. Reacţia socială faţă de criminalitate şi modelele ei
a) Modelul represiv
b) Modelul preventiv
c) Modelul mixt
d) Modelul curativ
IX. Abordarea sociologică a fenomenului de criminalitate

Bibliografie:
1. V. Dragomirescu „Psihologia comportamentului deviant” ed. Bucureşti ’76
2. V. Bujor „Elemente de criminologie” ed. Chişinău 97
3. S. Radulescu şi D. Banciu „Sociologia crimei şi criminalităţii” ed. Bucureşti ’96
4. S. M. Rădulescu „Devianţă. Criminalitate şi patologia socială” ed. Bucureşti ’99
5. I. Oancea „Probleme de criminologie” ed. Bucureşti ’99
6. V. Bujor „Esenţa fenomenului crimă. Lege şi viaţa” ed. Bucureşti ’94

INTRODUCERE:
Criminalitatea violentă, corupţia, crima organizată.
Recrudescenţa violenţei în societatea contemporană.
Evoluţia societăţilor contemporane evidenţiază faptul că deşi s-au intensificat măsurile şi intervenţiile instituţiilor specializate de control social împotriva faptelor de delicvenţă şi criminalitate, în multe ţări se constată o recrudescenţă şi o multiplicare a delictelor comise cu violenţă şi agresivitate precum şi a celor din domeniul economic şi financiar-bancar, fraudă, şantaj, mită şi corupţie.

Cuprins:
Capitolul I. ASPECTE GENERALE PRIVITOARE LA ÎNŢELESUL DE ORGANIZAŢII CRIMINALE
1.1 Definirea conceptului de organizaţie criminală
1.1.1”Crimă organizată” sau „organizarea crimei”?

Capitolul II. ORGANIZAŢII CRIMINALE MAFIOTE
2.1 Mafia Italiană

CONCLUZII FINALE:
Mafia, mută şi neiertătoare, trăgând din umbră firele politici si ale mari finanţe, este un mit lovit de moarte sau o caracatiţă încă vie?
Aceasta este intrebarea care se pune in secolul nostru, dacă aceste organizaţii criminale sunt realităţi crude ale societăţii noastre sau au rămas simple “povestiri”.Un singur lucru este cert, faptul că aceste organizaţii criminale fac parte din peisajul vieţii noastre si vor dăinui atăt timp căt condiţile sociale , economice si politice ale omenirii nu se vor imbunatăţi substanţial.

Introducere:
Creaţie a experienţei generalizate a organelor de urmărire penală, justificată de raţiuni de ordin practic, prezentarea pentru recunoaştere reprezintă acea activitate prin mijlocirea căreia persoane, animale, cadavre, obiecte, fotografii ale acestora, aflate într-un anumit raport cu infracţiunea comisă, sunt înfăţişate unor persoane – victimă, martor, învinuit, sau inculpat - în scopul de a stabili dacă acestea sunt cele percepute în condiţiile săvîrşirii infracţiunii, sau în orice alte împrejurări.


PLAN:
1. Cadrul procesual. Importanţa şi sarcinilie ascultării victimelor şi a martorilor infracţiunilor de jaf şi tîlharie.
2. Procesul psihologic de formare a declaraţiilor victimei şi martorilor infracţiunii.
3. Valorificarea rezultatelor prezentării spre recunoaştere în procesul cercetării jafurilor şi tîlhăriilor.

Încheiere:
Un rol deosebit de important la modelarea făptuitorului infracţiunilor de jaf şi tîlhărie le au declaraţiile victimei şi a martorilor. În baza descrierilor după cum am menţionat în teză se efectuiază portretul vorbit, în baza criteriilor unice de apreciere a elementelor şi deteliilor ce constituie aspectul exterior al unei persoane.

B I B L I O G R A F I E :
1. Doraş S., Criminalistica, Chişinău, 1996.
2. Doraş S., Criminalistica, Chişinău, 1999.
3. Basarab M., Criminalistica, Cluj, 1996.
4. Ciopraga A., Criminalistica, Iaşi, 1996.
5. Ciopraga A., Evaluarea probei testimoniale în procesul penal, Iaşi, 1979.
6. Mircea I., Criminalistica, Iaşi, 1994.
7. Mircea I., Tactica audierii victimei, Cluj, 1974.
8. Mitrofan N., Zdrenghea V., Butoi T., Pshologia judiciară, Bucureşti, 1972.
9. Stancu E., Criminalistica, Bucureşti, 1995.
10. Ганупович Н., Опознание в судопроизводстве, Минск, 1975.
11. Дулов А., Судебная психология, Минск, 1975.