Introducere:
De la unificarea din anul 221 î.e.n., din timpul Dinastiei Han, China a fost divizată în mai multe regate, timp de peste 700 de ani, sau o treime din istoria ei ca naţiune. Dacă ar fi cuantificate perioadele în care a fost pierdut controlul asupra Chinei, aceasta deţine de departe primul loc mondial. Odată venit la putere, comunismul promite să schimbe totul, iar Revoluţia Culturală permite alierea etniilor minoritare. Guvernul nu alocă, însă, resurse capitalului intensiv şi neglijează agricultura. Reforma introdusă de Deng Xiaoping schimbă această situaţie acordând importanţă maximă forţelor pieţei şi susţinând acest proces cu faimoasa replică mai întâi să ne îmbogăţim. Întreprinderile private au fost astfel, încurajate şi investitorii străini au început să sosească în număr tot mai mare. Într-un deceniu, întregul imperiu era, practic, transformat.

Plan:
Capitolul I. Recunoaşterea Chinei pe plan mondial

Capitolul II. Influenţa comerţului chinez asupra economiei mondiale
2.1. Prezentarea mediului economic internaţional
2.2. Investiţiile Străine Directe - garanţia unei economii sănătoase şi prospere
2.3. Structura comerţului exterior chinez

Capitolul III. Rolul Chinei în economia Mondială
3.1. Competitivitatea Chinei în comerţul mondial
3.2. Locul şi perspectiva Chinei în Economia Mondială

Concluzie:
Modelul de dezvoltare economică practicat de China, prin imbinarea cu succes a celor două sisteme total opuse, socialismul şi capitalismul, este unic în lume, iar aplicarea reformelor economice pare a fi metoda cea mai bună pentru a ţinti atât liberalizarea, cât şi democratizarea economiei. Modelul se pare că nu a fost ales la întâmplare de Deng Xiaoping, ci s-a bazat pe o teorie cât se poate de logică. Dacă avea loc mai întâi deschiderea politică, aceasta putea genera tot felul de forţe politice care ar fi îngreunat aplicarea reformelor economice, aşa cum s-a întâmplat în anul 1989, în fosta URSS

Bibliografie:
1. World Economic Situation and Prospects as of mid – 2005, United Nations publication, mai 2005
2. World Economic Outlook, April 2004, International Monetary Fund
3. Conjunctura economica în tarile CSI si în China, India, Cuba, Mongolia si Vietnam în 2004 si începutul anului 2005, Institutul de Economie Mondiala, Bucuresti, 2005,
4. The Worldwatch Institute, Starea lumii 2004, Ed. Tehnica, Bucuresti, 2004,
5. China and the New Rules for Global Business, The Boston Consulting Group, 2004
6. Daniela Liusnea, China – tara cu cel mai rapid ritm de crestere din lume, Institutul de Economie Mondiala, Bucuresti, 2004
7. Conjunctura Economiei Mondiale 2005, Institutul de Economie Mondiala Bucuresti
8. Ovidiu Puiu-coordonator, Politici Economice Internationale, Ed. Independenta economica, 2000
9. Sterian Dumitrescu, Ana Bal, Economie mondiala, Editia a II, Ed. Economica, 2002
10. Sterian Dumitrescu, Ovidiu Puiu, George Marin, Economie mondiala, Ed. Independenta Economica, Pitesti, 2006

Introducere:
De la bun început vom încerca să facem o scurtă incursiune în istoria apariţiei Fondului Monetar Internaţional. La sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, economiile aveau în mare măsură un caracter naţional, comerţul internaţional se afla în declin şi atît investiţiile directe, cît şi tranzacţiile financiare se aflau, practic, în impas. Acestea, în mare măsură, au fost circumstanţele care au determinat puterile lumii în 1945, în special SUA şi Marea Britanie, să convină aranjamentele postbelice de la Bretton Woods, naşterea FMI şi a Băncii Mondiale. Anume aceste două foruri financiare - erau menite să facă posibil comerţul internaţional într-o lume lipsită de mişcări ale capitalului. BM - urma să compenseze lipsa investiţiilor directe, iar FMI - lipsa creditului financiar pentru compensarea dezechilibrelor din comerţ.

Cuprins:
I. BANCA MONDIALĂ ŞI ACŢIUNILE ÎNTREPRINSE DE EA ÎN VEDEREA STABILIZĂRII MACROECONOMICE ÎN ŢĂRILE ÎN CURS DE DEZVOLTARE.
1.1. Despre Banca Mondială. Rolul şi activităţile ei pe plan mondial
1.2. Proiecte ale Băncii Mondiale în ţările în curs de dezvoltare

II. FMI ŞI STRATEGII DE COOPERARE CU BĂNCILE NAŢIONALE ALE ŢĂRILOR ÎN CURS DE DEZVOLTARE.
2.1. Fondul Monetar Internaţional. Rolul şi activităţile lui pe plan mondial
2.2. Modalităţile de colaborare între F.M.I. şi membrii săi

III. RELAŢIILE REPUBLICII MOLDOVA CU B.M. ŞI F.M.I.
3.1. Banca Mondială în Republica Moldova. Programele implementate şi scopurilor lor strategice
3.2. Colaborarea Republicii Moldova cu FMI: rezultate preliminare şi probleme actuale

Concluzii:
Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială îşi desfăşoară deja de aproape 15 ani activitatea în ţara noastră, ceea ce ne permite să emitem unele concluzii:
Banca Mondială este un organ internaţional de asistenţă, care activează preponderent în ţările slab dezvoltate conlucrând cu autorităţile locale spre îmbunătăţirea cadrului economic, social, cultural, tehnic, ecologic etc. De asemenea, Banca Mondială conlucrează şi cu agenţi economici şi organizaţii non-guvernamentale, având pachete de proiecte pentru fiecare tip de organizaţie. Deşi spectrul activităţilor Băncii Mondiale este destul de larg, în ultimii ani s-a observat tendinţa acestei instituţii de a acorda o atenţie mai mare parteneriatelor sociale şi conlucrării cu alte mecanisme financiare sau donatori. Astfel, proiectele finanţate de Banca Mondială, în majoritatea cazurilor, trebuie să aibă şi cofinanţatori, ceea ce ar asigura un buget mai mare al proiectului şi o susţinere mai importantă în implementarea sa. Cofinanţarea poate fi exprimată şi prin contribuţie în natură, ceea de asemenea se consideră foarte important, contribuţia fiind exprimată prin voluntariat, acordarea în arendă gratuită a unor încăperi sau utilaje etc.

