Introducere:
Republica Moldova, din 2005 fiind impusă la un program amplu de acţiuni pentru a intra în Uniunea Europeană, a implementat programul de privatizare pe teritoriul ei, în special axându-se asupra privatizării la scară extraordinar de largă şi a celei a sectorului energetic. Faptul respectiv a impus-o să continue îmbunătăţirea interferenţei între sectorul privat şi sectorul public în conformitate cu recomandările Băncii Mondiale şi să accelereze şi majoreze transparenţa programului de privatizare, axându-se în special asupra privatizării la scară largă în sectoarele cheie, inclusiv sectoarele agricole, industriale şi fondului locativ.

Cuprins:
CAPITOLUL I NOŢIUNI GENERALE CU PRIVIRE LA PRIVATIZARE
§1 Aspecte evolutive ale conceptului
§2 Tipologiile privatizării în Republica Moldova
§3 Privatizarea- concept acceptat şi în alte state

CAPITOLUL II PRIVATIZAREA FONDULUI LOCATIV
§1 Consideraţii generale cu privire la privatizarea fondului locativ
§2 Modul de privatizare a locuinţelor
§3 Întreţinerea şi reparaţia locuinţelor privatizate
§4 Înstrăinarea locuinţei privatizate
§5 Aspectele penale ale problemei privatizării apartamentelor

CAPITOLUL III PRIVATIZAREA TERENURILOR
§1 Privatizarea terenurilor – aspecte esenţiale, perspective şi controverse
§2 Esenţa implementării privatizării terenurilor în Republica Moldova:
a)Terenurile proprietate publică cu destinaţie agricolă
• supuse privatizării gratuite
• supuse privatizării contra plată
b)Terenurile proprietate publică destinate construcţiilor
• supuse privatizării gratuite
• supuse privatizării contra plată
§3 Terenurile proprietate publică ce nu sunt supuse privatizării

CAPITOL IV PRIVATIZAREA ÎNTREPRINDERILOR
§1 Aspecte introductive
§2 Privatizarea întreprindrilor - eficienţă sau dezamăgire?
§3 Investitorii străini şi cei autohtoni prin prisma programelor lansate
§4 Efectele privatizării şi rolul lor în dezvoltarea economiei de piaţă

ÎNTRODUCERE:
Orice stat de drept acordă o mare însemnătate perfecţionării legislaţiei. Realizarea sarcinilor esenţiale ale dezvoltării societăţii, combaterii criminalităţii şi întărirea apărării drepturilor cetăţenilor şi intereselor statului presupune, la rând cu soluţionarea problemelor legiferării, clarificarea fenomenlor şi categoriilor nemijlocit legate de procesul realizării normelor de drept.

CUPRINS:
CAPITOLUL I. Noţiuni generale privind prezumţiile în drept
Secţiunea 1. Noţiunea, esenţa şi natura logică a prezumţiei juridică
Secţiunea 2. Delimitarea prezumţiilor juridice de fenomenele asemănătoare

§ 1. Deosebirea între prezumţiile şi ipoteze
§ 2. Delimitarea prezumţiilor juridice de versiuni
§ 3. Delimitarea prezumţiilor juridice de ficţii
§ 4. Delimitarea prezumţiilor juridice de fapte prejudiciabile
§ 5. Delimitarea faptelor prezumtive de cele notorii
§ 6. Delimitarea prezumţiilor juridice de fapte juridice
§ 7. Prezumţiiel juridice şi probe indirecte

CAPITOLUL II. Clasificarea prezumţiilor juridice şi caracteristica lor
Secţiunea 1. Noţiuni generale privind clasificarea prezumţiilor juridice şi criteriile de clasificare a lor
Secţiunea 2. Caracteristica genurilor prezumţiilor juridice
§ 1. Prezumţiile faptice şi legale
§ 2. Prezumţiile legale contestabile şi incontestabile
§ 3. Prezumţiile material-juridice şi procesuale
§ 4. Prezumţiile generale, ramurale şi interramurale

CAPITOLUL III. Locul şi rolul prezumţiilor în reglementarea juridică
Secţiunea 1. Importanţa prezumţiilor juridice la adoptarea normelor juridice şi la apariţia raporturilor juridice
Secţiunea 2. Importanţa prezumţiilor juridice în activitatea de aplicare a dreptului

ÎNCHEIERE:
Ajuns la finele lucrării şi făcând concluzie la tot ce a fost expus mai sus, putem menţiona că categoria - prezumţiile juridice prezintă un interes deosebit pentru studiul atât din punct de vedere teoretic, cât şi din punct de vedere practic
De problema tratată în această lucrare, s-au preocupat mulţi specialişti în domeniu, însă cu toate acestea menţionăm că în doctrină sunt şi unele opinii greşite in ceea ce priveşte tratarea unor probleme legate de aplicarea prezumţiilor în jurisprudenţă.

Bibliografia:
Acte normative
1. Constituţia Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994;
2. Codul Civil al RM adoptat la 1964;
3. Cod Penal al RM adoptat la 24 martie 1961;
4. Codul familiei al RM adoptat la 26.10.2000, MO al RM nr. 47-48/210 din 26.04.2001;
5. Cod de Procedură Penală al RM adoptat la 24 martie 1961;
6. Cod de Procedură Civilă adoptat la 26 decembrie 1964;
7. Legea Republicii Moldova cadastrului bunurilor imobile, nr. 1543-XIII din 25.02.98, MO al RM nr. 44-46/318 in 21.05.98;
8. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie privind examinarea litigiilor judiciare în cauzele despre succesiune din 10. 06. 98, Buletinul Curţii Suprem de Justiţie nr. 8, 1998.

Literatura de specialitate:
1. Baltag Dumitru, «Teoria generală a dreptului şi a statului», Ed. «TIPCIM», Cimişlia, 1996;
2. Ceterchi Ioan, Momcilo Luburici, «Teoria generală a dreptului şi statului», Bucureşti, 1983;
3. Cocoş Ştefan, «Drept roman», Ed. «Lumina Lex», Bucureşti, 1998;
4. Cozmovici Paul, «Consideraţii asupra fundamentului prezumţiilor în dreptul civil», Bucureşti, 1970;
5. Denis Boris., «Prezumţia nevinovăţiei», Revista Naţională de Drept, nr. 1, 2001;
6. Leş Ioan, «Principii şi instituţii de Drept Procesual Civil», vol. II, Ed. «Lumina Lex», Bucureşti, 1999;
7. Lupan Ernest, Minea Mircea Ştefan, Marga Amalia, «Dreptul mediului», Partea specială, Tratat elementar, vol. II, Ed. «Lumina Lex», Bucureşti, 1997;
8. Lupu Gheorghe, Avornic Gheorghe, «Teoria generală a dreptului», Ed. «Lumina», Chişinău, 1997;
9. Măgureanu Florea, «Drept procesual civil», Ed. «ALL BECK», Bucureşti, 1999;
10. Mocuţ Emil, Oancea Dan, «Drept roman», vol. 1, Iaşi, 1993;
11. Mocuţ Emil, Oancea Dan, «Drept roman», Ed. «Şansa»- SRL, Bucureşti, 1995;
12. Negru Boris, Violeta Cojocaru, «Tehnica legislativă», Chişinău, 1997;
13. Pop Liviu, «Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor», Tratat, Ed. Fundaţiei «Chemare», Iaşi, 1994;
14. Popescu Constantin, Bârsan Corneliu, «Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor», Ed. «ALL», Bucureşti, 1997;
15. Popescu Sofia, «Teoria generală a dreptului», Ed. «Lumina Lex», 2000;
16. Prisacaru Valentin I., «Tratat de drept administrativ», Partea generală, Ed. «ALL», Bucureşti, 1996;
17. Trofimov Igor, «Dreptul meiului», Chişinău, 2002;
18. Volonciu Nicolae, «Tratat de procedură penală», Partea Generală, vol. I, Ed. «PAIDEIA», Bucureşti, 1996;
19. Авдюков М.Г., «Судебное решение», Москва, 1959;
20. Бабаев В.К., «Презумпции в советском праве», Горький, 1974;
21. Бажанов М.И., «Изменение обвинения в советском уголовном процессе», Москва, 1954;
22. Баженов Л.Б., «Основные вопросы теории гипотезы», Москва, 1961;
23. Белкин А.П., «Теория доказывания», Изд. «Норма», Мoсква, 2000;
24. Белкин Р.С., «Собирание, исследование и оценка доказательств», Москва, 1966;
25. Воложанин В.П., «Юридические предположения в советском гражданском праве и процессе», Свердловск, 1953;
26. Глушков А.И., «Уголовный процесс», Изд. «Высшая школа», Москва, 2000;
27. «Гражданский процесс», под ред. Треушникова М.К., ООО «Городец - издат», Москва, 2000.
28. «Гражданский процесс», Учебник под ред. Яркова В.В., Изд. «БЕК», Москва, 2000;
29. Грибанов В.П., «Осуществление и защита гражданских прав», Изд. «Статут», Москва, 2000;
30. Громов Н.А., «Уголовный процесс России», Изд. «Юристъ», Москва, 1998;
31. Гурвич М.В., «Доказательственные презумпции в советском гражданском процессе», «Советская юстиция», 1968, № 12;
32. Данилин В.И., Реуптов С.И., «Юридические факты в советском праве», Свердловск, 1989;
33. Йoффe О.С., Шаргородский М.Д., «Вопросы теории права», Госюриздад, Моска, 1961;
34. Каминская В.И., «Учение о правовых презумпциях в уголовном процессе», Москва-Ленинград,, 1948;
35. Кирилов В.И., Старченко А.А., «Логика», Учеб. для юр. вузов, Юристъ, Москва, 2001;
36. Клейман А.Ф., «Основные вопросы теории доказательств в советском гражданском процессе», Москва-Ленинград, 1950;
37. Копнин П.В., «Гипотеза и ее роль в познании», Москва, 1958;
38. Красавчиков О.А., «Юридические факты в советском гражданском праве», Москва, 1958;
39. Лазарев В.В., «Применение советского права», Казань, 1972;
40. Лилуашвили М.А., «Предмет и бремя доказывания в советском гражданском процессе», Тбилиси, 1957;
41. «Логика», Учеб. для юр. вузов, под ред. Сальникова В.П., изд. Лексикон, Санкт-Петербург, 2001;
42. Мартынчик Е.Г., «Гарантии прав обвиняемого в суде первой инстанции», Кишинев, 1975;
43. Научно-практический комментарий к Гражданскому Кодексу Молдавской ССР, под. ред. В.Н. Яковлева, Ед. «Картя молдовеняскэ», Кишинев, 1987;
44. Нерсесянц В.С., «Общая теория права и государства», Изд. «Норма», Москва, 2000;
45. Новоселов В.И., «Законность актов органов управления», Москва, 1968;
46. «Общая теория права и государства», Лазарева В.В., Изд. «Юристъ», Москва, 1996;
47. «Общая теория государства и права», Академический курс, под. ред. Марченко М.Н., Изд. «Зерцало», Москва, 2000;
48. Ойгензихт В.А., «Презумпции в советском гражданском праве», Изд. «Ирфон», Душанбе, 1976;
49. Орлов Ю.К., «Основы теории доказательств в уголовном процессе», Изд. «Проспект», Москва, 2000;
50. «Пакт о гражданских и политических правах», Сборник международных стандартов, касающихся предварительного следствия, ООН, Нью-Йорк и Женева, 1994;
51. Пашкевич П.Ф., «Объективная истина в уголовном судопроизводстве», Москва, 1961;
52. Петров Г.И., «Советское административное право», Москва, 1960;
53. Рыжаков А.П., «Краткий курс уголовного процесса», Изд. «Филинъ», Москва, 1998;
54. Савицкий В.М., Ларин А.М., «Уголовный процесс», Словарь-справочник, Москва, 1999;
55. Семенов А.М., «Взаимная обязательность решении и приговоров в советском гражданском процессе», «Ученые записки» СЮИ, Москва, 1955;
56. Старченко А.А., «Логика в судебном исследовании», Москва, 1958;
57. Строгович М.С., «Материальная истина и судебные доказательства в советском уголовном процессе», Москва, 1955;
58. Строгович М.С., «Учение о материальной истине в уголовном процессе», Москва, 1947;
59. Студенкин С.С., «Советское административное право», Москва, 1959;
60. Трусов А.И., «Основы теории судебных доказательств», Москва, 1960;
61. «Уголовный процесс», Учебник под ред. Бажаева A.П., Изд. «Спарк», Москва, 2000, с. 89;
62. «Уголовный процесс», Учебник под ред. Гуценко К.Ф., Изд. «Зерцало», Москва, 2000;
63. «Уголовный процесс», Учебник под ред. Кобликова А.С., Изд. «Норма-Инфра», Москва, 2000;
64. «Уголовное право», Общая часть, под ред. Кузнецовой Н.Ф., Москва, 1993;
65. Чечина Н.А., «Норма права и судебное решение», Ленинград, 1961;
66. Шадрин В.С., «Обеспечение прав личности при расследовании преступлений», Изд. «Юрлитформ», Москва, 2000;
67. Штутин Я.Л., «Предмет доказывания в гражданском процессе», Москва, 1963;
68. Явич Л.С., «Проблемы правового регулирования советских общественных отношений», Москва, 1961.

