INTRODUCERE:
De la bun început vom încerca să facem o scurtă incursiune în istoria apariţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI). La sfârşitul celui de-al doilea război mondial, economiile aveau în mare măsură un caracter naţional, comerţul internaţional se afla în declin şi atât investiţiile directe, cât şi tranzacţiile financiare se aflau, practic, în impas. Acestea, în mare măsură, au fost circumstanţele care au determinat puterile lumii în 1945, în special SUA şi Marea Britanie, să convină aranjamentele postbelice de la Bretton Woods, naşterea FMI şi a Băncii Mondiale (BM).

Cuprins:
Capitolul 1 Caracteristicile de bază ale Fondului Monetar Internaţional
1.1 Fondul Monetar Internaţional. Definirea şi conceptele de bază.
1.2 Principiile care au stat la baza creării FMI
1.3 Rolul şi activităţile lui pe plan mondial

Capitolul 2 Politicile FMI şi impactul lor asupra economiilor ţărilor beneficiare
2.1 Modalităţile de colaborare între FMI şi membrii săi
2.2 Crizele şi evoluţia acestora

Capitolul 3 Impactul programelor FMI asupra Republicii Moldova
3.1 Evoluţia relaţiilor R.Moldova cu FMI. Avantajele şi dezavantajele R. Moldova ca membră a FMI.
3.2 Activităţile curente ale FMI cu R. Moldova

CONCLUZII:
Fondul Monetar Internaţional este unul din organismele ce a fost creat ca răspuns la necesitatea modificării sistemului monetar internaţional. A fost fondat prin vărsarea unei anumite sume de bani de către ţările fondatore şi activează n baza gestionării resurselor vărsate de fiecare ţară membru, care este numită cotă de participare.
FMI a fost creat pentru a acoperi deficitul balanţelor de plăţi a ţărilor membre, activează în baza unor principii bine determinate, care sunt stipulate în regulamentul său. Gestionarea Fondului se face de către Consiliul Administratorilor, Consiliul Guvernatorilor şi Director Fondului. Directorul Fondului este un european, la moment Director al fondului este Rodrigo de Rado, iar sediul lui se află la Washington

BIBLIOGRAFIE:
1. Articles of Agreement of the International Monetary Fund. IMF, Washington, D.C., 1993.
2. Cheney David M., Evaraert Luc D. Promoting Economic Stability - the IMF's Compensatory and Contingency Financing Facility. IMF, Washington, D.C., 1989.
3. Driscoll David D. Wtat is the International Monetary Fund? IMF, Washington, D.C., 1998.
4. Guitian Manuel. The unique nature of the responsabilities of the International Monetary Fund. IMF Pamphlet, nr.46, Whashington D.C., 1992.
5. Landell-Mills Joslin. Helping the Poor - the IMF's New Facilities for Structural Adjustment. IMF, Washington, D.C., 1992.
6. Lenain Patrick. FMI-ul. Editura C.N.l. '"CORESI" S.A., Bucureşti, 1996.
7. Nowzad Bahrain. Promoting development, the IMF"s contribution. IMF, Washington, D.C., 1992.
8. Recueil de decisions, FMI, 6 ed„ 1972, decision nr. 2603 (68/132), decision nr. 1034 (60/27), decision nr. 2603 (68/132).
9. Patraş Mihai, „Împrumuturile publice ale Republicii Moldova: evoluţie, eficienţă, necesitate şi posibilitate de convertire a acestora”, Administrarea publică, nr. 1, 2003.
10. Paul Bran, Relaţii financiar-monetare internaţionale, Ed. Ec., Bucureşti, 1996
11. Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel, Monedă, Credit, Bănci, E.D.P., 1995
12. Claudiu Doltu, Sisteme monetare comparate, Ed. Ec., 1997
13. Simona Gaftoniuc, Finanţe internaţionale, ED. Ec., 1996
14. Gill Jachand, La monnaie et son role dans l’ economie, Ed.Dunod, 1995
15. Costin Kiriţescu, Idei contemporane în acţiune, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1996
16. Coloman Maioreanu Aurul şi criza relaţiilor valutare internaţionale,
Edit.Academiei, 1976
16. www.logos.press.md
17. http://www.e-democracy.md/comments/socioeconomic/200605152/
18. www.imf.org

INTRODUCERE:
De la bun început vom încerca să facem o scurtă incursiune în istoria apariţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI). La sfârşitul celui de-al doilea război mondial, economiile aveau în mare măsură un caracter naţional, comerţul internaţional se afla în declin şi atât investiţiile directe, cât şi tranzacţiile financiare se aflau, practic, în impas. Acestea, în mare măsură, au fost circumstanţele care au determinat puterile lumii în 1945, în special SUA şi Marea Britanie, să convină aranjamentele postbelice de la Bretton Woods, naşterea FMI şi a Băncii Mondiale (BM).

Cuprins:
Capitolul 1 Caracteristicile de bază ale Fondului Monetar Internaţional
1.1 Fondul Monetar Internaţional. Definirea şi conceptele de bază.
1.2 Principiile care au stat la baza creării FMI
1.3 Rolul şi activităţile lui pe plan mondial

Capitolul 2 Politicile FMI şi impactul lor asupra economiilor ţărilor beneficiare
2.1 Modalităţile de colaborare între FMI şi membrii săi
2.2 Crizele şi evoluţia acestora

Capitolul 3 Impactul programelor FMI asupra Republicii Moldova
3.1 Evoluţia relaţiilor R.Moldova cu FMI. Avantajele şi dezavantajele R. Moldova ca membră a FMI.
3.2 Activităţile curente ale FMI cu R. Moldova