Bibliografie:
1. Articles of Agreement of the International Monetary Fund. IMF, Washington, D.C., 1993.
2. Cheney David M., Evaraert Luc D. Promoting Economic Stability - the IMF's Compensatory and Contingency Financing Facility. IMF, Washington, D.C., 1989.
3. Driscoll David D. Wtat is the International Monetary Fund? IMF, Washington, D.C., 1998.
4. Guitian Manuel. The unique nature of the responsabilities of the International Monetary Fund. IMF Pamphlet, nr.46, Whashington D.C., 1992.
5. Landell-Mills Joslin. Helping the Poor - the IMF's New Facilities for Structural Adjustment. IMF, Washington, D.C., 1992.
6. Lenain Patrick. FMI-ul. Editura C.N.l. '"CORESI" S.A., Bucureşti, 1996.
7. Nowzad Bahrain. Promoting development, the IMF"s contribution. IMF, Washington, D.C., 1992.
8. http://www.e-democracy.md/comments/socioeconomic/200605152/
9. Recueil de decisions, FMI, 6 ed„ 1972, decision nr. 2603 (68/132), decision nr. 1034 (60/27), decision nr. 2603 (68/132).
10. Patraş Mihai, „Împrumuturile publice ale Republicii Moldova: evoluţie, eficienţă, necesitate şi posibilitate de convertire a acestora”, Administrarea publică, nr. 1, 2003.

Introducere:
Scopul lucrării date este de a ilustra cercetările asupra teoriilor consumatorului şi a restricţiilor asupra consumului de orice natură. Pentru aceasta sunt luate ca exemple lucrările a patru economişti de seamă, în ordinea cronologică a evoluţiei istorice a teoriei comportamentului consumatorului.
Astfel, în prima parte este pusă în discuţie teoria lui Keynes J.M. în continuare sunt studiate modelele economice ale consumatorului la Irving Fischer, Franco Modiliani şi a lui Mealton Friedman, care oferă posibilitatea de a compara din puncte de vedere diferite analiza consumului echilibrat.[s][/s]

Cuprins:
Modelul economic al lui Keynes
Irving Fischer şi alegerea temporală
Constrîngerea bugetară temporară
Preferinţele consumatorului
Alegerea optimală a consumatorului
Influenţa variaţiei veniturilor asupra consumului
Influenţa variaţiei ratei dobînzii asupra consumului
Restricţii la creditare
Franco Modiliani şi modelul ciclului de viaţă
Mealton Friedman şi teoria venitului permanent
Teoria venitului permanent
Noţiuni noi asupra teoriei comportamentului consumatorului. Limite ale teoriei tradiţionale

Introducere:
Din cele mai vechi timpuri oamenii căutau modalităţi de acumulare a unor mijloace necesare pentru a întreţine şi a dezvolta statul în care veţuiau. Un mijloc dintre cele mai rapide şi mai eficiente pentru a se îmbogăţi peste noapte şi a căpăta periodic plăţi de la cei învinşi erau acţiunile de contropire prin jefuire, se jefuia tot ce era posibil în timpul contropirii, apoi se stabileau biruri – plăţi obligatorii, periodice pentru cei învinşi.
În Roma antică cetăţenii erau scutiţi de impozite. Plăţile obligatorii la stat achitau numai robii, străinii, iobagii. Însă mijloacele acumulate de la ei nu acoperea necesităţile de consum ale statului şi atunci conducătorii statului inventau diverse plăţi obligatorii pentru cetăţeni. Exemplu: pentru purtătorii de nădragi, pentru veceurile publice, pentru pace, etc.

Cuprins:
Capitolul I. Principalele teorii fiscale şi abordarea lor contemporană
1.1. Teorii clasice privind impozitare
1.2. Teoria keynesistă privind impozitul ca o pârghie de reglare şi creştere economică
1.3. Teoria neoclasică şi avantajele liberii concurenţe
1.4. Principiile clasice şi moderne ale impunerii

Capitolul II. Politica fiscală a Republicii Moldova în contextul integrării europene
2.1. Abordarea fiscalităţii în ţările europene
2.2. Sistemul fiscal al Republicii Moldova
2.3. Impactul măsurilor efectuate de politica fiscală în anii 1998-2009 în Republica Moldova

Capitolul III. Aspectul fiscal al companiilor de asigurări europene şi ale Republicii Moldova
3.1. Conceptul, evoluţia, particularităţile şi tendinţele pieţelor de asigurări europene şi ale Republicii Moldova
3.2. Activitatea economico-financiară a companiilor de asigurări
3.3. Impunerea fiscală în companiile de asigurări

Concluzii şi recomandări:
Ca obiective majore ale politicii fiscale se pot enumera:
1. Procurarea cu randament cat mai ridicat a resurselor fiscale la dispozitia autoritatilor publice, ceea ce pesupune, in primul rand, crearea unui sistem de impozite adecvat politicii generale; realizarea procesului de redistribuire a produsului national intre sfere, domenii de activitate, categorii de persoane si indivizi; influentarea (reglarea) unor procese economico-sociale, corespunzator obiectivelor politicii generale.

Bibliografie:
Acte legislative şi normative
1. Codul Fiscal al Republicii Moldova.Legea nr.1163 – XIII din 24.04.97
2. Legea Bugetului de Stat al Republicii Moldova pe anul 2004 nr. 474 – XV din 27.11.2003
3. Legea Bugetului de Stat al Republicii Moldova pe anul 2005 nr. 373 din 11.11.2004
4. Legea Bugetului de Stat al Republicii Moldova pe anul 2006 nr. 291 din 16.11.2005
5. Legea Bugetului de Stat al Republicii Moldova pe anul 2007 nr. 348 din 23.11.2006
6. Legea Republicii Moldova privind Finanţele Publice Locale Nr. 397 – XV din 16. 10.2003
7. Anuarul Statistic din Republica Moldova din 2005
8. Art. 93 din Tratatul de Constituire a Comunitatii Europene Când au fost adoptate primele doua directive cu impact în domeniul impozitelor directe: „Directiva Fuziunilor” şi „Directiva companie mama-companie copil;
9. Art..58, alin.1 din Constituţia Republicii Moldova Manole Tatiana „Finanţe Publice”edit Academiei de Administrare Publica, Chişinău, 1998
10. Raportul Serviciului Fiscal pe anul 2006. Confor declaraţiei preşedintelui parlamentului M. Lupu. www. MinFin .md
11. Legii Republicii Moldova pentru punerea în aplicare a Titlului VI al Codului Fiscal Nr.1056-XIV din 16.06.2000
12. Notă asupra proiectului de lege a bugetului de stat pe anul 2007
13. Legea Republicii Moldova “Privind bazele sistemului fiscal” din 17.11.92.(cu modificări şi compăletări ulte4rioare). (Monitorul Oficial, 1992, nr.11, art.326).
14. Legea Republicii Moldova “Cu privire la Serviciul fiscal de stat”, nr.876-XII din 22.01.92. (Monitorul Oficial, 1992, nr.1, art.16).