INTRODUCERE:
Încă din epoca preiluministă s-a încercat a face prima clasificare a formelor de guvernămînt, după cum exprimă prof. Constantin G. Dissescu1, Aristotel are meritul de a fi încercat prima clasificare a formelor de guvernămînt, propunînd cele trei grupe: monarhia, unde puterea e concentrată în mîna unei singure persoane, oligarhia - puterea se împarte între mai mulţi indivizi sau, după caz, este rezervată unui grup social restrîns, democraţia - poporul exercită direct puterea. Se poate relata că evoluţia ulterioară a fenomenelor politico-statale nu a făcut altceva decît să întărească construcţia teoretică a lui Aristotel, care, ca idee metodologică, este valabilă şi la ora actuală, ţinînd însă, seama de amendamentele aduse de iluminişti, formîndu-se ceea ce doctrina contemporană califică a fi concepţia (clasificarea clasică)

CUPRINSUL:
CAPITOLUL I. Instituţia Şefului de Stat în Republica Moldova
§ 1. Alegerea Preşedintelui Republicii Moldova
§ 2. Condiţiile pentru candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova
§ 3. Votarea
§ 4. Durata mandatului
§ 5. Vacanţa şi interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii

CAPITOLUL II. Sarcinile şi atribuţiile Preşedintelui Republicii Moldova
§ 1. Atribuţiile Preşedintelui în raporturile sale cu Parlamentul
§ 2. Atribuţiile Preşedintelui în raporturile sale cu Guvernul şi alte autorităţi administrative
§ 3. Atribuţiile Preşedintelui În raporturile sale cu puterea judecătorească
§ 4. Atribuţiile Preşedintelui în domeniul politicii externe
§ 5. Atribuţiile Preşedintelui în domeniul apărării

CAPITOLUL III. Actele Preşedintelui

CAPITOLUL IV. Asigurarea activităţii Preşedintelui Republicii Moldova
§ 1. Imunitatea
§ 2. Asigurare materială şi de protecţie socială necesare exercitării funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova.

CAPITOLUL V. Răspunderea Preşedintelui

CONCLUZII:
Efectuînd o analiză mai minuţioasă a temei elucidate în prezenta lucrare, pot relata că şeful statului reprezintă o instituţie de aceeaşi vîrstă cu statul. Pe tot parcursul dezvoltării istoriei a existat un şef sub diverse denumiri (împărat, rege, ţar), dar esenţa şi rolul rămîne acelaşi - de a conduce ţara şi de a o reprezenta în relaţiile cu alte state.

BIBLIOGRAFIE:
1. Maria Orlov. Drept administrativ, Chişinău, 1999.
2. Maria Orlov. Drept administrativ, Chişinău, 2000.
3. Ion Creangă. Curs de drept administrativ pentru studenţii facultăţii de drept. Chişinău, ed. Epigraf, 2003Д. Н.
4. Creangă, Aspecte ale unor probleme din cadrul fazelor procesului legislativ, SIMPOSIA PROFESSORUM, ULIM, Seria Drept, Chişinău, 2002
5. Creangă, Procedura de legiferare în Republica Moldova, culegere de publicaţii, Statul de drept şi administraţia publică, Chişinău, Editura Cartier, 1999
6. Victor Popa. Dreptul public. Chişinău, 1998.
7. Ioan Alexandru. Structuri, mecanisme şi instituţii administrative, Bucureşti, 1992, 1996.
8. Antonie Iorgovan. Drept administrativ, Bucureşti, 1993.
9. Mircea Preda. Curs de drept administrativ, Bucureşti, 1995.
10. Mircea Preda. Tratat elementar de drept administrativ roman, Bucureşti, 1996.
11. V. Prisăcaru. Tratat de drept administrativ român, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1993.
12. M. Dvoracec. Drept administrativ, Editura Chemarea, Iaşi, 1993.
13. Iorgovan. Tratat de drept administrativ, Vol. I, Editura Nemira, Bucureşti, 1996.
14. Iorgovan. Tratat de drept administrativ, Vol. II, Editura Nemira, Bucureşti, 1996.
15. Iorgovan. Drept administrativ. Tratat elementar, Vol. I, Editura Nemira, Bucureşti, 1993.
16. Ion Deleanu, Drept constituţional şi instituţii politice, Bucureşti, 1991
17. Gh. Susarenco, Opinie separată la Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 43 din 14.12.2000
18. Alexandru Negoiţă. Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei, Bucureşti, 1993.

Acte normative:
1 Constituţia Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994
2. Codul electoral adoptat prin legea Nr.1381-XIII din 21.11.1997, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.81/667 din 08.12.1997
3. Legea Republicii Moldova cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova nr.1234-xiv din 22.09.2000, Monitorul Oficial nr.139-140/996 din 02.11.2000
4. Legea Republicii Moldova privind învestitura Preşedintelui Republicii Moldova Nr.1073 din 27.12.1996, Monitorul Oficial Nr.3/10 din 09.01.1997
5. Legea privind asigurarea activităţii Preşedintelui Republicii Moldova Republicii Moldova nr. 1111/20.02.1997, Monitorul Oficial 16-17/180, 13.03.1997
6. Legea serviciului public nr. 443 din 04.05.1995, Monitorul Oficial nr. 61/681 din 02.11.1995
7. Legea cu privire la Guvernul Republicii Moldova din 31.05.1990, Monitorul Oficial nr. 13T- 133 din 26.09.2002
8. Legea privind administraţia publică locală nr. 123-XV din 18.03.2003, Monitorul Oficial nr. 49/211 din 19.03.2003;
9. Legea privind actele normative ale Guvernului, ale administraţiei centrale şi locale nr.317- XV, din 18.07.2003, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.208-210/783 din 03.10.2003
10. Hotărârea Curţii Constituţionale, Aviz privind constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului 4/26.12.2000 Monitorul Oficial 163-165/49, 29.12.2000
11. Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 14 din 18.03.1999, Monitorul Oficial nr.31-32/24 din 01.04.1999
12. Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 15 din 23.03.1999, Monitorul Oficial nr.39-41/25 din 22.04.1999
13. Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 23 din 09.07.1998 Monitorul Oficial nr.70/33 din 25.07.1998

Întroducere:
Activitatea economică în Republica Moldova poate fi desfăşurată doar sub forma unor întreprinderi deaceea se acordă o atenţie deosebită modalităţii de înfiinţare, funcţionare şi lichidare a acestor întreprinderi . Întreprinderile sunt subiecţii principali care desfăşoară activitatea economică , activitate de antreprnoriat.

Cuprins:
1) Noţiuni generale de antreprenoriat şi reglimentarea juridică a activităţii de antreprenoriat
2) Înreprinderile ca subiecţi a activităţii de antreprenoriat, date istorice privind apariţia întreprinderilor.
3) Constituirea întreprinderilor cu statut de persoană fizică.
4) Înregistrarea întrprinderilor cu statut de persoană fizică.
5) Funcţionarea întreprinderilor cu statut de persoană fizică.
6) Încetarea activităţii de antreprenoriat , reorganizarea şi lichidarea întreprinderlor.