BIBLIOGRAFIE:
1. Articles of Agreement of the International Monetary Fund. IMF, Washington, D.C., 1993.
2. Cheney David M., Evaraert Luc D. Promoting Economic Stability - the IMF's Compensatory and Contingency Financing Facility. IMF, Washington, D.C., 1989.
3. Driscoll David D. Wtat is the International Monetary Fund? IMF, Washington, D.C., 1998.
4. Guitian Manuel. The unique nature of the responsabilities of the International Monetary Fund. IMF Pamphlet, nr.46, Whashington D.C., 1992.
5. Landell-Mills Joslin. Helping the Poor - the IMF's New Facilities for Structural Adjustment. IMF, Washington, D.C., 1992.
6. Lenain Patrick. FMI-ul. Editura C.N.l. '"CORESI" S.A., Bucureşti, 1996.
7. Nowzad Bahrain. Promoting development, the IMF"s contribution. IMF, Washington, D.C., 1992.
8. Recueil de decisions, FMI, 6 ed„ 1972, decision nr. 2603 (68/132), decision nr. 1034 (60/27), decision nr. 2603 (68/132).
9. Patraş Mihai, „Împrumuturile publice ale Republicii Moldova: evoluţie, eficienţă, necesitate şi posibilitate de convertire a acestora”, Administrarea publică, nr. 1, 2003.
10. Paul Bran, Relaţii financiar-monetare internaţionale, Ed. Ec., Bucureşti, 1996
11. Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel, Monedă, Credit, Bănci, E.D.P., 1995
12. Claudiu Doltu, Sisteme monetare comparate, Ed. Ec., 1997
13. Simona Gaftoniuc, Finanţe internaţionale, ED. Ec., 1996
14. Gill Jachand, La monnaie et son role dans l’ economie, Ed.Dunod, 1995
15. Costin Kiriţescu, Idei contemporane în acţiune, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1996
Coloman Maioreanu Aurul şi criza relaţiilor valutare internaţionale,
Edit.Academiei, 1976
17. www.logos.press.md
18. http://www.e-democracy.md/comments/socioeconomic/200605152/
19. www.imf.org

Introducere:
Mecanismul economiei de piaţa presupune prin definiţie existenţa unor agenţi economici (producători, cumpărători, intermediari, bănci, agenţii comerciale etc.) autonomi şi lideri în a alege între mai multe alternative.
O trăsătura a economiei de piaţa o constituie confruntarea permanentă a cererii si ofertei de mărfuri. În cadrul economiei de piaţa, agenţii economici independenţi si egali, îşi exercită totalitatea funcţiilor prin care pot fiinţa ca elemente autoreproductibile ale organismului economic pe baza relaţiilor voluntare stabilite între ei, relaţii care formează mecanismul de autoreglare prin intermediul cererii si ofertei de factori de productie, bunuri de consum sub formă de mărfuri si monedă.

Planul:
1. Caracteristica pieţei cu concurenţă perfectă
2. Formarea preţurilor în condiţiile concurenţei perfecte
Condiţia de maximizare a profitului firmei
3. Volumul ofertei în perioada de scurtă durată
4. Oferta în perioada de lungă durată
5. Eficienţa repartiţiei resurselor

Concluzie:
Orice firmă este organizată şi funcţionează pentru a obţine profit. În această activitate firma se confruntă permanent cu piaţa şi intră in relaţii de piaţă. Deci, piaţa este componenta de bază a funcţionării oricărei firme, indiferent de tipul şi de profitul ei. Prin intermediul pieţei se creează raporturile dintre producţie şi consum, dintre ofertă şi preţ. Deci, pentru asigurarea funcţionării cu succes a unei firme, pe prim plan se pune studierea şi cunoaşterea pieţei.

Bibliografie:
1. Duran Vasile "Microeconomie:Aplicatii practice”
Bucuresti ‘97
2. Georgescu Nicolae "Microeconomie:Principii si solutii”
Iasi ‘96
3. Gogoneaţă "Economie politica”
4. Zbirciog Valeriu "Coordonata Microeconomica a vietii
umane” Chisinau ‘96
5. Samuelson Paul "Economie politica” Paris‘69
6. Gherasim T. "Microeconomie” Bucuresti’94
7. Jaques Genereux "Microeconomie”
8. Dobrota Niţă "Economie Politica” Bucuresti2000
9. Mosteanu Tatiana "Concurenta, Ghidul afacerilor
performante” Editura economica Bucuresti 2002
10. Ciucur I. "Economie” Editura economica Bucuresti 2001
12. Mosteanu T. "Preturi si concurenta” Bucuresti ‘97
13. Mosteanu T. "Preturi, ehilibru concurential si bunastare
sociala” Editura economica 2001

Introducere:
Mecanismul economiei de piaţa presupune prin definiţie existenţa unor agenţi economici (producători, cumpărători, intermediari, bănci, agenţii comerciale etc.) autonomi şi lideri în a alege între mai multe alternative.
O trăsătura a economiei de piaţa o constituie confruntarea permanentă a cererii si ofertei de mărfuri. In cadrul economiei de piaţa, agenţii economici independenţi si egali, îşi exercită totalitatea funcţiilor prin care pot fiinţa ca elemente autore-productibile ale organismului economic pe baza relaţiilor voluntare stabilite între ei, relaţii care formează mecanismul de autoreglare prin intermediul cererii si ofertei de factori de producţie, bunuri de consum sub formă de mărfuri si monedă.

Plan:
1. Caracteristica pieţei cu concurenţă perfectă
2. Formarea preţurilor în condiţiile concurenţei perfecte Condiţia de maximizare a profitului firmei
3. Volumul ofertei în perioada de scurtă durată
4. Oferta în perioada de lungă durată
5. Eficienţa repartiţiei resurselor

Concluzie:
Orice firmă este organizată şi funcţionează pentru a obţine profit. In această activitate firma se confruntă permanent cu piaţa şi intră in relaţii de piaţă. Deci, piaţa este componenta de bază a funcţionării oricărei firme, indiferent de tipul şi de profitul ei. Prin intermediul pieţei se creează raporturile dintre producţie şi consum, dintre ofertă şi preţ. Deci, pentru asigurarea funcţionării cu succes a unei firme, pe prim plan se pune studierea şi cunoaşterea pieţei.

Bibliografie:
1. Bădulescu Alina „Microeconomie” , Editura Expert, Bucureşti 2002.
2. Doltu Claudia „Economie ( microeconomie şi macroeconomie)” ,Editura ASE , Bucureşti 2004.
3. Cara Elena „Microeconomie aplicată”, Chişinău 1998.
4. Umaneţ Valeriu „Economie politică”, Editura U.S.M., Chişinău 2004.
5. Zbîrciog Valeriu „Microeconomie aplicată”, Editura Evrica, Chişinău 2001.
6. Oprescu Gheorghe „Microeconomie-macroeconomie”, Editura Economică, Bucureşti 2000.
7. Marin Dumitru, Stancu S. „Microeconomie aplicaţii”, Editura ASE, Bucureşti 2000.
8. Capanu I., Anghelache C. „Indicatorii economici penru managementul micro şi macro economic”, Editura Economica, Bucureşti 2000.
9. Raşcă Lavinia „Teorie şi practică în economie”, Editura ASE, Bucureşti 2002.
10. Cara Elena „Microeconomie -îndrumar metodic”, Chişinău 1996.