CUPRINS:
Lista diagramelor
Sumar executiv
Introducere
Metodologia studiului
1. Politica de protecţie socială
1.1. Reglementări internaţionale
1.2. Politica de protecţie socială în Republica Moldova
2. Asigurarea socială în Republica Moldova
2.1. Bugetul asigurărilor sociale de stat
2.2. Rolul autorităţilor publice locale în susţinerea socială a populaţiei
2.3. Concluzii
3. Conţinutul asistenţei sociale
3.1. Asistenţa socială, componentă a sistemului de protecţie socială
3.2. Serviciile sociale prestate în Republica Moldova
3.3. Analiza cadrului legal privind serviciile sociale
3.3. Concluzii
4. Studiul de caz privind finanţarea serviciilor sociale
5. Concluzii şi recomandări
5.1. Soluţii la problemele abordate
5.2. Evaluarea riscurilor
5.3. Mecanismul de implementare al recomandărilor

Introducere:
Tranziţia la economia de piaţă, destrămarea fostului sistem administrativ şi alte fenomene care au derulat o dată cu obţinerea independenţei Republicii Moldova sînt procese care afectează diverse domenii de activitate ale societăţii. Funcţionarea statului de drept, edificarea societăţii civile, aplicarea mecanismelor de piaţă în condiţiile unei crize structurale de amploare, care a însoţit consolidarea independenţei, constituie doar unele din aspectele problemei abordate. În condiţiile actuale, reevaluarea rolului autorităţilor administraţiei publice în raport cu societatea şi reforma administraţiei publice centrale reprezintă elementul-cheie ce ţine de democratizarea ţării şi sporirea aspiraţiilor de integrare europeană.

Cuprins:
1. Cadrul conceptual al politicii reformei în administraţia publică
1.1. Situaţia actuală în administraţia publică centrală
1.2. Necesitatea efectuării reformei administraţie publice centrale
1.3. Principiile reformei administraţiei publice
1.4. Interdependeţa dintre reforma administraţiei publice centrale şi alte reforme şi planuri relevante

2. Scopul, obiectivele şi subiectele politicii R.M. faţă de reforma administraţiei publice centrale.

3. Componentele politicii R.M. în reforma administraţiei publice centrale
3.1. Reorganizarea administraţiei publice centrale
3.2. Cadrul legal în domeniul administraţiei publice centrale
3.3. Procesul decizional
3.4. Managementul resurselor umane
3.5. Managementul finanţelor publice

4. Procesul de participare şi mediatizare

5. Rezultatele scontate ale reformei administraţiei publice centrale

6. Evetualele riscuri la implementarea reformei administraţiei publice centrale

7. Monitorizarea implementării prezentei strategii

Bibliografie:
1. ALEXANDRU, I. Ştiinţa administraţiei, Bucureşti, Editura Economică, 2001
2. COSTEA, M. Introducere în administraţia publică, Bucureşti, Editura Economică, 1999
3. PLUMB, I. Managementul serviciilor publice, Bucureşti, Editura ASE, 2000
4. OROVEANU, M.T. Introducere în ştiinţa administrativă, Bucureşti, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, 1993
5. DRAGOS, M. Administraţia publica, Chişinău, ASE, 2002
6. IEREMIA, S. Managementul administraţiei publice, Chişinău, 2004
7. www.google.md

Introducere:
Până nu demult unica modalitate de a valorifica capitalul de care dispuneau cetăţenii era păstrarea acestora la băncile de economii existente. Pe parcurs, odată cu destrămarea economiei centralizate, şi constituirea economiei de piaţă apar tot mai multe posibilităţi de investire a mijloacelor financiare. Acestea nu se reduc doar la plasarea banilor în băncile comerciale sub formă de diferite depozite, ci şi posibilităţi de a investi în diverse instrumente financiare, cum ar fi acţiunile, obligaţiunile, futurese, etc, care sunt instrumente ale pieţelor financiare.

Cuprins:
1. PIAŢA VALUTARĂ INTERNAŢIONALĂ. ESENŢA ŞI ISTORIA DEZVOLTĂRII
2. PARTICIPANŢII PIEŢEI FOREX
3. ELEMENTELE PIEŢEI FOREX
3.1. Codificarea şi cotarea valutelor
3.2. Cross-cursurile 1
3.3. Regimul de lucru a pieţei FOREX
4. TIPURILE DE OPERAŢIUNI PE PIAŢA FOREX
5. VÂNZAREA CU MARJĂ
5.1. BUY (cumpără) – SELL (vinde)
5.2. Loturile şi depozitele de asigurare
5.3. Regulile de baza a vânzării cu marjă.
5.4. Calcularea profiturilor şi a pierderilor
5.5. Margin call
5.6. Interesul bancar
5.7. Spead-ul
5.8. Comisioanele
5.9. Condiţiile de efectuare a vânzării cu marjă
5.10. Plusurile şi minusurile vânzării cu marjă
5.11. Procedura de vânzare cu marjă
6. CUM SE OBŢIN PROFITURILE PE PIAŢA FOREX.

Concluzii:
Din cele expuse mai sus este de menţionat că piaţa FOREX nu se asemănă cu joaca în ruletă, după cum afirmă unii autori. Motivele date ce rezultă din analiza efectuată a pieţei sunt:
 Pronosticarea pieţei. Indiferent de mecanismele şi teoriile ce explică variaţiile valutare, este greu de negat că la baza lor se află anumite legităţi. Plus la toate FOREX este cea mai numerică şi cea mai mare după volumul operaţiunilor piaţă, ceea ce măreşte posibilitatea de pronosticare. Cursurile valutare sunt determinate de participanţii pieţei, ale căror preferinţe şi aşteptări pot fi pronosticate. În plus valoarea valutei depinde şi de situaţia economică a ţării valutei (SUA, Anglia, Japonia, etc.). Economiile ţărilor date sunt reglate de metode civilizate, şi regular se publică date despre starea acestora, ceea ce permite efectuarea pronosticurilor.