Încheiere:
Din cele arătate mai sus observăm că orice întreprindere sau organizaţie parcurge aceleaşi etape ca şi fiinţa umană:
Constituirea – care se aseamănă cu naşterea unui copil
Înregistrarea – care se aseamănă cu dobîndirea capacităţii de a gîndi de aşi asuma drepturi şi obligaţii este ca o etapă de pregătire de a călca în lume , pentru întreprindere este lumea antreprenoriatului lumea afacerilor.

BIBLIOGRAFIE:
1. Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994.
2. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi din 3 ianuarie 1992.
3. Legea cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor din 5 octombrie 2000.
4. Legea cu privire la insolvabilitate din 15 noiembrie 2001.
5. Regulamentul societăţilor economice din Republica Moldova nr.500 din 10 septembrie 1991.
6. Nicolae Roşca Sergiu Baeş, Dreptul afacerilor, Chişinău 1997.
7. Stînciu D. Cărpenaru. Drept comercial român, vol.3, Bucureşti 2000.
8. R. Petrescu Drept comercial român, Bucureşti 1992.
9. Y. Guyon.Droit des affaires, Paris 1994.
10. O. Căpăţînă, Societăţile comerciale, Bucureşti 1991.
11. I.L Georgescu, Drept comercial romăn, Bucureşti 1994.
12. V. Giontea, Curs de drept comercial, Bucureşti 1996.
13. Т.И.Кашанина,Предпринимательство, Москва 1994
14. Т.И.Кашанина, Хозяйственные товарищества, Москва 1995.
15. А.Хоскинг, Курс предпринимательства,Москва 1993.

Cuprins:
1. Notiunea de infractiune. Trăsăturile esentiale ale infractiunii
a) Notiune
b) Formele vinovatiei
c) Prevederea faptei in legea penala ca semn al infractiunii
d) Pasibilitatea de pedeapsă ca semn al infracţiunii.

2. Continutul infractiunii. Notiuni introductive in continutul infractiunii
a) obiectul juridic al infractiunii
b) obiectul material al infractiunii
c) latura obiectiva a componentei infractiunii
d) subiectul componentei infractiunii
e) latura subiectiva a componentei infractiunii

BIBLIOGRAFIE:
1. Ivan Macari ,Dreptul penal al Republicii Moldova. Partea generala, Chisinau, CE USM 2002
2. Gheorghe Nistoreanu, Drept penal, Partea generala, Ed. ALL BECK, Bucuresti,2002
3. Kasepov,V.P., Ugolovnoie pravo Rossiskoi Federatii, „bilina”,Moskva,2001
4. Radu Nemes, Drept Penal, ed. Lumina Lex, Bucureşti

Acte normative:
1. Codul penal al Republicii Moldova nr. 985 din 18.04.2002, Monitorul Oficial nr. 128-129/1012 din 13.09.2002

INTRODUCERE:
Codul de procedură civilă foloseşte adeseori noţiunile de "parte" , "reclamant" şi "pârât", fără a le preciza conţinutul. În concepţia legiuitorului stabilirea conţinutului noţiunii de parte revine literaturii de specialitate şi jurisprudenţei. O atare concepţie s-a regăsit atât în legis¬laţiile procesuale adoptate în secolul trecut, cât şi în unele legislaţii recente. Lipsa unei definiţii legale a constituit şi sursa unor controverse teoretice privitoare la condiţiile pentru a fi parte în procesul civil sau pentru exercitarea acţiunii civile.

CUPRINS:

CAPITOLUL I. PĂRŢILE ÎN PROCESUL CIVIL
§ 1. Noţiunea şi poziţia părţilor în procesul civil

CAPITOLUL II. COPARTICIPAREA PROCESUALĂ
§ 1. Noţiunea de coparticipare procesuală
§ 2. Formele coparticipării procesuale
§ 3. Efectele coparticipării procesuale

CAPITOLUL III. CONDIŢIILE PENTRU A FI PARTE ÎN PROCESUL CIVIL
§ 1. 0bligaţiile procesuale ale părţilor
§ 2. Drepturile procesuale ale părţilor
§3. Noţiune de parte nerespectivă în proces. Condiţiile şi procedura de subrogare a părţii care figurează greşit în proces
§ 4. Succesiunea în drepturile procedurale
§ 5. Temeiurile şi formele de participare a procurorului în procesul civil
§6. Participarea în procesul civil a autorităţilor publice, organizaţiilor, persoanelor fizice în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale altor persoane
§ 7. Participarea la procesul civil a autorităţilor publice pentru depunerea concluziilor

CAPITOLUL IV. Reprezentarea în instanţa judecătorească
§ 1. Noţiunea, temeiurile şi formele de reprezentare
§ 2. Împuternicirile reprezentantului
§ 3. Persoanele care nu pot fi reprezentanţi în judecată

CONCLUZII:
Opinia pe care o împărtăşim în lucrarea dată este promovată în mod constant şi în literatura de specialitate din alte ţări. Astfel, în literatura franceză de specialitate unii autori afirmă categoric că noţiunea de parte este o "no¬ţiune procedurală". Caracterizarea pe care Gerard Cornu şi Jean Foyer o dau conceptului de parte este deosebit de semnificativă şi ea este întru-totul valabilă şi în dreptul nostru: "părţi trebuie să fie consid¬erate numai persoanele între care s-a legat procesul, părţile în proces, tot astfel cum alte persoane sunt părţi într-un contract"


BIBLIOGRAFIE:
1. Ioan Leş, Drept procesual civil: Cursul universitar, Bucureşti: Lumina Lex, 2002
2. Ioan Leş, Principii şi instituţii de drept procesual civil, Vol.I, Bucureşti: Lumina Lex, 1998
3. Ioan Leş, Principii şi instituţii de drept procesual civil, Vol.II, Bucureşti: Lumina Lex, 1999
4. Viorel Mihai Ciobanu. Drept procesual civil, Vol.I, Bucureşti, 1986.
5. Viorel Mihai Ciobanu Tratat teoretic şi practic de procedură civilă, Vol.I, Bucureşti, 1996.
6. Viorel Mihai Ciobanu, Tratat teoretic şi practic de procedură civilă. Vol. II, Bucureşti, Editura Naţional, 1997
7. Dorfman. Drept procesual- civil, Chişinău, 2003Deleanu, Procedura civilă,Iaşi, 1993
8. Deleanu I. Procedura civilă, Iaşi, 1993
9. I. Deleanu. Proces civil, Iaşi, Ediţia Chemarea , 1994
10. R.Martin, E.G. Semuren. Teorie generală de proces, 1983.
11. Savelly Zilberstein, Viorel Mihai Ciobanu. Drept procesual civil. Partea I, Bucureşti: Lumina Lex, 1998 – 2 ex.
12. М. К. Треушникова, Гражданский процес. Учебник/ Москва, 2003
13. В. М. Жуйкова, В.К. Пучинского, М. К. Треушникова, Научно-практический комментарий. Москва, 2003
14. Аргунов В. Н. Участие прокурора в гражданском процесе. Москва, 1991

ACTE LEGISLATIVE:
1. Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. l din 12.08,1994).
2. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din 30.05.2003, Monitorul Oficial nr. 111-115 din 12.06.2003
3. Legea cu privire la organizarea judecătorească nr. 514 –XIII din 06.07.95, Monitorul Oficial nr. 58/641 din 19.10.1995
4. Legea cu privire la judecata arbitrală nr. 129- XIII din 31.05.1994, Monitorul Oficial 2/12 din 25.08.1994
5. Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie nr. 789-XIII din 26.03.1996, Monitorul Oficial nr. 32-33/323 din 30.05.1996
6. Legea cu privire la instanţele judecătoreşti economice, nr. 970 din 24.07.96, Monitorul Oficial nr. 77/742 din 28.11.1996
7. Legea cu privire la sistemul instanţelor judecătoreşti militare nr. 836 din 17.05.96, Monitorul Oficial nr. 51/482 din 01.08.1996

INTRODUCERE:
Pământul este cea mai de preţ comoară lăsată de strămoşi de care depinde întreaga noastră existenţă, deoarece tot ce este legat de el asigură viaţa noastră de zi cu zi. Moldova, pe bună dreptate, se mândreşte cu fertilitatea pământurilor şi simţul gospodăresc al poporului.
Diversificarea formelor de proprietate, pluralismul proprietăţii şi, nu în ultimul rând, proprietatea privată, inclusiv asupra terenului, după cum arată experienţa de veacuri, este o valoare general-umană la care s-a ajuns în urma evoluţiei istorice a civilizaţiei. Proprietatea înseamnă libertate. Omul, fiind proprietar, devine totodată stăpân pe sine şi mai puţin dependent de stat. Proprietarul privat devine independent, dar această independenţă devine riscantă în condiţiile în care relaţiile economiei de piaţă, inclusiv piaţa funciară, sunt doar pe cale de constituire

PLANUL:

CAPITOLUL I
Vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente obiectelor private


CAPITOLUL II
Vânzarea-cumpărarea terenurilor proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale libere de construcţie

§ 1. Specificul contactului de vânzare cumpărare la licitaţie cu strigare
şi negocieri directe
§ 2. Organizarea licitaţiei
§ 3. Condiţiile de participare

CAPITOLUL III
Vânzarea-cumpărarea altor categorii de terenuri

CONCLUZII:
Cercetând problemele legate de contractul de vânzare-cumpărare a terenurilor din literatura de specialitate autohtonă, rusă şi din alte ţări ne-am străduit să redăm în cadrul prezentei lucrări o expunere analitică şi obiectivă a aspectelor teoretice şi practice ce ţin de acest subiect.