Introducere:
Mecanismul economiei de piaţa presupune prin definiţie existenţa unor agenţi economici (producători, cumpărători, intermediari, bănci, agenţii comerciale etc.) autonomi şi lideri în a alege între mai multe alternative.
O trăsătura a economiei de piaţa o constituie confruntarea permanentă a cererii si ofertei de mărfuri. In cadrul economiei de piaţa, agenţii economici independenţi si egali, îşi exercită totalitatea funcţiilor prin care pot fiinţa ca elemente autore-productibile ale organismului economic pe baza relaţiilor voluntare stabilite între ei, relaţii care formează mecanismul de autoreglare prin intermediul cererii si ofertei de factori de producţie, bunuri de consum sub formă de mărfuri si monedă.

Plan:
1. Caracteristica pieţei cu concurenţă perfectă
2. Formarea preţurilor în condiţiile concurenţei perfecte Condiţia de maximizare a profitului firmei
3. Volumul ofertei în perioada de scurtă durată
4. Oferta în perioada de lungă durata
5. Eficienţa repartiţiei resurselor

Concluzie:
Orice firmă este organizată şi funcţionează pentru a obţine profit. In această activitate firma se confruntă permanent cu piaţa şi intră in relaţii de piaţă. Deci, piaţa este componenta de bază a funcţionării oricărei firme, indiferent de tipul şi de profitul ei. Prin intermediul pieţei se creează raporturile dintre producţie şi consum, dintre ofertă şi preţ. Deci, pentru asigurarea funcţionării cu succes a unei firme, pe prim plan se pune studierea şi cunoaşterea pieţei.

Bibliografie:
1. Bădulescu Alina „Microeconomie” , Editura Expert, Bucureşti 2002.
2. Doltu Claudia „Economie ( microeconomie şi macroeconomie)” ,Editura ASE , Bucureşti 2004.
3. Cara Elena „Microeconomie aplicată”, Chişinău 1998.
4. Umaneţ Valeriu „Economie politică”, Editura U.S.M., Chişinău 2004.
5. Zbîrciog Valeriu „Microeconomie aplicată”, Editura Evrica, Chişinău 2001.
6. Oprescu Gheorghe „Microeconomie-macroeconomie”, Editura Economică, Bucureşti 2000.
7. Marin Dumitru, Stancu S. „Microeconomie aplicaţii”, Editura ASE, Bucureşti 2000.
8. Capanu I., Anghelache C. „Indicatorii economici penru managementul micro şi macro economic”, Editura Economica, Bucureşti 2000.
9. Raşcă Lavinia „Teorie şi practică în economie”, Editura ASE, Bucureşti 2002.
10. Cara Elena „Microeconomie -îndrumar metodic”, Chişinău 1996.

INTRODUCERE:
Pe parcursul istoriei viata social economica s-a construit pe baza mai multor criterii. In perioada contemporana o componenta de baza in constituirea vietii sociale si economice o reprezinta finantele publice. Finantele publice isi construiesc aceasta pozitie prin faptul ca prin intermediul instrumentelor financiare, s-a ajuns la o concentrare de cca 60% din P.I.B. la dispozitia autoritatilor publice centrale si locale. In functia modului de realizare a redestribuirii veniturilor, finantelor publice influienteaza ritmul cresterii economice, dimensiunile consumului public precum si proportiile formarii brute de capital.

CUPRINS:
1. Introducere
2. Cresterea importantei si schimbarea de natura a finantelor publice
2.1 Transformari ale cheltuielilor publice
2.2 Extinderea rolului pelevarilor obligatorii
3. Dezvoltarea si evolutia sectorului public
4. Politica financiara in domeniul cheltuielilor publice
5. Politica finaciara in domeniul veniturilor publice
6. Echilibrul financiar
7. Experienta in descentralizrea bugetara
7. 1. Structura veniturilor si cheltuielilor
7.1.1 Franta
7.1.2 Marea Britanie
7.1.3 Olanda si Belgia
7.1.4 Japonia
7.1.5 R.F.G.
7.1.6 S.U.A.
7.2 Legatura financiara intre bugetele locale si bugetul central
8. Impozite si taxe - instrumente de conducere a economiei de piata
8.1 Impozite pe venitul persoanelor fizice
8.2 Impozitul pe profitul societatii
8.3 Impozit pe consum
8.4 Taxe vamale
9. Alocatiile bugetare si subventiile – instrumentul de conducere a economiei de piata
10. Evolutia datoriei publice
11. Limitele datoriei publice
12. Concluzie

CONCLUZIE:
Politicile financiare promovate in tarile dezvoltate cu economie de piata ar putea constitui un model si pentru Romania. Fiind elaborate in conditii economice, sociale si politice total diferite de cele ale Romaniei de azi, aceste politici nu pot constitui integral un model care sa poata fi imprumutat, dar din care ar putea fi selectionate unele instrumente financiare care ar putea fi folosite cu succes la conditiile de timp si de loc din Romania.

BIBLIOGRAFIE:
1. " Buget, abordare economica si financiara " – Gheorghe Manolescu, Editura Economica 1997;
2. " Politici economice si financiare de ieri si de azi " – Iulian Vacarel, Editura Economica 1996;
3. " Relatii financiare internationale " – Iulian Vacarel, Editura Academiei Romane 1995;
4. " International Financial Statistics " – anuar statistica;
5. " International Economics: Theory and Policy " – New York 1991;

Introducere:
O tranzacţie cu valori mobiliare transfrontalieră (externă) este tranzacţia care presupune vânzarea sau cumpărarea de către participanţii la o piaţă naţională de valori mobiliare la alte pieţe decât cele naţionale şi/sau tranzacţia care se încheie cu contrapartida din altă ţară. Tranzacţiile transfrontaliere au drept rezultat necesitatea de a primiri şi livra valorile mobiliare aflate în diferite ţări şi necesitatea de a efectua plăţi corespunzătoare.