Bibliografia:
1. Cobzau I., Relaţii economice internaţionale, Editura Economică, Bucureşti,2000.
2. Denuţa I., Relaţii economice internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
3. Gulaju I., Rojco V., Economia mondială, Tipografia Centrală, Chişinău, 1999.
4. Rujan O. Relaţii economice internaţionale: Teorii şi modele, Editura All, Bucureşti, 1999
5. Suvorov S.G., Azbuca valiutnogo dealinga, ed. Universitet St. Petersburg, St. Petersburg, 1998
6. Şmîrev A.I., Colesnicov V.I., Climov A.Iu., Mejdunarodnâie valiutno-creditnâi otnoşenia, ed. Piter, St. Petersburg, 2001
7. Crasavinoi L..N., Mejdunarodnâie valiutno-creditnâie i finansovâie otnoşenia, ed. Finansâ i Statistica, Moscva, 2000
8. Mejdunarodnâi ăconomicesckie otnoşenia, pod red. Râbalchina, Moscva, 1998.
9. www.Forex-library.com
10. www.finbook.biz
11. www.forex.ru
12. www.forexart.com

Introducere:
Investiţiile constituie alocarea riscantă a valorilor în obiecte ale activităţii de antreprenoriat sau ale altor tipuri de activităţi cu scopul de a obţine profit sau efect social.
Investiţiile de portofoliu se realizează prin cumpărarea titlurilor de valoare, operelor de artă, crearea unor depozite bancare etc., ţinându-se cont îndeosebi, de rata dobânzilor bancare, în funcţie de care se poate aprecia rentabilitatea acestora.

Plan:
Capitolul I. Portofoliul de investiţii. Noţiuni generale
1.1. Portofoliul de investiţii: concept, tipuri, principii de formare
1.2. Procesul investiţional

Capitolul II. Particularităţile gestiunii portofoliului
2.1. Definiţia portofoliului şi tipuri de portofolii
2.2. Gestiunea portofoliilor de investiţii
2.2.1. Gestiunea portofoliiilor de acţiuni
2.2.2. Gestiunea portofoliiilor de obligaţiuni

Capitolul III. Formele gestiunii portofoliului de investiţii
3.1. Gestiunea pasivă versus Gestiunea activă
3.2. Organizarea gestiunii portofoliului

Concluzie:
Portofoliul de investiţii constituie totalitatea obiectelor investitionale deţinute de către investitor în scopul realizării unei activităţi investiţionale corespunzătoare strategiei investiţionale stabilite.
Portofoliul de valori mobiliare se formează sub incidenţa diferiţilor factori, care determină tipul Portofoliul de investiţii constituie totalitatea obiectelor investijfonale deţinute de către investitor în scopul realizării unei activităţi investiţionale corespunzătoare strategiei investiţionale stabilite

Bibliografie
1. Butler, R., Davies, L., Pike, R., Sharp, J., Strategic Investment Decisions, ROUT-LEDGE, London, 1993;
2. Bowlin, Guide to financial analysis, The Brookings Institution, Washington,1980
3. Cuthbertson K., Quantitative Financial Economics. Stocks, Bonds and Foreign Exchange, John Wiley and Sons, 1996;
4. Ghilic-Micu, B., Zuvelca, S., Metode de analiza riscului în gestiunea portofoliilor, 1997;
5. Hirt, G., Block, S., Fundamentals of Investment Management, Sixth Edition, Irwin McGraw-Hill, New York, 1999;
6. Maracine, V., Scarlat, E., Calancia, L., Piata financiara si gestiunea portofoliilor, Bucuresti, 2002;
7. Maracine, V., Masurarea performantei managementului de portofoliu, 2002;
8. Mishkin, F., Eakins, S., Financial Markets and Institutions, Second Editions, Addison-Wesley, New York, 1999;
9. Taggart, R., Jr., Quantitative Analysis for Investment Management, Prentice Hall, Inc., USA, 1996.
10. Teoria Portofoliului a lui Harry Marcowitz, "Portofolio Selection. Eficient Diversification of Investment", Publishing House John Wiley & Sons, New-York, 1959
11. Popescu Vergil - "Bursa si tranzactii cu titluri financiare", Ed. Asociatiei Cal Clubul Roman, Bucuresti, 1993

INTRODUCERE:
Examinînd particularităţile acumulării capitalului financiar la etapa contemporană e necesar a ne concentra atenţia, în primul rînd, asupra formelor acumulării şi evidenţierii tendinţelor care s-au conturat în această sferă. Structura pieţei capitalului de împrumut se constituie, în temei, din două elemente: institutele de credit şi financiare, şi piaţa hîrtiilor de valoare, care, la rîndul ei, se divizează în operaţii în afara bursei şi bursa de valori. Institutele de credit şi financiare practică operaţii cu capitalul acumulat de populaţie, de întreprinderi şi de stat. Acumularea în aceste instituţii are loc sub formă bănească.

PLANUL:
Capitolul I:Situaţia investiţională pe piaţa RM
I.1.Caractere generale
I.2.Istoricul investiţiilor pe piaţa valorilor mobiliare

Capitolul II:Fondurile de investiţii pe piaţa RM
II.1.Cadrul legislativ al fondurilor de investiţii
II.2.Caracteristicile fondurilor de investiţii

Capitolul III:Activitatea investiţională a pieţei valorilor mobiliare
III.1.Cadrul investiţional în RM
III.2.Aspectul informaţional şi protecţia activităţii investiţionale

CONCLUZIE:
Studiind fondurile de investiţii pe piaţa hîrtiilor de valoare a Moldovei, au fost determinate particularităţile activităţii acestor în contextul pieţei hîrtiilor de valoare, pot fi formulate propuneri în vederea perfecţionării bazei de funcţionare a fondurilor de investiţii, aplicînd experienţa mondială din mai multe puncte de vedere,dar în particular.
Importanţa practică se confirmă prin faptul că rezultatele cercetărilor au fost aprobate,găsindu-şi aplicare în elaborarea proiectelor unor acte normative pentru crearea bazei legislative a funcţionării fondurilor de investiţii de tip clasic în Moldova:
"Regulamentul cu privire la compania de administrare a investiţiilor";
"Contractul-tip despre administrarea fiduciară a investiţiilor";