BIBLIOGRAFIE:
Acte normative:
1. Codul Civil al Republicii Moldova nr.1125-XV din 13.06.2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 82-86/661 din 22.06.2002;
2. Codul Funciar Nr.828-XII din 25.12.1991 // Monitorul Parlamentului al Republicii Moldova 1993, nr. 3, art. 58, 60; Monitorul Oficial al Republicii Moldova 1995, nr.13, art. 133; nr. 24, art.279; 1997, nr.43-44, art. 383; 1998, nr. 108, art. 656; 1999, nr. 90-92, art. 460;
3. Legea cu privire la proprietate nr. 459-XII din 22.01.1991 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 3-4-5-6 din 30.06.1991;
4. Legea Republicii Moldova privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308-XIII din 25.07.1997 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 57-58/515 din 04.09.1997;
5. Legea cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998 nr.1217-XIII din 25.06.1997 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 59-60/518 din 11.09.1997;
6. Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 44-46/318 din 21.05.1998;
7. Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 982 din 26.10.99 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 75-76 din 21.11.1996;
8. Regulamentul licitaţiilor „cu reducere” aferente aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 662 din 28.11.96 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 7 din 30.01.1997;
9. Hotărârea Guvernului cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor nr. 192 din 20.02.1998 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.30-33/225 din 09.04.1998;
10. Hotărârea Guvernului despre unele măsuri privind delimitarea terenurilor proprietate publică nr. 837 din 14.08.2001 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.104-105 din 24.08.2001;
Monografii:
1. Andrei Bloşenco. Drept civil. Partea specială. Note de curs, Chişinău, Cartdidact, 2003;
2. Ala Climova, Inga Grecu-Stăvilă. În ajutorul registratorului Oficiului Cadastral Teritorial, Editura Reclama, Chişinău, 2001;
3. Ala Climova, I. Teaca, I. Grecu-Stăvilă. Constituirea proprietăţii private asupra terenurilor, crearea şi funcţionarea pieţei funciare în Republica Moldova, Editura Dinamo, Chişinău, 2004;
4. C. Hamangiu, I. Roseti – Bălănescu, Al. Băicoianu. Tratat de drept civil român, Editura All Bucureşti, 1997;
5. Camelia Toader. Manual de contracte civile speciale, Editura Beck Bucureşti, 2000;
6. Corneliu Turianu. Contracte civile speciale, Editura Beck, Bucureşti, 2000;
7. Corneliu Turianu. Curs de drept civil Contracte speciale, Editura Fondaţiei “România de mâine”, Bucureşti, 2000;
8. Dan Chirică. Drept civil. Contracte speciale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1997;
9. Dumitru Macovei. Drept civil Contracte, Editura Cantes, Iaşi, 1999;
10. Eugeniu Safta – Romano. Contracte civile, Editura Graphix ,Iaşi, 1998;
11. Francisc Deak. Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Actami, Bucureşti, 1996;
12. I. Trofimov. Drept civil. Contractele, Chişinău: Academia „Ştefan cel Mare” a MAI Republica Moldova, 2004;
13. Radu I Motică, Magistru Florin Moţiu. Contract de vânzare-cumpărare Teorie şi practică, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1999;
14. Radu I. Motică, Anton Trăilescu. Drept funciar. Amenafarea teritoriului şi protecţia mediului, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1999;
15. Ştefan Răuschi. Drept civil, Editura Fondaţiei “Chemarea”, Iaşi, 1992;
16. Teacă, O. Uţică. Ghid practice cu privire la tranzacţiile cu terenurile agricole, proprietate privată, Editura Axa, Chişinău, 2004.

Introducere:
Cetăţenii Republicii Moldova zilinic sunt atraşi în diverse relaţii sociale care sunt reglementate de normele juridice a diferitor ramuri de drept (dr. civil, dr. muncii, dr. familiei, dr. administrativ, etc.). Prevederile Codului Civil al Republicii Moldova (adoptat 2002, intrat în vigoare în 2003), art. 19, reglementează momentul când persoana fizică poate dobândi prin fapta proprie şi de a exercita drepturi civile, precum şi de a – şi asuma personal obligaţii civile şi de a le exexuta. Acest moment coincide cu atingerea vârstei persoanei fizice de optsprezece ani. Interpretând art. 19 al Codului Civil al Republicii Moldova putem spune că persoana care a căpătat capacitatea de exerciţiu deplină este în drept desinestătător să: încheie contracte, să dispună de proprietatea sa, să elibereze procuri, etc. ceea ce – i permite să se autorealizeze.

Cuprins:
Capitolul I. Noţiuni generale cu privire la tutelă şi curatelă
§ 1.1 Noţiunea tutelei şi a curatelei
§ 1.2 Caracterele şi principiile tutelei şi curatelei

Capitolul II. Instituirea tutelei şi curatelei
§ 2.1 Autorităţile tutelare
§ 2.2 Deschiderea tutelei şi a curatelei. Procedura şi temeiurile deschiderii tutelei şi a curatelei
§ 2.3 Administrarea patrimoniului celui pus sub tutelă

Capitolul III. Particularităţile tutelei şi curatelei
§ 3.1 Delimitarea tutelei şi curatelei de alte forme de plasament a minorilor
§ 3.2 Temeiurile de desemnare a tutelei şi curatelei
§ 3.3 Drepturile şi obligaţiile tutorilor şi a curatorilor
§ 3.4 Protecţia persoanelor limitate în capacitatea de exerciţiu

Capitolul IV. Răspunderea tutorelui şi curatorului. Încetarea tutelei şi a curatelei
§ 4.1 Răspunderea tutorelui şi curatorului
§ 4.2 Încetarea tutelei şi a curatelei

Încheiere:
Unul din momentele „cheie”, al acestei lucrări este: instituţia tutelei şi curatelei este reglementată de normele dreptului civil sau a dreptului familiei. În opinia unor autori (Stoica V., Ronea M., Tamaş I., Антокольская М. В.), tutela şi curatela sunt instituţii a dreptului familiei, iar alţii (Мейер Д., Михеева Л., Нечаева А.) sunt de părerea că tutela şi curatela este parte componentă a dreptului civil. În opinia noastră, făcând o concluzie la această întrebare putem spune că normele dreptului civil reglementează, instituţia tutelei şi a curatelei în linii generale, iar normele dreptului familiei, reglementează doar instituirea tutelei şi a curatelei asupra copiilor.

Bibliografia:
Acte normative naţionale
1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994. Monitorul Oficial nr. 1din 1994.
2. Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107 – XV din 06.06.2002. Monitorul Oficial nr. 82 – 86 din 22.06.2002.
3. Codul familiei al Republicii Moldova nr. 1316 – XIV din 26.10.2000. Monitorul Oficial nr. 47 – 48 din 26 aprilie 2001.
4. Culegere de acte normative privind drepturile familiei şi copilului. Volumul II. Reglementări interne. – Chişinău: Editura MUSEUM, 2001.
5. Legea Republicii Moldova cu privire la drepturile copilului nr. 338 din 15.12.94 Мonitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 13/127 din 02.03.1995.
6. Legea Republicii Moldova cu privire la tineneret nr. 279 – XIV din 11.02.99 Мonitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 39 – 41/169 din 22.04.1999.
7. Legea Republicii Moldova cu privire la ocrotirea sănătăţii nr. 411 – XIII din 28.03.95 Мonitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 34/373 din 22.06.1995.
8. Legea Republicii Moldova cu privire la protecţia socială specială a unor categorii de populaţie nr. 933 – ХIV din 14.04.2000 Мonitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 70 – 72/507 din 22.06.2000.
9. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la protecţia socială a familiilor cu mulţi copii din 22.03.1994.
10. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la măsurile suplimentare de protecţie socială a familiilor cu copii din 15.05.1997.
11. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Programul Naţional de sănătate orală a copiilor pentru anii 1998 – 2007 din 22.12.1998.
12. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Programul naţional de asistenţă în planificarea şi protejarea sănătăţii reproductive din 08.06.1999.
13. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la înfierea copiilor de către cetăţeni străini din 03.02.1994.
14. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la crearea fondului învăţământului general şi asigurării sociale a elevilor din 23.08.1993.
15. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la insituirea Consiliului Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului.
16. Codul familiei al României, Legea nr. 4 din 04.01.1954, modificat prin Legea 1465 din 29.01.1998.
17. Codul Familiei al Federaţiei Ruse din 08.12.1995, în redacţia legilor federale a Federaţiei Ruse din 02.01.2001.
Acte normative internaţionale
1. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 10.12.1948.
2. Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului din 20.11.1989.
3. Convenţia asupra protecţiei copiilor şi cooperării în material adopţiei internaţionale din 03.12.1986.
4. Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale din 16.12.1966.
5. Pactul internaţional cu privire al drepturile civile şi politice din 16.12.1966.
Monografii
1. Albu I. Dreptul familiei. – Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică, 1975.
2. Anca P., Filipescu I. Încheierea căsătoriei şi efectele ei. – Bucureşti: Editura Academiei, 1981.
3. Aramă E. Istoria dreptului românesc. – Chişinău: Editura Reclama, 1998.
4. Bacaci Al., Dumitrache V., Hageanu C. Dreptul Familiei. – Bucureşti: Editura ALLBECK, 2002.
5. Boldur A. Istoria Basarabiei. – Bucureşti: Editura Victor Frunză, 1992.
6. Corhan A. Dreptul Familiei. Teorie şi practică. – Bucureşti: Editura Lumina Lex, 2001.
7. Emese F. Universitatea “Babeş-Bolyai”. Dreptul Familiei. – Cluj – Napoca: Editura Lumina Lex, 1997.
8. Emese F. Universitatea “Babeş-Bolyai”. Dreptul Familiei. – Cluj – Napoca: Editura Limes, 2003.
9. Eliescu M., Ionaşcu T. Căsătoria şi dreptul. – Bucureşti: Editura Acadamiei, 1964.
10. Filipescu I., Filipescu A. Tratat de drept al familiei. Ediţia a VI, revăzută şi completată. – Bucureşti: Editura ALLBECK, 2001.
11. Filipescu I. Adopţia şi protecţia copilului aflat în dificultate. – Bucureşti: Editura ALLBECK, 1998.
12. Ionaşcu A., Mureşan M., Costin M., Ursa V. Familia şi rolul ei în societate. – Cluj: Editura Dacia, 1975.
13. Lupşan G. Dreptul familiei. Note de curs. – Iaşi: Editura Fundaţiei “Chemarea”, 1996.
14. Malaneţchi V., Movilă P. Despre taina cununiei. – Chişinău: Editura Ştiinţa, 1996.
15. Mitrofan I., Ciupercă C. Incursiune în psihologia şi psihosexologia familiei. – Bucureşti: Editura Mihaiele S.R.L., 1998.
16. Mărgineanu L., Mărgineanu G. Dreptul Familiei. – Chişinău: Editura Elena – V.I., 2002.
17. Pricopi A. Rudenia în dreptul Român. – Bucureşti: Editura Lumina Lex, 2000.
18. Petot P. Histoire du droit prive francais, La Famille. – Paris: Editions Loysel, 1992.
19. Pînzari V. Dreptul familiei. Note de curs. – Bălţi: Editura Presa universitară bălţeană, 2000.
20. Popescu T. Dreptul familiei. Tratat, vol. I. – Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică, 1965.
21. Stănoiu A., Voinea M. Sociologia familiei. – Bucureşti: Editura “TUB”, 1983.
22. Stoica V., Ronea M. Natura juridică şi procedura specifică a adopţiei. Revista “Dreptul” № 2/1993.
23. Tamaş I. Drept matrimonial canonic. – Iaşi: Editura Presa Bună, 1994.
24. Антокольская М. В. Лекции по семейному праву. – Москва: Издание Юристь, 1995.
25. Антокольская М. Семейное право. – Москва: Издание Юристь, 1996.
26. Антокольская М. Семейное право. Издание второе. – Москва: Издательство Юристь, 2000.
27. Абашин Э. Семейное право. – Москва: Издательство ИНФРА – М, 2002.
28. Беляков А. Охрана прав несовершеннолетних. – Москва: Издательский Дом «Печать», 1983.
29. Ворожейкин Е. Семейные правоотношения в СССР. – Москва: Издание Юристь, 1972.
30. Давид Ж. Основные правовые систе¬мы современности. – Москва Издательство «РЕП», 1998.
31. Ершова Я. М. Опека и попечительство. – Москва: Издательство Юристь 1971.
32. Красавчикова Л. Личная жизнь граждан под защитой закона. – Москва: Издательство ПОРА, 1983.
33. Малеин Я. Гражданский закон и права личности. – Москва: Издательский Дом «МУЗ», 1994.
34. Малеина М. Защита личных неимущественных прав. – Москва: Издательство ИНФРА – М, 1991.
35. Мейер Д. Русское гражданское право. – Москва: Издательский дом «Печать», 1997.
36. Михеева Л. Взыскание пособий опекунам. – Москва: Издательство «МУЗ», 2000.
37. Нечаева А. Споры о детях. – Москва: Издательство Юристь, 1989.
38. Нечаева А. Ребенок под опекой. – Москва: Издательство Юристь, 1993.
39. Нечаева А. Охрана детей – сирот в России: История и совре- менность. – Москва: Издательство Юристь, 1994.
40. Нечаева А. Семейное право. Курс лекций. – Москва: Издательство Юристь, 1998.
41. Пергамент А. Опека и попечительство. – Москва: Издательство ИНФРА – М, 1966.
42. Пчелинцева Л. О семейном законодательстве. – Москва: Издательство Русский Дом, 1998.
43. Пчелинцева Л. Семейное право России. – Москва: Издательство Русский Дом, 2001.
44. Пынзарь В., Шляхтицкий В. Семейное право. – Кишинэу: Издание Университае, 2002.
45. Рузакова О. Семейное право. Учебно – практическое пособие: Москва – Издательство Экзамен, 2003.
46. Тарусина Н. Семейное право. Москва – Издательство Проспект, 2001.
47. Цатурова М. Русское семейное право. – Москва: Издательство «МУЗ», 1991.