Cuprins:
Capitolul 1. Modalităţile de finanţare în comerţul internaţional
1.1. Concept. Elemente definitorii.
1.2. Creditul documentar
1.3. Incasso documentar
1.4. Clearingul

Capitolul 2. Metode contemporane de acoperire a riscului valutar în cadrul tranzacţiilor comerciale internaţionale

Concluzii:
În Republica Moldova au fost create condiţiile necesare pentru efectuarea operaţiunilor de decontare în cadrul tranzacţiilor internaţionale. Reglamentările au fost stabilite în cadrul Bursei de Mărfuri din Chişinău, care de fapt reprezintă locul unde se pot desfăşura operaţiuni de clearing în Moldova.
Aceste operaţiuni reprezintă un avantaj cert pentru ţara noastră în general şi pentru agenţii economici în particular, deoarece permite facilitarea schimbului internaţional de mărfuri. Astfel, se înlătură un factor inconvinient, şi anume diferenţa valutelor dintre ţările între care se stabileşte tranzacţia comercială.

Bibliografie:
1. Gribincea Lilia. „Clearingul”. Revista Naţională de Drept nr.4
2. Maria –Ana Dumitrescu, „Dicţionar de termeni şi expresii utilizate în tranzacţiile de bursă” Bucureşti 2000
3. Hans Van Houtte, „Particular financing techniques”, London 1999
4. Alexandru Puiu, „Management internaţional”, Ed. Independenţa Economică, 2003.
5. Mugur Nicolae, Lazăr Constantin, Isărescu Mugur, „În zgomotul bursei”, Ed. Albatros, Bucureşti, 1982.
6. Mazilu Dumitru „Dreptul comerţului internaţional. Partea specială: curs”. Bucureşti 2001.
7. Constantin Floricel, „Relaţii valutar-financiare internaţionale”. Ediţia VI Cu aplicaţii practice, Editura Naţional, Bucureşti, 2001.
8. Mugur Isărescu, „Credit documentar”, Bucureşti 2002
9. L. Paves, „Comment se defendre en burse”, Ed. Dunod, Paris, 1986.
10. Maria Bădiţă, Tudor Baron, Mihai Korka, „Statistică pentru afaceri”, Ed. Eficient, 1998.
11. Natalia Lobanov „Tranzacţii internaţionale: Note de curs”. Chişinău 2003.
12. Mircea N. Costin, „Dicţionar de drept internaţional al afacerilor”, vol.l, Lumina Lex, Bucureşti, 1996.
13. Niţă Dobrotă, „Economie Politică” ,Ed. Economică, 1997.
14. www.leasing.ro

Introducere:
Parte integrată a teoriei reproducţiei, teoria creşterii economice polarizează în jurul său atenţia a tot mai multor instituţii şi a numeroşi cercetători din domeniile care vizează teoria şi practica economică. Ea a fost generată de necesitatea întregirii teoriei reproducţiei, mai ales sub aspectul înţelegerii mecanismului funcţional al economiei si al fundamentării deciziilor privitoare la planificarea curentă şi de perspectivă.

Plan:
Capitolul I. Conceptul creşterii economice

Capitolul II. Principalii factori al creşterii economice
2.1. Modele creşterii economice
2.2. Conceptul de creştere economică în viziunea doctrinelor economice

Capitolul III. Aspectele creşterii economice în baza Republicii Moldova
3.1. Factorii creşterii economice în Republica Moldova
3.2. Trecerea de la criză la creştere economică

Concluzie:
În prezenta lucrare m-am stăruit sa ating factorul creşterii economice, factorii ce-l determina, modelele şi teoriile economice privitoare la creşterea economica, modelele matematice şi doctrinele privitoare la ea. Este necesar de menţionat ca problema creşterii economice este deosebit de importanta în perioada noastră deoarece Republica Moldova se afla intr-o adîncă criza economica şi sarcina studiilor universitare economice este anume "Pregătirea specialiştilor de profil economic capabili sa amelioreze situaţia data".

Bibliografie:
1. C.Enache,C.Mecu „Economie politică” , Bucureşti ,2004
2. I.Ignat , N.Clipa , I.Pohoarţă „Economie politică” , Bucureşti ,1998
3. C.Angelescu „Economie politică” ,Bucureşti ,1995
4. N.Dobrotă „Economie politică” ,Bucureşti ,1993
5. P. Samuelson „Economie politică”. Bucureşti, 2000. (selectiv)
6. N. Şişcan „Economie politică contemporană”. Chişinău, 2001
7. S. Chircă „Mecanisme economice”. Bucureşti, 1999
8. E. Dobrescu „Ritmul creşterii economice teorie şi analize”
9. N.Clipa „Fenomenul şi teoriile creşterii economice în capitalism”, Iaşi, 1989.
10. S.S. Sultana „Doctrine şi curente în Gîndirea economiei modernă şi contemporană” , Bucureşti, 1992.
11. S.Popescu Gheorghe „Fundamentul gîndirii economice”, Oradea, 1993.
12. Sergiu I. Chircă, „Mecanismele sistemelor economice”, Editura ASEM, Chişinău, 2004,

Introducere:
Teoria factorilor de producţie a fost dezvoltată în ştiinţa ecomică pentru prima dată de economistul francez Jean Batist Say, reprezentant al doctrinei liberalismului economic clasic. Aportul lui J. B. Say la dezvoltarea ştiinţei economice constă în elaborarea unui şir de teorii şi concepte economice noi, cum ar fi: Teoria factoriilor de producţie, prin care J. B. Say înţelegea munca , capitalul şi pământul, remuneraţi respectiv prin salariu, profit şi rentă. Această teorie care nu şi-a pierdut actualitatea şi valoarea până în zilele noastre;

Cuprins:
Capitolul I .Factorii de producţie: munca, natura, capitalul
1.1. Conceptul de muncă şi trăsăturile lui
1.2. Natura – ca factor de producţie
1.3. Noţiunea de capital şi obiectivele lui

Capitolul II. Nivelul de ridicare a productivităţii a factoriilor de producţie
2.1. Noţiuni generale a productivităţii
2.2. Nivelul de ridicare a productivităţii

Bibliografie:
1. Băcescu M., Băcescu-Cărbunaru A. "Macroeconomia şi politici macroeconomice”, Ed. a II Educaţional, Bucureşti, 1998
2. Cărăuş M.I. "Mic dicţionar de termini economici” // Firma „Eco-Syntez”, Chişinău, 1991,
3. Constantinescu N.N., „Reforma economică”, Ed. Economică, Bucureşti, 1994
4. Creţoiu Gh. ş.a. „Economie politică”, Ed. Casa de editură şi presă „Şansa”, Bucureşti, 1993
5. Georgescu N. „Macroeconomie” (volumul I), Ed. Universitară, Bucureşti, 1995
6. Lazăr C. ş.a. "Teoria economică generală”, Bucureşti, Ed. Economică, 1993
7. Niţă Drobotă, „Economie politică”, Ed. Economică, Bucureşti, 1997
8. www.google.ro
9. www.cnna.acad.md
10. www.yahoo.ro