BIBLIOGRAFIE:
1. Coşelev,N. ”Consum,economii şi investiţii în RM”,Chişinău,1994
2. Iov,T. “Particularităţile şi problemele activităţii fondurilor de investiţii pe piaţa hîrtiilor de valoare”,Chişinău,2005
3. Ciornîi,N. ”Investiţii străine şi impactul lor asupra performanţei economice a RM”,Chişinău,2005
4. Traci,D. ”Fondurile de investiţii în economia tranzitorie”,Chişinău,2005
5. Caraganciu,A. ”Managementul portofoliului de investiţii”,Chişinău,2005
6. Andrei,L.C. “Economie politică şi politici economice”,Bucureşti,1999
7. Popa,A. “Investiţii pe coordonatele economiei de piaţă”,Craiova,1997
8. Băileşteanu,G. ”Investiţii,resurse,efecte,indicatori:pentru uzul studenţilor”,Timişoara,1991
9. Vasilescu,I. “Investiţii”,Bucureşti,2000
10. Roşca,P”Economie generală”,Chişinău,1997
11. Ciornîi,N. “Tranziţia la economia de piaţă şi investiţiile străine în RM”,Chişinău,2002
12. Albu,S. “Eficienţa investiţiei:Curs universitar”,Chişinău,2005
13. “Piaţa de capital: Caracteristici , evoluţii , tranziţii”, Chiţinău,2004

Introducere:
În toate ţările democratice, o parte importantă a activităţilor economice se desfăşoară sub responsabilitatea administrativă, financiară şi legală a autorităţilor locale. Gradul de implicare al administraţiilor publice locale în aceste activităţi diferă în funcţie de tradiţiile istorice, de mediul economic, social şi politic din fiecare ţară. Există o întreagă diversitate de modalităţi în care sunt concepute responsabilităţile autorităţilor locale în diferite ţări ale lumii, dar nu există o unică soluţie pentru modul în care responsabilităţile sunt atribuite unei ori altei categorii de administraţie locală sau rămân în sarcina administraţiei centrale.

CUPRINS:
Capitolul 1 Elementele de bază a pieţei hîrtiilor de valaore
1.1 Elementele de bază a pieţei capitalurilor.
1.2 Tipurile hârtiilor de valoare
1.3 Obligaţiunea – creanţă a emitentului

Capitolul 2 Obligaţiunile municipale şi rolul lor în finanţarea municipalităţilor
2.1 Finanţele municipale. Esenţa şi formarea acestora.
2.2 Obligaţiunile municipale ca formă a creditului public

Capitolul 3 Experienţa SUA şi a României în domeniul obligaţiunilor municipale şi evaluarea posibilităţilor de aplicare a instrumentului în R.Molodova.
3.1 Experienţa SUA
3.2 Obligaţiunile municipale în România
3.3 Evaluarea posibilităţilor de utilizare a obligaţiunilor municipale în finanţarea municipiilor R. Moldova

Concluzii:
Finanţele municipiile reprezintă o parte componentă a finanţelor publice. Însă există anumite specifice care dictează necesitatea studierii independente a acestora. Finanţarea municipiilor de regulă se face din contul impozitelor şi taxelor locale, din transferuri de la bugetul de stat, precum şi din resurse creditare. Una din aceste resurse creditare îl reprezintă finanţarea prin obligaţiuni municipale. Obligaţiunile municipale sunt hârtii de valoare, aparţin pieţei hârtiilor de valoare.

Bibliografie:
1. Cartea Europeană a Autonomie Locale, Strasbourg, 15 octombrie 1985;
2. Legea Republicii Moldova privind administraţia publică locală, nr. 186-XIV din 6.11.1998
3. Legea Republicii Moldova privind finanţele publice locale, nr. 491-XIV din 9.07.1999
4. Legii cu privire la piaţa valorilor mobiliare, nr. 199-XIV din 18 noiembrie 1998 cu privire la piaţa valorilor mobiliare
5. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Floricel Constantin, Monedă. Credit. Bănci, Bucureşti, 1997
6. Manole Tatiana, „Finanţele publice locale”, Chişinău, 2003, p.58
7. Stratulat Oleg, Caracteristica generala a cheltuielilor publice, ASEM, Ch, 1997
8. Игнатущенко В.Н., Шитов А.М. Государственные облигации. Как вкладывать деньги и получать доход. – М.: «Инфра», 1997.
9. Литвиненко Л.Т. Рынок государственных облигаций. –М.: «Финстатинформ», 1997
10. Ливингстон Л.Дуглас, Анализ рисков операций с облигациями на рынке ценных бумаг, М., 1998
11. Сергей Никифоров, О создании устойчивой системы муниципального кредитования в России, Журнал "Рынок ценных бумаг”, 24 декабря 2004
12. Хорст Циммерманн, Муниципальные финансы, Москва, 2003
13. Рынок ценных бумаг и его финансовые институты: учебное пособие/ под ред. В.С.Торкановского – Спб.: АО «Комплект», 1994
14. Рынок ценных бумаг: учебное пособие/ под ред. Золотарева В.С., Ростов на Дону, 2000
15. http://www.k2kapital.com/training/learning/market_ob/92883.html
16. www.kmarket.ro
17. http://www.urbaneconomics.ru
18. www.chisinau.md
19. www.cvnm.md

Introducere:
“Munca – sursa tuturorbogăţiilor societăţii, sursa unică a avuţiei naţiunilor” Adam Smith

Munca a fost dintotdeauna şi a rămas factorul de producţie activ şi determinant: prin intermediul ei sunt antrenaţi ceilalţi factori de producţie, se realizează combinarea şi utilizarea lor eficientă. Oamenii cu aptitudinile şi deprinderile lor, cu experienţa şi cunoştinţele dobândite sunt producătorii tuturor bunurilor economice.
Evidenţa muncii şi a remunerării ei reprezintă un sector care necesită un mare volum de muncă şi ocupă o importanţă deosebită în volumul total de evidenţă a lucrărilor.

Plan :
Capitolul I. MUNCA – factor activ si determinant al producţiei.

Capitolul II. Evidenţa personalului , a volumului de muncă şi calcularea salariului
2.1. Noţiuni privind munca, evidenţa personalului şi a timpului lucrat
2.2. Perfectarea documentelor privind volumul de producţie fabricată
2.3. Formele şi sistemele de salarizare

Capitolul III. Evidenţa analitică şi sintetică a decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii
2.4. Contabilitatea datoriilor privind asigurările sociale de stat
2.5. Contabilitatea retribuţiilor privind plata concediului de odihnă

Concluzie:
Evidenţa muncii, precum şi calcularea salariului, este un sector cu mare volum de lucru al contabilităţii. El este legat cu multitudinea formelor şi sistemelor de salarizare utilizate la întreprindere, multitudinea documentelor primare şi de specificul metodelor de calcul.
Evidenţa operativă a personalului la intreprindere se ţine conform regulamentelor în vigoare, privind efectivul şi retribuţia salariaţilor în secţia de cadre a întreprinderii.