CUPRINS:
1. Activitatea de brokeraj;
2. Activitatea de dealer;
3. Activitatea de underwriting;
4. Activitatea de administrare fiduciară a investiţiilor;
5. Activitatea de ţinere a registrului;
6. Activitatea de depozitare;
7. Activitatea de clearing;
8. Alte genuri de activitate.

BIBLIOGRAFIE:
1. Curs de lecţii „Piaţa financiară FOREX” „Teledrade” LLC
2. Legea Republicii Moldova cu privire la piaţa valorilor mobiliare nr. 199 din 18.11.98 //Monitorul Oficial 27-28/123 din 23.03.1999.
3. Hotărîrea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare privind aprobarea Instrucţiunii cu privire la oferta tender a valorilor mobiliare nr.2/6 din 18.01.2001 //Monitorul Oficial 100-101/255 din18.08.2001.
4. Legea cu privire la societăţile pe acţiuni nr. 1134-XIII din 02.04.1997, MO nr. 38-39 din 1997.

INTRODUCERE:
Crearea şi asigurarea condiţiilor economiei de piaţă în ţara noastră au impus cu necesitate realizarea unui cadru juridic adecvat, care să reglementeze statutul organizaţiilor internaţionale şi raporturile juridice la care acestaa participă. Legislatorii Republicii Moldova au avut nevoie de circa 5 ani (1991-1996) pentru a pune temeliile juridice ale noului sistem economic.

CUPRINSUL:
Secţiunea 1 Noţiunea de organizaţie internaţională; actualitatea şi importanţa organizaţiilor în viaţa internaţională contemporană
1. Rolul organizaţiilor internaţionale în viaţa internaţională actuală
2. Definiţia organizaţiei internaţionale
3. Categoria de organizaţii internaţionale guvernamentale şi cea de organizaţii neguvernamentale

Secţiunea II Statutul juridic al organizaţiilor internaţionale; personalitatea lor juridică internaţională
1. Personalitatea juridică de drept intern a organizaţiilor internaţionale
2. Personalitatea juridică de drept internaţional a organizaţiilor internaţionale
3. Capacitatea de a încheia tratate
4. Capacitatea de a stabili relaţii diplomatice

Sectiunea III Infiintarea si Încetarea unei organizaţii internaţionale
1. Înfiinţarea unei organizaţii internaţionale
2. Încetarea unei organizaţii internaţionale
3. Ordinea internă a unei organizaţii internaţionale

Secţiunea IV Funcţii, competenţe, activitate unei organizaţii internaţionale
1. Functii şi competenţe unei organizaţii internaţionale
2. Structura instituţională
3. Reprezentarea membrilor
4. Compunerea delegaţiei
5. Reprezentarea echitabilă a intereselor
6. Organele plenare
7. Secretariatul

Secţiunea V Organizaţia Mondială de Comerţ ca organizaţie internaţională subiect de drept al comerţului internaţional
1. Organizaţia Mondială a Comerţului, obiectivele, funcţiile şi rolul ei în economia mondială
2. Principiile Organizaţiei Mondiale a Comerţului
3. Beneficiile sistemului comercial OMC
4. Acordurile OMC. Caracteristicile de bază
5. Acordul privind Barierele Tehnice în Calea Comerţului (TBT).
6. Acordul General privind Comerţul cu Servicii.

Încheiere:
Este generalmente acceptat că şi organizaţiile internaţio¬nale au calitatea de subiecte de drept internaţional. Deşi subiecte de drept al comerţului internaţional, ca şi statele, organizaţiile internaţionale nu au trăsăturile caracteristice ale. statelor suverane – teritoriu ş.a. Organizaţiile internaţionale sunt create de state prin tratate pe care acestea le încheie în acest scop; ele au competenţe func¬ţionale, deci limitate - cele care le-au fost conferite de către sta¬tele fondatoare şi de aceea, apar ca subiecte cu caracter derivat şi secundar. Pentru a stabili dacă o organizaţie internaţională este subiect de drept internaţional şi care anume. este capacitatea ei juridică, trebuie să se studieze actul constitutiv în care se precizează acest lucru. precum şi practica formată în cadrul activităţii sale.