INTRODUCERE:
Lucrarea îşi propune prezentarea fabricii de medicamente SC Terapia SA şi a strategiilor adoptate aici pentru diminuarea poluãrii mediului, în contextul dezvoltãrii durabile a societãţii umane. Fabrica de medicamente Terapia produce prin sintezã chimicã medicamente, prin tehnologii care produc poluare. Am dorit sã aflu concret modul în care aceastã intreprindere este preocupatã de diminuarea efectelor negative asupra mediului, prin mãsuri de ordin economic.

CUPRINS:
CAPITOLUL I. INTRODUCERE
1.1. Obiectivele lucrãrii
1.2. Poluarea mediului
1.3. Dezvoltarea durabilã
1.4. Economia şi ecologia-douã feţe ale aceleiaşi monede

CAPITOLUL II. PREZENTAREA FABRICII DE MEDICAMENTE SC TERAPIA SA
2.1. Scurt istoric
2.2. Sortimentul de produse fabricate şi beneficiarii lor
2.3. Particularitãţile organizãrii şi a managementului societãţii
2.4. Structura de organizare la S.C."TERAPIA”S.A.
2.5. Potenţialul uman managerial al societãţii

CAPITOLUL III. PROBLEME DE POLUARE A MEDIULUI LA SC TERAPIA SA
3.1. Principalele probleme de mediu ale judeţului Cluj
3.2. Strategia de protecţie a mediului la SC Terapia SA
3.3. Cheltuieli pentru protecţia mediului la SC Terapia SA

CONCLUZII:
1. Problematica protecţiei mediului în contextul dezvoltãrii durabile a societãţii umane are ca şi componentã principalã economicul.
2. Extinderea studiilor asupra raporturilor reciproce dintre ecologie şi economie va apropia rezultatele cercetãrilor de realitate, deoarece economicul este ecologic si ecologicul este economic (Negucioiu 2003)


BIBLIOGRAFIE:
Cornelia Giras-Dãnut, 2002, Armonizarea legislatiei românesti cu cea europeanã în domeniul protectiei mediului, Acta Universitatis Bogdan Vodã, Series oeconomica, nr.3, p.61

Nãdisan.I., Chereches, D., 2000, Baia Mare-adeãrul despre poluare, University Press "Vasile Goldis”

A.Negucioiu, 2003, Economia si Ecologia, lucrãrile conferintei Environment-Research, Protection, Management, Universitatea Babes Bolyai, p.353

Lidia Pop, Cornelia Giras-Dãnut, 2003, Despre conferinta mondialã pentru dezvoltare economicã durabilã, Johannesburg, 2002, Lucrãrile sesiunii de comunicãri ştiinţifice ale Universitãţii Bogdan Vodã, mai 2003, p. 33

Pop Lidia, Pop I., Merceologa azi, 2002, editura Risoprint, Cluj-Napoca

C.R.Pratt, 1995, Ecology, Springhouse co., Springhouse, Pensylvania

G.Spencer, 2002, Ozone Hole Shrinks, Splits In Two, The BULLETIN, Quaterly magazine of the Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe, 2002 decembrie, vol.11, nr.3 , p.5

Cristina Mandravel si Melania Gutul-Valuta "Pamantenii – Dusmanii
Terrei ?"

Encarta Encyclopedia 1998© Microsoft Corporation

Encarta Encyclopedia 2000© Microsoft Corporation

Enciclopedia naturii CD-ROM-Sectiunea "Poluarea"

http://www.ceinet.org

http://www.terapia.ro

Introducere:
Tema cercetată î-şi păstrează actualitatea ei, prin specificul dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii în diferite perioade evolutive. Începând cu anul 1991, importanţa de amplificare şi susţinere a acestor categorii de întreprinderi, apare evidentă şi strict necesară. Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii se consideră a fi coloana vertebrală a economiei naţionale, iar dezvoltarea lui ar însemna, implicit, dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova, cât şi crearea şi consolidarea unei clase de mijloc a populaţiei (care la moment este transparentă).

Cuprins:
CAPITOL 1 DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII – O NECESITATE IMPERATIVĂ ÎN SITUAŢIA ECONOMICĂ ACTUALA A REPUBLICII MOLDOVA
1.1 Noţiuni generale privind definirea şi dimensionarea întreprinderilor mici şi mijlocii
1.2 Întreprinderile mici şi mijlocii – baza esenţială a dezvoltării economiei contemporane
1.3 Evoluţia dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii şi importanţa creării lor pentru
economia Republicii Moldova

CAPITOL 2 ANALIZA ECONOMICĂ A ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII ÎN REPUBLICA MOLDOVA.
2.1 Principalii indicatori economico-financiari utilizaţi pentru evaluarea eficienţei economice a întreprinderilor mici şi mijlocii.
2.2 Particularităţi ale managementului modern în întreprinderile mici şi mijlocii
2.3 Factori cauzali ce influenţează activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii

CAPITOL 3 PARTICULARITĂŢILE MEDIULUI DE ACTIVITATE A ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII ÎN REPUBLICA MOLDOVA.
3.1 Factorii decizionali de mediu şi modalităţile de influenţare a activităţii întreprinderilor
mici şi mijlocii
3.1.1 Impedimente în calea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii
3.1.2 Calităţi distinctive ale întreprinzătorilor moldoveni
3.2 Planificarea strategică a întreprinderilor mici şi mijlocii şi analiza comportamentului
lor în mediul de afaceri
3.3 Crearea şi aplicarea cadrului legislativ-instituţional pentru întreprinderile mici şi
mijlocii

Încheiere:
În baza materialului expus în acest referat putem concluziona că, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica Moldova, ca structură independentă şi de neînlocuit a economiei de piaţă, constituie una din pârghiile eficiente ce contribuie la soluţionarea problemelor de ordin economic şi social, la transformarea structurală a economiei, consolidarea bazei economice şi a zonelor ei, saturarea accelerată a pieţei cu mărfuri şi servicii, atenuarea monopolismului şi dezvoltarea concurenţei, implementarea realizărilor tehnico-ştiinţifice, sporirea posibilităţilor de export ale ţării, asigurarea cu locuri noi de muncă a unui număr mare de persoane.