Bibliografie:
1. “Codul Muncii al Republicii Moldova”, Chişinău 2005.
2. Mărgulescu D., Diagnostic economic financiar, Bucureşti 1995.
3. Noul Sistem Contabil al Agenţilor Economici din Republicii Moldova, ACAP, vol.I – Chişinău 1998.
4. Ţurcanu V.I., Contabilitatea conform standardelor internaţionale, Chişinău 1994.
5. Contabilitatea Financiară, ACAP, Chişinău 1999.

ÎNTRODUCERE:
Evoluţia relaţiilor economice de la începuturi şi până în prezent a avut loc într-un singur sens: de la economia naturală menită să satisfacă necesităţile oamenilor prin consumul rezultatelor muncii depuse – spre economia de schimb în care rezultatele muncii umane sunt schimbate pe altele. Aceasta evoluţie are o istorie îndelungată iar mijloacele şi modalităţile de plată au fost permanent perfecţionate. Astfel trocul apărut la etapa iniţială a fost înlocuit de moneda metalică, care la rândul ei a fost înlocuită cu moneda de hârtie (numerar) ambele fiind înlocuite de banii scripturali, iar banii materiali decăzând cu încetul din circuitul monetar.

CUPRINS:
CARACTERIZAREA GENERALĂ A MIJLOACELOR ŞI MODALITĂŢILOR DE PLATĂ. PRINCIPALELE LOR CARACTERISTICI
PLATA MARFĂ CONTRA MARFĂ
PLATA ÎN NUMERAR
PLATA FĂRĂ NUMERAR
ORDINUL DE PLATA
ACREDITIVUL DOCUMENTAR
INCASOUL DOCUMENTAR
CECUL
DISPOZIŢIA DE PLATA
CAMBIA
MIJLOACELE ŞI MODALITĂŢILE DE PLATĂ FĂRĂ NUMERAR UTILIZATE ÎN REPUBLICA MOLDOVA.

ÎNCEIERE:
În prezenta lucrare a fost efectuată o încercare de a sistematiza cunoştinţele în materie de modalităţi de plată utilizate în practica bancară pe plan internaţional şi particularităţile acestora în Republica Moldova, În rezultatul analizei s-a constatat că circuitul monetar în Republica Moldova pe lângă trăsăturile specifice are multe trăsături comune cu sisteme similare din alte ţări, dar dat fiind faptul că economia ţării este în tranziţie cadrul instituţional al circuitului monetar este mai dur decât cele utilizate în ţările dezvoltate.

Bibliografie:
1 C. Basno, N. Dardac “Operaţiuni bancare instrumente şi tehnici de plată” Bucureşti 1995
2 Тобиас Амели «Введение в банковское дело» Москва 1997
3 Negruş Mariana “Plăţi şi garanţii Internaţionale”Bucureşti 1996
4 L.Ionescu “Bănci şi operaţiuni bancare” ed. Didactică şi pedagogică 1996
5 “Acte şi Normative Bancare”
6 “Moneda-mica enciclopedie”
7 Regulamentului privind utilizarea documentelor de plata la efectuarea platilor fără numerar pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Adnimistraţie a BNM nr.150 din 26.06.2003
8 Regulamentul privind decontările fără numerar nr. 25/11-02 din 12.07.1996
9 Regulamentul cu privire la modul de stabilire a limitelor numerarului disponibil în casa subiecţilor economici (întreprinderii), normelor de cheltuieli ale numerarului pentru necesitati gospodăreşti urgente, termenelor şi a modului de predare a încasărilor de către subiecţii economici instituţiilor bancilor comerciale (pe actiuni).
10 Regulamentului privind utilizarea carnetului de cecuri de numerar", aprobat prin Hotărârea Consiliului de administraţie a BNM nr. 377 din 16.12.1999
11 Legea Cambiei nr1527 din 22.06.1993
12 “Condiţiile privind emiterea, circulaţia cambielor simple a băncilor comerciale”
13 Regulamentului BNM privind utilizarea acreditivul documentar irevocabil şi acoperit pe teritoriul Republicii Moldova nr. 122 din 29.03.2003

Introducere:
Caracteristica ramurii, starea ei curentă şi perspectivele de dezvoltare. Industria vinificaţiei una din ramurile de bază a Republicii Moldova, care produce aproximativ jumătate din toată producţia naţională. Actualmente în R.M. sînt aproximativ 150 fabrici de vin.
Principala piaţă de desfacere este exportul şi anume ţările CSI. În anul 2003 cota parte a ţărilor CSI din total export a constituit 63 %. Însă în ultimii ani cota exportului în afara ţărilor CSI are o tendinţă de creştere.

PLAN:
Capitolul IMijloacele fixe – parte componentă a activelor pe termen lung.
1.1 Esenţa economică a mijloacelor fixe
1.2 Componenţa şi structura mijloacelor fixe

Capitolul II Caracteristica tehnico – economică şi măsurile de îmbunătăţire a utilizării mijloacelor fixe la întreprinderea „Aroma” S.A.
2.1 Caracteristica întreprinderii şi poziţia sa în ramură
2.2 Analiza indicatorilor tehnico – economici de bază
2.3 Analiza SWOT
2.4 Evidenţa reparaţiei mijloacelor fixe
2.5 Indicatorii utilizării eficiente a mijloacelor fixe şi interpretarea lor economică
2.6 Măsuri de perfecţionare a organizării locurilor de muncă
2.7 Asigurarea utilizării eficiente şi căile de îmbunătăţire a utilizării mijloacelor fixe în întreprinderile industriei alimentare

Concluzie:
În cadrul fiecărei unităţi un accent deosebit se pune pe utilizarea mijloacelor fixe cu o eficienţă economică cât mai ridicată, eficienţă care să exprime interacţiunea cantităţii şi calităţii mijloacelor fixe ca generatoare de efecte economice.
Un rol important în creşterea eficienţei economice a utilizării mijloacelor fixe îl are îmbunătăţirea utilizării acestora.

Bibliografie:
1. Standartele Naţionale de Contabilitate nr. 16, Contabilitate şi Audit nr. 1, 1998;
2. Bran Paul „ Finanţele întreprinderii”. Bucureşti, Editura Economică, 2000;
3. Balanuţă Vladimir „ Analiza gestionară”. Chişinău 2003 ;
4. Nicolae Ciornâi, Ilie Blaj „ Economia firmelor contemporane”, Chişinău, Editura Prut Internaţional, 2003;
5. Cârstea Gheorghe „ Economia şi gestiunea întreprinderii”, Bucureşti, 1999;
6. Românu I., Vasilcu I. „ Eficienţa economică a investiţiilor şi capitalului fix”, Bucureşti, 1993;
7. Stănescu C. „Analiza economico – financiară”, Bucureşti, 1999.
8. Raportul financiar: Bilanţul contabil.
9. Anexa nr. 4 la bilanţul contabil: Existenţa şi mişcarea activelor pe termen lung.