BIBLIOGRAFIE:
1. Convenţiei ONU din 1990 cu privire la convenţiile comerţului internaţional cu mărfuri.
2. Dragoş-Alexandru Sitaru „Dreptul comerţului Internaţional. Tratat”, Vlumul II, Ed. ACTAMI, Bucureşti, 1996.
3. D. A. Sitaru „Dreptul comerţului internaţional”. Tratat. Vol.I, ACTAMI, Bucureşti, 1995.
4. Dumitru Mazilu „Dreptul comerţului Internaţional”, Editura ALL, Bucureşti 1994.
5. Tudor Popescu "Dreptul comerţului internaţional", Ed.-a II-a, EDP, Bucureşti 1983.
6. Mircea N. Costin, Sergiu Deleanu, "Dreptul comerţului internaţional. Partea generală", vol.I, Lumina lex, Bucureşti, 1997.
7. Ioan .L. Georpescu «Dreptul comercial român. Teoria generală a obligaţiilor comerciale. Probele. Contractul de vânzare-cumpărare comercială. Bucureşti 1994.
8. O. Căpăţână."Tratat de drep al comerţului internaţional",voll. Editura Academiei Bucureşti, 1985.
9. Ion Octavian „Dreptul comerţului internaţional”, Bucureşti 1992
10. M. Costin “Dicţionar de drept internaţional al afacerilor”, Bucureşti 1995
11. Клиф Шмитгофф «Экспорт: право и практика международной торговли», Москва, 1993.
12. Светлана Герчикова «Международное коммерческое дело», Москва 1996.
13. Frederic Eiseman "Usages de la vente comerciale internaţionale, Incoterms, Collection "Exporter",ed."Jupiter", Paris. 1972.
14. Philipe Khan, "La vente commerciale internaţionale", Paris 1961.
15. Samuelson Alain. « Relations Commerciales Internationales » , ed. II-nd, Paris, 1997.
16. Burnete Sorin. “Comerţ Internaţional. Teorii.Modele. Politici,”,ed. Economica ,1999.
17. I.Stoian.E.Dragne. « Comerţ Internaţional. Tehnici şi proceduri. » , vol.I ,ed. Caraiman 1997.
18. “Sistemul Comercial Mondial” , Ghid pentru întreprinderi, Centrul de Comerţ Internaţional UNCTAD/OMC şi Secretariatul Commonwealth.
19. “Comerţul Viitorului”, elaborată şi publicată de OMC,ediţia a 2 revăzută ,1999.
20. Radu G. “Drept Vamal Comunitar”, Proiectul „Implimentarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare RM-UE” Chişinău, 2001.
21. Michalet Ch. A. “Les conditions du developpement du tiers monde et L’organisation Mondiale du Commerce”, Les editions Rochevignes, Paris, 1999.
22. Афдокушин E.Ф. «Международные Економические Отношения», ,,Юристь,, Москва 2001.
23. Булатова A.С. «Мировая Економика», Изд. Юристь, Москва 2000.
24. Mansfield. E. “World Trade Organisation”, Facts and Policies, INC. White Lains, New York , 1999.
25. World Trade Organisation, “Trading in to the Future”, 2 edition revised, Geneve, 1999.
26. Accession to the World Trade Organisation: The process and Issues. Informal paper prepared by UNCTAD Secretatiat.
27. Moldova şi Integrarea Europeană. Institutul de Politici Publice; Ed. Internaţional. Chişinău, 2001.
28. V. Aldea, Gh. Bivol. “Acordul General pentru Tarife şi Comerţ”, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1997.
29. Sută N. “Comerţ Internaţional şi politici Comerciale Contemporane”, Ed. All ; Bucureşti 1995.
30. Osadcii V. “Comerţ Internaţional. Note de curs “, Ed. 1 ;Chişinău 1999.
31. Колосов Ю. М. ; Кривчикова Э. С. « Международное Право», Из. Международные Отношения, Москва 2000 .
32. Miron D, “Comerţ Internaţional şi politici comerciale contemporane”, Ed. Eficient, Bucureşti, 2000.
33. Dinuţă I. “Relaţii Economice Multilaterale” , Ed. Scrisul românesc , Craiova, 1995.
34. « Acord General sur les Tarifs Douaniers et le Commerce. Instrument de base et documents divers », Volum IV, Texte de L-acord General, 1989.
35. Tamaş D. “Organizaţia Mondială a Comerţului”, Ed. All, Bucureşti, 1998.
36. WTO, Focus News Leter, Media Relations Division, Geneva, 1995.
37. Sută-Stejan S. “Politica Comercială Contemporană”, ed. Economică, Bucureşti, 1999.
38. Kolosov I. “ Mejdunarodnoe pravo “; Izdatelistvo Grand; Moscva, 1999.
39. „An Anatomy of the World Trade Organisation” ; Edited by Konstantinos Adamantopoulos, Kluwer Law International, London-The Hague-Boston, 1997.
40. L.D׳Arcy, C. Murray, B. Cleave. “The Law and Practice of International Trade”; ed. “Sweet and Maxwell”, London 2000.
41. “Guide to Uruguay Round Agreements” by WTO Secretariat ; ed. Kluwer Law International ; The Hague-London-Boston ; 1999.
42. Radu G. “Originea mărfii. Aspect comparativ: Uniunea Europeană – Republica Moldova” ; Proiectul “Implimentarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare RM – UE”, Chişinău 2002.
43. Watson P. E.Flynn. C.Conwell. “ Completing the World Trade Organisation System. Proposal for a Millennium Round” ; ed. Kluwer Law International , 1999.
44. World Trade Organisation , Information and media relations division , The third edition; Geneve, 2000.
45. Майоров C. M. «Всемирная Торговая Организация» , Издательство ФО Полимаг. Москва.1999.
46. Flory T. “ Les accords du Tokyo Round du GATT et le reforme des procedures de reglement des differends dans le systeme commercial interetatique” , RGDIP, 1982, nr.2.
47. Basic Instruments and Selected Documents (BISD). Suppl. Nr.26 , Geneva, 1980.
48. Raportul adoptat de Părţile Contractante la 3.11.1952, privind taxele speciale de import instituite de Grecia , BISD, Suppl.1.
49. “Assessment of Moldova΄s Capacity to meet the Commitments of the Memorandum on Trade Liberalisation and Facilitation” ; Draft Report , Dublin , January 2002.
50. Bari. I, “Economia Mondială”, ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1997.
51. Miga-Beşteliu Raluca, “Drept Imternaţional. Introducere în Dreptul Internaţional Public”, ed.ALL, Bucureşti, 1998.
52. Palmeter.D, Mavroids.P.C, “Dispute Settlement in the WTO. Practice and Procedure; , ed. Kluwer Law International, The Hague-London-Boston, 1999.
53. Yusuf.A, “Intellectual Property and International Trade. The TRIPS Agreement”, ed. By C.Correa, London, 1998.
54. Watson.P, Flynn. J, Conwell.C, “Completing the World Trade Organisation System. Proposals for a Millennium Round”, ed. Kluwer Law International, 1999.

INTRODUCERE:
Problema existenţei dreptului şi statului aparţine ontologiei juridice, adică acelui compartiment al filosofiei dreptului ce se ocupă cu studiul fundamentelor dreptului, originii, esenţei şi formelor lui de existenţă. Оn orice sistem de gвndire filosofică ontologia are o importanţă de prim ordin deoarece ea este aceea care oferă tuturor celorlalte domenii de reflecţie filosofică (gnoseo-logie, axiologie, praxiologie etc) premisele teoretico-metodologice.

CUPRINS:
1. Ontologia legistă.
2. Ontologia jusnaturalistă.
3. Ontologia libertaro-juridică
4. Formele de existenţă ale dreptului.

CONCLUZII:
Deosebirea acestor forme juridice, poartă un caracter funcţional, şi nu de esenţă. Sensul principiului unic al egalităţii formale se manifestă (şi există) оn următoarele forme de existenţă a dreptului: 1) оn norma de drept (juridică) – оn formă de reguli de conduită a subiecţilor de drept; 2) оn raportul (juridic) – оn formă de relaţii reciproce ale subiecţilor de drept, formal egali, liberi şi independenţi; 3) оn conştiinţa juridică – оn formă de conştientizare a sensului şi cerinţelor principiului de drept (оn deosebirea şi coraportul său cu legea) de către membrii asociaţiei juridice date;

BIBLIOGRAFIA:
1. Bădescu Mihai. Concepte fundamentale оn teoria şi filosofia dreptului. Оn 3 volume. – Bucureşti: Editura LUMINA LEX, 2002.
2. Giorgio del Vecchio. Lecţii de filosofie juridică. – Bucureşti: Editura Europa Nova, 1999.
3. Stroe Constantin. Prolegomene la filosofia juridica. – Bucureşti: Editura LUMINA LEX, 2001.
4. Нерсесянц В.С. Философия права. – Москва: Издательство НОРМА, 2000.

INTRODUCERE:
În pofida diversităţii de opinii politice, ideologice, sociale, omul este singura fiinţă superioară din universul cunoscut. El creează valorile şi le transmite generaţiilor viitoare, iar spiritul său continuu tinde la perfecţionare. Totodată, omul, în exclusivitate, prin trăirea cu adevărat a tot ce este bun, frumos şi drept, se impune în plan etic şi dă dovadă de personalitate, dominând impulsurile inferioare. Anume de aceea fiinţa superioară, socială – omul trebuie situat pe prim plan, iar asigurarea deplinei realizări a acestora şi apărarea de la orice fel de atentări la viaţă, sănătate, libertate, demnitate umană trebuie să devină un imperativ al timpului.

PLANUL:
CAPITOLUL I. Consideraţii generale privind omorul.
Secţiunea 1. Noţiunea omorului
Secţiunea 2. Caracteristica generală a omorului în sistemul infracţiunilor contra vieţii

CAPITOLUL II. Aspecte juridico-penale ale componenţei de infracţiune prevăzută de art.145 Cod penal al Republicii Moldova(omorul intenţionat)
Secţiunea 1. Noţiunea componenţei de infracţiune şi importanţa ei
Secţiunea 2. Conţinutul normativ de bază a gradului prejudiciabil al infracţiunii de omor intenţionat
§ 1. Obiectul infracţiunii
§ 2. Subiectul infracţiunii
§ 3. Latura obiectivă al infracţiunii
§ 4. Latura subiectivă al infracţiunii
Secţiunea 3. Omorul calificat
Secţiunea 4. Conţinutul normativ în formă agravantă
Secţiunea 5. Delimitareadiferitor forme de manifestare a omorului intenţionat

CAPITOLUL III. Aspecte criminologice ale omorului
Secţiunea 1. Statistica infracţiunilor de omor în cadrul criminalităţii
Secţiunea 2. Cauze şi condiţii de săvârşire a omorului
Secţiunea 3. Prevenirea şi combaterea omorurilor

ÎNCHEIERE:
Concluzionând cele expuse în lucrare, remarcăm că pe parcursul întregii lucrări ne-am străduit să realizăm obiectivele propuse chiar de la început: efectuarea unui studiu în domeniul crimei violente contra persoansei, să oferim unele explicaţii teoretice, înlesnind interpretarea şi aplicarea corectă a dreptului, contribuind la ridicarea nivelului de cultură şi conştiinţă juridică.

BIBLIOGRAFIE:
1. Codul penal al Republicii Moldova din 18 aprilie 2002, nr.985-XV;
2. Codul penal al României. Codul de procedură penală. Bucureşti, Globa Lex, 2000;
3. Уголовный Кодекс Российской Федерации принят Государственной Думой 24 мая 1996 г., одобрен Советом Федерации 5 июня 1996 г. и подписан Президентом России 13 июля 1996 г. Вступил в силу 1 января 1997 г.;
4. Уголовный кодекс Украины, Киев, 5 апреля 2001 г., №2341-III. Голос Украины, 19 июня 2001 г., №107(2607);
5. Borodac A., Drept penal.Partea generală, Chişinău, 1994;
6. Brînză S., Infracţiuni contra vieţii, sănătăţii, libertăţii şi demnităţii persoanei, Chişinău, 1999;
7. Bujor V., Şleahtiţchi V., Omorul şi vătămarea gravă a integrităţii corporale
8. Comentariul al Codului Penal al R.Moldova, sub. red. A.Barbăneagră, Chişinău, 2003;
9. Macari I., Drept penal. Partea generală, Chişinău, 1999;
10. Ministerul Justiţiei a Republicii Moldova, Culegere de Hotărâri ale Plenului Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova (1990 – 1993), Chişinău, 1994;
11. Roşca C., Infracţiuni contra persoanei, Chişinău, 1979;
12. Beliş V., Medicina legală, Bucureşti, 1992;
13. Boroi A., Drept penal. Partea generală, Bucureşti, 2001;
14. Boroi A., Infracţiuni contra vieţii, Bucureşti, 1996;Bulai C., Manual de drept penal, Bucureşti, 1998;Zolyneak Maria, Drept penal. Iaşi, 1993;
15. Boroi A., Infracţiuni contra vieţii, Bucureşti, 1999;
16. Dongoroz V.şi colab., Explicaţii teoretice, Vol.I-III, ;
17. Filipaş A., Despre convertirea faptului putativ în tentativă în materia infracţiunii de omor // Revista de Drept penal nr.2/1994, Bucureşti;
18. Nistoreanu Gh., Drept penal român. Partea specială, .
19. Oancea I., Drept penal. Partea generală, Bucureşti, 1972;
20. Papadopol V., Delimitarea actelor de coautorat de cele de complicitate // J.N. nr.7/1963;
21. Scripcaru Gh., Terbancea M., Patologia medico-legală, Bucureşti, 1978;
22. Бородин С.В., Ответственность за убийство: квалификация и наказание по российскому праву, Moсква, 1994;
23. Жижиленко А.А. Преступления против личности, Moсква–Ленинград 1927;
24. Загородников Н.И., Преступления против жизни по советскому уголовному праву, Moсква, 1964;
25. Загородников Н.И., Преступления против жизни по советскому уголовному праву, Moсква, 1964;
26. Ковалёв М.И., Оптимальное соотношение формального и оценочного в уголовном законе // Советское государство и право, 1973, №.11;
27. Комментарий к Уголовному Кодексу Российской Федерации, под редакции Ю.И.Скуратова, В.М.Лебедева. Издание 3-е, Москва, 2000 г.;
28. Кузнецов А.В., Уголовное право и личность, Moсква, 1964;
29. Курс Советского уголовного права. Том V, под редакцией А.А.Пионтковского, Moсква, 1971;
30. Лукашков В.А., Предупреждение и раскрытие умышленных убийств, Moсква, 1992;
31. Мендельсон Г.А., Уголовное oтветственность за убийство и телесные повреждения, Moсква, 1962;
32. Побегайло Э.Ф., Умышленные убийства и борьба с ними, Voronej, 1965;
33. Разгильдиев Б., Убийство по заказу // Российская юстиция, 1995, №6;
34. Уголовное право России. Особенная часть. Под ред.В.Н.Кудрявцева, А.В.Наумова, Москва, 2000 г.
35. Френкель Е., Убийство в законе, судебной и пенитенциарной практике // Право и жизнь,1926, №.1;
36. Pannain R., Manuale di diritto penale. Partea generale, vol.1, Torino, 1967;
37. Williams G., Criminal Law, The General Part, second edition, Stevens and Sons Limited, London-1961.