Cuprins:
1. Comertul exterior in libera cadere
2. Principalii parteneri ai Republicii Moldova in comertul exterior
3. Evolutia comertului dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana
4. Moldova ocupa pozitia a 20-a in Europa de Est

Concluzii şi recomandări:
Frontiera moldo-română se va transforma în viitorul apropiat în frontiera dintre spaţiul Schengen şi Moldova, dar şi dintre spaţiul NATO şi Moldova, iar mai tîrziu – dintre Uniunea Europeană şi Moldova. Aceste evoluţii vor avea multiple efecte, atît pozitive, cît şi negative, pentru Republica Moldova.
1. Aspecte pozitive ale noului hotar Schengen pentru Republica Moldova
• Apropierea graduală a Republicii Moldova de Uniunea Europeană printr-o cooperare mai strînsă şi mai eficientă cu statele spaţiului Schengen va consolida statul şi va accelera reorientarea societăţii moldoveneşti către o dezvoltare normală, bazată pe implementarea practică a valorilor civilizaţiei europene.

Bibliografie:
1. "Sistemul Comercial Mondial" Ediţia II Geneva 1999 ITC/CS
2 "Buletin Statistic de informare Publică" Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova Nr.1 februarie 2002
2. "Logos-Press" 17 mai 2002 N18(466)
3. Dinamica indicatorilor macroeconomici—Manca Naţională a Moldovei
4. "Republica Moldova: Economia în tranziţie" Ion T. Guţu "Litera" Chişinău 1998
5. "Международное экономическое право" В.М. Шумилов "Дека" Москва 1999
6. "Эксперт" 4,02,2002 N5(313)
7. Internet: www.docs.md – Legislaţia Republicii Moldova
8. „Economie Mondială” Ion Galaju, Veaceslav Rojco. Chişinău 1999
9. "Marketing internaţional” Constantin Sasu ; Bucureşti 1998
10. „Comerţul exterior al Republicii Moldova în 2001” Chişinau 2001

Cuprins:
1. Definire si caracterizare
2. Evaziunea fiscala din Romania
3. Observatii, concluzii, pareri personale

Bibliografie:
1. CIOPRAGA A., UNGUREANU A-Bugetul statului si agentii economici.Editura Lumina Lex Bucuresti, 1996
2. BARBU V. Teodora – Bugetul statului si agentii economici.EDP Bucuresti1997
3. HOANTA N. – Evaziunea fiscala.Editura Tribuna Economica, Bucuresti 1997
4. MREJEU T., SAFTA D. – Evaziunea fiscala, Editura Tribuna Economica, Bucuresti,2000
5. VACAREL &colectivul – Finante publice. EDP, Bucuresti, 2000
6. CLOCOTICI D., GHEORGHIU GH. – Evaziunea fiscala, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1995

INTRODUCERE:

CUPRINS:
I. Caracteritica generală a pieţii funciare din Republica Moldova
1.1 Baza legislativă pivind evaluarea terenurilor
1.2 Componentele pieţii şi obiectele relaţiilor funciare
1.3 Sabilirea şi dobîndirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în cadrul pieţii funciare.

II. Metodele de evaluare a terenurilor urbane
2.1 Factorii de influenţă asupra valorii terenurilor urbane
2.2 Metoda anlizei vînzărilor comparabile
2.3 Metoda venitului

III. Raport de evaluare
3.1 Supoziţii şi restricţii ale raportului
3.2 Informaţie generală
3.3 Dscrierea proprietăţii evaluate
3.4 Estimarea valorii proprietăţii după metoda analizei vînzărilor comparabile
3.5 Estimarea valorii proprietăţii după metoda veniturilor
3.6 Determinarea valorii finale

BIBLIOGRAFIE:
1. Regulamentul provizoriu privind evaluarea bunurilor imobile
2. Codul Funciar
3. Codul Civil
4. Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308-XIII din 25.07.1997
5. Lege pentru modificarea Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului nr.360 - XIV din 16.04.1999
6. Cadastrul bunurilor imobile, volumul V, Chişinău, 2004
7. O. Buzu, A. Matcov Evaluarea bunurilor imobile, teorie şi practică, Chişinău 2003
8. Olga Buzu Organizarea activităţii de evaluare, Chişinău, 2002
9. Standardele Europene de Evaluare
10. Metodologia evaluării terenurilor agricole, Chişinău, 2001
11. Revista Cadastrul, Chişinău, nr.3 (46), februarie 2004
12. www.lara.md
13. www.makler.md

Introducere:
În întreaga lume de afaceri raportul privind rezultatele financiare se consideră ca una dintre cele mai importante şi esenţiale părţi a rapoartelor financiare, care prezintă un interes primordial atît pentru conducerea întreprinderii, cît şi pentru alţi utilizatori de informaţii.
Dacă bilanţul contabil reflectă situaţia financiară a întreprinderii la un anumit moment de timp, atunci raportul privind rezultatele financiare generalizează operaţiunile economice efectuate într-un interval de timp concret, numit perioadă de gestiune.

Planul:
Capitolul 1: Cheltuielile şi veniturile întreprinderii: structura şi noţiunile de bază
Capitolul 2: Evaluarea rezultatului financiar la întreprindere:
2.1 Analiza profitului întreprinderii
2.2 Căile de sporire a profitulu
2.3 Repartizarea profitului

Încheiere:
Abordînd, din punct de vedere al evoluţiei istorice problematica formării şi însuşirii profitului, aceasta a generat şi generează încă unele controverse şi chiar, uneori, convulsii de natură socială, însă nu s-a pus şi nici nu se va putea pune problema existenţei unei activităţi economice sau financiare care să nu aducă profit.