Cuprins:
Capitolul I: Trăsături definitorii privind tratarea conceptului de mic business
1.1. Evoluţia conceptului de mic business
1.2. Rolul şi importanţa micului business în economia de piaţă

Capitolul II: Particularităţi manageriale ale micului business
2.1. Organizarea şi gestiunea întreprinderilor mici
2.2. Conţinutul funcţiilor manageriale în cadrul micului business

Capitolul III: Trăsături caracteristice de dezvoltare a micului business în Republica Moldova
3.1. Caracteristicile întrprinderilor în Republica Moldova
3.2. Căile şi mijloacele de stimulare ale micului business în Republica Moldova
3.3. Analiza comparativă a micului business în Rusia, România, Moldova

CUPRINS:

1. Micul business. Esenţa economică şi criteriile definitorii ale micului business

2. Evoluţia şi analiza micului business în economia Republicii Moldova

3. Măsurile de sporire şi susţinere a micului business

BIBLIOGRAFIA:
1. Codul Fiscal (titlul I,ii). Nr.1163-XIII din 1.01.1997 // Monitorul Oficial nr.62,1997.
2. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. Nr.845-XII din 03.01.1992 // Monitorul Oficial nr.2, 1994.
3. Legea cu privire la susţinerea şi protecţia micului business. Nr.112-XIII din 25.08.1994 // Monitorul Oficial nr.2, 1994.
4. Legea cu privire la patenta de întreprinzător. Nr.93-XIV din 15.07.1997 // Monitorul Oficial nr. 72-73, 1998.
5. Legea privind asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor. Nr.1505-XIII din 18.02.1998 // Monitorul Oficial nr. 38-39, 1998.
6. Legea cu privire la gospodăria ţărănească (de fermier). Nr.93-XIV din 15.07.1997 // Monitorul Oficial nr. 72-73, 1998.
7. Legea cu privire la susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Nr.206-XII din 7.07.2006 // Monitorul Oficial, 2006
8. Programul de stat de susţinere a micului business pentru anii 1999-2000. - Anexa la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 750 din 5.08.1999 // Monitorul Oficial nr. 87-89, 1999.
9. Programul de stat de susţinere a micului business pentru anii 2002-2005 – Anexa la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 850 din 27.06.2002 // Monitorul Oficial 2002, nr. 96-99.
10. Privind Fondul pentru susţinerea antreprenoriatului şi dezvoltarea micului business. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.659 din 21.10.1993 // Monitorul Oficial 1994, nr. 17.
11. Anuarul statistic al Republicii Moldova, Departamentul Analize Statistice şi Sociologice al Republicii Moldova. – Chişinău: Statistica, 1997- 2004..

Sumar:
Capitolul I: Definirea micului business, noţiuni generale

Capitolul II: Micul Business în Republica Moldova
Paşii spre afirmare a micului business
Rolul social-economic al micului business
Micul business în Republica Moldova
Micul business în profil teritorial
Situaţia financiară a întreprinderilor din sectorul micului business
Strategia ineficientă de dezvoltare a microfinanţării din Republica Moldova
Problemele micului business în Republica Moldova
Soluţii pentru înlăturarea problemelor

Capitolul III.Dezvoltarea micului business în RM
Probleme şi perspective
Barierele administrative în economie

Capitolul IV: Cadrul legislativ cu privire la susţinerea şi protecţia micului business
Susţinerea de stat a micului business
Concluzii şi expuneri

Concluzii şi expuneri:
Micul business înseamna activitatea de întreprinzator, desfăsurată de micro-întreprindere şi de întreprinderile mici. Micul business în lume este supranumit „coloană vertebrală a economiei” graţie celei mai mari contribuţii la crearea noilor locuri de muncă, stimularea concurenţei, favorizarea inovaţiilor şi tehnologiilor. Sectorul micului business în Republica Moldova, ca şi în curs de dezvoltare, a apărut ca urmare a majoritatea statelor în reformelor structurale efectuate în procesul trecerii de la economia centralizată la cea de piaţă. În ţările dezvoltate din punct de vedere economic (unde micul business este considerat promotor al dezvoltării economice graţie avantajelor pe care le oferă), micul business cunoaşte o dezvoltare accelerată mai ales în domeniile serviciilor şi a producerii mărfurilor de larg consum.

Introducere:
Actualitatea acestei teme de cercetare este condiţionată de importanţa majoră ce-i revine micului business în economie şi respectiv necesitatea abordării unor soluţii în scopul înlăturării constrîngerilor de ordin intern şi extern pe care le întîmpină micul business în Republica Moldova.
Micul business este sector de supravieţuire care îi implică în procesul reformator pe oamenii care şi–au pierdut locul de muncă. În consecinţă micul business poate contribui la asigurarea stabilităţii economice şi politice în societate, atribuindu-i concurenţei un caracter civilizat. În perioada economiei în tranziţie, cea mai importantă funcţie a micului business este acea de asigurare a supravieţuirii păturilor considerabile ale populaţiei în condiţiile crizei acute, prin autoocupare, acordarea posibilităţilor obţinerii mijloacelor suplimentare de existenţă.

Cuprins:
1.Micul business parte componentă a economiei de piaţă moderne
1.1 Esenţa economică a micului business
1.2 Importanţa micului business în economia de piaţă modernă
2.Baza legislativă a activtaţii micului business în Republica Moldova
2.1 Caracteristica bazei legislative ce reglamentează activitatea micului business în Republica Moldova
2.2 Analiza practicilor internaţionale în domeniul reglementării funcţionării micului business
3.Dezvoltatrea micului business în Republica Moldova
3.1Premisele şi etapele apariţiei micului business în Republica Moldova
3.2 Evoluţia micului business la etapa de tranziţie laeconomia de piaţă
3.3 Căile prioritare de stimulare a micului business în întreprinderile din republica Moldova

Concluzie:
Microîntreprinderile simt o necesitate de diverse servicii în domeniul businessului. Ele îşi cunosc destul de bine şi îşi diferenţiază necesităţile, sunt “deschise pentru primirea ajutorului”. Din numărul principalelor servicii, necesare antreprenorilor, fac parte: găsirea surselor de finanţare , marketingul şi planificarea businessului.
Orientarea spre economia d e piaţă cere crearea structurii economiei naţionale adecvate economiei de piaţă. Economia ţării se dezvoltă normal dacă numărul întreprinderilor mici şi ponderea lor în produsul naţional este considerabil.