INTRODUCERE:
Actualitatea cercetării şi gradul de investigaţie a problemei
Secolul XX s-a finalizat cu rezultate extrem de importante pentru politica
mondială: încetarea „războiului rece”, dispariţia sistemului internaţional
bipolar, apariţia noilor state independente pe ruinele URSS şi a Iugoslaviei,
extinterea spre Est a Uniunii Europene şi NATO. S-au intensificat procesele de
globalizare, care au generat apariţia multiplelor probleme privind migraţia
forţei de muncă, apărarea drepturilor omului, reînvierea conflictelor interetnice etc.

Capitolul I
Regimul de drept al oficiilor consulare
§ 1. Statutul juridic al postului consular
1.1. Noţiunea de activitate consulară
1.2. Caracteristicile postului consular; clasificare
1.3. Înfiinţarea oficiului consular. Numirea şi admiterea personalului
1.3.1. Semnificaţia patentei consulare şi a exequaturului
§ 2. Imunităţi, privilegii, drepturi şi facilităţi consulare
2.1. Noţiunea de statut consular
2.2. Teorii privind fundamentarea drepturilor, facilităţilor, privilegiilor
şi imunităţilor consulare
2.3. Durata statutului consular şi problema renunţării la imunităţi

Capitolul II
Reglementări juridice privind activitatea consulară
§ 1. Exercitarea funcţiilor şi limitele activităţii consulare
1.1. Noţiuni şi delimitări
1.2. Limitele şi condiţiile de exercitare a funcţiilor consulare
§ 2. Funcţiile de bază ale activităţii consulare
2.1. Comprehensiunea funcţiilor consulare
2.2. Clasificarea funcţiilor consulare

Capitolul III
Activităţi consulare privind realizarea şi asigurarea
drepturilor cetăţenilor
§ 1. Activităţi privind reprezentarea şi protecţia consulară a cetăţenilor
1.1. Funcţii în materie civilă
1.2. Funcţii în materie notarială
1.3. Funcţii în materie jurisdicţională
1.4. Activitatea de acordare a vizelor
1.5. Funcţia consulară în materia exercitării drepturilor electorale
§ 2. Activităţi consulare privind protejarea agenţilor economici
2.1. Funcţia economică a consulului
2.2. Funcţia de control şi sprijin al navelor maritime, fluviale şi aeronavelor

ÎNCHEIERE:
Problema dreptului internaţional public, a dreptului diplomatic şi a
dreptului consular în special, a constituit în decursul timpului unul dintre cele
mai discutate subiecte din doctrina juridică de specialitate.
Analiza problemelor consulare presupune o amplă trecere în revistă atât
a legislaţiei în domeniu cât ţi a consecinţelor practice pe care le determină.
Este evident că în condiţiile tranziţiei spre o globalizare, corelarea şi
aplicarea corectă a normelor dreptului consular fără o analiză atentă, poate
degenera în conflicte diplomatice. De aceea, studiind această ramură a dreptului
internaţional public, am încercat o expunere cât mai completă a unor aspecte
privind dreptul consular.

INTRODUCERE:
Oferta tender a valorilor mobiliare este reglementată de Legea privind Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare, Legea privind societăţile pe acţiuni, alte acte normative ale Republicii Moldova, în scopul stabilirii procedurii de efectuare a ofertei tender a valorilor mobiliare.
În Instrucţiune găsim cerinţele şi modul de desfăşurare a ofertei tender a valorilor mobiliare emise de societăţile pe acţiuni de tip deschis şi procedura de înregistrare a acesteia la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (în continuare - Comisia Naţională).
Pentru o mai bună înţelegere este benefică definiţia unor noţiunile utilizate la generalizarea temei elucidate în prezenta lucrare: :

CUPRINS:
1. Cerinţele faţă de oferta tender
2. Etapele derulării ofertei tender
3. Procedura de înregistrare a ofertei tender
4. Efectuarea ofertei tender
5. Prospectul ofertei tender
6. Procedura de modificare şi completare a ofertei tender
7. Efectuarea ofertei tender la procurare
8. Oferta tender competitivă la procurare
9. Efectuarea ofertei tender la vînzare

BIBLIOGRAFIE:
1. Curs de lecţii „Piaţa financiară FOREX” „Teledrade” LLC
2. «Малая Энциклопедия Трейдера» Найман Э. «Альфа Капитал», 1999
3. Hotărîrea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare privind aprobarea Instrucţiunii cu privire la oferta tender a valorilor mobiliare nr.2/6 din 18.01.2001 //Monitorul Oficial 100-101/255 din18.08.2001.
4. Legea Republicii Moldova cu privire la piaţa valorilor mobiliare nr. 199 din 18.11.98 //Monitorul Oficial 27-28/123 din 23.03.1999.
5. Legea cu privire la societăţile pe acţiuni nr. 1134-XIII din 02.04.1997, MO nr. 38-39 din 1997.

INTRODUCERE:
Obligaţiile sunt prezente în toate sferele dreptului, nu numai în raporturile juridice patrimoniale, dar şi în raporturile juridice nepatrimoniale – morale, ceea ce demontrează rolul său foarte important în viaţa juridică.
Termenul de obligaţie vine de la obligare, obligatio, care înseamna a lega în vederea unui anumit scop care în dreptul roman evoca, la început, înlănţuirea debitorului, aservirea acestuia faţă de creditor, iar mai târziu, raportul juridic, legătura juridică (vinculum iuris) în temeiul căreia creditorul putea cere debitorului, sub sancţiunea constrângerii, să dea, să facă sau să nu facă ceva.

CUPRINS:

CAPITOLUL I.ASPECETE GENERALE ALE OBLIGAŢIILOR CIVILE
1.1. Noţiunea şi trăsăturile caracteristice ale obligaţiilor civile
1.2 Noţiune de structură a obligaţiei
1.3 Izvoarele obligaţiilor

CAPITOLUL II.CLASIFICAREA OBLIGAŢIILOR
2.1 Criteriile de clasificare a obligaţiilor şi delimitarea lor
2.2 Clasificarea obligaţiilor după subiecţii lor
2.3 Clasificarea obligaţiilor după obiectul lor
2.4 Clasificarea obligaţiilor după sancţiunea lor şi modalităţi

CAPITOLUL III.STINGEREA OBLIGAŢIILOR CIVILE
3.1 Stingerea obligaţiilor prin executare
3.1.1 Executarea directă a obligaţiilor
3.1.2 Executarea indirectă a obligaţiilor
3.2 Alte mijloace de stingere a obligaţiilor
3.3 Efectele stingerii obligaţilor

CONCLUZII:
În materiea dreptului civil, obligaţiile au suferit mai puţine variaţii decît celelalte instituţii în dreptul civil. Neexistând o codificare metodică şi naţională consacrată obligaţiilor, care ar fi explicat fundamentele obligaţiilor într-un limbaj adecvat şi detaliat. Din păcate în Codul Civil al Republicii Moldova pe lîngă faptul că nu este o clasificare sistematizată, dar şi lipsesc unele forme ale obligaţiilor care sunt prezente în doctrina modernă română a dreptului civil.

BIBLIOGRAFIA:
1. Codul Civil al Republicii Moldova aprobat prin Legea din 1107 din06.06.2002.
2. Gh. Beleiu, M. Nicolaie, P. Truşcă, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil. Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2001
3. Puşcaş N., Drept civil: Teoria generală a obligaţiilor, Constanţa, Europolis, 2003
4. S. Angheni, Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, Editura Oscar Print, bucureşti, 1995
5. E. S. Romano, Drept civil. Obligaţii, Editura Neuron, Focşani, 1996
6. C. Paladi, Note de curs, Drept civil. Obligaţia civilă, Iniversitatea „Petru - Maior”, Târgu Mureş, 2002
7. C. Stănescu, C. Bîrsan, Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, Editura ALL, Bucureşti, 1992
8. Cojocaru, Drept civil. Partea generală, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000
9. P. Filipescu. Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, Editura Actami, bucureşti, 1994
10. Paul Mircea Cosmovici „Drepturi reale. Obligaţii. Legislaţie'", Bucureşti 1994
11. Liviu Pop, „Teoria generală a obligaţiilor", Bucureşti 2000.
12. V. Hanga, drept privat roman, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978
13. C. Hamangiu, N. Georgian, Codul civil adnotat, vol VII, Editura SOCEC, Bucureşti 1925
14. L. Pop, Dreptul de proprietate şi dezmembrămintele sale, editura Lumina Lex, Bucureşti, 1996
I. R. Urs, Smaranda Angheni, Dreptul Civil, voi. II, „Drepturi reale. Teria generală a obligaţiilor civile". Editura „Oscarprint, Bucureşti 1997
15. Motica Radu, Moţiu Florin, Contracte civile, Bucureşti 1998.
16. Dumitru Lupulescu,„Dreptul Civil", Bucureşti 1997.
17. DEX, Ediţia a II – a, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 1996
18. M. N. Costin, M. C. Costin, Dicţionar de drept civil, Vol II, Editura Lumina Lex, Bucureşti 1990

Introducere:
Obligaţia de întreţinere este o instituţie juridică care asigură dreptul unei persoane care are nevoie de sprijin material de a beneficia de anumite mijloace materiale.
Acest drept îl au numai persoane prevăzute de lege.
Obligaţia de întreţinere apare ca efect al rudeniei, ca efect al calităţii de soţ sau ca efect al unor relaţii asimilate de lege cu cele familiale, şi se bazează pe sentimentul de prietenie şi aficţiune existente în familie, precum şi regulile de convieţuire socială.