Bibliografie:
1) Bran Paul "Finanţele întreprinderii”. Bucureşti 1992-1993.
2) Işfănescu A., Stănescu C. "Analiza economico – financiară”.
3) Şerban Petre "Analiza activităţii economico – financiare: Manual pentru profil ecomonic. Bucureşti 1995.
4) Antoniu Nicolae "Finanţele întreprinderilor”. Bucureşti 1993.
5) Hoanţă Nicolae "Finanţele firmei”. Sibiu 1996.
6) Ivaşcenco Anatolii "Ghidul financiar al întreprinzătorului”. Chişinău 1999.
7) Brezeanu P. "Gestiunea financiară şi politicele financiare a întreprinderii”. Bucureşti 1997.
8) Sîrbu Constantin "Teorie economică: Factorii producţiei şi veniturile”. Bucureşti 1996.
9) Cornescu Viorel "Costul şi veniturile în economia de piaţă”. Chişinău 1992
10) Ana Gheorghe "Profitul, concept, politici”. Bucureşti 1998.
11) Nederiţă Alexandru "Contabilitate financiară”. Chişinău 1999.
12) Revista "Contabilitate şi audit nr. 4, 1999”.

Întroducere:
Evaluarea personalului este un ansamblu de procese cu ajutorul cărora se apreciază cunoştinţele şi calităţile persoanei cu cel etalon pentru costul dat.
Procesul de evaluare poate fi poate fi împărţit în următoarele etape :
1. se culege informaţia despre persoana respectivă ;
2. interviu cu persoana dată ;
3. se analizează informaţia primită şi se formulează evaluarea .
Ca rezultat al evaluării persona poate fi promovată.
Promovarea este un ansamblu de procese prin care i se atribuie lucrătorului un post de lucru mai superior în cadrul întreprinderii.
În întreprindere se manifestă trei tendinţe de promovare a personalului:
1. promovarea vîrstei şi vechimei în muncă ;
2. promovarea în baza rezultatului ;
3. promovarea pe baza potenţialului.

Planul lucrării:
1. Întroducere
2. Caracteristica întreprinderii
3. Planificarea, selecţia personalului, formarea şi promovarea personalului
4. Concluzii

Concluzii şi propuneri:
Combinatul de lactate din Cupcini duce o politică de activitate cu scopul de a mări venitul din realizarea producţiei finite , mărirea volumului producţiei şi micşorarea datoriilor. Pentru aceasta întreprindere a modernizat liniile de producere , a cointeresat furnizorii de materii prime prin mărirea preţului de materie primă(lapte). Producţia combinatului este realizată pe piaţa internă a republicii , pieţele şi ţările străine. Pe piaţa din Vest se bucură de o cerere largă a laptelui degresat. Scopul principal a întreprinderii este producerea de bunuri rentabile conpetitive ce se bucură de o cerere stabilă.

INTRODUCERE:
Actualitatea temei investigate . Educaţia este un proces de învăţare care se desfăşoară pe parcursul intregii vieti; invăţământul formal reprezintă numai o mică parte din procesul educaţional deoarece , cind copilul se joacă, sau îşi ascultă părinţii sau prietenii, sau citeşte o carte, sau munceşte, el se educă. Misiunea scolii este de a asigură forţa de muncă bine calificată, de a forma specialişti cu înaltă calificare precum si de a se ocupa de dezvoltarea în meserie a celor calificaţi, pentru ca acestia să corespundă permanent solicitărilor sociale.

Cuprins:
CAPITOLUL 1. Elemente conceptuale cu privire la investitii
1.1 Conceptul de investitii
1.2 Teoria capitalului uman
1.3 Investitiile in educatie
1.3.1 Formarea si dezvoltarea sistemului de invatamint preuniversitar din Romania, scurt istoric
1.3.2Organizarea invatamintului preuniversitar de stat
1.3.3Legislatie si metodologie in invatamintul preuniversitar , limitari si perspective

CAPITOLUL 2. Sistemul de invatamint preuniversitar din Romania
2.1 Finantarea institutiilor de invatamint preuniversitar din Romania
2.2 Elaborarea si aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli; finantarea proportionala si finantarea complementara
2.3 Elaborarea devizului dgeneral economic pentru obiective de invesrtitii in invatamintul preuniversitar de stat
2.4 Analiza economico- financiara a obiectivelor de investitii, criterii de evaluare si selectie

CAPITOLUL 3. Studiu de caz
3.1 Evaluarea economico-financiara a proiectelor de investitii “…….” implementat la Scoala “…….”, din orasul Iasi, Romania, ordonator principal Consiliul local al municipiului Iasi
3.2 Evaluarea economico-financiara a proiectelor de investitii “…….” implementat la Scoala
CAPITOLUL 4. Concluzii si recomandari

Introducere:
În procesul evaluării, obiectul evaluării este examinat atât ca obiect fizic, cât şi ca totalitatea drepturilor şi obligaţiunilor legate de el. Drepturile patrimoniale şi bunurile imobile la care se referă sunt cunoscute sub denumirea de „proprietate imobiliară”.
În Codul Civil al Republicii Moldova la categoria de bunuri imobile sunt raportate terenurile, porţiunile de subsol, obiectele acvatice separate, plantaţiile prinse de rădăcini, clădirile, construcţiile şi alte lucrări legate solid de pământ, precum şi tot ceea ce în mod natural sau artificial este încorporat durabil în acestea, este posibilă fără a cauza prejudicii considerabile destinaţiei lor. Bunurile imobiliare şi drepturile reale asupra lor sunt supuse înregistrării de stat în Registrul Bunurilor Imobile.

CUPRINS:
Capitolul I Procesul de evaluare
1.1 Definirea misiunii de evaluare
1.2 Colectarea şi analiza datelor
1.3 Aplicarea metodelor de evaluare
1.4 Reconcilierea valorilor şi estimarea valorii finale
1.5 Elaborarea raportului de evaluare

Capitolul II Clasificarea şi măsurarea factorilor de influenţă asupra valorii imobilului comercial
2.1 Clasificarea factorilor de influenţă asupra valorii imobilului comercial
2.2 Măsurarea factorilor de influenţă asupra valorii imobilului comercial
2.3 Factorii de influenţă asupra obiectului evaluat

Capitolul III Raport de evaluarea a barului „Milenium
3.1 Generalizări
3.2 Supoziţiile şi condiţiile restrictive ale raportului
3.3Confirmarea dezinteresării şi calificării
3.4 Procesul de evaluare
3.5 Caracteristica obiectului evaluării
3.6 Metoda costului
3.7 Metoda venitului
3.8 Stabilirea rezultatului final

CONCLUZII:
Cadrul legislativ al RM cu privire la evaluarea bunurilor imobil este în continuă dezvoltare şi totuşi nu reflectă întru totul toate cerinţele specialiştilor din domeniul evaluării. Nu există o reglare centralizată a tuturor obiectelor imobile inclusiv determinarea unei tehnologii unice a dezvoltării şi reglării pieţei bunurilor imobile.
Evaluatorul trebuie să înţeleagă că nu orice investiţie în imobil îi măreşte productivitatea. La aplicarea şi utilizarea principiilor evaluatorul trebuie să fie foarte bine informat. Principiile de evaluare sunt legate între ele. Evaluatorul trebuie să ţină cont de toate principiile şi să înţeleagă poziţiile tuturor părţilor implicate în afacere sau tranzacţie.