Bibliografie:
1. Anuar statistic 2001
2. Angela Solcan. Managementul micului business. Chişinău 2001
3. Evoluţia micului business în Republica Moldova prin prisma experienţei Uniunii Europene. Chişinău ASEM 1996
4. Evaluarea situaţiei micului business din Moldova. Economica nr2 1998
7. Zbîrciog V. Tranziţia la economia de piaţă.Chişinău 1995.
8. Revistele: Observator economic, Profit, Logos-Pres
9. Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
10. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprindere.
11. Codul fiscal. Chişinău 1999.

CUPRINS:
Capitolul 1. Iniţiativa promovării unei afaceri mici
Capitolul 2. Forme de asociere în afaceri mici şi mijlocii
Capitolul 3. Concepte fundamentale în Marketing
Capitolul 4. Marketingul serviciilor
Capitolul 5. Planificarea strategică a micilor afaceri
Capitolul 6. Elaborarea planului afacerii

Bibliografie:
1. Rusu Costache “Managementul afacerilor mici şi mijlocii”, 1993
2. Ovidiu Nicolesco “Management”
3. Nicolae Roşca “Dreptul afacerilor”
4. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprindere. Nr. 845 – XII din 31 ianuarie 1992 (Monitor, 1994, nr.2, art.33)

Întroducere:
Economia de piaţă este un sistem clar caracterizat de scopul său, şi anume, obiectul principal al oricării agent economic este maximizarea profitului. Componentele economiei de piaţă sunt agenţii economici (întreprinderi sau firme). Mijloacele folosite în ea de piaţă sunt bazate pe aşa pîrghii ca: preţul, salariile, creditele, investiţiile, dobînzele, profitul ş.a.m.d. Mecanismele de reglamentare folosite în acest sistem sunt alcătuite din 2 părţi, o parte alcătuiesc mecanisme de autoreglamentare, iar cealaltă mecanisme manipulate de stat. Suportul economiei de piaţă este proprietatea privată.

Cuprins:
I. Determinarea cheltuielilor de producţie.
1.1. Costul materiei prime, materialelor auxiliare şi utilităţilor
din afară
1.1.1. Costul materiei prime, pieselor accesorii şi a materialelor auxiliare.
1.1.2. Costul unităţilor din afară
1.2. Remunerarea muncii
1.2.1 Determinarea numărului de personal
1.1.2 Determinarea salariului de bază şi suplimentar
pe categorii de personal.
1.3 Contribuţii la salariu
1.4 Uzura
1.5 Alte cheltuieli

II Determinarea rezultatelor financiare
2.1 Determinarea profitului
2.2. Determinarea rentabilităţii
2.3. Determinarea productivităţii muncii

III. Determinarea pragului de rentabilitate.

Introducere:
B=ncile sunt p]rghiile principale ]n sistema economiei de pia\=.{i deci dezvoltarea activit=\ii lor este o condi\ie necesar= ]n crearea mecanismului economiei de pia\=.Procesul tranzi\iei economice a ]nceput cu reformarea sistemei bancare.Aceast= sfer= se dezvolt= dinamic [i ast=zi.
Un timp ]ndelungat b=ncile au fost ni[te p]rghii statale a sistemului de dirijare centralizat= a economiei. Ca rezultat organizarea activit=\ii bancare [i-a pierdut tradi\iile [i experien\a.Ast=zi, construind economia de pia\= noi suntem nevoi\i ]n termen foarte scurt s= atingem nivelul mondial de organizare a activit=\ii bancare contemporane

Plan:
1. Riscul ca categorie economica ]n activitatea bancar= 1.1Con\inutul [i originea apari\iei riscurilor
1.1.1.Esen\a, con\inutul [i tipurile riscurilor
1.1.2.Metodele de apreciere a riscului
1.2Riscurile bancare
1.2.1Continutul si clasificarea riscurilor
1.2.2Principiile de clasificare a riscurilor
1.2.3.Metodele de calculare a riscurilor
2. Prevenirea si metode de diminuare a riscurilor bancare
2.1Organizarea gestiunii riscurilor
2.1.1Organele de gestiune a riscurilor
2.2Gestiunea cu riscurile valutare
2.2.1Masurarea si limitarea riscurilor valutare
2.2.2Riscul procentual [i lichiditatea
2.2.3Riscul creditar
2.2.4Riscul legat de transferul ]n \ar=
2.3Gestiunea cu riscul procentual
2.3.1Hieidging-ul
2.4Gestiunea cu riscul legat de transferul ]n \ar=
2.5Gestiuniea cu riscul creditar
2.6Gestiunea cu portofoliu creditar
2.7Gestiunea cu riscul lichidit=\ii
2.8Practica mondial= de gestiune a riscurilor bancare
3.Gestiunea riscurilor bancare ]n Republica Moldova

Incheiere:
}n ]ncheiere a[ dori ]nc= o dat= s= eviden\iez ]nsemn=tatea practic= colosal= a temei lucr=rii date.
Volumul mare de nepl=\i ]n \ar=, la momentul actual, sunt legate de subestimarea momentelor riscurilor creditare.Sec\iile creditare a b=ncii trebuie ]n continuu s= \in= cont, s= analizeze experien\a a \=rilor de peste hotare ]n domeniu gestiunii riscurilor.
Activitatea bancar= se afl= ]n procesul restructur=rii. Ea tinde spre sporirea eficacit=\ii economice [i ]mbun=t=\irea mecanismului de reparizare a resurselor. Pentru ca s= ob\in= prosperitate banchirii trebuie s= uite de tradi\iile biurocratice [i s= se transforme ]n ]ntreprinz=tori, care s= reac\ioneze [i s= se acomodeze la economia de pia\=. Principiile administr=rii directe de stat a sistemei bancare deasemenea trebuie s= se schimbe. }n majoritatea \=rilor statul trebuie s= creeze un mediu sigur de drept, de reglare [i politic pentru activitatea bancar=.

BIBILIOGRAFIA:
1. Acte normative bancare, Banca Na\ional= a Moldovei, Chi[in=u 1997.
2. “Bancovskoe delo”.I.A.Babiceva, 1994
3. “Bancovskoe pravo” L.G.Efimova , 1994
4. “Sovremen]i comerceskii bank”, Usoskin V.M.,1994
5. “Bancovskie riski”, V. Sevruc, 1996
6. Institu\iile bancare ]n \=rile dezvoltate.Institutul dezvolt=rii economice a b=ncii mondiale.
7. Revista “Banki I finans]”, 1998
8. “Finans] I credit” , A.I,Cazac, 1994