PLAN:
1. Noţiunea obligaţiei de întreţinere

2. Obligaţia de întreţinere dintre soţi şi foştii soţi
a) Obligaţia soţilor de a se întreţine reciproc
b) Obligaţia de întreţinere dintre foştii soţi

3. Obligaţia legală de întreţinere între alţi membri ai familiei

4. Modul de încasare şi de plată a pensiei de întreţinere

Încheiere:
Obligaţia de întreţinere are o importanţă deosebită în realizarea dreptului la sprijin material a personelor prevăzute de Codul familiei, printre aceste persoane fac parte copii şi ărinţi, soţii, foştii soţi, fraţi şi surori, bunicilor şi nepoţii, educatorii.

Bibliografia:
1. Codul familiei al Republicii Moldovai din 26.10.2000;
2. Ştefan Cocoşi, “Dreptul familiei”, Vol. I, Lumina Lex, 2001
3. Lilia Mărgineanu, Gabriel Mărgineanu, “Dreptul familiei”, Chişinău 2002
4. Ion P. Filipescu, “Tratat de dreptul familiei”, All Back, 1998
5. В. Пынзарь, В. Шляхтицкий, «Семейное право», Кишинев, 2002

Introducere:
Obligaţia de întreţinere este o instituţie juridică care asigură dreptul unei persoane care are nevoie de sprijin material de a beneficia de anumite mijloace materiale.
Obligaţia de întreţinere apare ca efect al rudeniei, ca efect al calităţii de soţ sau ca efect al unor relaţii asimilate de lege cu cele familiale, şi se bazează pe sentimentul de prietenie şi aficţiune existente în familie, precum şi regulile de convieţuire socială.

PLAN :
1. Noţiunea obligaţiei de întreţinere

2. Obligaţia părinţilor de a-şi întreţinere copiii

3. Obligaţia copiilor majori de a-şi întreţine părinţii

4. Modul de încasare şi de plată a pensiei de întreţinere

Încheiere:
Obligaţia de întreţinere realizează, pe de o parte, un scop personal, prin ajutarea celui aflat în nevoie din cauza incpacităţii de a munci, iar pe de altă parte, un scop social, societate neputînd rămîne străină şi absentă de la îndeplinirea unor îndatorîri dintre membrii unei familii.

Bibliografia:
1. Codul familiei al Republicii Moldovai din 26.10.2000;
2. Ştefan Cocoşi, “Dreptul familiei”, Vol. I, Lumina Lex, 2001
3. Lilia Mărgineanu, Gabriel Mărgineanu, “Dreptul familiei”, Chişinău 2002
4. Ion P. Filipescu, “Tratat de dreptul familiei”, All Back, 1998
5. В. Пынзарь, В. Шляхтицкий, «Семейное право», Кишинев, 2002

Introducere:

Deşi relativ recent recunoscută drept ramură de drept independentă, ramura dreptului vamal dispune de o serie de elemente constante, semn că aceasta are rădăcini adînci în istorie.
Aceste elemente constante, fie că sunt unanim recunoscute, deci au valoarea unor axiome, fie că sunt implicite. Astfel, nu poate fi negat faptul că primele reglementări vamale şi-au început configurarea odată cu apariţia schimburilor dintre diferitele forme de organizare cu caracter statal. Apoi, nu încape îndoială că normele ce au avut scop reglementarea acestor schimburi, au fost create din considerente fiscale, pentru ca mai apoi să dobîndească şi un caracter de control.

PLANUL:

1. Reglementări vamale. Privire istorică
2. Noţiunea dreptului vamal
3. Obiectul şi metoda de reglementare a dreptului vamal
4. Corelaţia dreptului vamal cu alte ramuri de drept
5. Legislaţia vamală
6. Principiile dreptului vamal

Concluzii:
În baza constatărilor de mai sus urmează să construim concluziile ce vor fi formulate în continuare.
Prima concluzie la care ajungem este următoarea: dreptul vamal este un drept al restricţiilor în vamă. Adică normele ce formează dreptul vamal nu sunt decît nişte restricţii aplicabile în legătură cu trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală. Altfel nici nu poate fi, pentru că normele de drept privat sunt suficiente pentru consolidarea relaţiilor dintre particulari, chiar dacă aceştea se află în state diferite.

BIBLIOGRAFIA:
Acte normative:
1. Codul vamal al RM nr.1149-XIV din 20.07.2000, MO nr.160-162 (1201) din 23.12.2000
Literatură:
1. V.Ursu, O. Canţer, I. Magu , Schiţe de contribuţie la monografia de drept vamal, Chişinău 2006
2. Carmen Mladen, Drept vamal, Ed. Economică, Bucureşti, 2000, p. 9-11, 15, 21-23.
3. L.P. Marcu, Istoria dreptului românesc, Lumina Lex, Bucureşti, 1997,
p. 98.
4. Gh. Radu “Drept Vamal comunitar”, Chişinău 2001 pag.7.
5. Gh. Caraiani, Manual pentru declaranţi şi experţi vamali, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, pag.11.
6. Gh. Caraiani, Reglementări interne şi internaţionale privind vămuirea mărfurilor, Lumina Lex, Bucureşti, 1997, pag. 36-38.
7. Gh. Caraiani, Cornel Cazacu, Vămuirea mărfurilor de export-import, Ed. Economică, Bucureşti, 1996 p.34, 36, 37, 41-43.
8. Ioan Condor, Silvia Cristea Condor, Drept vamal şi fiscal, Lumina Lex, Bucureşti 2002 p. 9-11.
9. Б.Н. Габричидзе, Российское таможенное право, Из. Норма, Москва, 2001, с. 235, 241.
10. В.Г. Драганова, М.М. Россолова, Таможенное право, Из. Unity, Москва, 2001,стр. 10-11.

Cuprins:

Noţiuni generale privind patenta de întreprinzător
Noţiunea de patentă de întreprinzător
Titularul patentei
Modul de eliberare a patentei şi valabilitatea patentei
Modul de eliberare a patentei şi stabilirea nivelului de calificare
Durata patentei
Încetarea valabilităţii patentei
Suspendarea patentei
Schimbarea patentei
Restabilirea patentei
Modul de distribuire a mijloacelor încasate de la vînzarea patentelor şi impozitarea titularului patentei.
Modul de impozitare a titularului patentei. Taxa pentru patentă
Controlul şi responsabilitatea pentru eliberarea patentei, prelungirea termenului ei de valabilitate şi încasarea taxei pentru patentă
Răspunderea

BIBLIOGRAFIE:
1. Aspecte juridice ale antreprenoriatului, Iurie Maistrenco, Gleb Morozov, Irina Moghiliova, Chişinău 2003
2. Dreptul concurenţei comerciale, O. Căpăţină, Bucureşti 1998
3. Drept comercial romîn, Stanciu D. Cărpenaru, vol I şi II, Bucureşti, Atlas Lex, 1993
4. Insolvenţa comercială, reorganizarea juridică şi falimentul, Ion Turcu, Bucureşti, Lumina Lex 2000
ACTE NORMATIVE :
1. Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93 din 15.07.98, Monitorul Oficial nr.72-73/485 din 06.08.1998

PLANUL:
1. Locul şi rolul activităţii vamale în cadrul politicii vamale. Conţinutul şi structura ei.
2. Noţiunea, scopul şi conţinutul controlului vamal.
3. Modul de efectuare a controlului vamal.
4. Controlul corporal.

BIBLIOGRAFIA:
Acte normative:
1. Codul vamal al RM nr.H49-XIV din 20.07.2000, MO nr.160-162 (1201) din 23.12.2000 art. 146, 178.
2. Legea RM cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, art. 4 al. 4, Nr. 1569-15
3. Ordinul Serviciului Vamal nr.276-0 din 24.10.2002 cu privire la perfectarea actelor vamale la vămuirea mărfurilor provenite din tranzacţiile economice externe, MO nr. 162-165/384 din 06.12.2002.
4. Hotărârea Guvernului nr.808 din 09.08.2002 cu privire la interacţiunea serviciilor, reglementarea perceperii plăţilor şi automatizarea sistemului de evidenţă la efectuarea controlului în punctul de trecere a frontierei de stat a RM, MO nr. 102-105/903 din 17.08.2000.
5. Ordinul Serviciului vamal nr. 158.0 din 04.08.2003 despre aprobarea şi punerea în aplicare a Regulamentului cu privire la zona de control vamal, MO nr.186-188/250 din 22.08.2003.
6. Legea nr.265-XV din 26.06.2003 cu privire la inspecţia înainte de expediţie, MOnr.l41-145/572din 11.07.2003.
Literatură:
1 .B.H. ra6pHHH/r3e, PoccHHCKoe TaMo^eHHoe npaBO, H3. HopMa, MocKBa, 2001, c. 235,241.
2. BT. ,UparaHOBa, M.M. PoccojiOBa, TaMo^ceHHoe npaBO, H3. Unity, MocKBa, 2001,cTp. 10-11.
3. V.Ursu, O. Canţer, I. Magu , Schiţe de contribuţie la monografia de drept vamal, Chişinău 2006