BIBLIOGRAFIE:
1. Regulamentul provizoriu privind evaluarea bunurilor imobile
2. Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308-XIII din 25.07.1997
3. Lege pentru modificarea Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului nr.360 - XIV din 16.04.1999
4. Cadastrul bunurilor imobile, volumul V, Chişinău 2004
5. O. Buzu, A. Matcov „Evaluarea bunurilor imobile, teorie şi practică’’, Chişinău 2003
6. Olga Buzu „Organizarea activităţii de evaluare”, Chişinău 2002

INTRODUCERE:
Dezvoltarea relaţiilor de piţa în Republica moldova a creat conditii favorabile pentru aparitia unor noi genuri de activitaţi şi profesiuni,desi activitatea de evaluare a proprietatilor imobiliare nu este un domeniu absolut nou de activitate în moldova, în ultimul timp ea a căpătat un aspect nou.
Beneficiarii serviciilor de evaluare, se interesează tot mai des de valoarea de piaţă a bunurilor imobiliare decit de pretul normativ, care reflectă cheltuielile socialmente necesare pentru construirea obiectului evaluat.
Valoare de piaţă la rîndul ei, reflectă utilitatea bunului imobiliar din punct de vedere al pietii şi este considerat de majoritatea cumpărătorilor şi vînyătorilor drept valoare reală a bunului.
Procesul de evaluare reprezinta o sumedenie de proceduri ce sint utilizate de catre evaluator pentru a estima valoare bunului imobil

PLANUL LUCRĂRII:
CAPITOLUL I: Metode si principii de evaluare
1.1 Noţiunile utilizate în procesul evaluării
1.2 Principii folosite pentru evaluarea casei de locuit
1.3 Abordarea cheltuielilor
1.4 Abordarea vinzărilor- comparabile
1.5 Abordarea veniturilor

CAPITOLUL II: Măsurarea şi clasificarea factorilor de influienţă.
2.1 Clasificarea factorilor de influienţă
2.2 Măsurarea factorilor de influienţă

CAPITOLUL III: Raport de evaluare
3.1 Supoyitii şi restrictii principale ce stau la baza evaluarii
3.2 date generale
3.3 etapele procesului de evaluare
3.4 metodele evaluării

INTRODUCERE:
Într-o economie de tip planificat agenţii economici au fost obişnui’i ca “regulile jocului”să fie dictate. Directivele, normele, planurile, deciziile, instrucţiunile, preţurile reglementate, fondul resurselor alocate formau acel sistem economic şi administrativ în care agenţii economici derulau o activitate liniştită şi fără griji.
Odată cu trecerea la economia de piaţă agenţii economici au devenit liberi în organizarea şi derularea activitaţilor lor. Dar libertatea economică a adus cu ea riscul şi incertitudinea.

CUPRINS:
CAPITOLUL I. RISCUL ÎN ACTIVITATEA AGENŢILOR ECONOMICI
1.1. Definirea si esenţa riscurilor
1.2. Aparenţile obiective şi subiective ale riscurilor
1.3. Clasificarea şi caracteristicile riscurilor
1.3.1. Riscul politic
1.3.2. Riscul operaţiilor în valută
1.3.3. Riscul contractual
1.3.4. Riscul comercial
1.3.5. Riscul inovaţional

CAPITOLUL II . TEHNICI DE ANALIZĂ A RISCULUI FINANCIAR
2.1. Structura capitalului şi levierul financiar
2.1.1. Riscul financiar şi determinarea structurii optime a capitalului
2.1.2.Factorii consideraţi în luarea deciziilor referitoare la structura capitalului
2.2. Efectul de pârghie financiară. Politica de îndatorare

CONCLUZII:
Orice agent economic ce înfăptuieşte o activitate comercială cau industrială pe o piaţă locală sau străină îşi asumă anumite riscuri.
Nu există o definiţie exhaustivă pentru riscuri, însă majoritatea riscurilor odată apărute, se materializează sub forma unor sancţiuni sau pierderi financiare, care diminuiează rezultatele scontate de către agentul economic.
În activitatea sa un agent economic se confruntă cu mai multe feluri de riscuri şi toate este necesar de identificat.

BIBLIOGRAFIE:
J. Becour “L’estimation des risques de l’entreprise”, C.N.A.M., Paris, 1990
P. Bran “Relaţiile financiar-bancare ale societăţii comerciale”, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 1994
G. Cohen “Géstion financière de l’entreprise et développement financier”, EDICEF, 1991
P. Conso “La géstion financière de l’entreprise ”, ED. Dumond, Paris, 1985
В. Ковалев, “Финансовый анализ”, Москва, 1997
М. Крейнина. “Финансовый менеджмент”, Москва, 1998
E. Helfert “Techniques of Financial Analyses”, Moscow, 1996
P. Halpern si altii “Finante manageriale”,Editura Economică, 1998
M. Gheorghită,
V. Gortolomei “Analiza flexibilitatii si prezicerea insolvabilitatii intreprinderii”, Contabilitate si Audit-Nr. 8, 1997
V. Gortolomei
M. Gheorghită, “Sa invatam a analiza riscurile activitatii intreprinderii pentru a le dirija”, Mesagerul Industrial Nr. 23, 1997
C. Mereuţă “Analiza diagnostic a societăţilor comerciale în economia de tranziţie”, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1994
C. Mineatos “Evaluarea riscului de faliment”, Capital, Nr 49, 1994
M. Niculescu “Diagnostic global strategic”, Ed. Economică, Bucureşti, 1997
А. Первозванский “Финансовый рынок: расчет и риск”, Москва,1996
К. Рэдхед, Ч. Хьюз “Управление финансовыми рисками”, Москва,1996
I. Stancu “Finanţe”, Ed. Economică, Bucureşti, 1996
А. Шеремет,
Р. Сайфулин “Методика финансового анализа”, Москва, 1995